1.

Ambianta fizica

Elementele ce pot fi luate în consideratia pentru a evalua ambianta fizica

sunt: ambianta luminoasa, ambianta sonora si microclimatul (temperatura,
umiditatea, miscarea aerului). Se considera ca acesti factori îsi pot exercita
influenta asupra proceselor fiziologice si psihologice, având consecinte asupra
productivitatii si securitatii muncii, indiferent de specificul activitatii desfasurate.

Indicatorii ambiantei fizice sunt evaluati pornind de la luarea în considerare

a urmatoarelor aspecete: productivitate (eficienta în munca); procesele fiziologie
(masuratorile fiziologice); procesele psihosociologice (pliciseala, rutina).

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
////////////////////////1. CONDIŢII DE ILUMINAT LA LOCURILE DE
MUNCA
Sistemele de iluminat existente la nivelul tarii, sunt din ce in ce mai complexe
aceasta datorandu-se pe de o parte intrării pe piaţa din România a marilor firme
producătoare de aparate de iluminat dar şi a diverselor firme de proiectare şi
realizare a instalaţiilor de iluminat.
Iluminatul este cel mai important element din mediul vizual. Un iluminat eficient,
de calitate, asigura prin confort, o productivitate crescută, precum şi un grad
sporit de securitate.
Iluminatul consumă până la 40% din energia totala utilizată în clădirile actuale.
Printr-o concepţie corectă a sistemelor de iluminat se realizează reducerea
consumului de energie, scăderea costurilor de menţinere si implicit a costurilor
globale aferente iluminatului.
In momentul actual pot exista multe neconformităţi incepand cu proiectarea,
realizarea si terminand cu întreţinerea sistemelor de iluminat, apărute atat din
necunoaşterea reglementărilor legislative din domeniu, procedurilor si
instructiunilor de lucru.
Rezulta atat necesitatea cunoaşterii reglementarilor legislative in domeniu cat
si a efectelor asupra starii de sanatate a lucratorilor care proiecteaza, realizeaza,
gestioneaza echipamentele de iluminat.
2. CERINTE DE ILUMINAT PENTRU SPATIILE DE LUCRU
Concepţia sistemelor de iluminat este un proces complex care trebuie sa
armonizeze cerinţele pentru asigurarea unui mediu de lucru confortabil in condiţii
corespunzătoare din punct de vedere funcţional cu cerinţele estetice, economice
si de securitate a muncii.
Conform standardului SR 6646-1:1997 "Iluminatul artificial. Condiţii tehnice
pentru iluminatul interior şi din incintele ansamblurilor de clădiri"alegerea
sistemelor de iluminat se face ţinându-se seama de exigenţele vizuale şi tehnico-
economice, având în vedere:

 destinaţia încăperii (spaţiului);

 distribuţia locurilor de muncă;
 condiţii de calitate a iluminatului;
 categoriile de lucrări vizuale;
 consumul de energie, cheltuieli de investiţie şi întreţinere;
 condiţiile specifice de calitate a iluminatului;
 cerinţele beneficiarului/investitorului.
Prin condiţii de iluminat pentru spaţiile de lucru se înţeleg valorile care se dau
diverşilor parametri cu care se caracterizează ambianţa luminoasă asigurată de o
instalaţie de iluminat.
Obiectivul instalaţiei de iluminat consta în:

 furnizarea în zona de lucru a unei cantităţi de lumină capabilă să asigure

perceperea corectă şi rapidă a sarcinii vizuale;
 repartizarea acestei lumini astfel încât să se realizeze un bun echilibru al
luminanţelor în încăpere şi pe suprafaţa de lucru;
 redarea corectă a culorilor;
 asigurarea securităţii utilizatorilor instalaţiei electrice de iluminat;
 asigurare unui coeficient de utilizare bun, astfel încât obiectivele menţionate
mai sus să se obţină un maximum de economie privind cheltuielile de
investiţie şi exploatare (întreţinere, energie electrică).
Principalii parametri prin care se caracterizează ambianţa luminoasă a unui spaţiu
sunt:

 iluminarea medie pe planul general sau pe suprafaţa de lucru;

