1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE DIZERTAŢIE
“ETICA IN PROFESIA CONTABILĂ”

Coordonator Absolvent
Lect. Univ. Dr. – Nicoleta Coman Voicu Alina Mihaela

BUCUREŞTI

2011
 2

Introducere………………………………………………………………………………..1

Capitolul I Etica în profesia contabilă…………………………………………………3

1.1 Elemente conceptuale……………………………………………………………..3

1.1.1 Importanţa codului etic……………………………………………………………..4

1.1.2 Codul etic - structură………………………………………………………………5

1.2 Principiile fundamentale ale eticii în profesia contabilă………………………..7

1.2.1 Integritatea…………………………………………………………………………8

1.2.2 Obiectivitatea………………………………………………………………………9

1.2.3 Competenta profesională şi prudenţă………………………………………………10

1.2.4 Confidenţialitatea…………………………………………………………………..11

1.2.5 Comportament profesional…………………………………………………………13

1.2.6 Respectul fata de normele tehnice si profesionale………………………………….13

1.2.7 Independenta………………………………………………………………………..14

1.3 Ameninţări la adresa comformitatii cu principiile fundamentale ale codului etic

şi măsuri de protecţie pentru depăşirea acestor ameninţări………………………..14

1.3.1 Ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale…………………….14

1.3.2 Măsuri de protecţie pentru a nu compromite conformitatea cu principiile fundamentale ale

codului etic……………………………………………………………………….15

1.4 Organismele profesionale şi rolul lor în păstrarea unui comportament etic în profesia
contabilă……………………………………………………………………… 19

1.4.1 Responsabilităţile organismelor profesionale………………………………………..19

1.4.2 Aria de aplicabilitate şi calitatea reglementării în profesia contabilă……………….20

1.4.3 Modalităţi de implementare a reglementării………………………………………..20
1.4.4 Reglementarea profesiei contabile la nivel european……………………………….21
1.4.5 Necesitatea unor organisme profesionale puternice…………………………………..22
1.4.6 Criterii de recunoaştere a unui organism profesional………………………………22
1.4.7 Tipuri de organisme profesionale ………………………………………………….23
 3

1.4.7.1 IFAC………………………………………………………………………………….23
1.4.7.2 Organisme şi grupări regionale profesionale…………………………………………24
1.4.8 Standardele internaţionale de etică în profesia contabilă…………………………….25

Capitolul II Studiu de caz - Cunoaşterea şi aplicarea de către profesioniştii contabili a

principiilor fundamentale ale codului etic şi factorii care influenţează comportamentul
etic……………………………………………………………………………………………25

Concluzii

Bibliografie

Anexe
 4

Introducere

Cuvântul etica vine de la grecescul ethos, care înseamnă datină sau obicei şi este una
dintre principalele ramuri ale filosofiei ce poate fi denumită ştiinţa realităţii morale. Ca denumire a
unei discipline filozofice conceptul de etică a fost folosit pentru prima oară de Aristotel, cu intenţia de
a denumi ansamblul de tradiţii şi obiceiuri omeneşti. În timp etica a căpătat diferite forme cum au fost
etica normativă ce prescrie norme pentru comportamentul individual al omului, etica descriptivă,
etica explicativă, etica aplicată sau profesional formată dintr-un mănuchi de discipline care încearcă
să analizeze filosofic cazuri, situaţii, dileme, relevante pentru lumea reală şi etica ştiinţifică ale cărei
norme de etică sunt teoreme care de demonstrează după regulile ştiinţei şi logicii.

Etica profesională este ansamblul principiilor morale privind credinţele, valorile, normele
şi concepţiile însuşite de oameni cu privire la dezvoltarea istorică a entităţii în care activează. Foarte
adesea, oamenii sunt tentaţi să idealizeze sfera eticului, considerând că a fi “etic” înseamnă a te
comporta întotdeauna altruist, urmărind mai presus de orice binele aproapelui. În lumea noastră
învăţam din clasa întâi matematica, gramatica, istorie, geografie, etc., însă etica nu o studiem
niciodată la şcoală. Nu este o disciplină “exactă” şi, după cât se pare, nici destul de importantă
pentru a sta lângă celelalte materii “umaniste”. Aşa se face ca fiecare îşi încropeşte o imagine
personală, extreme de aproximativa, când nu de-a dreptul eronată, despre ceea ce înseamnă etică,
bazându-se pe o minimă şi stângace reflecţie asupra unor elemente disparate, culese mai întâi din
dădăceala părinţilor şi a profesorilor, apoi din lecturi, conversaţii întâmplătoare, din filme şi mass-
media, dar mai ales din lecţiile predate la “şcoala vieţii”. Iar viaţa nu este, pentru cei mai mulţi dintre
noi un “profesor” din cale afară de priceput şi de răbdător. În ceea ce priveşte lumea profesională
cauza principală este tot ignoranta. Vorbim de o ignorantă interesată, voita a celor care privind din
afara remarca scandalizaţi luxul, opulent şi ostentaţia celor bogaţi fără a face un minim efort de
gândire spre a înţelege că nu toţi sunt atât de bogaţi şi ca mulţi dintre ei câştiga nu prin fraude şi
escrocherii mârşave ci printr-o activitate extrem de solicitanta şi responsabilă. Din păcate mass-
media întreţine aceste clişee bombardând publicul cu ştiri şi reportaje de senzaţie în care nu figurează
decât personaje dubioase, fraude colosale, bănci devalizate, falimente scandaloase, privatizări
suspecte, licitaţii trucate, evaziuni fiscale, produse care pun în pericol viaţa şi sănătatea

consumatorului. Ce ‑ i drept, aceste fenomene există şi mass-media are datoria să informeze şi să

avertizeze publicul, punând reflectoarele pe acei afacerişti care comit realmente astfel de infracţiuni.
Un „guru“ al influenţei mediatice din lumea contemporană spunea însă că dacă un câine a muşcat un
om, faptul că atare nu interesează pe nimeni; dar dacă un om a muşcat un câine, ei bine, iată o ştire
de natură să capteze interesul publicului. Se întâmplă la fel ca în filmele hollywoodiene de low budget:
 5

nu se poate face un film „captivant“ despre viaţa, cu totul şi cu totul plicticoasă, a unor studenţi
străluciţi, care îşi petrec zilele şi nopţile învăţând. Iată de ce, dacă am judeca după ceea ce se poate
vedea în filme, am fi tentaţi să credem că activităţile de bază în campusurile americane sunt dramele
sentimentale, chefurile dezlănţuite, consumul de droguri, beţia crâncenă şi, măcar din când, un viol,
un jaf, o bătaie bestială sau, reţeta sigură, crimele în serie. Maşini luxoase, toalete extravagante,
intrigi, bârfe, obrăznicii ale studenţilor la cursuri, profesori fie agasant de plicticoşi, fie ridicol de
excentrici. Cei care sunt atât de naivi încât să creadă aceste clişee inepte au de ce să fie teribil de
dezamăgiţi. Imensa majoritate a profesorilor americani sunt cât se poate de capabili şi devotaţi, iar
imensa majoritate a studenţilor americani îşi petrec aproape tot timpul învăţând pe rupte (spun unii că
au şi de ce).
Această goană după senzaţional, care face ca mass-media să nu îşi focalizeze atenţia decât asupra
laturilor întunecate ale vieţii economice are efecte deosebit de negative asupra opiniei publice din ţara
noastră. Din păcate, este un adevăr cât se poate de trist că România de astăzi oferă din belşug

subiecte de scandal. Corupţia a atins cote alarmante şi multe averi s‑au făcut în condiţii mai mult

decât suspecte, deşi reacţia justiţiei a fost mai totdeauna „timidă“ sau inexistentă. Cu atât mai
meritorii sunt, în acest climat, eforturile unui mare număr de întreprinzători anonimi, care se
străduiesc şi, de bine, de rău şi reuşesc să facă afaceri oneste şi profitabile. Dacă nu ar copia fără

discernământ modelele presei occidentale care într ‑adevăr are de ce să umble după senzaţional,

