Cuprins

1. Consideraţii generale
a. Localizare
b. Cadrul natural – factor de favorabilitate şi restrictivitate în dezvoltarea
turismului/saţiunii.
2. Populaţia, resursa umana, cadrul socio-economic, etc.
3. Analiza componentelor de turism
a. Obiectivele turistice din staţiune.
b. Infrastructura turistică şi spaţiul destinat agrementului.
c. Circulaţia turistică
d. Indicatori
i. Indicele de atractivitate
ii. Capacitatea optimă de primire
iii. Indicatori ai peisajului
4. Particularităţile domeniului schiabil şi al pârtiilor
a. Domeniul schiabil şi dotările aferente
b. Dimensiunile domeniului schiabil
i. Lungimea pârtiilor
ii. Diferenţa de nivel
iii. Capacitatea optimă de primire
iv. Debitul pârtiei de schi
v. Capacitatea instalaţiilor de transport pe cablu
c. Indicatori sintetici şi de corelaţie
i. Capacitatea caracteristică a mijloacelor de transport pe cablu
ii. Indicatori privind accesul la instalaţiile de transport pe cablu
iii. Lungimea instalaţiilor mecanice de urcat
iv. Capacitatea orară a instalaţiilor mecanice de urcat
v. Potenţialul staţiunii, din punct de vedere al gradului de dotare cu
instalaţii de transport pe cablu
vi. Capacitatea de cazare necesară domeniului schiabil
5. Analiza SWOT
6. Strategii de dezvoltare a staţiunii ...........................................
7. Concluzii
8. Bibliografie
 Stațiunea Poiana Brașov

1.Considerații generale
a. Localizare

Sursa: http://poiana-brasov.info/partii-de-schi/

Stațiunea Poiana Brașov este situată în centrul țării, în județul Brașov, la 12 kilometri
Sud-Vest de municipiul Brașov și la 9 kilometri de orașul Râșnov. Poiana Brașov are
următoarele coordonate geografice: 25º 58´ longitudine Estică și 45º 53´ latitudine Nordică.1
Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România,
stațiune situată la poalele versantului de nord al munților Postăvarul și la 12 km sud-vest de

1
https://www.haisitu.ro/asezarea-si-climatul-statiunii-poiana-brasov
orașul Brașov; beneficiază de cel mai mare domeniu schiabil din tara si de o dotare moderna
in raport cu alte stațiuni.2

b.Cadrul natural –factor de favorabilitate și restrictivitate în dezvoltarea

turismului /stațiunii

Rolul reliefului în activitatea turistică

Statiunea Poiana Brașov este situată în cadrul Munților Postavaru avand o altitudine
cuprinsă între 950 și 1050 m. Altitudinea maximă a Postavarului atinge 1799 m în varful
omonim(numit și Cristianul Mare). Dacă partea estiă se prezintă sub forma unei culmi
inalte,alungite pe direcția N-E – S-V; partea vestică, în cuprinsul careia este situată statiunea,
are înfațișarea unor munți joși,nivelați la altitudinea de 900-1000m. Aceștia sunt cunoscuți
sub denumirea de Muntii Poienii Brașovului,fiind alcătuiți dintr-un ansamblu de culmi largi și
depresiuni, cu un peisaj armonios și odihnitor pentru turiști.
Totodată aici sunt situate principalele pârtii de schii mijloace de transport pe cablusi
traseele turistice care conduc spre vârf.

Stațiunea prezintă un factor de favorabilitte din punct de vedere al reliefului, deoarece

este înconjurată de munții Postăvaru, Piatra Craiului, Bucegi și Piatra Mare, ceea ce
reprezintă un avantaj din punct de vedere turistic . Aici vei găsi o varietate de trasee marcate
atât pentru biking cât și pentru drumeții la pas.