 uniformitatea iluminării;
 coeficienţi de reflexie ai principalelor suprafeţe (plafon, pereţi, suprafaţă de
lucru, pardoseală, utilaje, instalaţii);
 raportul dintre luminanţele suprafeţei de lucru şi din câmpul vizual general;
 raportul dintre iluminările principalelor suprafeţe care compun structura
câmpului vizual;
 unghiul de protecţie al corpurilor de iluminat general şi local;
 aspectul suprafeţelor cu care se lucrează;
 caracterul pulsatoriu al luminii care ajunge pe planul de lucru;
 indicele de redare a culorilor aferent surselor de lumină folosite;
 direcţia luminii;
 factorii de depreciere a iluminatului.
2.1.Nivelul de iluminare (parametru cantitativ)
Iluminarea suprafeţelor, sau a obiectelor trebuie să aibă o valoare suficient de
mare, astfel încât să corespundă activităţilor ce se execută in spaţiul deservit de
sistemul de iluminat.
În funcţie de mărimea detaliilor, de contrastul dintre detalii şi fond şi de
luminozitatea fondului, normele de securitate a muncii stabilesc nivelurile de
iluminare pentru spaţii de lucru interioare, exterioare, şi căile de circulaţie, care
trebuie asigurate în funcţie de lucrări vizuale de realizat. În spaţiile cu activitate
normală, continuă, valoarea iluminării dată de instalaţia de iluminat general
trebuie să fie de cel puţin 200 lx pe planul orizontal limitat de pereţii încăperii şi
situat la înălţimea de 0,8 m până la 1 m faţă de pardoseală.
La determinarea nivelului de iluminare pe spaţiul de lucru se ia în considerare şi
deprecierea in timp a sistemului de iluminat, depreciere care este funcţie de
categoria de depreciere a corpului de iluminat şi de elementele care influenţează
caracteristica mediului de muncă (ex: degajări de particule de la surse interioare,
degajări de la surse exterioare, condiţii de adezivitate, culoarea particulelor de
praf).
2.2.Uniformitatea iluminării (parametru calitativ)
Instalaţiile de iluminat general sau local nu pot să asigure o iluminare constantă
pe suprafaţa de lucru sau pe planul general. Pentru a nu perturba procesul vederii,
variaţia iluminării trebuie să se menţină în anumite limite.
Uniformitatea iluminării se exprimă prin factorii de uniformitate Emin/Emed şi
Emin/Emax ale căror valori limită sunt date în standardele in vigoare (SR EN
12464 –1 :2011 "Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1:
Locuri de muncă interioare", SR EN 12464 –2 :2007 "Iluminatul locurilor de
muncă. Partea 2: Locuri de muncă exterioare",).
Pentru menţinerea în timp a uniformităţii iluminării, înlocuirea lămpilor uzate se
face cu lămpi de cel puţin aceeaşi putere, eficacitate luminoasă şi având aceeaşi
culoare luminoasă a luminii.
2.3.Calitatea ambianţei luminoase (parametru calitativ)
Nivelurile de iluminare asigură eficienţa vizuală preconizată sunt satisfăcute
următoarele aspecte privind calitatea ambianţei luminoase:

 evitarea sau limitarea orbirii directe sau reflectate;

 evitarea efectului pulsatoriu a luminii emise sau al efectului stroboscopic în
cazul folosirii lămpilor cu descărcări în gaze;
 redarea cât mai corectă a culorilor;
 modelarea corespunzătore a structurii câmpului vizual general;
2.3.1.Evitarea sau limitarea orbirii directe sau reflectate
Calitatea iluminatului se apreciază prin valoarea luminanţei ce se obţine, în cazul
unei instalaţii de iluminat, pe fiecare dintre suprafeţele care compun structura
câmpului vizual. Prezenţa la un moment dat, în câmpul vizual, a unei suprafeţe
cu luminanţă mult mai mare decât luminanţa la care ochii sunt adaptaţi poate
produce fenomenul de orbire, care are drept consecinţă reducerea eficienţei
vizuale şi a confortului vizual. Toate sursele de lumină artificială, suprafeţele de
culoare deschisă puternic iluminate, precum şi imaginea acestora pe suprafeţele
lucioase pot produce acelaşi efect.
Pentru evitarea sau limitarea orbirii directe şi reflectate se urmăresc următorii
parametri:

 finisajele principalelor suprafeţe din încăpere;

 raportul luminanţelor pe suprafeţele de lucru;
 raportul dintre iluminările principalelor suprafeţe care delimitează câmpul
vizual general;
 unghiul de protecţie al corpurilor de iluminat;
 aspectul suprafeţelor cu care se lucrează.
În acest sens, se recomandă adoptarea uneia sau a mai multora dintre măsurile
precizate în continuare:

