Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Firmei de Servicii Carrefour Proiect
Analiza Firmei de Servicii Carrefour Proiect
Studenţi:
Dragan Georgiana
Cotinghiu Elena
Dragan Bianca
Braşov, 2011
0
Cuprins
Cap. 1. Descrierea activității
3.1 Macromediul..................................................................................................................5
3.2. Locaţia Carrefour şi influenţa sa asupra atragerii cumpărătorilor..................................5
6.2. Definirea produselor parţiale sau unitare (facilităţile fizice – ambianţa – personalul de
contact, clientul participant la prestarea serviciilor)....................................................14
1
6.5. Rolul clientului în activitatea firmei de servicii (gradul de participare la realizarea
serviciilor – activ/ pasiv, pozitiv/ negativ –)..................................................................15
Bibliografie...........................................................................................................................31
2
Introducere :
3
CAP. 1. DENUMIREA ŞI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI DE SERVICII
Carrefour este cel mai mare retailer european şi al doilea din lume, după Wal-
Mart. Cu 456.000 de angajaţi în 30 de ţări, Carrefour are numeroase divizii şi subsidiare în
Uniunea Europeană, America de Sud, Africa şi Asia.
In anul 1963 a fost deschis primul magazin tip hyper-market, in Sainte-Geneviève-
des-bois, pe o suprafata de 2500 metri patrati si avand 400 de locuri de parcare.
Carrefour România a preluat, în toamna lui 2007, lanţul de supermarketuri Artima,
pentru 55 milioane de euro, cu scopul de a-şi consolida poziţia pe piaţă. Reteaua Artima
deţinea 21 de magazine, concentrate în vestul ţării, cu o suprafaţă totală de vânzări de
21.000 de metri pătraţi. După preluare, magazinele Artima au fost redenumite în Carrefour
Express, iar în decembrie 2010 au fost redenumite din nou în Carrefour Market1.
Carrefour operează în România la momentul de faţă, o reţea de 25 de
hipermarketuri Carrefour şi 55 de supermarketuri Carrefour Express. Cele 25 de
hipermarketuri Carrefour se găsesc în Bucureşti (7), Braşov, Sibiu, Ploieşti, Suceava,
Piteşti, Oradea, Iaşi, Focşani, Constanţa, Buzău, Brăila, Cluj şi Arad 2.
Filiala din Brasov a fost infiintata in 21 octombrie 2004 pe o suprafata de 19000
metri pătraţi cu 1300 de locuri de parcare şi cu o galerie comercială cu 19 magazine
specializate.
Hypermarketul Carrefour Braşov oferă clienţilor sub conceptul "totul sub acelaşi
acoperiş" peste 50.000 de articole, aranjate pe întreaga sa suprafaţă de vânzare de
aproximativ 8.000 mp şi pune la dispoziţie 54 de case de marcat, amenajate optim pentru
rapiditatea cumpărăturilor3.
Obiectul de activitate al acestei firme este acela de comercializare a produselor
alimentare si nealimentare intr-o gama foarte variata de sortimente pentru a satisface
toate nevoile si preferintele consumatorilor de toate varstele si categoriile de venituri.
Conform codului CAEN 4711, obiectul de activitate al societăţii este – Comerţul cu
amănuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare,
bauturi si tutun.
Pe lângă comercializarea acestor produse, Carrefour Braşov oferă cu ajutorul
diferitelor firme amplasate în interiorul hipermarketului şi alte servicii precum servicii
bancare, servicii de telefonie, servicii valutare, servicii farmaceutice, servicii de asigurări,
spălătorie etc.
1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour
2
http://www.carrefourexpress.ro
3
www.monitorulexpres.ro
4
De asemenea, Carrefour oferă livrare gratuită la domiciliu pentru produsele
voluminoase, posibilitatea de a comanda produse de cofetărie, servicii de alimentaţie în
interiorul magazinului (rotiserie).
Kaufland
Acest magazin se află în imediata apropiere a hipermarketului Carrefour, motiv
pentru care este unul dintre cei mai puternici concurenţi, având şi acelaşi public ţintă.
Oferta hipermarketului Kaufland este asemănătoare cu cea a hipermarketului
Carrefour, având în portofoliu atât produse alimentare cât şi nealimentare destul de
6
Olteanu, V., op. cit., pag. 90
7
www.zf.ro – Ziarul financiar
8
http://www.mediafax.ro/economic/carrefour-real-si-kaufland-sunt-cele-mai-apreciate-retele-comerciale
6
diverse. Pe partea de servicii Kaufland este inferior magazinului Carrefour deoarece oferă
un număr redus de servicii, acestea limitându-se la servicii farmaceutice şi bancare.