Rolul climei în activitatea turistică

Temperatura medie anuală de 5º C (temperatura medie în luna ianuarie este -5º C și

temperatura în luna iulie este de 14,5º C) este caracteristică unui climat subalpin tonifiant, cu
aer puternic ozonat și curat, propice odihnei și tratării diferitelor afecțiuni.
Zăpada se așterne de la jumătatea lunii decembrie și este propice practicării sporturilor
de iarnă până la sfârșitul lunii martie, având o grosime de 50-60 de centimetri și pe creste
poate ajunge la 100 centimetri.
Datorită cadrului natural deosebit și a numeroaselor facilități de agrement existente în
stațiunea Poiana Brașov, este potrivită pentru a petrece o vacanță de excepție atât iarna ,cât și
vara.De altfel, pe perioada verii turiștii se pot bucura de climatul montan cu aer bogat în ozon
sau pot porni în drumeții pe potecile marcate către diverse cabane.

2
Funcționarea domeniului schiabil , Sezonul 2012-2013, Brașov-Stațiunea Poiana Brașov , Masterplan –ghid
aprilie 2013, Editura Alpin Concept
 În perioada sezonului rece , turiștii aflați în stațiunea Poiana Brașov se pot bucura de
plimbări cu sănii trase de cai , pot practica schiul alpin și de fond pe pârtii cu diferite grade de
dificultate, cu transport asigurat de mijloacele de transport în comun , pot practica săniușul pe
pârtiile special amenajate sau pot învăța schiul cu instructori de specialitate în cadrul școlii de
schi specializată în special în schi alpin , dar și în schi de fond.
Pe toată perioada anului turiștii se pot bucura de sauna , înnot la piscinele din stațiune ,
iar printre activitățile ce pot fi desfășurate vara se află practicarea tenisului de câmp pe
terenurile amenajate din apropierea hotelurilor , minigolf și handbal pe terenurile din zona
lacului , plimbări cu bărci și hidrobiciclete pe Lacul Poiana , pescuit și altele.3

Rolul hidrografiei în activitatea turistică

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane
– freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri
care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al
Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul
Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt:
Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului
(Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

Rolul florei , faunei și a ariilor protejate

Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o

gamă diversă de plante din flora spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de
hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României , ce oferă un peisaj
deosebit, reprezentând un factor de favorabilitate în dezvoltarea turismului.
Flora lemnoasă este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad (Abies alba),
molid (Picea Abies), zâmbru (Pinus cembra), pin de pădure (Pinus sylvestris), larice (Larix
decidua), tisă (Taxus baccata), frasin (Fraxinus excelsior), arin (Alnus glutinosa), jneapăn
(Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), , smârdar
(Rhododendron myrtifolium)soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Robus

3
http://www.poiana-brasov.com.ro/, site oficial
idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus), afin (Vaccinum myrtillus L.), merișor
(Vaccinium vitis-idaea).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel
european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)4; dintre care: floare de colț (Leontopodium
alpinum Cass), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra),
clopoțelul de munte (Campanula serrata), churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul
doamnei (Cypripedium calceolus), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de
munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium
matricariifolium), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana),
garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), „Mâna Maici Domnului” (Gymnadenia
conopsea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), untul-vacii (Orchis morio), stupiniță
(Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius
europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpa-
ursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), nopticoasă (Hesperis matronalis
ssp. candida).
Fauna sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care
unele protejate la nivel național și internațional, sau aflate pe lista roșie a IUCN: urs brun
(Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis
lupus), vulpe (Vulpes vulpes), râs (Lynx lynx), veveriță roșcată (Sciurus vulgaris); cocoș de
munte (Tetrao urogallus), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus
ochruros), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-
câmp (Crex crex), stăncuță (Corvus monedula), porumbel gulerat (Columba palumbus),
ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă
(Tetrastes bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila
chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), forfecuță gălbuie
(Loxia curvirostra), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus
canorus), mierlă (Turdus merula), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierla de apă
(Cinclus cinclus), salamandra carpatică (Triturus montandoni), buhai de baltă cu burtă
galbenă (Bombina veriegata), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), viperă (Vipera berus),
șopârlă de ziduri (Podarcis muralis), croitorul de fag (Rosalia alpina), gândacul de apă

