Sunteți pe pagina 1din 7

CONSILIUL EUROPEI

Este o organizatie internationala cu caracter interstatal creat in1949. A avut ca membrii


fondatori: Anglia, Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda si
Suedia.
A avut loc succesiv primirea de noi membrii in cadrul Consiliului Europei
Scopul principal al Consiliului Europei este acela de realizarea unei unitati stranse
intre tarile membre in vederea promovarii idealurilor si principiilor care constituie patrimoniul
comun al membrilor si pentru favorizarea progresului economic is social al membrilor sai.
Pentru realizarea acestui scop sunt necesare urmatoarele actiuni:
- Examinarea de catre organele Consiliului a problemelor comune tarilor membre
- Incheierea de acorduri
- Adoptarea de actiuni comune in domeniile: economic, social, cultural, stiintific si
administrativ, precum si ceea ce priveste drepturile si libertatile fundamentale ale
omului.
- Statutul Consiliului Europei prevede o serie de conditii pe care trebuie sa le
indeplineasca statele care doresc sa devina membre, si anume:
o Respectarea principiilor statului de drept si a faptului ca fiecare persoana, aflata
sub jurisdictia respectivului stat trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile
fundamentale ale omului
Organele Consiliului Europei:
- Comitetul de ministrii
- Adunarea parlamentara
Comitetul de ministrii este principalul organ al Consiliului si este alcatuit din ministrii
afacerilor externe ai statelor membre si care reprezinta guvernele statelor membre si apar ca
experti in domeniul drepturilor omului.
Comitetul de ministrii este competent sa examineze masurile necesare realizarii scopului
Consiliului, inclusiv incheierea de acorduri internationale si adoptarea unei politici comune
fata de diferite probleme.
Adunarea Parlamentara este organul deliberativ al Consiliului Europei si este compusa
din reprezentanti ai fiecarui stat membru, alesi de catre parlamentele nationale.
Ca organ deliberativ adopta recomandari, pe care le transmite Comitetului de Ministrii
pentru a fi puse in executare.
Toate activitatile desfasurate de Consiliul Europei au in centrul lor respectarea drepturilor
si libertatilor fundamentale ale omului iar Conventia Europeana pentru protectia Drepturilor
Omului, adoptata in 1950, si organul judiciar instituit prin aceasta, respectiv Curtea Europeana
a Drepturilor Omului sunt cele mai importante instrumente prin care Consiliul Europei isi duce
la indeplinire principalul scop al activitatilor sale.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului are sediul la Strasbourg, in Franta, la Palatul
Drepturilor Omului. Ea functioneaza permanent, fiind organul judiciar european ce are sarcina
sa protejeze drepturile si libertatile fundamentale ale individului.
Curtea Europeana a instituit o procedura judiciara care permite persoanelor fizice sa
introduca actiuni impotriva Guvernelor Nationale daca acestea considera ca au fost victime ale
unei violari a vreunui drept sau vreunei libertati garantate de Conventia Europeana pentru
protectia Drepturilor Omului.
Pana la intrarea in vigoare a Protocolului 11 la Conventie, CEDO a fost unul dintre
cele 3 organe alaturi de Comisia Europeana a Drepturilor Omului si de Comitetul de Ministrii,
cu rolul de a asigura garantarea drepturilor consacrate de Conventie.
Aceste 3 institutii aveau menirea sa vegheze la respectarea drepturilor si libertatilor
fundamentale, dar nu aveau o funtionare permanenta, ci numai temporara, durata de lucru fiind
limitata la 6 luni pe an.
Conventia dadea dreptul statelor-parti, daca acestea acceptasera, si dreptul persoanelor
fizice sau juridice de a introduce plangeri impotriva statelor – parti care violau drepturile si
libertatile fundamentale prevazute in Conventie.
Plangerile care se introduceau aveau ca obiect incalcarea drepturilor din Conventie si
erau examinate preliminar de catre Comisia Curtii Europene a Drepturilor Omului care stabilea
admisibilitatea sau inadmisibilitatea lor.