Un aspect observat este acela că hipermarketul Kaufland are preţuri usor mai
scăzute faţă de Carrefour.
Selgros şi Metro
Selgros şi Metro ofera aceleaşi produse şi servicii (într-o gamă mai restrânsă) dar
se adreseaza în special persoanelor juridice care achizitioneaza marfuri in partizi mari
(Metro) pentru ca apoi sa le recomercializeze dar şi persoanele fizice pot să cumpere din
aceste magazine (Selgros) în baza unei legitimaţii. Existenta necesitatii unei legitimatii
poate fi un impediment pentru persoanele fizice care doresc sa achizitioneze marfuri si nu
dispun de aceasta, lucru care ii determina pe aceştia sa se indrepte spre Carrefour sau
Kaufland unde nu este necesara o legitimatie, acestea fiind cele mai apropiate în zonă.
Real
Oferta hipermarketului Real este aceeaşi cu cea a hipermarketului Carrefour.
Acest hipermarket este amplasat la o distanţă destul de mare de Carrefour, deservind
locuitorii din zona Bartolomeu, Ghimbav, Codlea, în concluzie cele două neavând aceeaşi
arie de acoperire. Oferta fiind asemănătoare, consumatorii vor alege magazinul cel mai
apropiat de locul de reşedinţă sau de locul în care apare nevoia.
7
nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare
apropriilor produse;
discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;
cota de piaţă deţinută şi imaginea firmei pe piaţă, modul de promovare alproduselor
(publicitate la locul vânzării, merchendising, promovare directă sau alte tipuri
deactivităţi ce promovează produsele)
contribuţia procentuală la profitul propriu al firmei.
O astfel de analiză a furnizorilor reprezintă o metodă prin care firma
stabileşte importanţa şi rolul fiecărui colaborator, fiind necesară atât în etapa de audit,
pentru relevarea poziţiei curente, cât şi în stabilirea unor relaţii viitoare, pe termen
lung.Puterea furnizorilor asupra firmei se poate manifesta prin majorarea preţurilor sau
prin diminuarea calităţii produselor livrate. De asemenea, acest tip de influenţă prelungit
pe operioadă îndelungată, poate modifica rata profitabilităţii firmei, în măsura în care
furnizorulocupă un loc important în firmă.
În Carrefour numărul de furnizori este impresionant de la cei de produse
alimentare, la cei de îmbrăcăminte şi electronice/electrocasnice.
Printre cei mai importanţi furnizori ai hipermarketului Carrefour se numără
European Drinks, Danone Romania, Orkla Foods Romania, Argus Constanta, Pambac
Bacau, Farmec Cluj-Napoca si Vascar Vaslui.
Alţi furnizori sunt cei de energie, apă, telecomunicaţii, consumabile şi nu în ultimul
rând instituţiile bancare .
2.4 Prestatorii de servicii
Prestatorii serviciilor de marketing reprezintă agenţii economici care ajută firma să-
şipromoveze şi să-şi creeze imaginea produselor, dar şi a unităţii. Acest tip de legătură
stabilităcu prestatorii, contribuie într-un mod hotărâtor atât la politica de promovare a
produselor sale,câ şi la notorietatea şi imaginea activităţii firmei.
În ceea ce priveşte promovarea produselor, firmele prestatoare de servicii ce colaborează
cu Crrefour se grupează în funcţie de media prin care se face cunoscută imaginea sau
spotul publicitar, în;
publicitate radio: kiss fm si radio Zu
9
acţiuni promoţionale care urmăresc atragerea de noi clienţi dar şi fidelizarea clienţilor
actuali.
Mediul economic: cuprinde ansamblul elementelor care compun spaţiul economic
în care acţionează firmă dar şi posibilitatea şi disponibilitate a consumatorilor de a
cumpăra diverse bunuri şi servicii. Între factorii care influenţează puterea de cumpărare se
numără rata inflaţiei, evoluţia preţurilor, modelele de consum ale populaţiei, rata şomajului,
veniturile reale, structura comerţului cu ridicată, exportul şi importul de bunuri.
Aceste aspecte legate de situaţia economică a zonei în care firma Carrefour
Ploieşti îşi desfăşoară activitatea, se reflectă, direct sau indirect, şi determină volumul şi
structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor, mărimea cererii de mărfuri, mişcarea
preţurilor şi nivelul concurenţei.