întrucât viaţa imensei majorităţi a consumatorilor este extrem de uniformă şi de „searbădă“: muncă,

muncă, muncă – mass-media românească şi‑ar da seama că, în climatul de corupţie cronică şi de

impostură generalizată de la noi, ştirile cu adevărat „de senzaţie“, care ar şoca pe toată lumea, ar

suna cam aşa: „Undeva, într‑o localitate din România, un întreprinzător privat cinstit şi corect, a

reuşit să pună pe picioare o afacere profitabilă: fără şpagă, fără protecţie clientelară, fără licitaţii
dubioase, fără scutiri preferenţiale de impozite şi de obligaţii fiscale etc.; salariaţii câştigă bine şi sunt
mulţumiţi; consumatorii sunt încântaţi de calitatea şi preţul produselor firmei ş. a. m. d.“. Astfel de
cazuri există chiar şi în România de astăzi dar, din păcate pentru ele şi mai ales pentru publicul de la
noi, sunt câini care nu muşcă, ceea ce, gândesc liderii noştri de opinie, chiar nu interesează pe nimeni.
Cu toate aceste limite şi dificultăţi, inerente oricărui început (căci etica în afaceri abia a pătruns
de câţiva ani în mediul nostru academic) eu cred că trebuie să ne asumăm stângăcia primilor paşi, cu
speranţa şi hotărârea de a merge mereu mai departe, păşind cu tot mai multă siguranţă către o
înţelegere mai profundă a problemelor etice cu care se confruntă economia de piaţă.
 6

Capitolul I Etica în profesia contabilă

1.1 Elemente conceptuale

„Profesia contabilă este definită ca fiind totalitatea activităţilor care presupun cunoştinţe în
domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează, precum şi organismele lor profesionale.”
(Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, M. Toma, J. Potdevin, 2008, p.16)

„În toate statele Uniunii Europene, în pofida diferenţelor istorice, economice, juridice şi
culturale, poate fi regăsit un cumul de activităţi care sunt legate mai mult sau mai puţin de procesul de
elaborare şi validare a informaţiilor financiare, contabile sau fiscale. Lista principalelor activităţi sau
servicii care compun profesia contabilă este următoarea: ţinerea contabilităţii, elaborarea, examinarea
şi prezentarea situaţiilor financiare, audit statutar, management financiar-contabil, servicii fiscale,
servicii de consultanţă, evaluări de întreprinderi şi titluri, alte servicii contabile .” (Elemente de
doctrină şi deontologie a profesiei contabile, M. Toma, J. Potdevin, 2008, p.13)

Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public,
contabilitatea, auditul fuziunilor şi achiziţiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidări,
insolvabilitate, expertiză contabilă, consultanţă, consiliere şi reprezentanţă fiscală, consiliere în
investiţii etc.
Numai motive întemeiate de competenţă, integritate, independenţă şi obiectivitate pot limita aria de
practică profesională a profesioniştilor contabili.

Activităţile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercită prin compartimente
proprii sau prin externalizare. Din punct de vedere al statutului juridic profesioniştii contabili se împart
în:

 dependenţi, cu statut de angajaţi;

 independenţi sau liber-profesionişti, contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activităţii, liber-profesioniştilor contabili, aceştia
pot să-şi desfăşoare activitatea:

 individual;
 7

 în forme de asociere potrivit legislaţiei fiecărei jurisdicţii.

O parte din profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în calitate de angajaţi sau ca furnizori
de servicii - în domeniul auditului intern şi controlului intern, activităţi importante pentru o bună
guvernare a întreprinderilor. Totuşi, profesioniştii contabili în general şi cei în practică publică în
special, oricare ar fi activitatea profesională pe care o efectuează, vând în realitate reputaţie, iar
reputaţie fără educaţie şi etică nu există. Deci, conceptul de a face bine merge mult mai departe decât
cerinţele etice sau legale.

“Comportamentul etic merge dincolo de respectarea legilor, regulilor şi reglementărilor. Acesta

este un angajament de a face ceea ce este bine şi numai ceea ce este permis. De altfel, a fi etic
înseamnă să faci ceea ce trebuie să faci, numai ceea ce trebuie să faci, nu pentru că te obligă cineva sau
scrie undeva. Un comportament etic implică echitate şi curtozie faţă de alţii, dar presupune restricţii
asupra propriei noastre libertăţi. Un studiu realizat pe tema eticii în afaceri a scos în evidenţă cei mai
importanţi factori, pentru bunul mers al unei organizaţii competente în materie de etică. Printre aceştia
se număra atenţia acordată de managementul companiei faţă de etică şi valori şi implicit de rezultatele
acesteia, consecvenţa între vorbe şi fapte, tratament echitabil tuturor oamenilor din companie,
transparenţă în comunicările furnizate şi recompensarea angajaţilor mai mult decât pedepsirea acestora
pentru comportament neetic”. (Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, M. Toma, J.
Potdevin, 2008, p. 31)

1.1.2 Importanţa codului etic

“Codul etic este definit ca fiind un ansamblu de principii de etică ce reglementează exerciţiul
profesional al unor activităţi”. (Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, M. Toma, J.
Potdevin, 2008, p.). Organismele profesionale recomandă membrilor lor să prezinte în contactele cu
clienţii, principiile esenţiale ale codului etic pentru ca aceştia să cunoască comportamentele pe care le
aşteaptă de la profesionistul contabil.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etică trebuie să includă, în funcţie de
specificul fiecărei profesiuni, atât modalităţi de comunicare comercială referitoare la profesiile
reglementate, cât şi regulile referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor profesioniştilor ca
reguli deontologice vizând să garanteze independent, imparţialitatea şi secretul profesional.

Profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de interesul
public, astfel profesioniştii contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate în
interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesioniştii contabili şi clienţii sau angajatorii acestora,
dar şi relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie să respecte unele principii de comportament
 8

profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesară şi sa prevină pătrunderea către
consumatorii(utilizatorii) unor informaţii financiar-contabile eronate, care pot influenţa negativ
deciziile acestora. Stabilirea de principii etice şi monitorizarea însuşirii şi respectării acestora de către
profesioniştii contabili constituie una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru
aceasta organismului profesional îi trebuie capacitatea şi resursele pentru instituirea unui sistem de
investigare şi de sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale şi etice.

„Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol:

- da autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de

ei sunt asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de specialişti care respectă anumite standarde şi
răspund pentru calitatea prestaţiilor lor;
- protejează profesioniştii contabili în faţa unor crime economice şi a altor fenomene negative
din economie, precum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude, corupţii”. (Elemente de
doctrină şi deontologie a profesioniştilor contabili, M.Toma, J. Potedevin, 2008, p.125)

Organismele profesionale deja IFAC sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite
prin codul etic IFAC:
- fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic naţional al profesioniştilor contabili;
- fie prin adoptarea codului etic IFAC la specificul jurisdicţiei locale;
- fie prin elaborarea unui cod etic propriu care să cuprindă toate principiile şi regulile stabilite
prin codul etic IFAC.

1.1.3 Codul etic – structura

Pentru a proteja binele colectiv al publicului şi al instituţiilor deservite a fost necesara adoptarea
şi implementarea unui cod etic. Responsabilitatea promulgării codului etic a căzut în sarcina
organismelor de contabilitate prin înfiinţarea unui comitet pentru etică, care monitorizează respectarea
acestuia şi i-a măsuri în caz de încălcarea codului. Aşa s-a stabilit codul etic IFAC al profesioniştilor
contabili, indiferent dacă sunt angajaţi în practică sau în alte sectoare economice. Prin intermediul
acestuia se stabilesc standarde de conduită a contabililor profesionişti şi se declara principii
fundamentale ce trebuiesc respectate. Codul etic IFAC este recunoscut la nivel internaţional, iar
principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate organismele internationale membre IFAC,
obligate să-şi adapteze codul naţional conform cu standardele internaţionale.

Codul IFAC, se concentrează pe responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesul public,

menţinând de-a lungul timpului reputaţia profesiei pentru integritate, obiectivitate şi competenţă. Rolul
 9

IFAC este de a oferi îndrumări, de a încuraja procesul şi de a promova convergenţa spre standardele
internaţionale. Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol: pe de o parte dă autoritate
serviciilor furnizate de profesioniştii contabili prin asigurarea beneficiarilor de servicii furnizate că
aceste servicii sunt realizate de specialişti care respectă anumite standarde şi răspund pentru calitatea
prestaţiilor lor şi pe de altă parte protejează profesioniştii contabili în faţa unor crime economice şi a
altor fenomene negative din economie, precum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude de tot
felul, corupţie etc.
Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite prin
Codul etic IFAC:
- fie prin adoptarea Codului etic IFAC drept cod etic naţional al profesioniştilor contabili;

- fie prin adoptarea Codului etic IFAC la specificul jurisdicţiei locale;

- fie prin elaborarea unui cod etic propriu care să cuprindă toate principiile şi regulile stabilite prin
Codul etic IFAC.
Codul etic IFAC a fost supus unor îmbunătăţiri succesive în ultimii ani şi este structurat în trei părţi
şi 22 de secţiuni repartizate astfel:
- Partea A - destinată tuturor profesioniştilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajaţi; conţine şase secţiuni:
- Secţiunea 100, Introducere şi principii fundamentale;
- Secţiunea 110, Integritatea;
- Secţiunea 120, Obiectivitatea;
- Secţiunea 130, Competenţa profesională şi prudenţa;
- Secţiunea 140, Confidenţialitatea;
- Secţiunea 150, Comportamentul profesional.

- Partea B - destinată profesioniştilor contabili (independenţi,liber-profesionişti); conţine 10 secţiuni:

- Secţiunea 200, Introducere;
- Secţiunea 210, Acceptarea unui client;

- Secţiunea 220, Conflicte de interese;

- Secţiunea 230, Opinii suplimentare;

- Secţiunea 240, Onorarii şi alte tipuri de remunerare;

- Secţiunea 250, Marketingul serviciilor profesionale;

- Secţiunea 260, Cadouri şi ospitalitate;

- Secţiunea 270, Custodia activelor clientului;

- Secţiunea 280, Obiectivitate;

 10

- Secţiunea 290, Independenţa - misiuni de audit.

- partea C - destinată profesioniştilor contabili angajaţi; conţine şase secţiuni:

- Secţiunea 300, Introducere;
- Secţiunea 310, Conflicte potenţiale;
- Secţiunea 320, Întocmirea şi raportarea informaţiilor;
- Secţiunea 330, Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză;
- Secţiunea 340, Interese financiare;
- Secţiunea 350, Stimulente. Acceptarea şi emiterea de oferte.

1.2 Principiile fundamentale ale eticii în profesia contabilă

„Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

(a) Integritate - un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi
de afaceri şi să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele despre care apreciază că conţin informaţii
false, eronate, care induc în eroare – omit sau ascund informaţii;

(b) Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită

prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în
raţionamentele profesionale sau de afaceri. Profesionistul contabil trebuie să nu se găsească în situaţii
de conflict de interese sau de incompatibilitate sau în altă situaţie care ar determina un terţ să îi pună la
îndoială cinstea şi corectitudinea. Profesioniştii contabili nu trebuie să-şi compromită profesia din
cauza unor erori, conflicte de interese sau influenţei altor persoane.

Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat şi-a însuşit acest principiu
şi nu trebuie să primească sau să ofere cadouri sau invitaţii, care pot influenţa şi dăuna asupra
raţionamentului lor.

Măsuri de protecţie: retragerea din misiune; proceduri de supraveghere.

(c) Competenţa profesională şi prudenta - un profesionist contabil are o datorie permanentă de

a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client
sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică,
legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudentă şi în conformitate cu
standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale. Acest principiu
presupune două cerinţe importante: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.
 11

(d) Confidenţialitate - Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor

dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de
informaţii unei terţe părti fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o
obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în
cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al
profesionistului contabil sau al unor terţe părti. Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că
personalul din subordinea sa respecta principiul, iar obligaţia de confidenţialitate continuă şi după
încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.

(e) Comportament profesional - Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi

normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această profesie, organismul
profesional sau un membru. Acesta nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor.

(f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale - Profesionistul contabil trebuie să-şi
îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante.
Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau
patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-
profesionistilor contabili, cu independenţa.” (Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea
A, 100.4)

(g) Independenţa - Independenţa reprezintă un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil
demonstrează publicului că îşi poate exercita misiunea (serviciul profesional) într-o manieră obiectivă
şi corectă.

1.2.1 Integritatea

Integritatea presupune că profesionistul contabil să fie drept şi onest în relaţiile profesionale şi de

afaceri şi să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele despre care apreciază că conţin informaţii
false, eronate, care induc în eroare – omit sau ascund informaţii.

Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în

relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.

Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate şi sinceritate. Profesionistul contabil trebuie,
în orice situaţie, să garanteze integritatea lucrărilor şi să rămână obiectiv în judecată şi raţionamentul
lui.
 12

„Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte
informaţii când apreciază că acestea:

- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;

- conţin declaraţii sau informaţii eronate;

- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 110.2 dacă el furnizează un

raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului 110.2.” (Codul etic naţional al profesionsitilor
contabili, Secţiunea A, 110)

1.2.2 Obiectivitatea

Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu

se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natură a determina
un terţ să pună la îndoială cinstea şi corectitudinea lui.

Principiul obiectivităţii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite

profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte
persoane.

Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale
ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi
demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat,
profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină
obiectivitatea în raţionamentul profesional.

„În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor
etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:

a) profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le
pot diminua obiectivitatea.

b) este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste
posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot, ori par să afecteze
obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie să domine un caracter rezonabil.
 13

c) trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influenţele altora să
încalce obiectivitatea;

d) profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile

profesionale contabile şi-au însuşit principiul obiectivităţii.

Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole)
care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor
profesional sau asupra acelora cu care negociază.” (Codul etic naţional al profesioniştilor contabili,
Secţiunea A, 120)

1.2.3 Compentenţă profesională şi prudenţă

Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii

profesionale cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de
cunoştinţe şi de competenţă profesională care să justifice aşteptări1e unui client sau ale angajatorului,
aceasta presupunând ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din
legislaţie şi tehnici de lucru.

„ Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor

contabili:

a) Menţinerea cunoştiinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau
angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi

b) Să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când

oferă servicii profesionale.” (Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea A,
130.1)

„ Servicii profesionale competente necesita un raţionament solid în aplicarea cunoştiinţelor şi

aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi
împărţită în două faze separate:

a) Obţinerea unui nivel de competenţă profesională;

b) Menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesita o permanentă conştientizare şi

înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea
 14

profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să
desfaşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.

Seriozitatea include resposabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu

atenţie şi meticulozitate ţinând cont de un interval de timp.

Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub
tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a
unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.” (Codul etic naţional al profesioniştilor contabili,
Secţiunea A, 130.2, 130.3, 130.4, 130.5, 130.6)

1.2.4 Confidenţialitatea

Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea

informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără
autorizaţie scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme
reglementare.

Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili, de a se abţine de la:

a) dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a

unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod special să
facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice
acele informaţii.

(b)folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în

avantajul personal sau în avantajul unei terţe părti.

 un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu

social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în
special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
 un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de
informaţii către un posibil client sau angajator.
 un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii
în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.
 15

 un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub
controlul său şi persoanele care îi furnizează consultantă sau asistentă respectă principiul
confidenţialităţii.
 obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil
şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou
client el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, să
folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau
de afaceri.
În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii
confidenţiale:
• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;

• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu: pentru a furniza documente sau alte
probe în cursul unor proceduri judiciare;

• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii;

• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este
interzis prin lege;

• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;

• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei deja sau al unui
organism normalizator;

• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor
judiciare;

• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Atunci când profesionistul contabil a determinat că informaţia confidenţială poate fi divulgată,

trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părti ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi
prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge
informaţii;

- dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în
măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se
recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă
este disponibil,
 16

ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să
fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi şi că au
responsabilitatea să reacţioneze ca atare.

1.2.5 Comportament profesional

Profesionistul contabil trebuie să acţioneze într-o manieră conformă cu bună reputaţie a profesiei şi
să se abţină de la orice comportament care ar putea discredita profesia, organismul profesional sau un
membru.

Ob1igaţia de a se abţine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenţa
unor responsabilităţi ale profesionistului contabil faţă de clienţi, faţă de terţi, de alţi membri ai
profesiei contabile, de angajaţi şi colaboratori, de patroni, şi faţă de publicul larg.

Un profesionist contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu

normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi
abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de
integritate, obiectivitate şi, în cazul liber profesioniştilor contabili, cu independenţa. În plus, ei trebuie
să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de organismele profesionale sau de legislaţia
relevanta.

„ În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor sau a activităţii pe care o efectuează,

profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii
contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:

- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le poseda şi
experienţa pe care o deţin;

- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca

desfăşurată de alţii.” (Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea A, 150.2)

1.2.6 Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale

 17

Profesionistul contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu

normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi
abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de
integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţa.( Codul etic
naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea B, 290) În plus, ei trebuie să se conformeze normelor
profesionale şi tehnice emise de organsimele profesionale şi legislaţia relevantă.

1.2.7 Independenţa

Principiul cere profesioniştilor contabili satisfacerea concomitentă a celor două componente

fundamentale:

1. Independenţă de spirit(în gândire) sau independenţă de drept reflectă starea profesionistului

contabil potrivit căreia el considera că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu
obiectivitate. Este independenţa raţionamentului profesional.

2. Independenţă în aparenţă sau independenţă de fapt presupune că o terţă persoană nu găseşte nici
un motiv de natură comportamentală să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului
contabil.

Independenţa este un concept care cunoaşte trei moduri de abordare: independenta absolută,
independenta relativă şi independentă restrictivă. Un profesionist contabil în practică publică nu
trebuie să se angajeze într-o activitate care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau reputaţia
profesiei şi care ar fi incompatibilă cu prestarea serviciilor.

1.3 Ameninţări la adresa comformităţii cu principiile fundamentale ale codului etic

şi măsuri de protecţie pentru depăşirea acestor ameninţări

1.3.1 Ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale ale codului etic al

profesioniştilor contabili
 18

„Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări
la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă
loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult
natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer
aplicarea unor altor tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului
contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări conform principiilor fundamentale,
şi nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este aşadar, în interesul
publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea,
evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă
ameninţările identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil, ar
trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le diminua sau reduce la nivel acceptabil,
astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.” (Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili, Secţiunea A, 100.5)

Părţile B şi C ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, exemplifică circumstanţe

experimentate de un profesionist contabil ce pot fi ameninţări la adresa conformităţii cu principiile
fundamentale. „Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o varietate
de situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:

a) ameninţarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un
membru al familiei acestuia are un interes financiar sau un alt gen;

b) ameninţarea generată de auto-examinare(auto-control) poate apărea atunci când un

raţionament anterior trebuie re-evaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel
raţionament;

c) ameninţarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil

promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea să poate fi
compromisă;

d) ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii
strânse, un profesionist contabil simpatizează prea mult cu intersele altor părţi; şi

e) ameninţarea generată de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi

impiedicat să acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau presupuse.”
(Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea A, 100.10).
 19

1.3.2 Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa conformităţii cu

principiile fundamentale

Există posibilitatea că încălcarea principiilor fundamentale ale codului etic să fie făcută atât
voluntar cât şi involuntar. În cazul primei situaţii, răspunzătoare de rezolvarea acesteia este organizaţia
din care face parte profesionistul contabil(pentru profesioniştii contabili angajaţi) sau organismul
profesional din care face parte profesionistul contabil independent prin intermediul Comisiei de etică
profesională. În cea de-a doua situaţie, atunci când principiile etice sunt încălcate involuntar şi
ameninţarea a fost descoperită trebuie aplicate măsuri de protecţie pentru a elimina sau reduce aceste
ameninţări la un nivel acceptabil. Măsurile de protecţie se împart în două mari categorii:

a) măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări;

b) măsuri de protecţie în mediul de lucru.

a) „Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie şi reglementări includ, dar nu sunt

limitate la:

- Cerinţe educaţionale, de informare şi experienţă la intrarea în profesie;

- Cerinţe de dezvoltare profesională continuă;

- Reglementări de guvernare corporativă;

- Standarde profesionale;

- Proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională reglementară;

- Exeminarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor unui profesionist

contabil de către o terţă parte împuternicită prin lege” (Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili, Secţiunea A, 100.12)

„ Unele măsuri de protecţie pot creşte probabilitatea de identificare sau de eliminare a

comportamentului lipsit de etică. Astfel de măsuri de protecţie, care pot fi generate de profesia
contabilă, de legislaţie, reglementări sau de organizaţia angajatoare, includ dar nu sunt limitate la:

- Sisteme de reclamaţii eficace, gestionate publice de către compania angajatoare, de către

profesie sau un organism de reglementare, care îi împuterniceşte pe colegi, angajatori sau
 20

reprezentanţi ai marelui public să atragă atenţia asupra unui comportament ne-profesional sau
lipsit de etică;

- O obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice.” (Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili, Secţiunea A, 100.14)

b) Măsuri de protecţie în mediul de lucru - „în mediul de lucru măsurile de protecţie relevante
vor varia de la caz la caz. Măsurile de protecţie din cadrul mediului de lucru cuprind măsuri de
protecţie la nivelul firmei şi măsuri de protecţie specifice misiunii.” (Codul etic national al
profesioniştilor contabili, Secţiunea B, 200.11)

„ Măsuri de protecţie din întreaga firmă în cadrul mediului de lucru ar putea include:

- poziţia de conducător al firmei care subliniază importanţa respectării principiilor fundamentale;

- poziţia de conducator al firmei care accentuează preconizarea faptului că membrii echipei de

certificare vor acţiona în intersul public;

- politici şi proceduri pentru a implementa şi monitoriza controlul calităţii misiunilor de certificare;

- politici documentare de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu

principiile fundamentale, evaluarea importanţei acestor ameninţări şi identificarea şi aplicarea
măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce până la un nivel acceptabil ameninţările, diferite de
cele care sunt în mod evident lipsite de importanţă;

- pentru firmele care prestează misiuni de certificare, politici documentate privind independenţa,
privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei, evaluarea semnificaţiei acestor ameninţări
şi evaluarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce aceste ameninţări, altele
decât cele care sunt în mod clar nesemnificative, la un nivel acceptabil;

- politici şi proceduri interne documentate care prevăd respectarea principiilor fundamentale;

- politici şi proceduri care vor permite identificarea interselor sau relaţiilor dintre firma sau membrii
echipei de certificare şi clienţii certificării;

- politici şi proceduri care vor monitoriza şi, atunci când este necesar, pentru a gestiona credibilitatea
datelor privind veniturilor ce provin de la un singur client al certificării;

- utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe cu tendinţe separate de raportare în vederea prestării
serviciilor de non-certificare pentru un client al certificării;
 21

- politici şi proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membrii echipei de certificare să
influenţeze inadecvat rezultatele misiunii de certificare;

- comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor unei firme, precum şi a oricăror schimbări ale
acestora, către toţi partenerii şi personalul profesional, inclusiv instruirea şi educarea corespunzătoare a
acestora în ceea ce priveşte astfel de politici şi proceduri;

- desemnarea unui membru cu experienţ al conducerii drept responsabil pentru supravegherea

funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii;

- metode de consiliere a partenerilor şi a personalului profesional al clientului certificării şi al

entităţilor asociate faţă de care trebuie să îşi păstreze independenţa;

- un mecanism disciplinar de promovare a conformităţii cu politicile şi procedurile;şi

- politici şi proceduri publicate care să îi încurajeze şi să îi abiliteze pe angajaţi să comunice nivelelor

superioare din cadrul firmei orice problemă legată de conformitatea cu principiile fundamentale care îi
preocupă.” (Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea B, 200.12)

„ Măsurile de protecţie specifice misiunii în mediul de lucru ar putea să includă:

- Implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuată sau măcar
pentru a oferi consiliere dacă este necesar;

- Consultarea unei terţe părţi, cum ar fi un comitet de directori independent, un organ profesional
normalizator sau un alt profesionist contabil;

- Discutarea problemelor de etică cu persoane însărcinate cu guvernarea din cadrul clientului;

- Prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către persoanele

însărcinate cu guvernarea clientului;

- Implicarea altei firme pentru a realiza s-au a realiza din nou o parte din misiunea de certificare;

- Rotaţia personalului echipei de certificare.” (Codul etic naţional al profesioniştilor contabili,

Secţiunea B, 200.13)

„Depinzând de natura misiunii, un profesionist contabil independent poate de asemenea să se

bazeze pe măsurile de protecţie pe care le-a implementat clientul sau. Totuşi, nu este posibil să pună
baza doar pe astfel de măsuri de protecţie pentru a reduce ameninţările la un nivel acceptabil.” (Codul
etic naţional al profesionistilor contabili, Secţiunea B, 200.14)

„ Măsurile de protecţie în interiorul clientului certificării, includ următoarele situaţii:

 22

- Atunci când clientul alege o firmă independentă pentru desfăşurarea misiunii, persoane din
afara managementului rectifica sau aproba această alegere;

- Clientul certificării are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale;

- Clientul a implementat proceduri interne care asigura alegeri obiective în mandatarea

misiunilor de non-certificare; şi

- Clientul deţine o structură de guvernare corporativă care asigura o supraveghere

corespunzătoare şi comunicarea informaţiilor privind serviciile unei firme.” (Codul etic
naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea B, 200.15)

1.4 Organismele profesionale şi rolul lor în păstrarea unui comportament etic în profesia
contabilă

1.4.1 Responsabilităţile organismelor profesionale

În timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia de a servi interesului public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifică şi un rol esenţial care se regăsesc în cele 3
obiective fundamentale ale organismelor profesionale, şi anume:

 Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;

 Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
 Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective organismele profesionale trebuie să susţină şi să promoveze
practicile profesionale la nivel înalt, inclusiv prin reglementări

Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:

a) profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii;

b) condiţiile de piaţă în care activează profesia;

c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesară pentru a certifica
faptul că serviciile contabile de pe piaţa sunt de calitate adecvată, ceea ce implică:

- adoptarea de standard profesionale, tehnice;

- adoptarea de reguli etice;

 23

- nevoia de reprezentare a utilizatorilor de servicii contabile, precum investitorii, creditorii etc.

Organismul profesional trebuie să reglementeze activităţile şi conduita membrilor săi pentru a se

asigura ca responsabilitatea sa faţă de interesul public este îndeplinită chiar dacă există o reglementare
externă a profesiei.

Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure, care să fie
îndeplinite de membrii acelei profesii. Este un mijloc eficace de asigurare a calităţii.

Reglementarea este importanta dar nu este suficientă şi eficientă decât însoţită de un comportament
etic al profesionistului contabil.

1.4.2. Aria de aplicabilitate şi calitatea reglementarii în profesia contabilă

De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:

- cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;

- cerinţele referitoare la educaţia continua;
- monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;
- standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte;
- sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc
cerinţele de mai sus.

Standardele de înaltă calitate sunt importante deoarece acestea oferă o bază de referinţă pentru
membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile şi organele de reglementare, pentru a evalua
conformitatea membrilor cu cele mai bune practici.

