Sunteți pe pagina 1din 29

PRETURI ORIENTATIVE PE CATEGORII DE LUCRARI DE CONSTRUCTII

Categoria de lucrari Materiale Manopera Utilaj Transport Total


Sapatura manuala — 14,5€/mc — — 14,5€/mc
Sapatura mecanizata — — 8€/mc 5,5€/mc 13,5€/mc
Umplutura compactata 10,5€/mc 6,5€/mc — — 17€/mc
Fasonare si montare armaturi 0,68€/kg 0,37€/kg — — 1,05€/kg
Turnare beton manual 67,5€/mc 22€/mc — — 89,5€/mc
Turnare beton cu pompa 67,5€/mc 6,5€/mc 10,5€/mc — 84,5€/mc
Cofraje pentru betoane 4,5€/mp 5,9€/mp — — 10,4€/mp
Hidroizolatie cu membr. bitumin. 3,5€/mp si 1,7€/mp si 0,50€/mp si — 5,7€/mp si
strat strat strat strat
Transp. mat. prin purtare directa — 11,5€/to — — 11,5€/to
Transp. materiale cu — — — 8,5€/to 8,5€/to
autobasculanta
Zidarie de caramida 84€/mc 37€/mc — — 121€/mc
Tencuieli interioare 3,9€/mp 3,7€/mp — — 7,6€/mp
Glet de ipsos 1,5€/mp 2,5€/mp — — 4€/mp
Tencuieli exterioare(grund) 4,5€/mp 4,2€/mp — — 8,7€/mp
Driscuire fina(tinci) 2,5€/mp 1,5€/mp — — 4,0€/mp
Glafuri la usi si ferestre 2,5€/ml 4,5€/ml — — 7€/ml
Decopertare glet si zugraveala — 1,25€/mp — — 1,25€/mp
Demolare zidarie — 23€/mc 4,25€/mc — 27,25€/mc
Demolare elemente beton armat — 40€/mc 10,5€/mc — 50,5€/mc
Desfacere tencuieli — 1,85€/mp — — 1,85€/mp
Vopsitorii cu vinarom 4,5€/mp 2,1€/mp — — 6,6€/mp
Decopertare gresie si faianta — 1,7€/mp — — 1,7€/mp
Placare cu faianta si gresie 5,5€/mp 6,2€/mp — — 11,7€/mp
Montat si demontat schela — 1,39€/mp — — 1,39€/mp
Forare gauri in beton — 0,85€/buc 0,25€/buc — 1,1€/buc
Termosistem 5,5€/mp 8,5€/mp — — 14€/mp
Pereti din rigips CW 50 9,3€/mp 7,85€/mp 0,45€/mp — 17,6€/mp
Pereti din rigips CW 75 9,6€/mp 7,85€/mp 0,45€/mp — 17,9€/mp
Pereti din rigips CW 100 10,05€/mp 7,85€/mp 0,45€/mp — 18,35€/mp
Placare perete existent cu rigips 9,25€/mp 6€/mp 0,45€/mp — 15,7€/mp
Tavane false executate din rigips 6,85€/mp 7,5€/mp 0,45€/mp — 14,8€/mp
Desfacere confectie metalica — 0,19€/kg — — 0,19€/kg
Strat suport pentru pardoseli 3,20€/mp 2,95€/mp — — 6,15€/mp
Montat plinta gresie 5,5€/ml 3,75€/ml — — 9,25€/ml
Preparare mortar manual — 21€/mc — — 21€/mc
Vopsitorii exterioare cu vinarom 4,8€/mp 2,5€/mp — — 7,3€/mp
Tencuiala decorativa 6,2€/mp 5,2€/mp — — 11,4€/mp
Executat sarpanta din lemn 3,5€/mp 5,7€/mp 0,35€/mp — 9,55€/mp
Astereala la acoperis 2,05€/mp 3,1€/mp 0,15€/mp — 5,3€/mp
Invelitoare din carton bitumat 1,85€/mp 5,8€/mp 0,05€/mp — 7,7€/mp
Invelitoare din tigla 4,55€/mp 7,7€/mp 0,35€/mp — 12,6€/mp
Structura case in sistem "AMVIC" — 53,5€/mp 1,5€/mp — 55€/mp
Inchiriere mai compactor — 20,0€/zi 70,0€/zi — 90,0€/zi

Bine ati venit pe pagina de prezentare a firmei noastre!

Daca ati ajuns pe acest site inseamna ca doriti sa va construiti sau sa renovati o casa, o cladire de birouri sau
orice …. In mod sigur, sunteti interesat de un pret si de un timp de realizare a cladirii pe care doriti sa o
construim, precum si de materialele cu care lucram. Noi va stam la dispozitie pentru toate aceste informatii !

Va invitam sa petreceti cateva minute pe site-ul nostru, pentru a va convinge ca, pentru calitatea serviciilor
si pentru facilitatile pe care vi le oferim, noi suntem alegerea optima !

Constructii Civile si Industriale - are ca principal domeniu de activitate firma zoti construct srl .

A fost infiintata in septembrie 2008 si are sediul in tulcea, Romania.


.

Elementul primordial ce ne deosebeste de concurenta acerba este flexibilitatea domeniului de activitate bazat pe calificarea
superioara a fortei de munca si pe cultul lucrului bine facut pe tot parcursul executiei lucrarilor in domeniul constructiilor

Adcons Impex 96 SRL intelege ca succesul inseamna: promptitudine, seriozitate si calitate,de aceea va ofera servicii la cele
mai inalte standarde.

De-a lungul perioadei noastre de activitate am avut ocazia sa colaboram cu o varietate de clienti din punct de vedere al
importantei acestora pe plan local sau national, dar si al domeniului de activitate:

S.C. ACM4 S.A.


S.C. BOG"ART S.R.L.
S.C. HGA Servimpex S.R.L.
S.C. BADUC S.A.
S.C. ACMS S.A.
S.C. COMNORD S.A.
Directia de Protectie a Copilului sector 3
Asociatii de Proprietari

Preturile sunt raportate la suprafata desfasurata a cladirii. Suprafata desfasurata reprezinta suma suprafetelor nivelurilor,
fara a scadea suprafetele acoperite de zidurile de inchidere si cele despartitoare.

Preturile sunt calculate pentru inaltimea etajului h = 2,50 ml si sunt orientative,neangajante si nu contin t.v.a.; pretul final se
va calcula in functie de documentatia de executie prin intocmirea devizului de lucrari.
Pentru mai multe informatii apelati numarul de telefon 0722.201.397

Firma Adcons impex 96 doreste sa participe la programul national de reabilitare termica a cladirilor prin executia
termosistemului.

Acesta fiind un site de lucrari de constructii civile, trebuie sa contina si date tehnice din domeniul constructii civile. In
continuare vom enumera unele dintre acestea:

Greutatea specifica a otelului-beton in functie de diametru

Ø 3,0 mm = 0,057 kg/ml ; Ø 4,0 mm = 0,100 kg/ml ; Ø 5,6 mm = 0,193 kg/ml ; Ø 6,0 mm = 0,222 kg/ml ; Ø 7,0 mm = 0,302
kg/ml ; Ø 7,1 mm = 0,310 kg/ml ; Ø 8,0 mm = 0,395 kg/ml ; Ø 9,0 mm = 0,499 kg/ml ; Ø 10,0 mm = 0,617 kg/ml ; Ø 12,0 mm
= 0,888 kg/ml ; Ø 14,0 mm = 1,210 kg/ml ; Ø 16,0 mm = 1,580 kg/ml ; Ø 18,0 mm = 1,990 kg/ml ; Ø 20,0 mm = 2,470
kg/ml ; Ø 22,0 mm = 2,980 kg/ml ; Ø 25,0 mm = 3,850 kg/ml ; Ø 28,0 mm = 4,840 kg/ml ; Ø 32,0 mm = 6,310 kg/ml ; Ø 36,0
mm = 7,990 kg/ml ; Ø 40,0 mm = 9,870 kg/ml .

Aria laterala specifica a otelului-beton in functie de diametru:

Ø 3,0 mm = 0,01884 mp/ml ; Ø 4,0 mm = 0,02512 mp/ml ; Ø 5,6 mm = 0,03517 mp/ml ; Ø 6,0 mm = 0,03768 mp/ml ; Ø 7,0
mm = 0,04396 mp/ml ; Ø 7,1 mm = 0,04459 mp/ml ; Ø 8,0 mm = 0,05024 mp/ml ; Ø 9,0 mm = 0,05652 mp/ml ; Ø 10,0 mm
= 0,06280 mp/ml ; Ø 12,0 mm = 0,07536 mp/ml ; Ø 14,0 mm = 0,08792 mp/ml ; Ø 16,0 mm = 0,10048 mp/ml ; Ø 18,0 mm =
0,11304 mp/ml ; Ø 20,0 mm = 0,12560 mp/ml ; Ø 22,0 mm = 0,13816 mp/ml ; Ø 25,0 mm = 0,15700 mp/ml ; Ø 28,0 mm =
0,17584 mp/ml ; Ø 32,0 mm = 0,20096 mp/ml ; Ø 36,0 mm = 0,22608 mp/ml ; Ø 40,0 mm = 0,25120 mp/ml .
Aria laterala a otelului beton este necesara pentru determinarea suprafetei de metal acoperita cu grund antirugina, sau
pentru determinarea suprafetei de otel beton de pe care s-a indepartat rugina prin frecare cu peria de sarma(in cazul
constructiilor aflate in conservare).

Alt material foarte important folosit la lucrarile de constructii civile si industriale este betonul.

Dupa greutatea specifica aparenta se disting urmatoarele categorii de betoane:

betoane foarte grele, cu greutatea specifica aparenta peste 2500 kg/mc; betoane grele, cu greutatea specifica aparenta
cuprinsa intre 2201 - 2500 kg/mc; betoane mijlocii, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 1701 - 2200 kg/mc; betoane
usoare, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 1001 - 1700 kg/mc; betoane foarte usoare, cu greutatea specifica
aparenta sub 1000 kg/mc.

Greutati specifice ale diferitelor materiale folosite in constructii:

alicarie de caramida = 1400 kg/mc; balast = 1700 kg/mc; beton asfaltic = 2250 kg/mc; beton celular
autoclavizat(BCA) = 1100 kg/mc; bolovani de rau = 1600 kg/mc; brazde de iarba = 700 kg/10 mp; mortar proaspat =
2100 kg/mc; nisip natural = 1600 kg/mc; nisip imbibat cu apa = 1800 kg/mc; pamant afanat uscat = 1300 kg/mc; moloz
uscat = 1400 kg/mc; moloz umed = 1700 kg/mc; piatra calcaroasa = 1350 kg/mc; piatra sparta din bolovani de rau =
1450 kg/mc; piatra in blocuri mari = 1700 kg/mc; gris de piatra = 1200 kg/mc; placi de faianta = 1260 kg/100 mp; pietris
= 1600 kg/mc; coame mari pentru tigla = 2900 kg/1000 bucati; coame mici pentru tigla = 1900 kg/1000 bucati; dale de
bazalut artificial = 1900 kg/mc; dale de beton = 2200 kg/mc; lemn ecarisat si rotund,de rasinoase,uscat = 500 kg/mc; lemn
ecarisat si rotund,de foioase,uscat = 800 kg/mc; moloane = 2300 kg/mc; olane de presa,pentru acoperis = 2300 kg/1000
bucati; pavele,calupuri de piatra = 1800 kg/mc; parchet de 22 mm grosime = 180 kg/10 mp; parchet de 17 mm grosime =
140 kg/10 mp; pasla pentru constructii = 150 kg/mc; caramida plina,format 240x115x63 = 3000 kg/1000 bucati; placi de
marmura = 2800 kg/mc; caramida cu goluri verticale,240x115x63 = 2200 kg/1000 bucati; piatra de talie = 2500 kg/mc;
caramida cu goluri verticale,format 240x115x88 = 3100 kg/1000 bucati; calupuri de lemn = 900 kg/1000 bucati; caramida
cu goluri verticale,format 290x140x63 = 3500 kg/1000 bucati; carton asfaltic blanc = 100 kg/100 mp; caramida cu goluri
verticale,format 290x140x88 = 4500 kg/1000 bucati; cahle de teracota = 4000 kg/1000 bucati; placi de piatra,pentru trotuare
= 2300 kg/mc; placi de pluta expandata = 100kg/10 mp; prefabricate din beton vibrat = 2400 kg/mc; prefabricate din beton
armat vibrat = 2600 kg/mc; rumegus de lemn = 180 kg/mc; tigle profilate,trase = 2400 kg/1000 bucati; tigle solzi = 1300
kg/1000 bucati; var pasta = 1400 kg/mc; zapada afanata = 100 kg/mc; zapada batatorita = 500 kg/mc.

RETETA PREPARARE BETON

Preparare beton la betoniera

Clase de betoane

Pentru constructia unei case se pot folosi betoane preparate local la betoniera, din balast ("balastru" sau sorturi) + ciment +
apa.
Avantajele prepararii de beton la betoniera :
-costuri mai mici cu circa 25-40% pentru betonul preparat la betoniera fata de betonul din statia de betoane
-posibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde sunt
necesare cantitati mici in decursul unei zile.
-controlul direct asupra clasei de beton preparat... adica iti faci singur betonul, cat vrei si de care vrei...
Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de capacitatea redusa a betonierei.
Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la mare departare fata de o statie de betoane, mai ales
atunci cand caile de acces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot avea
acces si chiar daca ar avea acces, datorita distantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul .
Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara este de sute de metri cubi ,
atunci problema este simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane .
Pentru o casa Parter, sau P+1, se foloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri.