4
Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a
speciilor de faună și floră sălbatică.
(Rhysodes sulcatus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), cosașul
transilvan (Pholidoptera transsylvanica).5

Ariile naturale protejate aflate în vecinătate:

Masivul Postăvarul (sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării

biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice,
precum și a unor habitate de interes comunitar).
Colții Corbului Mare (rezervație naturală de tip botanic, cunoscută ăi sub denumirea
de Stejărișul Mare).
Peștera Valea Cetății situată la aproximativ 3 km de orașul Râșnov, pe șoseaua Valea
Cetății spre Poiană.

2.Populaţia, resursa umana, cadrul socio-economic, etc.

3.Analiza componentelor de turism

“Studierea activității turistice in ansamblul ei sau doar a unor aspecte ale acestui
complex fenomen este deosebit de interesantă.”6Spun acest lucru, deoarece este vorba de
statiunea Poiana Brasov, considerată a fi una dintre cele mai atractive și frumoase stațiuni
montane din Europa. Ea reprezintă un atractiv obiect de studiu pentru cunoasterea diferitelor
aspecte legate de activitatea turistica desfasurata aici.

3.1 Obiectivele turistice din staţiune.

Stațiunea Poiana Brașov prezintă atuuri obiective care pot fi rezumate in maniera următoare
și care justifica importantele mijloace materiale si umane care au fost investite, precum si
continuarea demersului de dezvoltare:
Orașul Brașov; amplasarea sa, talia orașului, organizarea sa, vecinătatea reprezintă
avantaje incontestabile.
Stațiunea Poiana Brașov; Situl si morfologia terenului sunt perfect adaptate la
organizarea unei oferte de turism structurate atât pe iarna cat si pe sezonul de vara.
Existenta unei culturi turistice locale; Calitatea hotelurilor si restaurantelor precum si a
complexei oferte turistice regionale permit sa se aprecieze nivelul ridicat de cultură turistică
locală, care constituie un factor de succes important.
Contextul economic; Dezvoltarea turismului in Romania si in Europa de Est, legat de
existenta fondurilor europene destinate finanțării infrastructurilor sunt importante in acest
stadiu de dezvoltare si de concepere de instrumente turistice.
Voința actorilor locali; Niciun proiect nu poate fi realizat fără voința si implicarea
puternica a actorilor locali. Mobilizarea, calitatea schimburilor si disponibilitatea celor mai
importante foruri este semnul cel mai edificator al voinței actorilor locali.
Având în vedere faptul că stațiunea Poiana Brașov este un cartier inclus în Municipiul
Brasov se pot vizita obiective turistice din vecinătatea stațiunii.Stațiunea in sine,este

5
Natura2000.eea.europa.eu - Postăvarul (flora și fauna sitului).
6
http://www.qreferat.com/referate/turism/Diversificarea-Serviciilor-Tur419.php
dezvoltată din punct de vedere al practicării sporturilor de iarnă.Totuși ca obiective proprii în
cadrul stațiunii intalnim: Biserica de Lemn Sfântul Ioan,Pietrele lui Solomon,Peștera
Valea Cetății dar și arii naturale protejate din vecinatate precum Masivul Postăvaru sau Colții
corbului mare.

3.2 Infrastructura turistică şi spaţiul destinat agrementului.

Structurile de cazare sunt compuse din vile, pensiuni si hoteluri de1, 2,3,4 și 5 stele, cu
piscină, săli de spectacole și de conferințe.
CAZARE

a) Hoteluri:
Denumire hotel Capacitate de cazare

Hotel Heraldic-Club 33 locuri

Hotel Acasa la Dracula 34 locuri

Hotel Alpin 292 locuri

Hotel Condor 50 locuri

Hotel Edelweiss 50 locuri

Hotel Miruna 40 locuri

Hotel Piatra Mare 400 locuri

Hotel Ruia 78 locuri

Euro Hotel 220 locuri

Hotel Bradul 107 locuri

Hotel Poiana 53 locuri

Hotel Royal 80 locuri

Hotel Sport 89 locuri

Hotel Tirol 120 locuri

Hotel Olimpic 107 locuri

Total locuri de cazare 1573 locuri

Sursă: http://www.poiana-brasov.ro/cazare/pensiuni/.html
b)Pensiuni:

