Mo?

Craciun este un personaj mitologic care �mparte cadouri tuturor copiilor �n

noaptea de Craciun (de 24 spre 25 decembrie).

Chiar daca mitul poate varia de la zona la zona, �n special �n func?ie de clima �n
perioada Craciunului (care pleaca de la o iarna �nghe?ata �n emisfera nordica ?i
ajunge la o vara calduroasa �n emisfera sudica), �n general Mo? Craciun este
imaginat ca fiind �mbracat �ntr-un costum ro?u, av�nd o barba lunga ?i alba ?i
locuind �ntr-o ?ara nordica (mai frecvent �n Finlanda sau �n Canada).

Spiridu?ii �l ajuta la pregatirea cadourilor �n atelierul Mo?ului. El �mparte

cadourile cu ajutorul unei sanii zburatoare, ce este trasa de reni (sau pe o plan?a
de surf �n Australia).Sf�ntul Nicolae din Myra (Demre) reprezinta sursa primara de
inspira?ie pentru Mo? Craciun. El a trait �n secolul al IV-lea ?i a fost un episcop
cre?tin al provinciei Licia din Anatolia bizantina, fiind renumit pentru faptul ca
�mpar?ea cadouri oamenilor saraci. El a daruit c�te 100 de galbeni la trei fete
sarace �nainte de a se marita pentru ca acestea sa nu ajunga sa se prostitueze.[1]
Mo? Craciun a fost asemanat cu Odin, un zeu important la popoarele germanice.[1] �n
doua car?i scrise �n secolul XIII �n Islanda, �Poetic Edda� ?i �Prose Edda�, acesta
este prezentat zbur�nd pe un cal cu opt picioare numit Sleipnir ce putea calatori
pe distan?e lungi, astfel fiind comparat cu renii lui Mo? Craciun.[2] Sarbatoarea
�nchinata lui, Yule, avea loc anual pe 21 decembrie. �n ajunul acestei zile, copiii
�?i umpleau �ncal?amintea cu legume, iar zeul le oferea dulciuri �n locul acestora.
[3][4] Conform legendei, aceasta practica ar fi fost adusa �n Statele Unite de
catre coloni?tii olandezi ce s-au stabilit �n New Amsterdam �n secolul XVII.[5][6]
Aceasta idee este �nsa gre?ita, imigran?ii olandezi fiind protestan?i detestau
cultul sfin?ilor, �mpreuna cu cel al Sf�ntului Nicolae, consider�ndu-l obicei
papista?.[7] Santa Claus a fost introdus �ntr-o satira din 1809 a lui Washington
Irving, numita Knickerbocker History, el invent�nd legenda conform careia Santa
Claus a fost �mprumutat de la imigran?ii olandezi.[7]

Sinterklaas (versiunea olandeza a Sf�ntului Nicolae) era �mbracat cu haine

biserice?ti ?i se urca pe acoperi?urile caselor, trimi?�ndu-le acestora cadouri
prin horn.[4] �n Marea Britanie, �Father Christmas� este datat din secolul XVII,
personajul fiind un barbat grasu?, cu barba, �mbracat �ntr-o haina lunga, verde ?i
guler de blana. Imaginea lui se regase?te �n �fantoma Craciunului prezent� din
cartea �A Christmas Carol� scrisa de Charles Dickens.[4] Christkindlein a devenit
popular �n Europa �n secolul XIX. El aducea cadouri �n secret copiilor, av�nd ca
ajutor un pitic numit Pelznickel (sau Belsnickle).[4]

Imaginea lui Mo? Craciun �n perioada modernaUn rol important �n crearea mitului l-a
avut pastorul american Clement Clarke Moore, autor al unui poem care �l prezenta pe
Sf�ntul Nicolae ca ?i un personaj simpatic, dolofan ?i z�mbitor, care �mparte
cadourile din sania sa trasa de reni.[8][9] Publicat pentru prima data �n ziarul
Sentinel din New York pe 23 septembrie 1823, poemul a devenit �n anii urmatori
foarte cautat, ajung�nd �n mai multe cotidiane din Statele Unite, dar fiind ?i
tradus ?i publicat �n �ntreaga lume. �n 1860, cotidianul Harper's Illustrated
Weekly a publicat un desen al lui Mo? Craciun, �mbracat �ntr-un costum ro?u ornat
cu nasturi negri ?i cu o curea din piele. Timp de aproape 30 de ani, Thomas Nast,
desenator ?i caricaturist al ziarului, a ilustrat prin sute de desene toate
aspectele legendei ?i va da mitului principalele sale caracteristici vizuale.[10]
Nast este ?i cel care a promovat �n 1885 ideea ca re?edin?a lui Mo? Craciun se afla
la Polul Nord. Acest lucru a fost preluat anul urmator de scriitorul George P.
Webster.[8][9] �n 1931, Mo? Craciun a primit o noua imagine printr-o campanie
publicitara, desfa?urata de Coca-Cola. Desenatorul Haddon Sundblom i-a conturat o
burta durdulie, un aer jovial, un costum ro?u ?i o atitudine toleranta.[9] Compania
folose?te aceea?i imagine a lui Mo? Craciun �n campaniile publicitare realizate cu
ocazia sarbatorilor de iarna din acel moment p�na �n prezent.[4]