Mediul tehnologic: implicǎ firma atât ca beneficiar, cât şi ca furnizor, în principal
prin intermediul pieţei. Se concretizează prin intermediul unor elemente specifice, cum
sunt investiţiile şi inovaţiile, mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetǎrii-dezvoltǎrii,
asimilarea de produse noi şi modernizarea celor tradiţionale. Tehnologia poate determina
modul de satisfacere a diferitelor trebuinţe ale consumatorilor şi influenţează deciziile de
marketing referitoare la noi produse şi servicii, ambalare, promovare, distribuţie.
Cuprinzând ansamblul elementelor cu caracter tehnic şi tehnologic, cu impact
asupra firmei, această categorie de factori îşi pune amprenta , în principal pe gradul de
înzestrare tehnică şi pe ritmul modernizării produselor şi tehnologiilor .
Mediul cultural: Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile,
tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie
mediul cultural. Toate aceste elemente contribuie la definirea prototipului de consumator,
iar firma, pentru a avea o activitate eficientă, trebuie să ia în conşiderare şi aceste
caracteristici ale grupurilor etnice.
Un aspect important al factorilor culturali este cel al atitudinii consumatorilor faţǎ
de activitatea desfăşurată de hipermarketul Carrefour. În general, consumatorii şi firmele
ce fac parte din piaţa ţintă a firmei Carrefour Ploieşti s-au adaptat uşor la tipul de comerţ
promovat, iar imaginea firmei este percepută într-un mod pozitiv şi cu un renume
internaţional.
Mediul politico-legislativ:
Mediul politic este reprezentat de structurile sociale ale societăţii, forţele politice ce
acţionează şi de raporturile stabilite între acestea.
Mediul legislativ: cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative care
reglementează desfăşurarea activităţilor comerciale ale întreprinderilor.
10
Mediul intern constituie elementul de diferenţiere faţă de bunuri, datorită locului
deţinut în cadrul politicii de marketing.
Mediul intern se regăseşte în problematica marketingului, ca obiect al cercetării şi
ca instrument de acţiune al firmei pe piaţă. În consecinţă, clădirile, echipamentele,
resursele umane, tehnologiile (procesul de creare şi livrare) ca şi resursele financiare, în
calitate de componente ale mediului intern sunt luate în considerare în formularea politicii
de marketing în funcţie de locul şi rolul pe care acestea îl deţin în anumite situaţii de piaţă 9.
Terenul, de o importanţă mare, este unul din factorii determinanţi ai succesului ,
poziţia geografică a acestuia pe care societatea Carrefour îşi desfăşoară prestaţiile, a
influenţat în mod pozitiv, fluxurile de clienţi.
Faptul că este amplasat pe o şosea de tranzit naţional are un rol benefic, acest
lucru conducând nu numai la atragerea clienţilor din zonă sau din oraş ci şi a turiştilor şi a
vizitatorilor.
9
Untaru, E., op. cit., pag. 18
10
Olteanu, V., op. cit., pag. 97
11
Clădirea (aspect şi funcţionalitate) şi influenţa acesteia asupra atragerii
consumatorilor
Analiza Swot
Şansele unei firme de a-şi îndeplini misiunea pe care şi-a asumat-o şi de a realiza
obiectivele pe care şi le-a propus, potrivit misiunii, sunt sporite sau diminuate, frecvent în
măsură determinantă, de oportunitătile, respectiv amenintările pe care le prezintă mediul
ei de actiune. Statutul de oportunitate sau de amenintare pentru firmă a unei schimbări
produse în mediul ei nu depinde atât de natura schimbării, cât de capacitatea de reactie a
firmei de a o folosi profitabil sau, dimpotrivă, de a o percepe ca pe o amenintare. În
esentă, această capacitate depinde de resursele pe care firma le poate aloca în directia
schimbării produse, suficienta sau insuficienta lor .
14
Oportunitătile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, şanse oferite pentru
a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă, în scopul exploatării
profitabile a oportunitătilor apărute.
Un prim pas în analiză îl constituie identificarea oportunitătilor şi amenintărilor
rezultate din mediul extern. Clasificarea oportunităTilor se poate face utilizând o matrice
bidimensională, denumită Matricea Oportunitătilor ce utilizează două criterii de
departajare a oportunitătilor: probabilitatea succesului şi atractivitatea oportunitătilor,
acestea luând valori pe scale de la 1 la 9.