Denumirea pensiunii Capacitatea de cazare

Pensiunea Alex 34 locuri

Pensiunea Limor 60 locuri

Pensiunea Cassandra 20 locuri

Pensiunea Escalade 32 locuri

Pensiunea Colina 28 locuri

Pensiunea Mihaela 19 locuri

Total locuri de cazare 193 locuri

Sursă: http://www.poiana-brasov.ro/cazare/pensiuni/.html

c)Vile:

Denumire vila Capacitate de cazare

Vila Zorile 47 locuri

Vila Crocus 11 locuri

Vila Violeta 10 locuri

Vila Daria 18 locuri

Vila Casandra 11 locuri

Vila Alexandra 65 locuri

Vila Casa Viorel 31 locuri

Vila Club Rossignol 12 locuri

Vila Scherg 13 locuri

Vila Liat 28 locuri

Vila Orizont 35 locuri

 Traveland - sat de vacanta 40 locuri

Cabana Postavaru 60 locuri

Vila Diana 20 locuri

Vila Valentin 17 locuri

Vila Andrei 19 locuri

Total locuri de cazare 437 locuri

Locuri in hotel de 5 *
700
Locuri in hotel de 4 *
600
Locuri in hotel de 3 *
500
Locuri in hotel de 1*
400
Locuri in pensiuni
300
200 Locuri in vile

100 Locuri in cabane

0 Locuri in sate de
vacanta

d)Alimentație publică

Denumire restaurant Capacitate

Restaurant Castel: Specific 180 locuri

medieval
Restaurant Acasa la
Dracula Separeu "Sala cavalerilor" 18 locuri

Separeu "Sala misterelor" 16 locuri.

Restaurant Capra Neagra 50 locuri

Restaurant Coliba 20 locuri

Haiducilor

Restaurant Sura Dacilor 3 saloane 300 locuri

Restaurant Vanatorul 50 locuri

Total locuri 634 locuri

Accesul principal în Poiana Brașov se realizează din zona centrală a municipiului

Brașov pe drumul național DN1H.O rută secundară de acces este reprezentată de DJ101H
(Râșnov-Brașov ).
Aici întalnim hoteluri dotate cu piscină, sali de spectacole și conferinte, un centru de
echitatie, baze sportive sau stâna turistica. Dispune de trei piste de coborâre si de slalom urias,
de pe o pista de slalom special, de doua trambuline si de un lac artificial pentru sporturi de
vara. Statiunea este dotata cu doua linii de telecabina si una de telegondola care asigura
accesul turistilor spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de
teleski.
Poiana Brasov este însa locul ideal si pentru petrecerea lunilor de vara. Clima de
munte (cu aer bogat în ozon); lacul artificial (ce ofera numeroase posibilitati de agrement);
potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumetii la diverse cabane, oferind peisaje
uimitoare); unitatile de cazare confortabile etc justifica pe deplin renumele international
acestei statiuni.
 Statiunea este recomandata pentru odihna activa (sport si agrement), având efecte
terapeutice asupra sistemului nervos central cu influente pozitive asupra tuturor functiilor
vitale.
Agrementul cuprinde într-o paleta elastica toate activitatile ce au drept scop sa scoata
turistul de sub influenta oboselii si a stresului, oferindu-i cele mai variate mijloace de sport,
distractie, divertisment si amuzament, în vederea dezvoltarii sale fizice si spirituale,
refacându-i forta necesara pentru continuarea activitatilor zilnice.