 amplasarea privitorului sau a suprafeţelor cu luminanţă ridicată astfel încât

unghiul dintre linia de privire şi sursa de orbire să fie cât mai mare de regulă
peste 45 0;
 reducerea ariei sau eliminarea suprafeţelor cu luminanţă ridicată în direcţia de
privire, folosind ecrane adecvate;
 menţinerea între anumite valori, de regula 1/3 şi respectiv 1/10, a rapoartelor
dintre luminanţa detaliului şi luminanţa suprafeţelor imediat înconjurătoare
fondului;
 creşterea luminanţei suprafeţelor care înconjoară sursa de orbire prin vopsirea
lor în culori deschise prin creşterea luminării pe acestea.

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
///////////////////////

3.1. Ambianta luminoasa este deosebit de importanta, constituind o conditie

de baza a desfasurarii normale a procesului muncii. Iluminatul conditioneaza
receptionarea adecvata a informatiilor pe cale vizuala. Cercetarile din ultimii ani
au aratat ca 80-90% din informatiile percepute de om sunt de origine vizuala..

În procesul muncii ochiul este implicat în activitati de orientare si coordonare

a functiilor organismului. Se considera ca aceasta solicitare este mai accentuata
în munca mecanizata, automatizata, decât în cea manuala (N. Meret, 1985).

Functionarea în conditii optime a analizatorului vizual este asigurata de

integritatea acuitatii vizuale, viteza perceptiei, stabilitatea vederii clare si
acomodarea, fiind implicat, de asemenea si unghiul de perceptie, contrastul dintre
obiect si fond si timpul de percepere. În caz contrar, când nu este asigurata o
vizibilitate corespunzatoare, apare o stare de oboseala a organismului si a
ochiului, si se creeaza astfel, riscul producerii accidentelor de munca.

Se impune, pentru eficientizarea muncii, asigurarea unei ambiante luminoase

adecvate, nici prea slaba, pentru ca ar suprasolicita prin efortul de acomodare, dar
nici prea puternica pentru ca suprasolicita, de asemenea, dar prin contractia
musculara prelungita a pupilei. În consecinta, trebuie sa tinem cont de iurmatorii
factori:

1. Nivelul iluminarii
 Acuitatea vizuala este direct influentata de intensitatea iluminatului astfel:
pentru iluminatul direct acuitatea vizuala scade mai repede datorita oboselii
decât în cazul celui indirect. Nivelul de iluminare se stabileste în functie de
precizia operatiilor ce se cer execuate.

O intensitate excesiva a luminii, dar si contrastele puternice, pot duce la

cecitate sau orbire, prin distrugerea celulelor retinei.Un iluminat insuficient poate
duce la miopia profesionala (întâlnita înainte la tipografi, gravori) sau la
nistangmus, care se manifesta prin oscilatii frecvente ca amplitudibe a globilor
oculari (întâlnita la mineri). Alte efecte ce pot aparea la un iluminat
necorespunzator sunt: fotofobie, cefalee, dureri periorbitale, scaderea
sensibilitatii la lumina, a capacitatii de diferentiere si a vitezei de perceptie
vizuala, afectând, implicit, securitatea si productivitatea muncii.

Un alt fenomen care poate aparea este cel de stralucire foarte puternica,
determinata de o sursa luminoasa, fenomen care face imposibila adaptarea
ochiului,, prin fenomenul de oboseala vizuala si a sentimentului de disconfort.

2. Uniformitatea iluminarii

Uniformitatea iluminarii este data de raportul dintre iluminarea maxima si

cea minima, pe planul de lucru, sau în încaperea în care se desfasoara munca (S.
Chelcea, 1977). Un raport optim sau o iluminare uniforma, este unul de 0,65
pentru planul de lucru si cel putin egal sau mai mare cu 0, 40 pentru restul
încaperii.

3. Evitarea proiectarii directe sau reflectate a luminii

Aceasta protectie poate fi realizata prin ecranarea surselor luminoase si

compararea lor corespunzatoare astfel:

Ø luarea în considerare a unghiului de proiectie al surselor luminoase;

sursa luminoasa sa nu fie direct vizibila din pozitia de munca;

Ø înlaturarea suprafetelor lucioase reflectante.