Mediul socio-demografic
1 localizare geografică 7 7
2 populaTia feminină 8 8
3 stilul de viaTă 5 3
4 grad de educaTie 5 4
Mediul economic
5 cerere nesatisfăcută 7 6
6 ponderea cheltuielilor alocate produselor 6 2
7 concurenTa slabă în sector 5 8
8 creşterea consumului final al populaTiei 6 6
9 creşterea importurilor 6 5
10 scăderea ratei şomajului 6 3
Mediul politico-legislativ
12 facilităTi faTă de investitori 7 8
13 reglementarea concurenTei de piaTă 7 5
14 protecTia consumatorului 6 4
15
■ Prezenta concurentei şi cererea nesatisfăcută a populatiei reprezintă un alt atu al
mediului extern. Satisfacerea cererii clientilor, în general a persoanelor fizice, pentru
consum individual, este obiectivul lanturilor de magazine şi a complexelor comerciale
prezente pe piată .Misiunea firmei intrată pe piata locală are tocmai acest obiectiv, aria de
adresare se referă atât la persoane fizice, dar şi la firme, institutii şi organizatii.
■ Analiza mediului economic al firmei pune în evidentă un alt aspect, legat de
creşterea consumului populatiei şi tendinta de alocare a celei mai mari părti din venituri
produselor alimentare şi nealimentare. Această conjunctură favorabilă, legată de
consumul populatiei, reprezintă o oportunitate pentru firmă, iar oferirea unei game variate
de produse alimentare şi nealimentare, reprezintă cheia succesului firmei.
■ Un ultim aspect legat de oportunităti, dar nu lipsit de importantă, este cel al facilitătilor
fată de investitori, facilităti acordate de Administratia locală privind reglementarea
concurentei de piată, asigurarea tratamentului egal între investitorii străini şi români,
asistarea profesională a investitorilor străini în etapa de declanşare a afacerii, în vederea
reducerii la minimum a greutătilor pe care aceştia le-ar putea întâmpina în faza de creare
a societătilor şi la intrarea pe pietele locale.
Amenintările sunt factori de mediu externi, negativi pentru firmă, situatii sau evenimente
care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de a- şi realiza
integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performantelor ei economico-
financiare.
La fel ca şi oportunitătile, amenintările se clasifică cu ajutorul Matricii Amenintărilor
luând în considerare doi factori cu o importantă relevantă pentru firmă: probabilitatea de
aparitie a fenomenului şi gravitatea amenintării, aceştia detin valori pe o scală de la 1 la 9.
Probabilitatea apariTiei Gravitatea ameninTăriiAmeninTările mediului extern
ameninTării Probabilitatea apariTiei Gravitatea
Mediul socio-demografic
1 structura populaTiei pe sexe 4 5
2 grad de urbanizare 3 2
3 grad de educaTie 3 4
4 Religie 3 3
Mediul economic
5 evoluTia inflaTiei 7 6
6 evoluTia şomajului 5 4
7 venitul populaTiei 8 7
8 noii intraTi pe piaTă 7 7
9 produse substituibile 8 6
10 fluctuaTiile cursului valutar 8 8
16
11 impozite şi taxe 7 4
12 creşterea preTurilor 8 9
Mediul tehnologic
13 dezvoltarea tehnologiei 4 2
14 produse tehologice în declin 4 3
Mediul politico-legislativ
15 instabilitatea guvernării 5 4
16 legi neclare 5 3
17 corupTia în sectoare 6 5
Mediul natural
18 protejarea mediului 4 2
17
pe care le oferă firma prezintă un grad mare de substituire, astfel politica de produs trebuie
orientată spre o înlocuire proprie, o creere a unei alternative de produse realizate de firmă,
pentru a evita deplasarea clientilor spre concurentă.
■ Deprecierea monedei natonale şi fluctuatiile cursului valutar reprezintă un alt tip de
amenintare la adresa activitătii firmei. łinând cont de activităTile de colaborare cu firmele
pe plan international, de achizitionare a produselor de pe piata externă , firma atribuie
un rol important cursului valutar. Ponderea profitului firmei la profitul corporatiei este
influentTată într-o măsură considerabilă de cursul valutar, iar pozitia ocupată pe plan
extern, conditionează propria existentă. Devalorizarea monedei conduce deci, la o
activitate ineficientă a unitătii strategice, iar contributia ei la îndeplinirea obiectivelor
organizatiei este conditionată de aceste aspecte.