Oferta specifica sezonului rece

• practicarea schiului alpin si de fond pe pârtiile cu diferite grade de dificultate,

fiind asigurat transportul cu mijloace de transport pe cablu;
• practicarea saniusului pe pârtiile special amenajate;
• practicarea patinajului pe patinoarul artificial;
• plimbari cu sanii trase de cai;
• învatarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul scolii de schi
specializata mai ales în schi alpin cât si schi fond atât pentru începatori cât si pentru avansati;
centre pentru închirierea materialelor sportive.

Oferta specifica sezonului cald

• drumetii montane în Masivul Postavarul;
• alergarea si mersul pe jos sunt favorizate de terenul cu pante reduse si de
numeroasele alei strajuite de paduri de conifere;
• tenis de câmp pe terenurile amenajate în apropierea hotelurilor;
• minigolf si handbal pe terenul din zona lacului;
• schi pe iarba;
• plimbari cu barci si hidrobiciclete pe lacul Poiana;
• cursuri de calarie si practicarea echitatiei în împrejurimi;
• pescuit agrementiv;
• windsurfing, yolle si ambarcatiuni pe lacul Moacsa (40 Km);
• miniparc de distractii pentru copii.

Activitati de agrement pe tot parcursul anului:

• înot, sauna, masaj la piscinele din statiune; gimnastica de întretinere; popicarie;
mese de biliard;
 • videoteci; cinematograf; jocuri electronice;
• program de folclor; arta culinara traditionala româneasca; program de actiuni si
obiceiuri populare românesti organizate la diferite date calendaristice;
• pentru copii exista gradinite al caror personal vorbeste si limbi straine;
• excursii - turul municipiului Brasov cu vizitarea principalelor obiective;
3.3Circulaţia turistică
Distribuția sosirilor/înnoptărilor turiștilor romani in structurile de cazare in februarie 2013- %

Distribuția sosirilor/înnoptărilor turiștilor străini in structurile de cazare in februarie 2013 - %

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcțiune pe total structuri de cazare
turistică din județul Brașov în luna februarie 2013, a fost de 21,6%, în scădere cu 3,9 puncte
procentuale fată de luna ianuarie 2013 și în creștere cu 3,5 puncte procentuale fată de luna
februarie 2012.

3.4 Indicatori

3.4.1Indicele de atractivitate al stațiuni este de 0.60

Statiunea Poiana Brasov este cea mai mare stațiune montană din țară,prin punctele sale de
atractivitate maximă și prin posibilitatea practicarii unor sporturi atat in sezonul rece cat si in
cel cald și nu in ultimul rand ofera posibilitatea petrecerii unui sfarsit de saptamana deosebit
de reconfortant si placut.
Prin dotarile existente si prin potentialul oferit de baza materiala statiunea Poiana Brasov este
cea mai importanta destinatie pentru turismul montan, atat pentru turistii romani cat si pentru
cei straini.
Profilul statiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarna, de aceea, agrementul se
bazeaza pe existenta partiilor de schi amenajate, deservite de instalatii de transport pe cablu.7

3.4.2Capacitatea optimă de primire

Nr de locuri 2016
Hoteluri Hosteluri Vile turistice Cabane turistice
Bungalouri Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

0%
1%
19%
1%
5%
10%
64%

Capacitatea este cazare este în jur de 10.500 de unități de cazare , la nivelul întregului județ.

Tipuri de structuri de cazare Nr de locuri

2016
Hoteluri 6416
Hosteluri 991
Vile turistice 459
Cabane turistice 111
Bungalouri 78
Pensiuni turistice 1957
Pensiuni agroturistice 12

3.4.3 Indicatori ai peisajului

Pe o scara de la 1 la 10 , acordăm nota 9 Stațiunii Poiana Brașov din punct de vedere al

peisajului.