Pentru că reglementarea să asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie:

 să fie proporţionala
 să fie transparenta
 să nu fie împotriva competiţiei
 să fie nediscriminatorie
 să fie precisă
 să fie segmentata în funcţie de ţinta sa
 să fie implementată consecvent şi just
 să fie supusă unei examinări periodice.
 să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate.
 24

1.4.3 Modalităţi de implementare a reglementarii

Sunt trei modalităţi de implementare a reglementarii:

1. Auto-reglementarea, specifică economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut

de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;
2. Reglementarea externă: profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei
agenţii guvernamentale, fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a delegate
sarcini de reglementare;
3. Co-reglementarea: reprezintă o combinare intre auto-reglementare şi reglementarea
externă.
Auto-reglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie
complementare şi să nu concureze.
Modalităţi de combinare a auto-reglementarii cu reglementarea externă:
1. Auto-reglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independenta; în
acest caz supravegherea este complementara reglementării şi o întăreşte;
2. O combinaţie în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementării, iar guvernul său o agenţie independent, pentru alte aspecte.

1.4.4 Reglementarea profesiei contabile la nivel european

Reglementarea generală

Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE
cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale.

Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai
înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţara pentru activitatea de profesionist contabil şi care
are acces fără restricţii la toate serviciile şi activităţile componente ale profesiei contabile inclusiv,
odată autorizat, la activitatea de audit statutar. Aceşti profesionişti au studii universitare, stagiu practic
de cel puţin 3 ani şi au susţinut şi promovat un test de aptitudini.

Reglementarea specială
 25

Reglementarea specială se referă la reglementarea activităţii de audit statutar. Serviciile de audit

statutar sunt reglementate de Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de a 8-a Directivă,
înlocuită cu Directiva 2006/43/CF, cunoscută ca fiind noua Directiva a 8-a.

Principalele prevederi sunt:

 condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit

statutar. Condiţiile de autorizare sunt:
- să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
- să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil; să fi efectuat un stagiu de
pregătire practica de cel puţin 3 ani;
- să fi promovat un examen de competenta profesională.
 condiţiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestaţiilor de audit statutar şi
standardele aplicabile.
 crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a auditorilor
statutari.

1.4.5 Necesitatea unor organisme profesionale puternice

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel naţional rezulta din responsabilitatea pe
care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public, cel puţin din punctul de vedere a trei
domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale unui organism profesional: educaţia, etică
şi control de calitate.
Atât publicul cât şi entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuală
incompetenta a profesioniştilor contabili. Aceasta protectiva este asigurată atunci când organismul
profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea ce priveşte educaţia profesioniştilor contabili şi în ceea
ce priveşte calitatea serviciilor furnizate de profesioniştii contabili, măsuri eficiente de etică şi
deontologie profesională.

1.4.6 Criterii de recunoaştere a unui organism profesional

 26

Pentru a fi recunoscut de autorităţile publice şi de organismele internaţionale, un organism naţional

al profesiei contabile trebuie:

 să fie un organism necomercial şi neguvernamental;

 să fie acceptat şi recunoscut de membrii săi;
 membrii să fie profesionişti contabili, autorizaţi să desfăşoare la nivel înalt activităţile
specifice;
 să se bucure de bună reputaţie în rândul autorităţilor publice şi al publicului;
 să aibă capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale şi contabile (etică,
disciplină, practica profesională, controlul calităţii);
 să aibă capacitatea de administrare şi resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii şi
obiectivele sale.

1.4.7 Tipuri de organisme profesionale

1.4.7.1 IFAC - Federaţia internaţională a profesioniştilor contabili

S-a înfiinţat în 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de state ca răspuns la provocările perioadei:
susţinerea contabililor în rezolvarea unor probleme tehnice şi de afaceri mai complexe, furnizarea unei
direcţii şi unui mecanism instituţional care să orienteze contabilii din întreaga lume pe calea dreaptă şi
etică.

În prezent, IFAC este o organizaţie globală care cuprinde 155 de organisme deja şi asociate din
118 state reprezentând 2.5 milioane de contabili care lucrează în practică publică sau angajaţi în
industrie şi comerţ, educaţie, instituţii publice etc.

IFAC este o organizaţie globală pentru profesia contabilă care acoperă toate sectoarele şi
specializările profesiei: contabilitate de afaceri, consultant fiscal, audit, tehnologia informaţiei,
insolvabilitate etc.

Misiunea IFAC o constituie întărirea profesiei contabile capabile să contribuie la dezvoltarea

economiilor internaţional prin promovarea aderării la standardele profesionale de înaltă calitate.

Pentru a deveni membru IFAC organismul profesional solicitant trebuie:

 Să fie recunoscut fie printr-o lege fie prin consens general ca fiind un organism naţional
profesional major care îşi desfăşoară activitatea în jurisdicţie;
 Să participe sau să contribuie la procesul de normalizare profesională;.
 Să demonstreze că acordă deosebită atenţie atunci când îşi selectează membrii;
 27

 Să fie solvabile financiar şi operaţional;

 Să aibă structura operaţional internă care furnizează sprijin şi reglementări pentru membrii
săi.
Profesia contabilă în România este reprezentată la IFAC prin CECCAR membru plin din 1996 şi
CAFR membru asociat din 2005.

1.4.7.2 Organisme şi grupări regionale profesionale

Organizaţiile regionale sunt acele organizaţii care reprezintă profesia contabilă dintr-o regiune în
fata organismelor guvernamentale şi de dezvoltare din acea regiune şi în anumite cazuri în fata
organizaţiilor internaţionale.

Scopul final al organizaţiilor regionale îl constituie facilitarea dezvoltării relaţiilor economice în

regiunile respective.

Pentru a fi recunoscută de IFAC organizaţia regională trebuie să demonstreze că:

 Se va subscrie obiectivelor IFAC şi va fi de acord să promoveze aceste obiective şi se va

asigura că sunt promovate în regiune prin intermediul propriilor organisme deja;
 are ca obiectiv dezvoltarea şi întărirea profesiei contabile în regiune;
 este înfiinţată corespunzător atât din punct de vedere financiar cât şi tehnic, a funcţionat pe
o perioadă rezonabilă de timp şi dispune de infrastructură şi resursele organizaţionale şi financiare
necesare îndeplinirii eficiente a responsabilităţilor şi participării la activităţile IFAC;
 conţine deja un număr suficient de organisme contabile care sunt deja ale IFAC.
Grupările regionale reprezintă asocierea mai multor organisme profesionale din ţările aceleaşi
regiuni, care însă nu îndeplineşte toate criteriile menţionate pentru o organizaţie regională. Pentru a fi
recunoscută de IFAC o grupare regională trebuie să demonstreze că:

 exista o grupare sau o organizaţie înfiinţată şi susţinută;

 gruparea susţine obiectivele şi reglementările IFAC;
 zona de acoperire de grupare are o mărime suficientă cu potenţial pentru un număr
semnificativ de organisme profesionale; gruparea are potenţial să îndeplinească eventual criteriile
pentru recunoaşterea oficială de către IFAC, are o intenţie şi un plan evident în vederea obţinerii
acestei recunoaşteri.
Grupările regionale recunoscute nu au drept de a participa la întâlnirile Consiliului de
Administraţie al IFAC, doar cu invitaţie specială şi într-un anumit scop.