La constructia unei case se folosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza:
-B75 echivalent C4/5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti pentru constructii usoare)
-B100 echivalent C6/7,5 sau Bc 7,5 (la fundatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare... fiind cel mai folosit beton)
-B150 echivalent C8/10 sau Bc 10 (fundatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai bun
decat B100, desi in cele mai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se fac trotuare si pardoseli din B150, desi B100 este
mai mult decat suficient... restul fiind de fapt risipa de ciment.)
-B200 echivalent C12/15 sau Bc 15 (structura de rezistenta: stalpi,centuri,buiandrugi...)
-B250 echivalent C16/20 sau Bc20 (structura de rezistenta: grinzi, plansee, elemente puternic solicitate)
-B300 echivalent C18/22,5 sau Bc 22,5 (acesta din urma mai rar folosit, de regula la realizarea platformelor betonate unde se
permite accesul auto de tonaj mare).

La prepararea betonului intra ciment,apa si balastul sau sorturile.


Daca am avea o betoniera asa de mare ar fi simplu, pentru ca le-am introduce pe toate in betoniera si am apasa pe buton. Iar
dupa 10-15 minute de invartit, am obtine un metru cub de beton proaspat. Dar betoniera fiind de numai 130 litri, problema
care apare este de a imparti reteta de mai sus in parti egale, pentru a prepara mai multe sarje , la capacitatea betonierei.
Mai mult decat atat, impartirea trebuie sa fie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sa fie uso
de facut,la indemana muncitorilor pe santier, care de multe ori sunt necalificati si nu au nici timp si nici putere de a jongla cu
densitatile si calculele.

Pentru aceasta trebuie cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar reteta trebuie data in lopeti sau galeti.

-1 metru cub = 1000 litri , deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip, pietris) cu o galeata
de 10 litri din comert.
-1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular.
-1 lopata medie = 3.33 litri
-1 roaba medie = 24 lopeti
-1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri)
-1 betoniera de 130 litri = maxim 16 lopeti de material granular + maxim 6 lopeti de ciment + 1 galeata apa de
10 litri.

NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica capacitatea utila este mult
mai mica
De exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1
galeata de apa,adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili.

Apoi, mai trebuie cunoscute cateva densitati ale materialelor utilizate si care intra in reteta betonului:
-ciment = 1280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg de ciment)
-balast 0-31 mm = 1700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg de balast)
-nisip 0-3 mm = 1300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg de nisip)
-pietrisuri sortate 7-16 mm = 1550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15,5 kg de pietris)
-pietrisuri sortate 16-31 mm = 1650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16,50 kg de pietris)
-betonul proaspat preparat va avea intre 2300 - 2400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton proaspat = 23 kg)

-1 lopata cu balast = 5.66 kg balast


-1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip
-1 lopata pietris = 4.80 kg pietris
-1 lopata cu ciment = 4.25 kg ciment
Valori medii; este posibil sa difere +/-10% in functie de umiditatea materialelor granulare.

In continuare voi prezenta cateva retete de preparare a betonului calculate pe baza retetelor normelor de preparare a
betonului din indicatoarele de norme de deviz catalogul CZ.

PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALAST

conform normei CZ0103B1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75 :


-ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc)
-BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/mc = 2048.33 kg = 362 lopeti
-NISIP 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192.40 kg = 45 lopeti
Total = 2240.73 kg agregate.
-apa 170 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregate : 0,98 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.
PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALAST

conform normei CZ0104B1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100 :


-ciment = 203 kg/mc (ADICA : 48 lopeti de ciment/mc)
-agregate: balast 1.20 mc x 1700 kg/mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192,40 kg. Total balast + nisip = 2232.4
kg = 395 lopeti balast.
De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suficienta parte fina, fara a mai fi nevoie de adaos de nisip, asa
incat se aduna cantitatile si se va folosi numai balast 2232,4 kg.
-apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.)
Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa .
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10)

conform normei CZ0105D1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150 :


-ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 0,64 mc x 1600 kg/mc = 1024 kg = 213 lopeti
-NISIP 0.75 mc x 1300 kg/mc = 975,00 kg = 226 lopeti
Total = 1999 kg agregate.
-apa 190 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 7,16 kg agregate : 0,68 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15)

conform normei CZ0106F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B200 :


-ciment = 320 kg/mc (75,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc); 0,63 mc x 1600 kg/mc = 1009.6 kg = 210
lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/mc = 962,00 kg = 223 lopeti
Total = 1971 kg agregate.
-apa 190 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 6,15 kg agregate : 0,59 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B250 (C16/20)

conform normei CZ0107F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250 :


-ciment = 355 kg/mc (83,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.273 mc + 0.344 mc = 0.617 mc); 0,617 mc x 1600 kg/mc = 987.2 kg = 206
lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc); 0.727 mc x 1300 kg/mc = 945,1 kg = 219 lopeti
Total = 1932.3 kg agregate.
-apa 190 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,44 kg agregate : 0,53 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5)

conform normei CZ0108H1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B300 :


-ciment = 376 kg/mc (88,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.385 mc = 0.662 mc); 0,662 mc x 1600 kg/mc = 1059.2 kg = 221
lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc); 0.637 mc x 1300 kg/mc = 828,10 kg = 192 lopeti
Total = 1887.30 kg agregate.
-apa 200 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,01 kg agregate : 0,53 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

Actele de autoritate publica necesare potrivit legislatiei in vigoare prealabile demararii constructiilor
Legislatia care sta la baza emiterii acestor acte administrative este:

LEGEA nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficial nr.
259/24.10.1996; ORDINUL MLPAT 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute
de Legea 50/1991; Administratia publica locala a Consiliului Judetean, Consiliu Municipal, Consiliu Orasenesc si/sau Consiliu Comunal.

Actele de autoritate publica necesare investitorilor prealabile �nceperii sau demolarii constructiilor sunt: CERTIFICATUL DE URBANISM si
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE

Notiuni cu care se opereaza, definitii:

Imobil - parcela de teren cu sau fara constructii Procent de ocupare a terenului (POT) - Raportul dintre suprafata ocupata la sol de cladiri si suprafata
terenului considerat x 100; Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - Raportul dintre suma suprafetelor desfasurate ale tuturor cladirilor si suprafata
terenului considerat.

COMPETENTELE DE ELIBERARE A CERTFICATELOR DE URBANISM (CU) SI A AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE (AC)


Consiliul judetean pentru constructii ce se aproba de Guvern ( investitii din fonduri bugetare de stat care depasesc o anumita valoare ), pentru lucrari
publice, lacasuri de cult, constructii pentru industrie, activitati de comert, prestari servicii, social-culturale, speciale, si lucrari de orice fel ce se executa
�n afara localitatilor cu exceptia anexelor agricole situate �n extravilan. Consiliul local municipal/orasenesc pentru constructii de orice fel din localitat
cu exceptia celor care se aproba de Guvern. Consiliul local comunal, pentru constructii, locuinte si anexe gospodaresti ale acestora, precum si pentru
anexele exploatarilor agricole situate �n extravilan.

TEMEIUL LEGAL �N BAZA CARUIA SE ELIBEREAZA ACTELE DE AUTORITATE PUBLICA - CU si AC

Documentatii de urbanism si amenajarii teritoriului aprobate, Date din documentatii existente sau pe baza practicii urbanistice cu avizul comisiei pentr
urbanism si amenajarea teritoriului a autoritatii administratiei publice �n cauza.

1. CERTIFICATUL DE URBANISM - (CU)


DEFINITIE: CU este actul administrativ emis de autoritatile administratiei publice locale prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care
caracterizeaza regimul juridic, economic si tehnic al unui imobil stabilite prin evidentele existente si documentatiile de urbanism si amenajarea
teritoriului existente aprobate. Prin CU se evidentiaza potentialul unui imobil, respectiv gradul de constructibilitate al acestuia, �n conformitate cu
prevederile documentatiilor de urbanism si amenajarii aprobate.

SOLICITANTI Orice persoana fizica sau juridica;autoritatea publica emitenta, �n caz ca este consiliul judetean va transmite un exemplar al CU
consiliului local pe raza caruia se afla amplasamentul �n cauza.

ACTE DEPUSE DE SOLICITANTI


O cerere tip care se obtine de la Administratia publica �n cauza �n functie de competentele de autorizare Dovada titlului de proprietate asupra
terenului �n caz ca terenul este �n extravilan avizul primariei pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie, certificatul de calitate al solului emis
de Oficiul de Studii Pedologice si Agrozootehnice si acordul de principiu al Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului
�n caz ca unitatea administrativ-teritoriala pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie nu are planul de amenajarea teritoriului si planurile
urbanistice generale ale localitatilor aprobate, administratia publica emitenta va solicita o documentatie tehnica minimala din care sa rezulte
�ncadrarea �n zona a obiectivului, situat �nainte si dupa construirea noului obiectiv at�t din punct de vedere tehnic c�t si economic. Taxa pentru
CU se calculeaza de catre referentul de specialitate din cadrul compartimentului de urbanism sau amenajarea teritoriului din cadrul administratiei
publice competente (consiliu judetean, municipal, orasenesc sau comunal) �n functie de suprafata de teren care se propune a fi afectata de noua
constructie. Pentru acelasi imobil se pot elibera certificate de urbanism mai multor solicitanti.

DURATA DE ELIBERARE A ACTELOR DE AUTORITATE PUBLICA (CU si AC)


P�na la 30 zile. VALABILITATE �ntre 3 - 24 luni stabilita de emitent. PRELUNGIREA VALABILITATII Cu max. 24 luni, stabilita de emitent, la
cerere, cu plata a 50% din taxa initiala.
PRECIZARI PRIVIND CONTINUTUL CU
Regimul Juridic al Imobilelor - situarea �n intravilan sau �n extravilan, - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutiile ce greveaza asupra
acestuia, - extras din documentatiile de urbanism si de amenajarea teritoriului, din regulamentul aprobat, care instituie un regim special asupra
imobilului (zone protejate, interdictii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public). Regimul Economic al Imobilelor -
folosinta actuala - destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate. Regimul Tehnic al Imobilelor - procentul de
ocupare a terenului (POT), - coeficientul de utilizare al terenului (CUT), - dimensiunile si suprafetele parcelelor, - echiparea cu utilitati, - circulatiile,
accesele si parcajele, - regimul de aliniere, �naltimea constructiilor, caracteristice volumetrice, - sistemul constructiv, principalele materiale de
constructie, - finisajele, daca acestea sunt impuse prin regulamente de urbanism, - lucrari conexe de interes public daca acestea sunt necesare
functionarii obiectivului. Prin CU se specifica avizele, acordurile si studiile care vor �nsoti proiectul de autorizare a constructiilor (PAC), si care difera
de la un tip la altul. Astfel: - daca administratia publica nu are studiile de urbanism si de amenajarea teritoriului aprobate poate solicita studii
urbanistice zonale sau de detaliu pentru clarificarea �n special a problemelor de cooperari, de rezolvare a utilitatilor si de �ncadrare �n zona. - �n
cazul �n care obiectivele propuse se �ncadreaza pe terenuri cu destinatie agricola, �n afara intravilanului localitatilor, se vor obtine: certificatul de
calitate al solului emis de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) pentru suprafata ce se va scoate cu plata din circuitul agricol si avizul
definitiv al OCOT, cu dovada platii catre stat a taxei de scoatere din circuitul agricol. - Pentru racordare la utilitati se solicita avize de la toti
administratorii acestora. - �n cazul amplasarii unor obiective �n zona drumurilor se vor obtine acorduri prealabile si autorizatii pentru fiecare obiectiv
�n parte de la organul care administreaza drumul respectiv. - �n cazul amplasarii unor obiective �n zona caii ferate se va obtine avizul Regionalei de
Cai Ferate. - �n cazul �n care obiectivul propus are un susceptibil caracter poluant se solicita aviz de la Apele Rom�ne, Inspectoratul de Politie
Sanitara si Medicina Preventiva si Agentia pentru Protectia si Supravegherea Mediului. - De la un anumit grad de complexitate al investitiei se solicita
verificarea performantelor constructiilor din anumite puncte de vedere prin intermediul verificatorilor atestati. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte
cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate �n rural, precum si constructiile provizorii. - Interventiile la constructiile existente
inclusiv reparatiile se fac pe baza unei expertize tehnice pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial. - Statul Major de Aparare Civila pentru
investitii altele dec�t locuinte ce depasesc suprafata totala desfasurata de 150 mp, iar la locuinte pentru constructiile cu mai mult de 2 apartamente. -
Ministerul Apararii Nationale prin Statul Major General, Ministerul de Interne si Serviciul Rom�n de Informatii pentru obiective ce urmeaza sa fie
executate la o distanta mai mica de 2400 m fata de limita obiectivelor speciale din extravilan, si pe parcele limitrofe acestora �n intravilan. 2.
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE (AC), DE DESFIINTARE (AD) DEFINITIE AC este actul administrativ prin care se permite executia de lucrari de
constructie pe care solicitantul le precizeaza �n cererea sa. AD este actul administrativ prin care se permite desfiintarea unor constructii la cererea
solicitantului. SOLICITANTI Orice persoana fizica sau juridica, detinatoare a unui titlu care le confera dreptul de construire/desfiintare. Solicitarea poate
fi directa sau prin �mputerniciti. ACTE DEPUSE DE SOLICITANTI O cerere tip ce se obtine de la Administratia publica �n cauza �n functie de
competentele de autorizare, Dovada titlului de proprietate asupra terenului, Certificatul de urbanism (CU), Dovada achitarii taxei de autorizare,
Proiectul pentru Autorizatia de Construire (PAC) care va obtine urmatoarele piese: Piese scrise: - Lista si semnaturile proiectantilor, - Memoriu succint
pentru fiecare specialitate �n parte, - Aviz geotehnic (la constructiile cu un grad mare de complexitate sau cu conditii de fundare dificile), - Avizele
impuse prin CU, ca de exemplu: aviz plan urbanistic zonal sau de detaliu, rezultatul expertizelor solicitate, si �n principal avizele furnizorilor de utilitat
care asigura functionarea constructiei, respectiv: alimentare cu apa, energie electrica, termica, gaze, telecomunicatii, canalizare, cai de circulatie etc. -
Referiri privind verificarea proiectului conform reglementarilor �n vigoare, din punct de vedere al exigentelor de performanta a constructiilor,
rezistenta si siguranta �n exploatare, siguranta la foc, protectie mediului etc. - Avize specifice amplasarii constructiei, dupa caz de la Comisia
Nationala a Monumentelor Ansamblurilor si Siturilor Istorice, M.Ap.N, Ministerul Mediului, Directie Generala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului,
Ministerul Comertului si Turismului etc. - Avize de ocupare temporara sau definitiva a unor terenuri din domeniul public sau privat al statului pentru:
alei de acces, executia racordurilor si bransamentelor la lucrari edilitare etc. Piese desenate: - �ncadrarea �n teritoriu (sc.1: 10.000, 1:>5000,
1:>2000, 1:>1000) - Planul de situatie al imobilelor (sc. 1:2000, 1:>1000, 1:>500, 1:>100) care va preciza: identificarea parcelei �n cauza,
amplasarea constructiilor ce se mentin, se desfiinteaza sau se vor construi, cotele constructiilor si distantele dintre ele si vecinatati, denumirea si
destinatia fiecarei cladiri sau corp de cladire, sistematizarea pe verticala a terenului, alei accese �n incinta si constructii, scurgerea apelor pluviale,
plantatii, retele de echipare publice sau proprii, �n special alimentare cu apa si canalizare. Pe plansa se vor indica �n mod distinct elementele
existente si cele propuse prin interventie. - Planul fundatiilor, din care sa rezulte modul de respectare a conditiilor din avizul geotehnic, - Planurile
tuturor nivelelor cu precizarea utilitatii tuturor �ncaperilor, suprafata acestora, cotele, cotele de nivel, elementele structurii de rezistenta, cosurile de
fum, ghenele de ventilatie, coloanele de instalatii. - Sectiuni caracteristice cu indicarea cotelor de nivel, �naltimea acoperisului si pantele, modul de
racordare la cladirile �nvecinate (�n caz de alipire la cladirile existente), - Planul �nvelitorii, cotele pe cele trei dimensiuni si pantele, acoperisurile
cladirilor �nvecinate si modul de racordare la acestea (�n caz de alipire la cladiri existente), - Toate fatadele, care sa cuprinda si cladirile �nvecinate
(daca este cazul), indicarea materialelor de constructie aparente si a culorilor, ca si nivelul terenului si panta strazii. - Desfasurarea la strada, daca
exista constructii �n imediata vecinatate, - Proiectul de organizare a executarii lucrarilor (POE), care sa cuprinda toate lucrarile necesare pe teren si
�n afara lui, inclusiv spatiile ocupate temporar. POE va cuprinde toate avizele si lucrarile provizorii necesare asigurarii tehnologiei de executie. POE se
poate autoriza si separat, �nainte sau dupa demararea lucrarilor de baza. Piesele desenate mai sus mentionate se vor prezenta la o scara
convenabila. Nota: > Prin CU pot fi solicitate si alte piese scrise si desenate �n functie de complexitatea obiectivului ce se autorizeaza. �n toate
piesele desenate se vor indica �n mod distinct elementele existente care se mentin, cele care se desfiinteaza si cele care se adauga. Plansele vor avea
�n dreapta jos un cartus cu numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul autorizatiei, semnaturile sefului de proiect si ale colaboratorilor
elaboratorului, titlul, nr. plansei si data.