Daca plangerea era declarata admisibila, si nu se putea ajunge la o rezolvare pe cale
amiabila, atunci Comisia elabora un raport prin care stabilea faptele si isi exprima opinia cu
privire la plangere, iar raportul era transmis Comitetului de Ministrii. Iar daca statul raspunzator
acceptase jurisdictia CEDO, atunci Comisia si statul aveau un interval de timp de 3 luni de la
introducerea raportului la Comitetul de Ministrii pentru a trimite spre judecare cazul in fata
Curtii Europene, Curte care trebuia sa o solutioneze in ultima instanta.
Daca plangerea nu era inaintata CEDO, atunci Comitetul de Ministrii hotara daca
avusese loc o violare a Conventiei, si daca da, stabilea modalitatile de despagubire a partii
vatamate. Tot Comitetul de Ministrii supraveghea executarea hotararilor Curtii Europene a
Drepturilor Omului.
Protocolul 11 a reformat sistemul judiciar creat de Consiliul Europei, creand o noua
Curte Europeana a Drepturilor Omului care are ca origini vechea Curte, avand in vedere
necesitatea imperioasa a restructurarii modului de organizare si functionare a CEDO, necesitate
evidenta incepand cu anul 1980, cand numarul de cereri adresate Curtii a crescut foarte mult,
iar durata procedurilor a devenit prea lunga.
Solutia adoptata de Consiliul Europei a fost crearea unei Curti Europene a Drepturilor
Omului care sa functioneze permanent si care sa aiba o procedura mai simpla si care sa permita
accesul cat mai larg la justitie si sa conduca la rezolvarea cu rapiditate a plangerilor introduse.
Deci, scopul restructurarii sistemului prin renuntarea la Comisia Europeana a
Drepturilor Omului a fost acela de a simplifica toate procedurile si de a scurta pe cat posibil
durata procesului.
Noua Curte Europeana a Drepturilor Omului a inceput sa functioneze de la 1 noiembrie
1998 odata cu intrarea in vigoare a Protocolului nr. 11.
Compunerea Curtii Europene a Drepturilor Omului
Curtea Europeana este compusa dintr-un numar de judecatori egal cu numarul statelor
membre parti la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Fiecare stat parte la Conventie are
un judecator membru al Curtii.
Statutul judecatorilor membrii ai CEDO
Judecatorii trebuie sa se bucure de cea mai inalta consideratie morala si sa indeplineasca
conditiile cerute pentru exercitarea de inalte functii judiciare sau sa fie juristi posedand o
competenta notorie in tara natala.
Judecatorii Curtii sunt independenti si impartiali si isi exercita functiile fara a reprezenta
statele ai caror cetateni sunt.
Judecatorii pronunta, in functie de convingerile lor juridice, fara sa aiba in vedere
interesele statului din care provin. Judecatorii Curtii nu pot exercita pe toata durata mandatului
lor nicio activitate politica sau administrativa si nicio activitate profesionala incompatibila cu
obligatia lor de independenta si impartialitate.
Judecatorii sunt alesi de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pentru un mandat
de 6 ani dupa urmatoarea procedura:
- Statele membre inainteaza o lista de 3 persoane nominalizate in vederea numirii in
functia de judecator
- Adunarea Parlamentara, din aceasta lista alege 1 judecator pentru un mandat de 6 ani.
- La terminarea mandatului judecatorul are dreptul de a fi reales.
- La fiecare 3 ani are loc o reinoire partiala a numarului de judecatori, respectiv: pentru
jumatate din numarul de judecatori expira mandatul si vor fi inlocuiti de alti judecatori
sau vor fi realesi pentru un nou mandat de 6 ani.
- Pentru aceasta, mandatul a jumatate dintre judecatorii desemnati cu ocazia primei
alegeri ia sfarsit dupa o perioada de 3 ani, acestia fiind desemnati prin tragere la sorti,
efectuata de Secretarul General al Consiliului Europei.