7
http://www.qreferat.com/referate/turism/Diversificarea-Serviciilor-Tur419.php
4.Particularitățile domeniului schiabil și al pârtilor
4.1Domeniul schiabil şi dotările aferente

Principala atractie a statiunii Poiana Brasov o reprezintă partiile de schi. In timpul

iernii statiunea devine o adevarata capitala a schiului din Carpatii romanesti. Persistenta
stratului de zapada, grosimea adecvata si conditiile de relief favorabile au permis amenajarea
a numeroase partii de schi cu grade variate de dificultate, pentru practicarea schiului alpin si
de fond.8
În Poiana Brașov ai la dispoziție 12 pârtii cu grade diferite de dificultate, iar stratul de
zăpadă se menține 4-5 luni pe an. Dacă ești începător în sporturile de iarnă, atunci poți alege
pârtiile Bradul sau Stadion. Dacă ai experiență mai mare în schi sau snowboard, recomandăm
Pârtia Lupului, Drumul Roșu, Slalom, Subteleferic și Pârtia Ruiului.

d) Pârtii de schi

-Lupului (diferenţă de nivel 775 m, lungime 2860 m, dificilă);

-Sub-teleferic (diferenţă de nivel 280 m, lungime 1000 m, medie);

-Ruia (diferenţă de nivel 194 m, lungime 540 m, dificilă);

-Slalom Poiana (diferenţă de nivel 170 m, lungime 450 m, medie);

-Lamba (diferenţă de nivel 180 m lungime 800 m, medie);

-Sulinar (diferenţă de nivel 645 m, lungime 2241 m, medie);

-Kantzel (diferenţă de nivel 104 m, lungime 350 m, medie);

-Drumul Roşu (diferenţă de nivel 540 m, lungime 3820 m, uşoară);

-Bradul (diferenţă de nivel 73 m, lungime 433 m, uşoară);

-Cristian (diferenţă de nivel 150 m. lungime 600 m, medie);

-Camelia (diferenţă de nivel 60m, lungime 300 m, uşoară);

-Intim (diferenţă de nivel 30 m, lungime 200 m, uşoară).

8
http://www.qreferat.com/referate/turism/Diversificarea-Serviciilor-Tur419.php
4.2 Dimensiunile domeniului schiabil

i. Lungimea pârtilor

Staţiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. .

ii.Diferența de nivel

iii.Capacitatea optimă de primire

iv.Debitul pârtiei de schi

v.Capacitatea instalațiilor de transport pe cablu

4.3Indicatori sintetici și de corelație

i.Capacitatea caracteristică a mijloacelor de transport pe cablu

ii.Indicatori privind accesul la instalaţiile de transport pe cablu

iii.Lungimea instalaţiilor mecanice de urcat

iv.Capacitatea orară a instalaţiilor mecanice de urcat

v.Potenţialul staţiunii, din punct de vedere al gradului de dotare cu instalaţii de

transport pe cablu

vi.Capacitatea de cazare necesară domeniului schiabil

5.Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

 ocupă locul întâi între staţiunile de

 infrastructura inadecvată-lipsa autostrăzii,
schi din ţară a aeroportului
 dispune de 12 pârtii cu grade diferite  grad de ocupare mai mic pe perioada verii
de dificultate  promovare slabă
 pârtiile sunt dotate cu instalaţii de  - număr redus al programelor de instruire
transport pe cablu pentru turism şi neadaptarea celor
 este un spaţiu turistic cu o mare existente la nişele de piaţă
importanţă europeană
 diversitatea potenţialului turistic
natural, a reliefului, florei şi faunei
 capacitate mare de cazare în diverse
structuri de primire a turiştilor
 capacitate de cazare care poate fi
utilizată pe tot parcursul anului

Oportunităţi Riscuri

 dezvoltarea şi îmbunătăţirea
infrastructurii de transport
 extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de
informare turistică astfel încât să
răspundă nevoilor turiştilor
 dezvoltarea pachetelor turistice
 - dezvoltarea evenimentelor
 încălzirea climatică riscă să afecteze
derularea activităţilor turistice de iarnă
 supraaglomerarea zonelor turistice prin
construcţii fără autorizaţie sau care nu
respectă mediul înconjurător
 concurenţa internaţională, precum şi cea
din ţară

6. Strategii de dezvoltare a stațiunii

7.Concluzii