PROIECTUL PENTRU AUTORIZATIA DE DESFIINTARE (PAD) va contine urmatoarele piese: Piese scrise: - memoriu asupra constructiei ce trebuie
desfiintata (scurt istoric, mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale care au fost care au fost prelevate, fotografii ale tuturor fatadelor de
detaliu, fotografii de perspectiva), - avize, conform reglementarilor �n vigoare si cf. CU, - indicarea locului unde se depun deseurile rezultate din
desfiintarea constructiei sau a constructiilor. Piese desenate: - �ncadrarea �n teritoriu (sc. 1:10.000, 1: 5000, 1:2000, 1:>1000) - planul de situatie
al imobilelor, care trebuie sa precizeze: parcela cadastrala pentru care a fost eliberat CU, amplasarea tuturor constructiilor care se mentin sau se
desfiinteaza, modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor, sistematizarea verticala a terenului rezultat, modul de scurgere a apelor
pluviale.

Titlul:
Lege privind cadastrul si publicitatea imobiliara
Continut:
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Titlul I - Regimul general al cadastrului

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

Art. 1.
Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea,
reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de
destinatia lor si de proprietar.
Entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul. Prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de teren cu sau
fara constructii.

Art. 2.
Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul intregii tari.
Prin sistemul de cadastru general se realizeaza:
a) identificarea, inregistrarea si descrierea, in documentele cadastrale, a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor masurarea si
reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice
b) asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
c) identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii publicitatii si
opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.

Art. 3.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca institutie publica cu personalitate
juridica in subordinea Guvernului.
In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza oficii de cadastru, geodezie si cartografie care vor functiona ca institutii publice cu
personalitate juridica in subordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
In subordinea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie se infiinteaza Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru,
institutie publica cu personalitate juridica.
Organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a unitatilor din subordinea sa si a Institutului de Geodezie,
Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru se aproba de catre Guvern in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 4.
Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate in domeniile: agricol,
forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismulul, zonelor protejate naturale si
construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele.
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea
normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata,
categoria de folosinta si proprietarul.
Titularii cadastrelor prevazute la alin. 1 executa, in functie de domenbul specific de activitate, lucrari geodezice, topografice, fotogrammetrice,
cartografice si altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de
Interne si Serviciului Roman de Informatii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie datele cerute
pentru alcatuirea si actualizarea cadastrului.

CAPITOLUL II - Organizarea activitatii de cadastru

Art. 5.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie are urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, conduce, indruma si controleaza executarea lucrarilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru si cartografie la
nivelul intregii tari;
b) elaboreaza norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate conform progreselor stiintifice si tehnice in domeniul cadastrului;
c) autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrari tehnice de cadastru;
d) organizeaza fondul national de geodezie si cartografie, precum si banca de date a sistemului unitar de cadastru;
e) asigura, in conditiile legii, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a
retelei geodezice nationale;
f) avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor documente cartografice necesare uzului public;
g) pune la dispozitia autoritatilor publice si a altor institutii interesate, in conditiile legii, situatii statistice de sinteza privind terenurile si constructiile;
h) indeplineste sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale in domeniul sau de activitate.

Art. 6.
Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizeaza, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, atributiile prevazute la art. 5 lit. a), f) si g
din prezenta lege.
Receptia lucrarilor tehnice de cadastru, executate de persoanele fizice si juridice autorizate in conditiile art. 5 lit. c), se realizeaza de catre oficiile
judetene de cadastru, geodezie si cartografie.
In cadrul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului.

Art. 7.
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii executa, cu mijloace proprii, lucrari de cadastru, geodezice,
gravimetrice, topografice, fotogrammetrice si cartografice necesare apararii tarii si pastrarii ordinii publice, precum si altor nevoi proprii, conform
normelor tehnice ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Art. 8.
Datele geodezice si cartografice interesand apararea tarii si ordinea publica se pastreaza, dupa caz, de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de
Interne si Serviciul Roman de Informatii.

Art. 9.
Finantarea activitatii Oficiului National de Cadastru Geodezie si Cartografie, a institutiilor din subordinea sa si a cadastrelor de specialitate ale
ministerelor si altor institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de specialitate ale regiilor autonome, societatilor
comerciale si altor persoane juridice se realizeaza prin mijloace financiare proprii.

CAPITOLUL lll - Realizarea, intretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru

Art. 10.
Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor
pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor.
In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare
stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

Art. 11.
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comuna, oras si municipiu - lucrarile tehnice de cadastru constau in:
a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unitatii administrativ-
teritoriale respective;
b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor, potrivit legii;
c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, in lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; masurarea
tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, specificandu-se destinatia, categoria de folosinta si proprietarul sau,
dupa caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate in intravilan sau in
extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor, incadrarea acestora pe zone in
cadrul localitatii, respectiv pe clase de calitate;
d) inregistrarea litigiilor de hotare, in cazul neintelegerilor intre proprietarii si/sau posesorii invecinati;
e) masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale.
Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor se vor face,
potrivit legii, de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul
oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.

Art. 12.
Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor intocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al parcelelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) registrul corpurilor de proprietate;
e) fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;
f) planul cadastral.
Detinatorii de bunuri imobile sunt obligati sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru, sa admita, in conditiile legii,
amplasarea, pe sol sau pe constructii, a semnelor si semnalelor geodezice si sa asigure zonele de protectie a acestora.
Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor, cu
efect juridic echivalent.
Primarii localitatilor au obligatia sa asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare contra cost, sprijin in angajarea sezoniera a personalului
auxiliar pentru efectuarea masuratorilor pe teren si
sa instiinteze, prin afisare sau prin alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de bunuri imobile sa permita accesul specialistilor pentru executarea
lucrarilor de cadastru sau, dupa caz, sa se prezinte personal sau prin mandatari pentru a da lamuriri privitoare la identificarea si marcarea limitelor
proprietatilor. Daca proprietarii sau mandatarii acestora nu se prezinta, marcarea si identificarea limitelor se pot face si in lipsa acestora.
Dupa finalizarea lucrarilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, datele obtinute se prelucreaza, se inregistreaza in documentele
tehnice ale cadastrului si se introduc in baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecarei parcele se aduc la cunostinta proprietarilor.
Contestatiile cu privire la exactitatea datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari in scris, in termen de 60 de zile de la comunicare, oficiului
judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Cei nemultumiti de modul de solutionare a contestatiilor de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie
si cartografie pot face plangere la instanta judecatoreasca competenta, conform legii.

Art. 13.
Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitatilor
administrativ-teritoriale - comune, orase si municipii - si se pastreaza la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completarii sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliara. O copie a acestora se
pastreaza la biroul de carte funciara.
Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanta cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum si prin
intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va
confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Studiile pedologice necesare elaborarii partii economice a cadastrului de specialitate se actualizeaza cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice
cu o periodicitate de 4 ani. Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrari de imbunatatiri funciare sau au avut loc procese de degradare ori de
poluare a solului, actualizarea se poate face ori de cate ori este cazul.
Actualizarea cadastrelor de specialitate prevazute in prezenta lege se face conform specificului fiecarui domeniu in parte.

Art. 14.
In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza valoarea economica a bunurilor imobile, potrivit legii.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene din subordinea sa, precum si titularii cadastrelor de specialitate au obligatia de
a furniza organelor Ministerului Finantelor evidentele necesare impunerii contribuabililor.

Art. 15.
Completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale necesare intocmirii si tinerii la zi a planurilor cadastrale si
hartilor topografice se realizeaza de catre unitati specializate, sub coordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Art. 16.
In lucrarile de cadastru general terenurile se impart din punct de vedere al destinatiei si al categoriei de folosinta, conform prevederilor legale.

Art. 17.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este imputernicit sa execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrari tehnice privind
comasarile, parcelarile, schimburile de tere-
nuri si rectificarile de hotar dintre unitatile administrativ-teritoriale, altele decat cele stabilite in competenta oficiilor de cadastru agricol si organizarea
teritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Operarea acestora in planurile si registrele cadastrale se realizeaza de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.

Art. 18.
Unitatile de specialitate sau, dupa caz, agentii economici care detin sau executa, pentru nevoile proprii, planuri topografice utilizabile si la lucrarile de
cadastru general sunt obligate sa puna la dispozitie gratuit oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie copiile de pe acestea sau, dupa caz,
planurile originale pe termen determinat.

Art. 19.
Modul de avizare si de receptie a lucrarilor de cadastru general se stabileste de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Titlul ll - Publicitatea imobiliara

CAPITOLUL l - Evidenta cadastral-juridica

Art. 20.
Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice
referitoare la imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor, pentru imobilele situate in raza
teritoriala de activitate a acestora.
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate ce se inscrie in cartea
funciara.
Mai multe corpuri de proprietati, de pe teritoriul aceleiasi localitati, apartinand unui proprietar, formeaza partida sa cadastrala ce se inscrie in aceeasi
carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc, impreuna, registrul cadastral de publicitate imobiliara
al acestui teritoriu, ce se tine de catre biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza teritoriala de activitate este situat bunul respectiv.
Acest registru se intregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicand numarul cadastra
al parcelelor si numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si cu o mapa in care se vor pastra
cererile de inscriere, impreuna cu un exemplar al inscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse inscrierii.
Art. 21.
Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul, precum si din trei parti:
A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil;
b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile;
c) amplasamentul si vecinatatile;
d) valoarea impozabila.
B. Partea a II-a, referitoare la inscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
c) stramutarile proprietatii;
d) servitutile constituite in folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate;
f) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau a ll-a a cartii funciare, cu privire la inscrierile facute.
C. Partea a III-a, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si
cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.
Datele din cartea funciara pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare
automata a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu inscrisurile in baza carora au fost redate.

Art. 22.
Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au
transmis in mod valabil.
Radierea inscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face in temeiul actului care exprima consimtamantul titularului la
stingerea lor, cu exceptia drepturilor care se sting la implinirea termenului mentionat in inscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea
titularului lor.
Hotararea judecatoreasca, definitiva si irevocabila, sau, in cazuri anume prevazute de lege, decizia autoritatii administrative va inlocui actul prevazut la
alin. 1 si 2.

Art. 23.
Modificarea continutului unui drept ce greveaza un drept real imobiliar se inscrie, daca legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru
dobandirea si stingerea drepturilor reale.

Art. 24.
Inscrierea unui drept se poate efectua numai:
a) impotriva aceluia care, la inregistrarea cererii sale, era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;
b) impotriva aceluia care, inainte de a fi inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.

Art. 25.
Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscrierile nu s-au facut, cel din urma indreptatit va
putea cere inscrierea dobandirilor suc-
cesive o data cu aceea a dreptului sau, dovedind prin inscrisuri originale intreg sirul actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.