4. Distributia fluxului luminos

Se recomanda ca 10-15% din fluxulul luminos sa fie orientat spre tavan,

pentru a se reflecta, realizându-se astfel, o iluminare uniforma. Orice sursa
luminoasa trebuie sa aiba deschiderea corespunzatoare pentru ca lumina sa se
distribuie atât spre obiectul muncii, cât si spre tavan pentru a fi reflectata.

5. Utilizarea adecvata a culorilor

 Ambinata cromatica poate fi confortabila sau nu pentru individ, pentru ca
poate influenta starea de sanatate, echilibrul psihofiziologic, dar si performantele
cantitative si calitative. Alegerea culorilor pentru locul de munca, trebuie sa tina
cont de intensitate, tonalitate cromatica si saturatie, iar efectele urmarite sunt cele
de pe plan obiectiv (randament) dar si subiectiv (satisfactia individului) (Z.
Bogathz,2002). În acest sens, se impun masurile:

Ø pentru peretii interiori se recomanda culori care nu atrag atentia, dar

care retin murdaria (gri, verde-albastrui);

Ø tonuri calde (crem, roz) pentru halele racoroase si reci (verde, bleu)
pentru halele foarte încalzite;

Ø se recomanda culori opuse pentru pereti (galben deschis, bej, crem,

ocru, galben deschis) fata de masini (verde deschis, albastru - verzui
deschis, albastru deschis);

Ø partile mai importante ale masinilor sa fie bine iluminate;

Ø componentele masinilor sa fie colorate diferentiat: partile mobile,

taioase, periculoase în rosu, galben, portocaliu, iar corpul masinii în gri,
bleu, albastru luminos;

Ø dispozitivele de comanda sa aiba o codificare cromatica pentru a

usura discriminarea si identificarea lor;

Ø în halele automate sunt recomandate culori calde pentru mentinerea

nivelului de vigilenta (pentru pereti si plafon - galben deschis si cu
elemente decorative portocaliu); masinile si tabloul de comanda vor fi
vopsite în bleu care ofera conditii bune pentru discriminare;

Ø pentru a facilita memorarea si atentia exista o simbolistica

standardizata a culorilor: conductele de apa se vopsesc în gri sau negru,
conductele de gaze si lichidele cu nocivitate chimica în galben,
conductele cu gaze si explozive în rosu, conductele cu combustibil
lichid în albastru);

Z. Bogathy, sintetizeaza efectele coeficientului de reflexie si semnificatia

culorilor în industrie în urmatorul tabel:

Culoarea Efecte fiziologice Efecte Reflexia Semnificatii în

psihologice luminii industrie
Rosu Creste presiunea Culoare calda, 13% Pericol de
sanguina, ridica stimulatoare, radiatii, energie
 tonusul muscular, senzatie de atomica,
activeaza apropiere, incendiu, oprire
respiratia, este nelinistitor,
caloric excitant
Portocaliu Creste pulsul, Culoare foarte 25% Pericol legat de
mentine presiunea calda, senzatie temperaturi
sanguina, de apropiere înalte,
favorizeaza foarte electrocutari.
secretia gastrica puternica, Mesaj: "atentie-
stimulator, pericol"
sociabil
Galben Influenteaza Culoare foarte 75% Pericol
functionarea calda, mecanic.Se
normala a dinamica, vopsesc
sistemului senzatie de elementele
cardiovascular, apropiere, taioase, mobile
stimuleaza ochiul calmant pentru ale masinilor.
si nervii psihonevroze Mesaj: "atentie"
Verde Scade presiuea Culoare foarte 52% Culoare de
sanguina, dilata rece, foarte protectie.
vasele capilare, calmanta, Mesaj: "atentie"
hipnotic senzatie de
departare,
faciliteaza
deconectarea
nervoasa
Albastru Scade presiunea Culoare rece, 35% Absenta
sanguina, scade odihnitoare, temporara a
tonusul muscular, calmanta, pericolului.
calmeaza senzatie de Mesaj:
respiratia si departare, "manipulare
frecventa pulsului faciliteaza permisa cu
deconectarea atentie"
nervoasa
Violet Creste rezistenta Culoare rece,
cardiovasculara, stimulator,
creste rezistenta nelinistitor,
plamânilor descurajator,
senzatie de
apropiere foarte
puternica

Tabelul nr. 2. Efectele si semnificatia culorilor