Organisme şi grupări regionale profesionale:

 28

- FEE (Federaţia Experţilor Europeni) – gestionează profesia contabilă la nivelul UE. Are ca
scop întărirea profesiei contabile la nivelul UE şi aplicarea standardelor internaţionale în domeniul
contabilităţii şi auditului.
- FIDEF – Federaţia Experţilor Contabili Francofoni
- FCM - Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni
- CILEA – Comitetul de Integrare Latină Europa – America
- SEEPAD – Parteneriatul Sud Est European pentru Dezvoltarea Contabilităţii

1.4.8 Standardele internaţionale de etică în profesia contabilă

IFAC prin Consiliul pentru standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public
(IESBA) emite standardele internaţionale de etică pentru profesioniştii contabili.

Organismele membre IFAC au obligaţia să încorporeze cerinţele acestora în cerinţele naţionale de

contabilitate, să acorde asistentă la implementarea acestora.

Organismele profesionale membre IFAC trebuie să urmărească:

 Incorporarea cerinţelor standardelor internaţionale de contabilitate pentru sectorul public în

cerinţele naţionale de contabilitate pentru sectorul public, sau dacă responsabilitatea elaborării
cerinţelor naţionale de contabilitate revine guvernului sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să
se conformeze acestor standarde;
 Asistentă la implementarea standardelor internaţionale de contabilitate în sectorul public sau
altor standarde care încorporează aceste standarde;
 Incorporarea cerinţelor IFRS-urilor în cerinţele naţionale de contabilitate, sau dacă
responsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate revine guvernului sau altor terţi,
convingerea acelor responsabili să se conformeze acestor standarde;
 Asistentă la implementarea IFRS-urilor sau altor standarde care încorporează aceste standarde.

Consiliul pentru standardele internaţionale de etică pentru contabili (IESBA) din cadrul IFAC a
emis Codul etic al profesioniştilor contabili care cuprinde standardele etice de înaltă calitate, precum şi
alte prevederi pentru profesioniştii contabili din întreaga lume. Acest cod stabileşte principiile
fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi creează un cadru conceptual şi
îndrumări pentru aplicarea acestor principii.

În România Codul etic al IFAC a fost adoptat din 2002 drept Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili, aducându-se permanent îmbunătăţiri.
 29

Capitolul II Studiu de caz - Cunoaşterea şi aplicarea de către profesioniştii contabili a

principiilor fundamentale ale codului etic şi factorii care influenţează comportamentul etic

Obiectul studiului acestei statistici este cunoaşterea modului în care sunt aplicate şi respectate
principiile fundamentale ale codului etic de către profesioniştii contabili din România. Am încercat o
cercetare statistică alegând un eşantion, adică o colectivitate parţial de circa 100 de persoane din totalul
profesioniştilor contabili din România al cărui număr depăşeşte 150 000 de membrii. Aşadar, putem
spune că există posibilitatea că rezultatele obţinute, determinate ca fiind tipice şi caracteristice acestui
eşantion de 100 persoane să fi fost regăsite dacă s-ar fi cercetat colectivitatea generală. Un alt motiv
pentru care am optat pentru un eşantion atât de mic este di faptul că o cercetare statistică generală nu ar
fi fost posibilă deoarece nu toţi profesioniştii contabili ar fi fost convinşi să participle de bună voie la
această statistică şi nu numai dar ar fi necesitat resurse material şi de timp foarte mari. Unitatea de
observare a fost aleasă în aşa fel încât să reducă cât mai mult posibil timpul de observare, astfel au fost
postate chestionare per site-uri şi forum-uri prin intermediu cărora profesioniştii contabili îşi dezbat
probelemele referitoare la profesie, după care s-a aşteptat răspunsul la problemele chestionate.

Metodă de culegere a datelor a fost anchetă de opinie ce face parte din sondajul statistic şi este o
metodă de observare parţial fără ca eşantionul per baza căruia s-a realizat anchetă să fie reprezentativ
faţă de colectivitatea generală. Această anchetă a avut drept scop părerea profesioniştilor contabili
referitoare la aplicarea principiilor fundamentale ale eticii profesionale în practică. Pentru a putea face
ancheta am realizat un chestionar format din întrebări închise per care îl voi anexa acestei cercetări.
Chestionarele au fost trimise o singură dată, sondajul nu a fost repetat.

La chestionarul propus s-a răspuns în proporţie de 50%, datele obţinute nu sunt foarte relevante
pentru a descrie caractericile generale ale populaţiei generale, dar prezintă factorii principali care
conduc la încălcarea voluntară sau involuntară a principiilor fundamentale ale codului etic. Astfel am
determinat următoarele ameninţări care conduc la un comportament neetic în exercitarea profesiei:

Relaţia dintre profesionistul contabil şi fiscalitate

Importanta fiscalităţii în economia fiecărui stat este crucial atât prin rolul ei de a strânge resurse
financiare la bugetul statului cât şi prin rolul ei de pârghie economico-financiara cu ajutorul căreia
 30

statul poate influenţa activităţile economiei. În relaţia ei cu fiscalitatea, contabilitatea prezintă două
modele, cel continental şic el anglo-saxon. Modelul care se practică în România este cel continental
care este puternic influenţat de fiscalitate considerându-se că este dominat sau chiar supus fiscalităţii.
Informaţia contabilă este supusă regulilor fiscal şi de cele mai multe ori serveşte statului acordându-se
o mică importantă celorlalţi utilizatori. Între contabilitate şi fiscalitate ar trebui să existe un respect
reciproc. Însă de multe ori nu este aşa, deoarece în studiul făcut am observat că profesioniştii contabili
sunt nemulţumiţi de legislaţia mereu în schimbare, incoerentă şi interpretabila, de ultimea de declaraţii
pe care sunt supuşi să le depună, per mulţimea de taxe şi impozite care trebuiesc plătite mereu.

Relaţia profesionişti contabili şi organismele profesionale

Este de înţeles că între profesioniştii contabili şi organsimele profesionale trebuie să existe o strânsă
legătură. Per de-o parte organsimele profesionale trebuie să ajute profesioniştii contabili în exercitarea
profesiei prin emiteera de politici, procedure şi metode, cât şi reguli referitoare la condiţiile de
exercitare a activităţii acestora , care sad ea autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contabili, să
îi protejeze în faţa unor crime economice şi a altor fenomene negative din economie. Organsimele
profesionale sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite şiş a emită sancţiuni când principiile
fundamentale sunt inculcate de membrii săi. Per de altă parte profesioniştii contabili au obligaţia de a
se informa şi a aplica în practică, regulile, politicile şi principiile emise de organismele profesionale, să
participle la cursuri de postcalificare şi de dezvoltare professional continuă.