Art. 26.
Tnscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea face si dupa ce dreptul mostenitorului a fost inscris, in masura in care se dovedeste ca
mostenitorul este tinut de aceste obligatii.

Art. 27.
Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii.
Ordinea inregistrarii cererii va determina rangul inscrierii.

Art. 28.
Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara inscrierea in cartea funciara cand provin din succesiune, accesiune,
vanzare silita si uzucapiune. Aceste drepturi se vor inscrie, in prealabil, daca titularul intelege sa dispuna de ele.
In aceleasi conditii sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobandite de stat si de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin
hotarari judecatoresti.

Art. 29.
Cel care a transmis sau a constituit, in folosul altuia, un drept real asupra unui imobil, este obligat sa predea inscrisul translativ sau constitutiv al
dreptului, pentru inscrierea in cartea funciara, daca acest inscris este in posesia sa si este singurul exemplar doveditor, afara de cazul in care s-a
procedat, din oficiu, la inscriere.
In cazul in care cel obligat refuza predarea inscrisului, se va cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea.

Art. 30.
Dobanditorul anterior poate cere instantei judecatoresti sa acorde inscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata la cererea unui tert, care
a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinta la data incheierii actului.
Art. 31.
Inscrierea provizorie in cartea funciara se face in cazul dobandirii unor drepturi afectate de o conditie suspensiva sau daca hotararea judecatoreasca pe
care se intemeiaza nu este de-
finitiva si irevocabila.

Art. 32.
Inscrierea provizorie devine opozabila tertilor cu rangul determinat de cererea de inscriere, sub conditie si in masura justificarii ei.
Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei inscrier
provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea acesteia.

Art. 33.
Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a
fost dobandit sau constituit cu buna-credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul.
Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.

Art. 34.
Cuprinsul cartilor funciare se considera exact, in folosul acelei persoane care a dobandit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, daca in
momentul dobandirii dreptului n-a fost inscrisa in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca nu a cunoscut, pe alta cale,
aceasta inexactitate.

Art. 35.
In cazul in care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii, cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.
Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in cartea
funciara.

Art. 36.
Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara, daca printr- o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a
constatat ca:
1. inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul inscris a fost gresit calificat;
3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;
4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.

Art. 37.
Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond, va fi imprescriptibila.
Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni decat in
termen de 10 ani, socotiti din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea in fond nu s-a
prescris mai inainte.

Art. 38.
Actiunea in rectificare, intemeiata pe prevederile art. 36 pct. 1-4, isi va produce efectele fata de tertele persoane care si-au inscris vreun drept real,
dobandit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros, intemeindu-se pe cuprinsul cartii furiciare.
Termenul va fi de 3 ani socotiti de la inregistrarea cererii pentru inscrierea dreptului a carui rectificare se cere.

Art. 39.
Hotararea prin care s-a admis rectificarea unei inscrieri nu va fi opozabila persoanelor impotriva carora actiunea nu a fost admisa.
Daca actiunea in rectificare a fost inscrisa in cartea funciara, hotararea judecatoreasca va fi opozabila si tertelor persoane care au dobandit dreptul
dupa inscriere.

Art. 40.
Actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara, vor
putea fi inscrise la cerere, cu efect de informare pentru terte persoane.

Art. 41.
Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca sa fie inscrisa, aratand, in acest din urma caz, suma ce urmeaza sa se
garanteze prin ipoteca.
Daca se savarseste instrainarea sau ipotecarea, dreptul inscris va avea rangul inscrierii intentiei.

Art. 42.
Inscrierea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data inregistrarii cererii.
Anul, luna si ziua in care inscrierea isi pierde efectul vor fi aratate atat in inscriere, cat si in incheierea care a ordonat-o.

Art. 43.
Orice persoana interesata va putea cerceta cartea funciara si celelalte evidente care alcatuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara, cu exceptia
evidentelor care privesc siguranta nationala.
La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cartile funciare, cu plata taxelor legale.
Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cartii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.
Mapa inscrisurilor privind inscrierea atacata va putea fi ceruta de catre instanta judecatoreasca.
Art. 44.
Corpul de proprietati constituit prin inscrierile in cartea funciara se va putea modifica prin alipiri, daca mai multe parcele se unesc intr-un singur corp
sau daca se adauga o noua parcela la un corp de proprietate ori se mareste intinderea unei parcele.
De asemenea, corpul de proprietate se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parcela de un corp sau se micsoreaza intinderea unei parcele.
Dezlipirea unei parcele sau a unei parti dintr-o parcela, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face impreuna cu sarcinile care o greveaza.
Parcela care este grevata cu sarcini nu poate fi alipita la un alt corp de proprietate, ci va forma, in caz de dezlipire, un corp de proprietate separat.

Art. 45.
In caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcela trece dintr-o carte funciara in alta, sau reinscrieri, daca, dezlipindu-se o
parcela, aceasta se va trece in aceeasi carte funciara ca un corp de proprietate de sine statator sau ca o parcela a unui alt corp de proprietate.
Daca se transcrie o parte din parcela intr-o alta carte funciara, restul se inscrie in vechea carte funciara, cu mentionarea noului numar si a intinderii,
iar daca toate parcelele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.

Art. 46.
In cazul proprietatii imobiliare comune ori in indiviziune vor fi inscrisi in aceeasi carte funciara toti proprietarii. In ceea ce priveste proprietatea indiviza
se va indica cota fiecarui coproprietar.

Art. 47.
Daca o constructie face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va intocmi o carte funciara colectiva pentru intreaga constructie si cate o
carte funciara individuala pentru fiecare etaj sau apartament avand proprietari diferiti.
Imobilul va fi indicat in cartea funciara colectiva cu un numar de parcele nefractionat. In cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament se va
indica cu un numar fractionat, al carui numarator va fi numarul de parcela aratat in cartea funciara colectiva, iar numitorul va fi, dupa caz, numarul
etajului sau al apartamentului.
Inscrierile care privesc intreaga cladire se vor face in ambele carti funciare.

Art. 48.
Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, dupa caz, al unitatii administrativ-teritoriale, se vor inscrie in registrul de
publicitate special al unitatii administrativ-
teritoriale pe care sunt situate.
Registrele de publicitate se tin de catre biroul de carte funciara al judecatoriei.

CAPITOLUL II - Procedura de inscriere in cartea funciara

Art. 49.
Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara al judecatoriei si va fi insotita de inscrisul original sau de copia
legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere. Copia legalizata se va pastra in mapa biroului de carte
funciara.
In cazul hotararii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este definitiva si irevocabila.
Cererile de inscriere se vor inregistra de indata in registrul de intrare, cu mentionarea datei si a numarului care rezulta din ordinea cronologica a
depunerii lor.
Daca mai multe cereri au fost depuse deodata la acelasi birou de carte funciara, drepturile de ipoteca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelalte
drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmand ca prin judecata sa se hotarasca asupra rangului si asupra radierii incheierii nevalabile.

Art. 50.
In cazul in care judecatorul de la biroul de carte funciara admite cererea, dispune inscrierea prin incheiere, daca inscrisul indeplineste urmatoarele
conditii:
a) cerintele de validitate a actului juridic;
b) are deplina putere doveditoare;
c) indica numele partilor;
d) individualizeaza imobilul cu numarul de parcela;
e) este insotit de o traducere legalizata, daca nu este intocmita in limba romana.
Incheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numarului parcelei si a cartii funciare, precum si a partii cartii funciare in care
urmeaza a se face inscrierea.
In cazul in care identificarea cadastrala a parcelei nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite schite de plan vizate de oficiul judetean de
cadastru, geodezie si cartografie.

Art. 51.
Daca se constata ca cererea de inscriere in cartea funciara nu intruneste conditiile legale, se va respinge printr-o incheiere motivata. Despre
respingerea cererii se va face mentiune in registrul de intrare, in dreptul inregistrarii acesteia.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cererilor de radiere.

Art. 52.
Incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor
din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 20 de zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data
inregistrarii cererii.
lncheierea este supusa cailor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciara si se inscrie in cartea funciara.
in cazul in care se va declara si recurs, cererea de inscriere respectiva se va comunica biroului de carte funciara pentru inscriere.
Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila se comunica, din oficiu, biroului de carte funciara, de catre instanta care s-a pronuntat ultima asupra
fondului.

Art. 53.
Inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti ramase definitiva si irevocabila.
Prevederile art. 52 se vor aplica in mod corespunzator.

Art. 54.
In cazul in care o carte funciara urmeaza a fi intocmita ori completata prin inscrierea unui imobil care nu a fost cuprins in nici o alta carte funciara,
precum si in cazul in care o carte funciara a fost distrusa, pierduta ori a devenit nefolosibila, in total sau in parte, din diferite cauze, intocmirea,
completarea si reconstituirea, dupa caz, se vor face de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor
interesati, pe baza unei incheieri. In acest scop se vor folosi toate inscrisurile privitoare la imobilele in cauza pentru identificarea parcelelor si a
suprafetelor, precum si situatia dreptului de proprietate, schita de plan, constatari la fata locului sau, dupa caz, inregistrarile dupa microfilme si pe
suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor.
Incheierea poate fi atacata, dupa caz, in conditiile art. 52 alin. 2.

Art. 55.
Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin incheiere motivata, de catre judecatorul de la biroul de carte
funciara, la cerere sau din oficiu, cu sau fara citarea partilor. Aceasta incheiere se va comunica partii care nu a fost prezenta.
In acest caz se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile art. 38-40.

Art. 56.
Notarul public care a intocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ceara, din
oficiu, inscrierea in cartea funciara. in acest scop, va trimite cererea de inscriere a acestui act, in ziua intocmirii lui sau cel mai tarziu a doua zi, la
biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul, in afara de cazul in care partea interesata si-a rezervat dreptul de a
face diligentele necesare pentru inscriere.
Instanta judecatoreasca va transmite, in termen de 3 zile, hotararea ramasa definitiva si irevocabila, constitutiva sau declarativa asupra unui drept
real imobiliar, la biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul.
Instanta judecatoreasca nu va trece la dezbaterea in fond a actiunii privind desfiintarea actului juridic supus inscrierii, daca acesta nu a fost inscris, in
prealabil, pentru informare, in cartea funciara.

Art. 57.
Ministerul Justitiei organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de publicitate a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, printr-un
compartiment de specialitate.

TITLUL III - Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale

Capitolul I - Dispozitii tranzitorii

Art. 58.
inscrierile facute in conformitate cu actele normative in vigoare in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni, in cartile funciare si in cartile de publicitate
funciara, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce si dupa aceasta data efectele prevazute, cu exceptia cazurilor in care
drepturile de proprietate si celelalte drepturi reale au fost afectate in orice mod prin efectul legii.
Toate documentele de evidenta si publicitate imobiliara se preiau si se conserva de catre birouriie de carte funciara ale judecatoriilor in a caror raza de
activitate se afla imobilele, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Executarea silita imobiliara va urma dispozitiile Codului de procedura civila si pentru actele de executare incepute potrivit Legii LX din anul 1881, cu
modificarile aduse prin Legea 54 din anul 1912.

Art. 59.
Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, incheiat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, netranscris in
registrul de transcriptiuni si inscriptiuni ori, dupa caz, neinscris in cartea funciara, isi produce efectele la data inscrierii in cartea funciara, potrivit
regimului juridic la data incheierii lui. Actul sub semnatura privata, valabil incheiat, va fi luat in considerare, daca are data certa anterioara intrarii in
vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Art. 60.
Actiunile introduse in temeiul art. 22, 23, 27, 28 si 34-40 din Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare,
aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor solutiona potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate. Hotararile judecatorest
definitive, prin care s-au admis aceste actiuni, vor fi inscrise in cartea funciara.

Art. 61.
Actele si faptele juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s au definitivat documentele cadastrului
general se vor inscrie cu caracter nedefinitiv, in cate o carte funciara, urmand ca inscrierea definitiva sa fie efectuata la punerea in aplicare a
cadastrului general si pe acel teritoriu. In aceleasi conditii se vor inscrie si titlurile de proprietate emise in temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. La
cererea de inscriere se va atasa schita de plan a terenului sau a constructiei la care se refera inscrierea, intocmita de un cadru tehnic de specialitate
autorizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a constructiilor,
suprafetele, categoriile de folosinta, caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, data
intocmirii si numele celui care a intocmit schita.
Masuratorile cadastrale efectuate in cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si evidentiate ca atare in documentele cadastrale
si in titlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, daca acestea corespund normelor
metodologice de cadastru elaborate de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Lucrarile tehnice de cadastru vor sta la baza eliberarii titlurilor de proprietate, emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, acolo unde acestea n-
au fost intocmite si inmanate.

Art. 62.
Modul de inscriere in evidentele cadastrale a bunurilor imobile apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman
de Informatii se va stabili de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu aceste organe.

Art. 63.
Daca se constata unele diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate si situatia reala din teren, rezultata din masuratorile executate
pentru intocmirea cadastrului general, consiliile locale vor instiinta pe proprietarii interesati.
Plusurile si minusurile de teren de pe aceeasi unitate administrativ-teritoriala se compenseaza intre proprietarii in cauza.
Plusurile si minusurile de teren se stabilesc de catre persoanele autorizate care efectueaza masuratorile si se comunica celor in cauza si primarilor.

Art. 64.
Orice neintelegeri cu privire la identificarea si masurarea parcelelor de teren, precum si cu privire la proprietarii acestora, se vor solutiona de catre
instantele judecatoresti.

Art. 65.
Ministerul Justitiei va intocmi, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale
judecatoriilor.

CAPITOLUL ll - Sanctiuni

Art. 66.
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) folosirea, in documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau constructii decat cele inscrise in documentele cadastrului;
b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrarilor de cadastru, a celor geodezice,
topografice si fotogrammetrice;
c) refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date, precum si a documentelor necesare lucrarilor de cadastru de
catre cei care le detin, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii
Externe si Serviciului de Protectie si Paza;
d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fara avizul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si al ministerelor
interesate, care executa lucrari de cadastru de specialitate.
Faptele prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevazute la lit. c) si d) cu amenda de la 750.000 la
1.500.000 lei.
Amenzile se aplica persoanelor fizice si juridice.