- Mandatul judecatorilor se incheie de drept la data la care au implinit varsta de 70 de
ani.
- Daca un judecator nu mai corespunde cu cerintele functiei sale poate fi revocat de catre
ceilalti judecatori cu o majoritate de 2/3 din numarul acestora.
- Ordinea rangurilor judecatorilor este urmatoarea:
1. Presedintele Curtii
2. Vicepresedinti
3. Presedintii sectiilor
4. Ceilalti judecatori.
- La egalitate de pozitie este avantajat judecatorul cu mai multa vechime in functie.
Organizarea Curtii Europene dupa Protocolul 11
Judecatorii CEDO sunt organizati in structuri specifice, si anume:
- sectii de 10 si 11 judecatori
- comitete de 3 judecatori
- camere de 7 judecatori
- mari camere de 17 judecatori
Curtea Europeana este organizata pe 4 sectii (de 10-11 judecatori), 2 mari camere
alcatuite din plenul Curtii care este ales pe o perioada de 3 ani, din comitete de filtraj de 3
judecatori care exista in cadrul fiecarei sectii si camere de 7 judecatori.
Curtea este condusa de un presedinte si 2 vicepresedinti. Vicepresedintii Curtii sunt in
acelasi timp si presedintii a 2 dintre cele 4 sectii.
Presedintele, vicepresedintii, presedintii de sectii, sunt alesi de CEDO reunita in
adunarea plenara pe un mandat de 3 ani.
Curtea este organizata pe 4 sectii, fiecare sectie cuprinzand un numar de 10 judecatori,
fiecare dintre judecatorii Curtii facand parte dintr-o anumita sectie.
Numarul minim de sectii in care poate fi organizata Curtea este de 4 sectii, dar, la
propunerea Presedintelui Curtii, Curtea reunita in plen poate constitui o sectie suplimentara.
Presedintele sectiei este cel care repartizeaza cazurile catre judecatorii raportori
membrii ai sectiei, si, la propunerea presedintelui sectiei, Presedintele Curtii stabileste
numarul de comitete din cadrul fiecarei sectii.
In cadrul fiecarei sectii, la propunerea presedintelui de Sectie, Presedintele Curtii
stabileste un anumit numar de comitete de filtraj. Comitetele sunt structuri foarte
importante ale Curtii, fiind alcatuite din 3 judecatori, care raman neschimbati pe o durata
de 12 luni. In componenta comitetelor intra prin rotatie membrii sectiilor, mai putin
presedintii de sectii. Daca unul dintre membrii unui comitet, din anumite motive nu poate
sa-si exercite atributiile, el poate fi inlocuit de un alt membru din aceeasi sectie, daca nu
este membru al niciunui comitet.
Comitetele exercita atributii de filtrare a admisibilitatii cauzelor.
Camerele sunt compuse dintr-un numar de 7 judecatori cu atributia de a examina pe
fond cauzele. Camerele de 7 judecatori sunt constituite in interiorul sectiilor, prin rotatie,
tinand seama ca in cadrul fiecarei camere sa fie prezent, in semn de respect, judecatorul din
statul parte in proces.
Judecatorii care alcatuiesc o camera sunt toti membrii ai aceleiasi sectii. Camera este
compusa din presedintele sectiei si judecatori desemnati de presedintele sectiei.
Deciziile luate de camera trebuie sa indeplineasca majoritatea numarului de voturi ale
judecatorilor membrii ai camerei.
In cazul in care membrii unei camere apreciaza ca nu pot solutiona corespunzator o
anumita problema, acestia se desesizeaza in favoarea Marii Camere.
Curtea Europeana are 2 Mari Camere, fiecare cu un nr de 17 judecatori plus 3 judecatori
supleanti, pe un mandat de 3 ani.