Relaţia profesioniştilor contabili cu beneficiarii serviciilor de contabilitate

Relaţiile profesioniştilor contabili cu beneficiarii serviciilor lor poate afecta voluntar sau involuntar
comportamentul etic prestatorului de servicii contabile. Sunt cazuri în care ameninţările de acest gen
pot fi de interes propriu, de auto-examinare, de favorizare, de familiaritate sau de intimidare.
Circumstanţele în care pot apărea ameninţările de interes propriu pentru un contabil profesionist pot
include: un interes financiar în compania client sau deţinerea unui interes împreună cu un client,
dependent neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client al certificării, întreţinerea unei
relaţii de afaceri strânse cu client, preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client,
potenţială angajare la un client, onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare, un împrumut
către sau de la un client al certificării sau de la oricare din directorii sau funcţionarii acestuia.
 31

În relaţia cu beneficiarii de servicii contabile, mai pot apărea ameninţări de auto-examinare care pot
cuprinde: descoperirea unei erori semnificative în timpul unei re-evaluari a muncii profesionistului
contabil independent, raportarea asupra sistemelor financiare dup ace tot acea persoană a fost implicate
în elaborarea sau implementarea lor, pregătirea datelro originale utilizate pentru pregătirea unor
înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare, un membru al echipei de certificare care este,
sau a fost recent anagajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercita o influenţă directă şi
semnificativă asupra subiectului în cauză, prestarea unor servicii pentru un client al certificării care
afectează direct subiectul în cauză.
 32

Concluzii

Este lesne de înţeles că există probleme în respectarea principiilor etice fundamentale ale
profesiei şi aici un rol important îl au organismele profesionale interne şi internaţionale.
Internaţionale deoarece se doreşte o dezvoltare internaţionala a profesiei. Nu există o definiţie a ceea
ce înseamnă dezvoltare internaţională, dar nu trebuie confundată cu ajutorul extern sau cu
globalizarea, dezvoltarea internaţională fiind un rezultat al globalizării. Aceasta nu se reduce doar la
o creştere economică dintr-o tară sau alta ci înseamnă “înflorirea persoanei umane”, care are dreptul
la dezvoltare, la realizarea potenţelor sale, la realizarea sa ca fiinţă cu statut uman aşa cum spunea
Aristotel. De asemenea statele dezvoltate trebuie să se implice în ajutorarea acelor societăţi în care,
din diferite motive, oamenilor le lipsesc minimele condiţii pentru supravieţuire, pentru un trai mai bun
si sunt lipsiţi de existenţa unei baze pentru dezvoltarea lor viitoare. Organismele profesionale trebuie
să ajute nu numai pentru rezolvarea unor probleme pe termen scurt, ci să creeze politici, structuri,
mijloace, schimbări care să conducă la o dezvoltare robustă şi durabilă în domeniu. Aceasta
presupune nu numai tutelă şi intervenţie şi potenţarea resurselor, identificarea şi îmbunătăţirea
acestora.

Pe de altă parte este şi o problemă de comportament al oamenilor care spun “Atâta timp cât
respectăm legile în vigoare, nu furăm şi nu înşelăm pe nimeni, lăsaţi-ne în pace să ne vedem de
treabă”, folosindu-se de mediul instabil politic, economic şi legislativ, de o legislaţie incoerentă şi
interpretabila.

Şi nu în cele din urmă, o cauză importantă ce determină un comportament neconform cu

principiile de etică este lipsa educaţiei în acest sens, lipsa timpului pentru inocularea unor principii
morale sănătoase. Într-o astfel de existenţă numai munca de sinteză cu perfecţionarea metodelor
didactice şi informative(adică etică şi dianoetică), mai pot crea un climat propice virtuţiilor. În felul
acesta se modelează caracterul, ferindu-mă sa îl numesc înţelept sau inteligent, înţelegându-i
dispoziţiile sale habituale îi vom lăuda blândeţea şi competenţa.

Că o concluzie generală etică nu se poate elabora inductiv, adică generalizând date şi

informaţii particulare, culese din observarea a ceea ce se întâmplă efectiv în comportamentul moral
 33

al diferiţilor indivizi, ci se poate construi doar deductiv, pornind de la câteva principii, mai mult sau
mai puţin evidente, din care să extragem o serie de consecinţe necesare şi universal ce pot fi aplicate
în diferite situaţii particulare şi cazuri individuale. Aşadar, principiile etice nu se pot extrage dintr-o
serie de fapte exemplare, precum şi orice faptă exemplară poate fi discutată dacă este exemplară sau
nu.

BIBLIOGRAFIE

Aristotel, 1988 – Etica nicomahică, trad. rom. Stella Petecel, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti

P. Nica si D. Agheorghiesei, 2009 – Conflicte si etica in managementul resurselor umane,

M. Toma si J. Potdevin, 2008 – Elemente de doctrina si deontologie a profesiei contabile, Editura

Ceccar

E. Turlea, A. Stefanescu, M. Mocanu – Reglementari in materie de etica in profesia

contabila – o abordare europeana si internationala, Audit financiar, anul IX, nr.2/2011

Codul etic national al profesionistilor contabili

James Rachels – Introducere in etica

Peter Singer – Tratat de etica, Editura Polirom, Iasi, 2006

P. K. McInnery, G. W. Rainbolt, Ethics, 1994

Dan Craciun – Etica in afaceri, Editura ASE, 2005

A.Miroiu (ed.), Etica aplicata, Editura Alternative, Bucuresti, 1995

 34

Anexa 1

CHESTIONAR PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE CODULUI

ETIC NAŢIONAL AL PROFESIEI CONTABILE
Prezentul chestionar serveşte la investigarea comportamentul etic al profesionistilor contabili
Chestionarele completate au un caracter strict confidenţial, nici o informaţie neputându-se pune în directă corelaţie
cu o anumită persoană sau companie.

1. Sunteţi profesionist contabil…

a) Angajat;

b) Liber profesionist.

2. Cunoaşteţi Codul etic naţional al profesiei contabile?

a) Da

b) Nu

3. Aţi fost vreodată puşi în situaţia de a nu va putea exercita profesia în conformitate cu principiile
fundamentale ale codului etic?

a) Da

b) Nu;

4. În cazul în care aţi descoperit ameninţări la conformitatea cu principiile fundamentale ale codului
etic al profesiei contabile, aţi luat imediat măsuri de eliminare sau reducere a acestora?

a) Da

b) Nu

5. Care credeţi că ar fi principiul fundamental al codului etic care ar putea fi ameninţat cu

neconformitatea?

a) Intergritatea;

b) Obiectivitatea

c) Competenta profesională şi prudenţă;

 35

d) Confidenţialitatea

e) Comportamentul profesional;

f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

7. În cazul în care aţi observant o neconformitate cu principiile fundamentale ale codului etic al
profesiei contabile, ce tipuri de ameninţări au existat?

a) Familiaritatea;

b) Conflictul de interese;

c) Auto-examinarea;

d) Favorizarea;

e) Intimidarea;

f) Lipsa unei legislaţii coerente.

8. Sunteţi membru al unui organism profesional care funcţionează potrivit legii?

a) Da;

b) Nu.

9. Praticipati la programe de dezvoltare profesională continuă?

a) Da

b) Nu

10. Credeţi că organismele profesionale au un rol important în dezvoltarea profesiei?

a) Da

b) Nu

11. Credeţi că este important ca toţi profesioniştii contabili să fie afiliaţi la organisme profesionale
înfiinţate potrivit legii?

a) Da

b) Nu

12. Credeți că organismul profesional la care sunteţi afiliat vă reprezintă eficient interesele dvs.
profesionale?

a) Da

b) Nu
36