Art. 67.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal incheiat de persoane imputernicite de ministerele care executa astfel de
lucrari, de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau de primari, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.
Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment si a semnalelor geodezice din reteaua nationala, amplasate pe sol sau pe cladiri
sau impiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din
Codul penal.
De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal infiintarea sau mutarea
semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile,
delimitarilor silvice, geologice si miniere, fara aprobarea prevazuta de lege.

CAPITOLUL lll - Dispozitii finale

Art. 68.
In termen de 90 de zile de la data definitivarii lucrarilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritoriala - comuna, oras sau municipiu -, oficiul
judetean de cadastru, geodezie si cartografie va transmite birourilor de carte funciara ale judecatoriilor evidenta privind partidele cadastrale ale tuturo
proprietarilor de pe teritoriul fiecarei localitati din circumscriptia acestora, in vederea intocmirii cartilor funciare ale imobilelor.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara de pe langa judecatorii realizeaza, pastreaza si asigura conservarea
copiilor de siguranta de pe documentele de cadstru, geodezie, cartografie si publicitate imobiliara, inclusiv de pe microfilme sau alte suporturi.

Art. 69.
Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului se reorganizeaza in Institutul de Cadastru si Organizarea Teritoriului
Agricol, ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Oficiile de cadastru si organizarea teritoriului judetene si al municipiului Bucuresti se reorganizeaza in oficii de cadastru agricol si organizarea
teritoriului agricol, ca institutii publice cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Modul de organizare si de functionare si atributiiie institutiilor prevazute la alin. 1 si 2, precum si nivelul de salarizare si statutul personalului acestora
se vor stabili prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Patrimoniul, personalul si resursele materiale necesare institutiilor prevazute la art. 3, 21 si 68 se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in raport cu
atributiile ce revin fiecaruia.

Art. 70.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu ministerele care raspund de cadastrele de specialitate, si Ministerul Justitiei vor
stabili, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenta cadastrala tehnica, economica si juridica,
inscrierea actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura institutiilor si birourilor de carte funciara, prevazute in prezenta lege, spatiile necesare desfasurarii
activitatii acestora.

Art. 71.
Informatiile din cadastrul general si publicitatea imobiliara, precum si din cadastrele de specialitate reprezinta bun proprietate publica a statului si sunt
accesibile, contra cost, persoanelor fizice si juridice, cu exceptia cazurilor privind siguranta nationala sau alte cazuri reglementate potrivit prevederilor
legale.
Sistemul informational al cadastrului si publicitatii imobiliare se va integra in Sistemul National de Informatizare al Romaniei.

Art. 72.
Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
La data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet isi inceteaza
aplicabilitatea, pentru judetul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816 -1.823 din Codul civil;
- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
- Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-04-
1938, cu modificarile ulterioare;
- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul
Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul 2.142/12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.
Dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari, se abroga:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816 - 1.823 din Codul civil;
- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
- Decretul-lege 115 din 27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-04-
1938, cu modificarile ulterioare:
- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul
Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul 2.142 din 12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
- art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29-10-1974, publicata in B.Of. 138/05-11-1974, cu modificarile ulterioare;
- anexa 1 la Decretul 146/1985 privind infiintarea colectivelor de lucrari cadastrale;
- Decretul 305/15-09-1971 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si procurarea, detinerea si folosirea datelor si
documentelor rezultate din aceasta activitate, publicat in B.Of. 111/26-09-1971;
- orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

Clasificarea construcţiilor
Această clasificare se face în funcţie de obiectivele urmărite: proiectare, prescripţii tehnice, evidenţă economică sau statistică
planificarea şi organizarea lucrărilor, documentare etc. Omogenitatea clasificării se asigură prin gruparea asemănătoare prin
elemente principale comune de proiectare şi execuţie. În clasificarea funcţională sau după destinaţie se grupează construcţiile
din punct de vedere al cerinţelor funcţionale şi amplasamentului geografic. Din acest punct de vedere construcţiile se împart
în clădiri şi construcţii inginereşti. Clădirile sau construcţiile civile, industriale şi agricole adăpostesc oameni şi alte vieţuitoare,
activitatea omenească, de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vânt, ploaie, arşiţa soarelui etc.) făcând posibilă adaptarea la
mediul geografic atât de variat şi cu clime atât de diferite. Construcţiile inginereşti sunt toate celelalte construcţii, căi de
comunicaţii terestre şi pe apă, construcţiile hidrotehnice şi subterane, liniile de transport ale energiei electrice etc.

Condiţii tehnice pentru construcţii


Fiecare construcţie sau element de construcţie trebuie să satisfacă un ansamblu de condiţii tehnice sau cerinţe tehnico-
economice principale, care privesc durabilitatea în timp, rezistenţa la foc, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei, condiţii fizice ş
igienice, arhitectonice, economico-organizatorice etc.

Durabilitatea reprezintă durata de funcţionare normală în timp a principalelor elemente de construcţii, fără pierderea calităţi
necesare exploatării optime şi poate fi: ridicată (de gradul I) şi este peste 100 de ani; mijlocie (de gradul II) între 50 şi 100
de ani; normală sau obişnuită (de gradul III) între 20 şi 50 de ani.

Construcţiile cu durată de funcţionare sub 20 de ani se numesc provizorii.

Durabilitatea este determinată de materialele folosite, modul de proiectare şi execuţie, condiţiile de exploatare şi întreţinere ş
se referă la rezistenţa materialelor şi elementelor de construcţii la diferite acţiuni cum ar fi: îngheţ-dezgheţ, umiditate,
coroziune, acţiunea biologică a microorganismelor cât şi acţiunea mediului înconjurător: agenţi atmosferici, fum, gaze, diferite
noxe din mediul interior etc.

Rezistenţa la foc reprezintă capacitatea construcţiei de a rezista la solicitări termice şi mecanice produse în timpul şi din
cauza incendiilor. Din punct de vedere al rezistenţei la foc, elementele de construcţii depind direct de materialele din care se
execută şi se caracterizează prin gradul de combustibilitate şi limita rezistenţei la foc. Combustibilitatea unui material sau
element de construcţii reprezintă capacitatea acestuia de a se aprinde şi de a arde în continuare şi din acest punct de vedere
acestea se clasifică: incombustibili (betonul, zidăria), greu combustibili sau semicombustibili (metalul protejat, lemn
ignifugat sau tencuit) şi combustibili (lemn, carton bitumat). Limita de rezistenţă la foc este perioada de timp în care un
element de construcţie supus unui incendiu îşi păstrează stabilitatea.

Rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor se referă la capacitatea lor portantă, deformaţii, fisuri, cât şi la condiţiile de
exploatare specifice fiecărei construcţii(uzură, şoc etc.).

Condiţiile fizice şi igienice de exploatare sunt legate de factorii de climat exterior şi interior şi se referă la temperatură,
umiditate, iluminare, viteza curenţilor de aer, gaze nocive etc.

Condiţiile de ordin arhitectural asigură construcţiilor aspectul corespunzător destinaţiei acestora, cu o plastică şi o
compoziţie arhitectonică optimă.

Condiţiile economico-organizatorice privesc în general costul construcţiilor, tehnologia de execuţie şi posibilităţile de


industrializare, materiale folosite, soluţii tehnice, termenul de execuţie şi punerea în funcţiune.

Structura de rezistenţă a unei clădiri


Structura de rezistenţă reprezintă un ansamblu de elemente de construcţii, asamblate astfel încât să asigure stabilitatea şi
durabilitatea clădirii şi care preia sarcinile care îl solicită şi le transmite terenului de fundare. Proiectarea structurii de
rezistenţă a unei clădiri este un proces complex şi soluţia aleasă trebuie să îndeplinească un set de cerinţe de bază şi anume:

• inginereşti - în sensul că trebuie să aibă siguranţă satisfăcătoare în ceea ce priveşte stabilitatea de formă şi poziţie şi
să fie exploatabilă în condiţii optime;
• arhitecturale - structura trebuie să corespundă funcţiunii ei şi să prezinte calităţi estetice, să prezinte plastic
funcţionalitatea adică aspectul exterior să fie corelat cu conţinutul;
• economice - care se referă la consumul de materiale (folosirea materialelor locale şi mai puţin a celor energofage) iar
costul clădirii să fie mic;

Fundaţii
Fundaţia este elementul de construcţie care se află în contact direct cu terenul bun de fundare şi transmite acestuia toate
încărcăturile care acţionează construcţia. Fundaţia este partea principală a structurii de rezistenţă a clădirii prin intermediul
căreia se realizează încastrarea în pământ. Deoarece pământul de fundare are caracteristici inferioare celor ale materialelor
de construcţii folosite pentru realizarea fundaţiilor, forma lor este în general evazată, sugerând o analogie cu rădăcinile
arborilor. Capacitatea portantă a terenului este presiunea maximă pe care o poate suporta terenul de fundare, fără a exista
pericolul ruperii acesteia sau a unor tasări care să pericliteze construcţia. Capacitatea portantă depinde de natura
pământurilor în care se amplasează fundaţia şi în funcţie de prezenţa forţelor de legătură între particolele solide ale acestora,
pământurile pot fi coezive sau necoezive. Pământurile coezive sunt pământurile prăfoase şi cele argiloase (praf argilos, praf
argilo-nisipos, praf nisipos) cu coeziune şi plasticitate mijlocie sau redusă. Coezivitatea şi plasticitate mare sau foarte mare au
pământurile argiloase (argila grasă, argila, argila prăfoasă, argila nisipoasă), comportarea lor sub solicitări depinzând de
starea fizică şi conţinutul de apă, prezentând fenomenul de umflare - contracţii la variaţii de umiditate, ceea ce necesită
măsuri adecvate la executarea fundaţiilor. În categoria pământurilor necoezive se încadrează blocurile formate din bucăţi mar
de roci, bolovănişurile, pietrişurile şi nisipurile.
Clasificarea fundaţiilor

• După adâncimea de fundare (adâncimea la care se găseşte terenul bun de fundare) sunt:
o fundaţii de suprafaţă (de mică adâncime) sau fundaţii directe;
o fundaţii de adâncime sau fundaţii indirecte (fundaţii pe piloţi, chesoane, puţuri, coloane etc.).
• După modul de execuţie faţă de nivelul apelor subterane sunt:
o fundaţii executate deasupra nivelului apei freatice (fundaţii executate sub apă).
• După materialele folosite sunt:
o fundaţii din lemn;
o fundaţii rigide din piatră naturală, cărămidă, beton simplu sau ciclopian;
o fundaţii elastice din beton armat.
• După forma lor în plan se deosebesc:
o fundaţii izolate;
o fundaţii continue sub ziduri sau stâlpi (tălpi continue);
o fundaţii cu reţele de grinzi (tălpi încrucişate);
o fundaţii pe radier general (placă cu grinzi, placă continuă)
• După tehnologia de execuţie, pot fi:
o fundaţii monolit executate direct pe şantier, în groapa de fundaţie;
o fundaţii prefabricate executate în ateliere specializate, pe şantier făcându-se doar montarea lor.

Alegerea tipului de fundaţie


Alegerea tipului de fundaţie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii de rezistenţă în ansamblu şi se ţine
seama de:

• condiţii climatice (adâncimea de îngheţ, cantitatea de precipitaţii etc.);


• condiţii hidrogeologice ale terenului (ape subterane şi de suprafaţă, precipitaţiile lor chimice, agresivitate, posibilitatea
pătrunderii acestora în fundaţie);
• gradul de importanţă al clădirii;
• seismicitatea regiunii.

Fundaţiile de lemn
Se execută la construcţiile cu structura de rezistenţă şi închidere din lemn cu durata de exploatare a acestor fundaţii fiind în
funcţie de specia de lemn şi natura terenului, în general 15-20 ani.

Fundaţiile de zidărie de piatră


Se folosesc în zonele în care piatra este material economic şi pentru construcţii cu regim de înălţime mic.

Fundaţii din beton


Fundaţiile din beton se execută în mod obişnuit din beton ciclopian, beton simplu şi beton armat.

Pereţi
Pereţii sau zidurile sunt elemente de construcţii verticale care îndeplinesc următoarele funcţii:

• preiau şi transmit fundaţiilor clădirii greutatea proprie şi în unele cazuri şi încărcăturile provenite de la alte elemente
ca planşee, grinzi, acoperişuri;
• închid clădirea spre exterior protejând interiorul acesteia împotriva agenţilor atmosferici şi asigură izolarea termică şi
fonică;
• compartimentează clădirea în interior în funcţie de destinaţie;
• asigură rezistenţa construcţiei la solicitări orizontale (vânt, cutremur).
• După materialul din care sunt alcătuiţi, pereţii se deosebesc:

1.pereţi din zidărie din lut, piatră naturală, cărămidă, înlocuitori de cărămidă, blocuri mici de beton etc.; 2.pereţi din lemn;
3.pereţi din elemente metalice; 4.pereţi din sticlă, azbociment; 5.pereţi din materiale uşoare; 6.pereţi din materiale plastice;

• După rolul în construcţii, se deosebesc:

1.pereţi de rezistenţă (portanţi) care preiau şi transmit la fundaţie greutatea proprie şi încărcăturile provenite de la acoperiş,
planşee, ziduri etc.; 2.pereţi autoportanţi care preiau numai greutatea lor proprie; 3.pereţi purtaţi care reazemă pe elementele
structurale (planşee, grinzi) şi le transmit acestora încărcările din greutatea proprie.

• După poziţia în construcţie, se deosebesc:

1.pereţi situaţi sub nivelul terenului natural; 2.pereţi amplasaţideasupra terenului natural; 3.pereţi interiori; 4.pereţi exteriori.