Fiecare dintre cele 2 mari camere are in componenta ei urmatorii membrii:
- Presedintele Curtii
- 2 vicepresedinti
- 2 presedinti ai sectiilor
In afara de acesti 5 judecatori, fiecare Mare Camera mai are in componenta 12 judecatori
si 3 supleanti.
Marea Camera are ca sarcina sa solutioneze acele plangeri de care s-a desesizat o camera
deoarece speta ridica probleme deosebite privind interpretarea Conventiei, sau, daca
solutionarea acelei probleme ar putea duce la pronuntarea unei hotarari ce s-ar afla in
contradictie cu o alta hotarare a Curtii sau cu principiile de drept formulate anterior de Curte.
Conditiile de admisibilitate a unei cereri la
Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Pentru ca o plangere sa fie declarata admisibila si Curtea sa poata examina pe fond
problema, actiunea trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
- Sa existe o violare a Conventiei
- Sa fie epuizate toate caile de atac interne
- Sa nu fi decazut din termenul de 6 luni de sesizare a Curtii
Curtea poate cerceta numai plangeri referitoare la drepturile enumerate in Conventie.
Plangerile trimise Curtii trebuie sa fie facute impotriva unui stat - parte contractanta, semnatar
al Conventiei.
Curtea nu este o instanta de apel impotriva hotararilor instantelor nationale, deci nu poate
anula si nici modifica deciziile instantelor nationale si nici nu poate interveni direct pe langa
autoritatea de care partea se plange.
Curtea poate fi sesizata cu privire la probleme ce tin de responsabilitatea unei autoritati
publice si nu poate cerceta plangeri impotriva persoanelor fizice sau a organizatiilor private.
Inainte de a sesiza Curtea, reclamantul trebuie sa fi incercat sa-si afirme dreptul ce i-a fost
incalcat, exercitand toate caile interne existente in statul respectiv, adresandu-se tuturor
autoritatilor juridice sau administrative care ar fi putut rezolva cererea, inclusiv sesizarea celei
mai inalte instante de judecata, si numai dupa ce a fost pronuntata decizia de catre cea mai
inalta instanta de judecata sau autoritate competenta partile dispun de un termen de 6 luni
pentru a se putea adresa Curtii.
Daca nu se trimit detalii ale plangerii, chiar si intr-o forma sumara in cele 6 luni, Curtea nu
va mai examina cererea deoarece termenul de 6 luni este de decadere.
Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului
Procedura poate fi una contencioasa, in cazul in care este vorba despre o plangere privind
incalcarea unei prevederi a Conventiei sau una necontencioasa, in cazul in care o parte
interesata cere Curtii emiterea unui aviz consultativ.
In ceea ce priveste procedura contencioasa, etapele procedurale ale solutionarii unei
plangeri introduse in fata Curtii Europene sunt urmatoarele:
1. Procedura de examinare a admisibilitatii cererii
2. Reglementarea pe cale amiabila
3. Procedura contencioasa posterioara deciziei de admisibilitate a cererii.
Plangerea care se adreseaza Curtii Europene trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
- Numele complet
- Data nasterii
- Nationalitatea
- Sexul
- Profesia
- Adresa petentului si a reprezentantului
- Partea impotriva careia este indreptata petitia
- O expunere succinta a faptelor
- Dovada respectarii de catre petent a criteriilor de admisibilitate a cererii
- Obiectul petitiei
- Descrierea in linii mari a cererii, de satisfactie echitabila pe care petentul poate dori sa
o formuleze
- Copii de pe toate documentele pertinente
- Copii ale deciziilor judiciare
Nu se primesc cereri anonime.
Subiecte lucrare:
1. Definitia si trasaturile drepturilor fundamentale
2. Declaratia Universala A Drepturilor Omului impreuna cu cele 2 pacte internationale
3. Continutul material al drepturilor si libertatilor fundamentale asa cum sunt reglementate
in Constitutia Romaniei
4. Indatoririle fundamentale.