• După modul de execuţie, pereţii pot fi:

1.executaţi monolit, prin turnare (lut, beton); 2.executaţi prin zidire cu cărămizi, blocuri, plăci şi mortarede legătură;
3.executaţi prin mortare de elemente prefabricate din lemn, beton, elemente uşoare etc. şi materiale de legătură (de
asamblare).

Stâlpi
Stâlpii sunt elemente de construcţie verticală care preiau incărcările date de elmentele orizontale ale structurii de
rezistentă(grinzi,planşee,şarpante) sau de alte părţi ale structurii care reazemă pe ei şi le transmit la fundaţii. După
materialele din care se realizează, stâlpii pot fi din:

-lemn

-zidări diverse

-beton armat(cu armătură flexibilă sau rigidă)

-metalici

Stâlpii din lemn se utilizează la executarea construcţiilor provizorii, a magaziilor, depozitelor sau a altor construcţii de mică
importanţă. La construcţiile agrozootehnice, când lemnul este material local, structura de rezistenţă (deci şi stălpii) se execută
din lemn. Stâlpii din lemn pot avea in secţiune transversală formă circulară sau poligonală, pot fi realizaţ dintr-un singur
element sau din mai multe elemente solidarizate între ele.

Stâlpii din zidărie sunt utilizaţi la diferite tipuri de construcţii de imporanţă redusă. Stâlpii din zidărie de cărămidă trebuie să
aibă latura secţiunii transversele de cel puţin o cărămidă. În cazuri speciale, la stâlpii care trebuie să preia încărcări mari sau
la stălpii de înălţime mare, în zidărie se înglobează bare de oţel-beton (zidăria de armată).

Stâlpii metalici se utilizează la construcţii diverse cum ar fi hale industriale, clădiri civile sau industriale. Stâlpii metalici se
utilizează în general la structurile care au condiiţii deosebite de încărcare şi/sau exploatare. Stâlpii metalici pot fi relizaţi cu
diferite forme în secţiune transversală în funcţie de tipurile de produse de oţel ce se folosesc la executarea acestora. Astfel
stâlpi metalici pot fi relizaţi având secţiunea transversală simplă sau compusă.

Stâlpii din beton armat au un domeniu vast de utilizare fiind prezenţi la aproape toate tipurile de structuri curente sau
speciale din beton armat: se pot realiza prin turnarea betonului la faţa locului (monolit) sau prin prefabricare. Stâlpii clădirilor
civile şi indrustriale realizaţi monolit au în general, secţiunea transversală de formă pătrată sau dreptunghiulară şi mai rar. În
forma de T, I , circurară sau poligonală. Stălpii prefabricaţi pentru a rezulta de greutate cât mai redusă, tubulară sau compusă
au secţiunea traversală subformă de T, I tubulară sau compusă. (cu goluri, cu zăbrele etc.)

Acoperişuri
Acoperişurile elemente de construcţii care închid clădirile la partea superioară, cu scopul de a proteja împotriva intemperiilor.

Scări
Scările sunt elemente de construcţii care asigură legătura pe verticală între diferite nivele (etaje) ale clădirii, precum şi între
trotuar şi interiorul clădirii prin elemente orizontale denumite trepte, aşezate denivelat unele în raport cu altele, de regulă
echidistant. Elementele din care este alcătuită o scară sunt: rampa cu trepte şi contratrepte, podestul sau odihna, vangurile,
balustrada cu mâna curentă.

Elemente şi lucrări de finisaj


Definiţia şi rolul lor
Lucrările de finisaj au rol constructiv, funcţional, decorativ şi igienico-sanitar şi se execută, în general, după ce întreaga clădire
de roşu (fundaţii, pereţi) şi acoperişul au fost terminate. Finisajele cuprind lucrări de pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli,
vopsitorii, tapete, tâmplărie.

Pardoseli
Pardoseala este elementul care delimitează clădirea la partea inferioară sau se aplică pe partea superioară a planşeelor.
Pardoseala are o structură diferită în cadrul aceleiaşi hale agro-zootehnice în funcţie de scopul tehnologic pe care aceasta
trebuie să îl îndeplinească şi se deosebesc principalele tipuri:

• suprafeţe destinate circulaţiei utilajelor, oamenilor şi animalelor;


• suprafeţe de depozitare a producţiei agricole;
• suprafeţe pentru odihna animalelor;
• suprafeţe care acoperă canalele pentru instalaţii diverse.

Tencuieli
Tencuielile sunt elemente de finisaj care se aplică pe suprafaţa brută a pereţilor, tavanelor sau a altor elemente de construcţii
având rol estetic, igienic şi de protecţie împotriva agenţilor exteriori (intemperii, radiaţii etc.) sau interiori (apă şi vapori de
apă), a gazelor, focului şi a altor agenţi şi acţiuni chimice şi mecanice din mediul ambiant.

Condiţii tehnice pentru tencuieli


Condiţiile tehnice impun tencuielilor anumite proprietăţi legate de domeniul de aplicare, de cerinţe de exploatare etc., şi sunt:

• condiţii capitale, legate de durabilitate, determină menţinerea în timp a caracteristicilor fizice, chimice şi mecanice ale
tencuielilor, având în vedere condiţiile mediului ambiant;
• condiţii mecanice - se referă la legătura cu stratul suport şi fisurile care pot apărea;
• condiţii fizice şi igienice de exploatare;
• condiţii de ordin arhitectural-estetic;
• condiţii economica-organizatorice.

Clasificarea tencuielilor

• După poziţia lor în construcţie se deosebesc: tencuieli interioare şi exterioare.


• După materialul suport pe care se aplică, pot fi: pe cărămidă, pe beton greu sau uşor, pe zidărie din piatră, pe şipci,
pe trestie etc.
• După tehnologia de execuţie, tencuielile pot fi: umede, semiumede sau uscate.
• După modul de prelucrare a feţei văzute, tencuielile se clasifică în: 1.tencuieli brute cu faţa văzută prelucrată grosier
(la suprafeţele subsolurilor, calcane, poduri) având funcţia principală de protecţie; 2.tencuieli drişcuite, netezite cu
drişca din lemn; 3.tencuieli gletuite, sunt drişcuite pe care se aplică un strat subţire de var sau ipsos, netezire cu
drişca metalică; sunt folosite în special pentru netezirea suprafeţelor care urmează a fi vopsite cu ulei; 4.tencuieli
sclivisite la care faţa vizibilă se prelucrează cu pastă de ciment, netezind-o cu drişca de oţel; sunt folosite la încăperi
cu umiditate mare; 5.tencuieli decorative folosite la clădiri monumentale.

Zugrăveli şi vopsitorii
Lucrările de finisaj prin care se aplică pe suprafaţa elementelor de construcţie un strat subţire dintr-o suspensie de pigmenţi în
apă se numesc zugrăveli. Dacă stratul este alcătuit dintr-o suspensie de ulei sau emulsie, lucrările de finisaj se numesc
vopsitorii. Zugrăvelile şi vopsitoriile se execută în scopul menţinerii stratului suport în condiţii de igienă, protejării hidrofuge,
ignifuge şi anticorozive cât şi pentru a crea un aspect decorativ, ele se execută manual sau mecanizat. Văruitul sau spoitul cu
var este cea mai simplă zugrăveală şi se execută cu lapte de var stins. Zugrăvelile simple cu compoziţii pe bază de ulei
(pentru a adera mai bine la tencuială) se întrebuinţează numai la interior, pe suprafeţe şi locuri uscate. Se execută dintr-un
grund compus din humă, clei şi culoare, care se amorsează cu o soluţie foarte diluată de săpun peste care se dau două sau
trei straturi de zugrăveală preparate cu clei animal. Tavanele se execută cu praf de caolin sau alb de zinc. Vopsitoriile în ulei
se execută pe tencuieli, tâmplărie din lemn sau metal, ţevi sau radiatoare etc.

Lucrări de tâmplărie
Ferestrele şi uşile sunt elemente de construcţie care trebuie să asigure iluminarea şi ventilarea naturală a încăperilor, accesul
în clădire precum şi legătura pe orizontală între diferite încăperi ale construcţiilor. Realizarea uşilor şi ferestrelor
caracterizează lucrările de tâmplărie care se execută în ateliere şi fabrici speciale. Tâmplăria se realizează din lemn, metal sau
materiale plastice. Elementele auxiliare ale tâmplăriei, fixate pe uşi, formează feroneria şi asigură exploatarea acestora şi
fixarea în poziţie închisă sau deschisă.

Tâmplărie PVC

Tâmplăria reprezintă un element important al unei construcții fiind răspunzătoare în cea mai mare parte de confortul termic și
fonic dintr-o locuință. Alegerea sistemului de tâmplărie trebuie făcută cu mare atenție astfel încât avantajele să fie multiple.
Se va ține cont de tipul de material ce urmează a fi folosit (PVC, aluminiu, lemn stratificat, etc.), de proveniența acestuia
(austriac, german, belgian, turcesc, etc.) dar și de firma producătoare de tâmplărie. Este de retinut un aspect foarte
important, și anume: 41% din caldură ce se găsește intr-o clădire se pierde prin ferestre, deși suprafața acestora reprezintă
aproximativ 15%-30% din suprafața totală a clădirii. De aceea aveți nevoie de tâmplăria potrivită din PVC sau aluminiu. PVC-u
nu dăunează sănătății oamenilor și nici mediului înconjurător fiind reciclabil 100%, în plus durabilitatea este apreciată la peste
25 de ani.

• pentru o izolare termică și fonică superioară structura tetracamerală și pentacamerală a profilelor în combinație cu
geamul termoizolator LOW-E duce la obținerea unui coeficient de transfer termic redus de până la 1,4 W/m2K;
• prin utilizarea unor armături din otel zincat de 1,5 mm se conferă rigiditate și rezistenţă mecanică ridicată în
exploatare;
• profilele vor fi ecologice, extrudate, utilizând aditivi ecologici pe bază de Ca-Zn.

Materiale de construcţii
Totalitatea materialelor care contribuie la execuţia unei construcţii poartă denumirea de materiale de construcţii. Stabilitatea
materialelor care concură la realizarea unei construcţii necesită cunoaşterea proprietăţilor lor fizico-mecanice şi chimice, cât ş
comportarea lor la diferitele acţiuni şi agenţii distructivi la care sunt supuse în timpul punerii în operă şi a exploatării.

Lemnul
Este unul din cele mai vechi materiale de construcţie şi este folosit pentru structuri de rezistenţă, acoperişuri, finisaje cât şi
pentru cofraje la betoane. Ca material de rezistenţă, lemnul prezintă o serie de avantaje şi anume: se prelucrează uşor, se
asamblează uşor cu cuie, buloane, scoabe etc.; se manipulează uşor datorită greutăţii specifice reduse; este un bun izolator
termic şi fonic; aspect frumos. Domeniul de utilizare este însă limitat datorită dezavantajelor şi anume:

• se aprinde şi arde uşor;


• este puţin rezistent la acţiunea apei şi este atacat de insecte;
• proprietăţi mecanice nesatisfăcătoare;
• dimensiunile pieselor sunt limitate atât în secţiunea transversală cât şi ca lungime:
• durata de exploatare este redusă;
• prezintă defecte (noduri, crăpături).

Piatra naturală
Aceasta reprezintă amestecuri naturale din minerale care formează rocile, substanţe solide, omogene fizico-chimic, cu
structură cristalină sau amorfă. Este un material des folosit în construcţii şi cu tradiţie datorită calităţilor sale şi anume:

• se găseşte în majoritatea zonelor din ţara noastră;


• are rezistenţă mare la compresiune şi uzură;
• durabilitate în timp;
• aspect natural frumos;
• poate fi folosit atât la execuţia elementelor de rezistenţă cât şi la decoraţiuni.

Betonul
Betonul este o piatră artificială, obţinut prin întărirea unui amestec omogen din liant, agregat şi apă. În betoane, partea activă
este liantul iar partea practic inertă este amestecul de nisip şi pietriş sau piatră spartă, numit şi agregat. Betonul simplu,
asemeni pietrei naturale, rezistă bine la uzură şi compresiune dar are rezistenţe mici la întindere (de 15-20 ori mai mici decât
rezistenţa la compresiune). Betonul armat se obţine prin asocierea raţională a betonului simplu cu armături de oţel sub formă
de bare, plase sudate sau profiluri care conlucrează cu betonul. În această asociere, armăturile au rolul de a prelua în
totalitate eforturile de întindere. Betoanele sunt foarte variate în privinţa proprietăţilor tehnice, din cauza marii varietăţi a
naturii componenţilor şi a raportului acestora în amestecul de beton. Dintre clasificările betoanelor, cele mai importante sunt
acelea care se referă la caracteristicile lor tehnice şi anume: greutatea specifică aparentă, rezistenţa mecanică,
permeabilitatea şi gelivitatea.

Metalul
Datorită calităţii sale, metalul este folosit în construcţii la cele mai diverse elemente de rezistenţă (stâlpi, grinzi, planşee),
tâmplărie (uşi şi ferestre), rezervoare, elemente de construcţii etc. În construcţii se folosesc în mod curent: oţelul, fonta,
zincul, cuprul şi aluminiul.

Mortarele
Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip şi apă care se întăresc fie prin pierderea apei fie hidraulic, în funcţie de
natura liantului întrebuinţat. Mortarele servesc la legarea cărămizilor pentru a forma elemente de construcţii şi se numesc
zidărie sau la protejarea elementelor şi se numesc de tencuială. În mortar, partea activă este liantul iar partea inertă este
nisipul. După natura liantului folosit, se deosaebesc mortare de: argilă la clădiri uşor solicitate, var simplu, var ciment, ciment
cu argilă sau var; ciment folosit la zidăria din piatră sau sub apă. Agregatele folosite sunt nisipurile naturale sau obţinute prin
concasare.

Materiale ceramice
Produsele ceramice folosite în construcţii se obţin dintr-un amestec omogenizat format din argilă, nisip şi apă şi după
fasonare, arse la temperaturi cuprinse între 900°C şi 1400°C Tehnologia de fabricaţie ale produselor ceramice cuprnde
următoarele faze: prepararea amestecului omogen, fasonarea produsului, uscarea, arderea. În funcţie de materia primă
folosită în fabricaţie şi de temperatura de ardere, produsele ceramice pot fi: colorate sau albe, cu structură poroasă,
clincherizată sau vitrificată. Astfel, produsele ceramice cel mai des utilizate în construcţii şi instalaţii sunt:

• colorate poroase: cărămizi, ţigle, tuburi;


• colorate clincherizate: clincher de faţadă, clincher de pavaj, tuburi de bazalt;
• albe poroase: faianţa fină, materiale refractare;
• albe vitrificate: porţelan.

Sticla
Este un amestec complex în care componenţii principali sunt: bioxidul de siliciu şi silicaţi, complecşi de sodiu, potasiu, calciu,
plumb. În construcţii se foloseşte sticla pentru:

• diverse tipuri de geamuri cu grosimi diferite, pentru ferestre;


• geamuri riglate şi armate pentru luminatoare şi depozite; acestea au grosimi mari şi au faţa striată sau respectiv
înglobată în masa sa o plasă de sârmă ceea ce îi conferă rezistenţă la lovituri şi foc;
• geamuri triplex şi securit; sticla are dezavantajul că la lovire se sparge în aşchii tăioase astfel încât pentru evitarea
accidentelor se folosesc fie geamuri armate fie triplex sau securit. Geamul triplex este format din două foi de sticlă
lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nu se împrăştie;
• dale pentru pereţi luminoşi, tip Nevada;
• profilit pentru pereţi;
• geamuri termopan şi izolat cu calităţi termoizolante;
• cărămizi din sticlă, ţigle de sticlă etc.

Materiale pentru izolaţie


Pentru protecţia elementelor de construcţii la acţiunea mediului ambiant, care în unele cazuri pot produce degradarea lor se
realizează diferite lucrări de izolaţie. Acestea pot fi:

• izolaţii hidrofuge sau hidroizolaţii care au rolul de a împiedica pătrunderea apelor în interiorul clădirii sau în
elementele de construcţie;
• izolaţii termice sau termoizolaţii care au rolul de a reduce pierderile de căldură prin elementele clădirii astfel încât în
interiorul construcţiilor să se realizeze condiţii de confort termic;
• izolaţii fonice care au rolul să atenueze transmisia sunetelor prin elemente de construcţii şi instalaţii în scopul realizări
condiţiilor de confort acustic.

Materiale hidroizolante
Materialele hidroizolante utilizate curent sunt: bitumurile, masele bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase
în suluri.

Elementele generale privind construcţiile agricole,


proiectare şi amplasare
Definiţii
Prin construcţii agricole se defineşte totalitatea construcţiilor destinate realizării producţiei agricole, vegetale sau animale.
După destinaţia lor, acestea pot fi: construcţii destinate producţiei animale (zootehnie), construcţii pentru producţia vegetală,
construcţii pentru depozitarea, conservarea şi condiţionarea producţiei vegetale. Diversitatea mare a speciilor de animale şi
păsări crescute şi întreţinute în aceste construcţii, a produselor recoltate sau obţinute prin preparare sau semipreparare, a
substanţelor chimice pentru fertilizarea solului ce trebuie depozitate în condiţii de siguranţă, fac ca aceste construcţii să
prezinte caracteristici constructive şi funcţionale deosebite. Caracteristicile care definesc construcţiile agro-zootehniceşi le
disting ca o grupă aparte, sunt:

• în adăposturile pentru animale cât şi în sere şi depozite îşi desfăşoară activitatea un produs biologic viu în stare
manifestă sau latentă care necesită condiţii speciale de microclimat interior, justificând soluţiile specifice pentru
elementele de construcţii;
• fluxul tehnologic care se desfăşoară în aceste construcţii are un specific deosebit în funcţie de destinaţie;

asigurarea spaţiilor distincte pentru odihnă şi furajare a animalelor, evacuarea dejecţiilor, cultura plantelor, depozitarea
furajelor, cerealelor, legumelor şi fructelor, circulaţia oamenilor etc.;

• caracterul de masă determinat de numărul mare de obiective similare.


Scurt istoric al dezvoltării construcţiilor agricole
Construcţiile folosite în sistemul tradiţional de întreţinere şi exploatare a animalelor şi păsărilor erau în majoritatea cazurilor
simple adăposturi contra intemperiilor, neputând să asigure condiţii optime din punct de vedere funcţional. În aceste
construcţii, microclimatul era greu de stăpânit iar dotarea tehnică aproximativ inexistentă. Din aceste cauze, rentabilitatea
unor astfel de construcţii nu este asigurată, mai ales pentru afectivele mari de animale şi păsări. Deasemeni, construcţiile
pentru depozitarea, conservarea şi condiţionarea producţiei vegetale erau amenajări simple, fără a asigura condiţii optime
necesare masei biologice depozitate. Pe măsura schimbării şi transformării metodelor tradiţionale în tehnologii de tip
industrial, a apărut necesitatea unor soluţii noi constructive adecvate. În consecinţă, a devenit necesară proiectarea şi
realizarea unor construcţii îmbunătăţite funcţional şi cu o înzestrare tehnică

Construcţii pentru realizarea producţiei vegetale


Realizarea producţiei vegetale în spaţii protejate oferă avantaje deosebite şi anume: obţinerea de producţii timpurii şi
extratimpurii, siguranţă în realizarea ei prin evitarea pericolelor prezentate de grindină, ploi torenţiale, îngheţuri sau brume
târzii, prelungirea perioadei de vegetaţie a plantelor, eşalonarea produselor şi realizarea de producţii mari pe unitatea de
suprafaţă.

Clasificare
Construcţiile pentru realizarea producţiei vegetale pot fi:

• răsadniţe şi solarii, folosite pentru prelungirea duratei de vegetaţie toamna şi primăvara, îi scopul obţinerii recoltelor
timpurii sau târzii;
• sere destinate producţiei intensive tot timpul anului.

Răsadniţe
Sunt construcţii simple şi permit delimitarea unei anumite suprafeţe de teren şi un volum variabil de aer, unde se realizează
condiţii optime pentru creşterea plantelor legumicole. Ele dispun de o sursă proprie de energie cât şi de aportul caloric al
radiaţiilor solare. Ţinând seama de particularităţile constructive şi materialele folosite pentru realizarea răsadniţelor, acestea
se pot clasifica astfel:

• după nivelul temperaturii realizate: răsadniţe calde (20°C - 25°C), semicalde (15°C - 20°C), reci (8°C - 12°C);
• după poziţia faţă de suprafaţa solului: răsadniţe de suprafaţă, semiîngropate şi îngropate;
• după numărul pantelor: răsadniţe cu o pantă şi cu două pante;
• după materialele de construcţie: răsadniţe de lemn, prefabricate din beton;
• după materialele de acoperire: răsadniţe acoperite cu sticlă, acoperite cu material plastic;
• după gradul de mobilitate: răsadniţe mobile, semimobile şi fixe.

Solariile
Sunt construcţii cu ajutorul cărora se realizează producţii timpurii şi extratimpurii a legumelor. Ele sunt reci (neîncălzite) sau
cu încălzire biologică (gunoi de grajd). După caracteristice constructive, materialele folosite şi destinaţia lor se deosebesc:

• folie întinsă - folie fără susţinere. Este tipul cel mai simplu de protejare, folosind folie foarte subţire (0,01 mm)
perforată;
• tunele joase sau tunele simple; au lăţimea de 70-80 cm, înălţimea de 40 cm iar lungimea de 10-15 cm. Pentru
susţinerea foliei se folosesc arcuri din nuiele de răchită sau salcie cu diametrul de 10-20 mm şi lungimea de 160-180
cm; distanţa între arcuri este de 1 m iar la intervalele de 10 m căte un arc fier-beton. Se mai folosesc bare din oţel-
beton cu diametrul de 6 mm sau tuburi PVC, distanţa între arcuri fiind de 1,50-2,00 m. Folia se ancorează la capete cu
ţăruşi;
• solar tip cort. Acesta are stâlpi în pământ, susţinerea foliei făcându-se cu o scândură întinsă pe stâlpi. La coamă
înălţimea este de 75 cm iar la margine de 50 cm. Solariile se mai pot realiza cu o structură de arce de rezistenţă sub
formă de semicerc cu deschidere de 6,00 - 9,00 m şi traveea de 1,00 - 1,50 m realizate din bolţari confecţionaţi din
lamele de lemn. Închiderile se realizează din folie sau sticlă.

Condiţii de amplasare pentru răsadniţe şi solare

Producţia realizată în răsadniţe şi solarii este influenţată de o serie de factori climatici şi de teren de care trebuie să se ţină
seama la amplasarea acestor construcţii.

• Căldura şi lumina. Sunt factori de bază de care depinde creşterea plantelor legumicole. Căldura se asigură din
procesele de descompunere a materialului organic (biocombustibil) atât în timpul nopţii cât şi în timpul zilei, la care se
adaugă şi cea rezultată din radiaţia solară din timpul zilei. Lumina naturală este determinată de poziţia geografică a
terenului şi orientarea construcţiilor. Din acest punct de vedere răsadniţele şi solariile sunt amplasate de preferinţă în
zone însorite cu nebulozitate scăzută.
• Relieful şi expoziţia. Suprafaţa terenului pe care se amplasează răsadniţele şi solariile trebuie să aibă o înclinaţie între
2 şi 15 % pentru a permite scurgerea apelor provenite din precipitaţii. Orientarea trebuie să fie sudică, sud-estică sau
sud-vestică pentru a primi o cantitate cât mai mare de radiaţie solară şi pe o durată maximă a zilei. Din aceste
considerente, pe suprafeţe orizontale, răsadniţele se aşează cu tocul înclinat.
• Protecţia împotriva vânturilor este necesară pentru a reduce pierderile de căldură şi se realizează prin amplasarea
răsadniţelor şi solariilor în spaţii protejate de alte clădiri existente (fără a le umbri) sau prin perdele de protecţie din
diferite materiale care au înălţime de 2,50 - 3,00 m.
• Sursa de apă trebuie să asigure cantitatea de apă necesară pentru utilizarea zilnică, deci sursă permanentă şi se
asigură din fântâni care captează pânză freatică, izvoare etc.

Climatul interior în răsadniţe şi solarii

• Căldura. La răsadniţele şi solariile care folosesc încălzire biologică (gunoi de grajd), căldura se dirijează cu mai multă
siguranţă deoarece aceasta este o sursă permanentă şi oscilaţiile datorate mediului se simt mult mai puţin. Deseori
apar însă situaţii în care temperatura este ridicată şi în acest caz se recurge la aerisire prin ridicarea ferestrelor şi
susţinerea pe suporţi cu mai multe trepte denumite aere. Ferestrele se deschid orientate astfel încât curenţii de aer
rece să nu pătrundă direct pe cultură.
• Lumina. Intensitatea luminii se urmăreşte cu atenţie deoarece aceste construcţii se utilizează primăvara timpuriu când
radiaţia luminoasă este mai slabă şi cu o durată mai redusă.
• Apa. Se asigură permanent în funcţie de cultură la temperaturi adecvate şi să nu conţină săruri nocive.
• Aerul. Compoziţia aerului este un factor de mediu important, deoarece gunoiul de grajd aflat în fermentaţie degajă
căldură şi bioxid de carbon necesare plantelor dar şi alte gaze nocive cum ar fi amoniacul. Pentru eliminarea bioxidulu
de carbon în exces cât şi a amoniacului se practică aerisirea răsadniţelor şi solariilor chiar şi în zilele răcoroase.

Sere

Definiţie, caracteristici

Serelw sunt construcţii destinate producţiei de legume sau flori având posibilitatea de a se realiza un microclimat interior
necesar acestui scop. Create iniţial pentru producerea florilor (Olanda), acestea au cunoscut o rapidă dezvoltare şi în cultura
legumelor datorită eficenţei lor economice ridicate. Serele au pereţii şi acoperişul realizate din materiale transparente, spaţiul
interior fiind organizat, în general cu o alee centrală de circulaţie iar pe de o parte şi de alta spaţii de producţie.

Clasificarea serelor

Clasificarea serelor se face având în vedere mai multe criterii şi anume:

• regimul de temperatură la care sunt exploatate şi sunt sere reci, semicalde şi calde. Serele calde şi semicalde prezintă
instalaţii de încălzire cu apă, abur sau aer cald iar în cele reci se foloseşte în exclusivitate căldura rezultată din radiaţie
solară;
• după natura materialului din care se realizează elementele de închidere, serele pot fi din sticlă sau plăci din materiale
plastice;
• după tipul constructiv, sunt: a) sere individuale sau sere specializate destinate numai pentru anumite culturi; b) sere
bloc sau sere universale, fiind construcţii cu spaţii practic nelimitate în plan şi pot fi folosite pentru mai multe specii de
culturi, acest tip de sere fiind cel care s-a extins cel mai mult din cauza eficienţei economice foarte ridicate; c) sere
etajate sau sistem turn cu planuri de cultură dezvoltate pe verticală şi se mai numesc sere Ruthner după numele
realizatorului acestui tip de seră - au avantajele folosirii superioare a terenului de construcţie;
• după gradul de mobilitate sunt: a) sere fixe şi anume serele individuale şi bloc care rămân în acelaşi loc tot timpul
exploatării; b) sere demontabile care au structură formată din panouri care pot fi demontate şi îmbinate din nou astfel
încât pot fi realizate în locurile în care acestea sunt necesare; c)sere mobile care se pot deplasa pe şine pe o lungime
de circa de trei ori mai mare decât lungimea serei. Prin mutarea lor în diferite locuri se creează posibilitatea protejării
culturilor timpurii primăvara şi prelungirea perioadei de recoltare toamna, evitarea infectării solului cu diverşi agenţi
patogeni cât şi apariţia fenomenelor de salinizare şi degradare chimică şi structuro-texturală a acestuia;
• după forma acoperişului, serele pot fi: a) sere cu o pantă folosite mai puţin datorită deficienţei de iluminare şi cost
ridicat; b) sere cu două pante, simetrice sau asimetrice. Serele cu două pante simetrice sunt cele mai folosite
asigurând posibilităţi maxime de modulare, uşurinţă în montaj şi un consum minim de material.

Soluţii constructive

Elementele de construcţie ale unei sere sunt elementele structurii de rezistenţă şi elementele de închidere.

• Structura de rezistenţă este formată din fundaţie, stâlpi şi rigle. Materialele din care se realizează trebuie să
îndeplinească o serie de condiţii şi anume: să aibă rezistenţe mecanice mari ca să se poată realiza secţiuni mici pentru
a duce la umbrirea minimă a suprafeţei serei; să aibă o comportare bună la mediul agresiv din seră şi anume
umiditate mare şi conţinut ridicat de bioxid de carbon; să permită execuţia industrializată.
• Lemnul este cel mai vechi material folosit la execuţia serelor, dar necorespunzând cerinţelor impuse; se utilizează mai
ales la serele mici individuale mai ales sub formă de arce din lemn lamelat încleiat sau arce cintru.
• Metalul folosit curent este oţelul sub formă de profile laminate, tablă îndoită, bare sau ţevi se protejează împotriva
coroziunii prin galvanizare şi vopsire.

Microclimatul în sere

Serele, fiind construcţii destinate creşterii forţate a florilor şi legumelor, trebuie să asigure un climat interior cât mai aproape
de cel necesar producţiei în condiţii naturale, în întreaga perioadă a anului. Factorii de microclimat trebuie să fie menţinuţi în
limite stricte, variaţii foarte mici, ştiind că plantele sunt dependente de mediul ambiant. Principalii factori de microclimat sunt
apa, temperatura, conţinutul de gaze şi viteza curenţilor de aer. Lumina influenţează direct dezvoltarea plantelor datorită
asimilaţiei clorofiliene iar căldura este absolut necesară pentru sinteza hidraţilor de carbon care au rol de catalizator. Plantele
nu se dezvoltă în spaţii întunecate. Temperatura este deasemeni un factor important al climatului interior deoarece plantele
au nevoie de căldură pentru dezvoltare lor şi nu suportă variaţii de temperatură mai mari de 3°C-4°C mai mult de 10-12 ore
pe zi.

Construcţii pentru depozitarea, conservarea şi


condiţionarea producţiei vegetale
Depozitarea, conservarea şi condiţionarea producţiei vegetale se realizează în construcţii care trebuie să asigure condiţii
optime pentru limitarea maximă a proceselor vitale ale maselor de depozitat, menţinerea acesteia în starea iniţială timp cât
mai îndelungat, cât şi reducerea pierderilor fiziologice şi mecanice. Aceasta presupune cunoaşterea tuturor proceselor
fiziologice şi fizico-chimice care au loc în toată perioada de depozitare, având în vedere că produsele vegetale prezintă un
grad ridicat de perisabilitate. Construcţiile pentru depozitarea, conservarea şi condiţionarea producţiei vegetale sunt
proiectate şi utilate funcţional având în vedere scopul pentru care se conservă şi anume: consum imediat, consum în timpul
iernii, rezerve locale sau la nivelul economiei naţionale, pentru seminţe sau pentru prelucrare. După natura produselor
depozitate, sunt: construcţii pentru depozitarea legumelor şi a fructelor, construcţii pentru depozitarea cerealelor
şi construcţii pentru depozitarea furajelor.

Construcţii pentru depozitarea legumelor şi a fructelor


Pentru a asigura consumul de legume şi fructe pe tot timpul anului, acestea trebuie depozitate, conservate şi condiţionate.
Produsele hortiviticole continuă în timpul păstrării o serie de procese metabolice şi anume: respiraţie, maturare, încolţire etc.
Condiţiile de păstrare variază de la un produs la altul şi depozitele se proiectează având în vedere aceste necesităţi.

Clasificarea depozitelor pentru legume şi fructe


Depozitele pentru legume şi fructe se clasifică după mai multe criterii şi anume:

• după natura producţiei depozitate sunt: depozite specializate pentru un singur produs, depozite universale pentru mai
multe produse şi complexe de valorificări cu activităţi de păstrare şi depozitare a produselor;
• după modul de realizare a condiţiilor de păstrare se deosebesc depozite fără posibilităţi de reglare a condiţiilor de
depozitare, depozite cu posibilităţi de reglare a condiţiilor de depozitare, cu atmosferă controlată, prevăzute cu
instalaţii de ventilaţie mecanică şi frigorifice;
• după tipul construcţiei adoptate, depozitele pot fi: pavilionare şi comasate;
• după limitele temperaturilor pentru păstrare, depozitele sunt: cu temperaturi pozitive (0°C-5°C), cu temperaturi
negative de până la -24°C pentru produse congelate şi cu temperaturi apropiate de cele ale mediului exterior, care
sunt determinante la realizarea microclimatului interior;
• după gradul de dotare al depozitului, pot fi: depozite speciale cu instalaţii mecanizate de sortare şi de realizare a
climatului interior, depozite simple, fără instalaţii, destinate păstrării de scurtă durată;
• după capacitate sunt depozite de mică capacitate (50-100 tone) şi de mare capacitate (20.000 tone).

Caracteristici constructive pentru depozite de legume şi fructe


Depozitele pentru legume şi fructe sunt diversificate într-o multitudine de tipuri, după caracteristicile constructiv-funcţionale,
de la simple şanţuri şi tranşee la construcţii cu capacităţi mari dotate cu utilităţi tehnologice de performanţă. Soluţiile
tradiţionale folosesc materiale locale şi puţin pretenţioase iar soluţiile noi materiale şi tehnologii de execuţie moderne.

Depozite de mică capacitate


Depozitele de mică capacitate sunt folosite pentru cantităţi mici de legume şi pentru perioade scurte de timp, în general
folosite pentru deservirea gospodăriilor individuale şi unităţi de producţie din mediul rural.

Depozite de mare capacitate


Sunt depozite cu structuri în general din beton armat prefabricat, formate din: fundaţii pahar, stâlpi şi grinzi, panouri
prefabricate pentru pereţi, elemente de acoperiş, drepte sau curbe, panouri uşoare termoizolante pentru închiderile
exterioare. Depozite de mare capacitate sunt de tip parter sau cu mai multe nivele, soluţia fiind determinată de considerente
economice.

Elemente de proiectare a depozitelor de legume şi fructe


Spaţiile necesare pentru depozitarea legumelor şi fructelor sunt determinate de specia produselor şi tehnologia de depozitare
(tabelul 1).

Specia Sistemul de depozitare Înălţimea (m) Tone

* pe mp de suprafaţă * pe mc de
de celulă volum de celulă

• Cartofi * vrac * 4,00 * 2,50 * 0,40


• Rădăcinoase * containere * 5,50 * 1,70 * 0,20
• Ceapă * vrac * 3,50 * 2,10 * 0,40
• Mere * lăzi, paletizate * 6,00 * 1,70 * 0,21
• Pere * lăzi, paletizate * 6,00 * 1,80 * 0,22

Microclimatul necesar pentru a fi crea în depozite este deosebit de important deoarece acesta influenţează producţia în mod
direct. Temperatura necesară a fi realizată (tabelul 2) este importantă deoarece la temperaturi joase se reduc procesele de
metabolism; se prelungeşte durata până la apariţia îmbătrânirii; se reduc pierderile de apă (evitându-se astfel vestejirea) iar
deprecierile calitative datorate atacurilor ciupercilor şi bacteriilor apar în proporţie mult mai mică.

Natura produsului Temperatura °C Natura produsului Temperatura °C

• Cartofi pentru însămânţări * 2,0...4,0 * Ceapă * 0,0...0,5


• Cartofi pentru consum * 3,0...5,0 * Varză * 0,0...1,0
• Cartofi pentru prelucrare * 2,0...6,0 * Mere * 0,0...1,0
• Cartofi pentru furajare * 2,0...6,0 * Pere * 0,5...1,0
• Rădăcinoase * 0,0...1,0 * Struguri * -1,0...1,0

Umiditatea relativă variază între limitele de 70 - 90%; umiditatea ami redusă produce zbârcirea produselor ca urmare a
pierderilor de apă iar umiditatea ridicată favorizează dezvoltarea ciupercilor (mucegai) şi bacteriilor. Pentru realizarea
condiţiilor de microclimat optime, elementele de închidere a depozitelor de legume şi fructe se proiectează astfel încât să se
asigure o izolaţie termică eficientă.

Instalaţii şi utilaje folosite în depozitele de legume şi fructe


Instalaţiile şi utilajele prevăzute în depozitele de legume şi fructe sunt determinate de procesul tehnologic adoptat şi permit
climatizarea aerului interior, iluminarea artificială, transportul şi manipularea produselor depozitate cât şi condiţionarea lor.
Instalaţiile de climatizare interioară asigură microclimatul în celulele frigorifice prin menţinerea în limitele optime a
temperaturii, umidităţii şi compoziţiei aerului. Instalaţiile de răcire se folosesc pentru depozitarea pe durate mai îndelungate ş
menţin la parametri optimi temperatura, umiditatea, presiunea şi conţinutul de gaze. Instalaţiile de umidificare a aerului au
rolul de a menţine umiditatea necesară în celulele de depozitare. Instalaţia de atmosferă controlată se proiectează pentru
menţinerea tuturor factorilor de climat interior specific fiecărui tip de depozitat şi anume: temperatură, umiditate,
concentraţie de oxigen şi bioxid de carbon etc. Instalaţiile de iluminat (în general fluorescent) prevăzute în depozitele de
legume şi fructe sunt diferenţiate:

• în hala de sortare iluminarea se face astfel încât să fie cât mai aproape de cea naturală;
• în celulele de depozitare nu este necesară lumina deoarece aceasta ar stimula sau intensifica unele procese nedorite
(vegetaţie, vestejire etc.);
• pe aleile de circulaţie şi anexe, o iluminare obişnuită.

Utilajele de transport şi stivit sunt necesare pentru manipularea în bune condiţii a masei de depozitat şi cu un preţ de cost cât
mai redus. Aceste utilaje sunt: transportoare mobile cu bandă de cauciuc, graifere, lopeţi mecanice, electrocare cu braţ
ridicător, cărucioare acţionate manual sau mecanic, motostivuitoare, electrostivuitoare etc. Maşinile şi instalaţiile pentru
condiţionare se folosesc pentru pregătirea legumelor şi fructelor pentru depozitare şi apoi livrare.

Construcţii pentru depozitarea cerealelor


În masa de depozitare a cerealelor, în timpul depozitării şi conservării se produc o serie de procese vitale care trebuie să fie
menţinute cât mai mult timp în stare latentă pentru a reduce pierderile fiziologice şi mecanice. În acest sens, proiectarea şi
realizarea construcţiilor destinate acestui scop se face ţinând seama de: natura produselor vegetale depozitate, procesele ce
au loc în masa de depozitat, factorii fizico-chimici necesari în spaţiile de păstrare, metoda de conservare adoptată.

Construcţii pentru depozitarea furajelor


Aceste construcţii sunt destinate depozitării produselor vegetale necesară pentru asigurarea alimentaţiei animalelor pentru
perioada de iarnă şi până la producţia din anul curent. Construcţiile pentru depozitarea furajelor sunt de două tipuri:

• fânare - pentru furaje fibroase uscate;


• silozuri - pentru furaje verzi.

La proiectarea şi executarea acestor construcţii trebuie să se ţină seama de:

• reducerea pe cât posibil a pierderilor cantitative a produsului depozitat;


• păstrarea valorii nutritive a furajelor;
• împiedicarea unor reacţii chimice care deteriorează calitatea furajelor.

Fânare
Conservarea protejată sub acoperiş a furajelor fibroase uscate înlătură pierderile şi degradările cauzate de intemperii şi
permite uscarea suplimentară în timpul depozitării prin infiltrarea de aer.

• Fânarele tip şopron sunt construcţii simple, deschise lateral, cu pereţi perforaţi sau din plasă de sârmă. Structura de
rezistenţă este formată din stâlpi din lemn, metal sau beton, încastraţi în fundaţii de beton; acoperişul este realizat din
ferme de lemn, beton sau metal şi învelitoare din tablă sau azbociment ondulat; pardoseala este din pământ bătut sau
beton.
• Fânarele turn sunt construcţii cilindrice cu diametrul de 6 - 8 m şi înălţimea de 8 - 13 m. Închiderea fânarului se face
cu plasă de sârmă, protejată cu sectoare circulare de azbociment aşezate sub formă de solzi depărtaţi care împiedică
pătrunderea apei permiţând însă pătrunderea aerului. Încărcarea se face pe la partea superioară, pneumatic; cu
ajutorul unui şablon-clopot prin care se insuflă aer de uscare se realizare un coş central în masa de furaj. Prin acest
coş, o freză superioară de extracţie descarcă furajelepe instalaţia de transport de la baza turnului.

Silozuri pentru furaje verzi


Pentru depozitarea şi păstrarea furajelor verzi se folosesc două metode de însilozare şi anume: în spaţii etanşe (anaerobă) şi
în spaţii neetanşe (aerobă).

• Însilozarea în spaţii etanşe (anaerobă) se realizează într-un conţinut de gaz inert (bioxidul de carbon) menţinându-se o
presiune constantă cu ajutorul unei instalaţii care se numeşte plămân de presiune. Silozul este realizat din metal,
protejat anticoroziv şi permite păstrarea masei însilozate în proporţie de 95%; investiţia specifică fiind mare; acest tip
de siloz se foloseşte pentru furaje care sunt valoroase pentru producţie şi anume: lucernă, nutreţuri combinate, ovăz,
porumb boabe etc.

• Însilozarea în spaţii neetanşe se foloseşte pentru însilozarea furajelor grosiere admiţându-se anumite perderi calitative
şi cantitative avându-se în vedere cotul mai redus al investiţiei.