La fel ca şi oportunitătile şi amenintările, clasificarea punctelor forte şi slabe se
poate face utilizând tot o matrice
18
Capacitatea financiară
11Costul disponibilităTii X
capitalului
12. Fluxul de numerar X
13. Stabilitatea financiară X
Capacitatea productivă
14. Mijloacele X
15. Economiile de scară X
16. Capacitatea de producTie X
17. ForTa de lucru calificată X
18. ProducTie conform X
graficului
19. Aptitudinile tehnice X
Capacitatea organizatorică
20. Conducere vizionară X
21. SalariaTi implicaTi X
22. Capacitate de orientare X
23. Organizare flexibilă, X
dinamică
Notă
*A - forTă majoră C - neutru E - slăbiciune majoră
B - forTă minoră D - slăbiciune minoră
Unul din primele aspecte ce vizează punctele forte ale firmei este legat de
reputatia pe care o are concernul pe piata internă şi internaTională. Perceptia
consumatorilor referitoare la produsele şi serviciile acordată sunt influentate într-o mare
măsură de reputatia firmei şi activitatea anterioară a acesteia. Renumele şi reputatia
firmei imprimă clientilor sigurantă şi seriozitate, astfel aceştia achizitionează produsele,
fără să detină o atitudine de nesigurantă. Activitatea eficientă a firmei Carrefour,
atât la nivelul României, cât şi în celelate regiuni, a condus la o pozitie de leader în
domeniul comertului retail, acest statut conferindu-i sigurantă şi reputatie.
Politica de pret şi de promovare reprezintă alte două atuuri ale firmei, prin care s- a
conturat legătura durabilă cu clientii. Practicarea unor preturi avantajoase a reprezentat
pasul spre atragerea clientilor, iar la fidelizarea lor a contribuit politica de promovare.
Aceste două tactici ale firmei reprezintă axul întregii afaceri: orientarea către nevoile
consumatorilor.
Cu un flux de numerar dinamic, activitatea firmei este eficientă, atât din punct de vedere al
veniturilor realizate, cât şi a rotatiei stocurilor. Acest aspect, al rotatiei stocului, se bazează
pe principiul metodei “just in time”, iar produsele sunt achizitionate de la furnizori în
19
măsura în care sunt cerute pe piată. Aspectele pozitive ale dinamismului fluxului de
numerar derivă şi din diferentierea fată de concurenti, prin eficienta activitătii pe ansamblu.
Un deficit al firmei se referă la fluxul mare al angajatilor într-o perioadă scurtă de timp,
ceea ce determină o comunicare insuficientă şi ineficientă cu clientii aflati în momentul
alegerii produselor. Insuficienta cunoştintelor noilor angajati şi tratarea de către aceştia
într-un mod necorespunzător a clientului, conduce la ineficienta activitătii
întregii firme.
20
CAP. 5. POZIŢIONAREA SOCIETĂŢII CARREFOUR PE PIAŢĂ
Carrefour
Diversitate sortimentală
Real
15
Untaru, E., op. cit., pag. 51
16
Kotler, P., Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1994, pag. 39
17
http://www.money.ro/dictionar/dictionar-marketing-advertising/harta_perceptiilor.html
21
-
+ Nivelul preţurilor
Selgros
Kaufland
Metro
-
După cum se observă în figura de mai sus, din punct de vedere al diversităţii
sortimentale şi al nivelului preţurilor, hipermarketurile Carrefour şi Real se situează pe
acelaşi loc, neexistând o diferenţă sesizabilă de consumatori în raport cu aceste două
criterii.
Hipermarketul Kaufland, deşi practică un nivel al preţurilor mai scăzut, din
punct de vedere al diversităţii sortimentale nivelul este mai mic comparativ cu cel al
hipermarketului Carrefour sau Real.
În ciuda faptului că magazinele Selgros şi Metro ţintesc un alt public (în
special Metro), aceştia pot fi consideraţi ca şi concurenţi, existenţa lor în apropierea
hipermarketului Carrefour fiind un impediment pentru acesta. Metro practică preţuri mai
reduse datorită faptului că mărfurile se vând în partizi mai mari.
+
Real Carrefour
Numărul de servicii oferite
Kaufland
-
+ Ambianţă (fond sonor, luminozitate,
spaţiu)
Selgros
Metro 22
-
23
Conform modelului lui Ansoff, Carrefour se axează pe strategia de dezvoltare a
noilor produselor pe piaţa actuală, prin adăugarea periodică de noi produse, mărci proprii.
19
Untaru, E. N., op. cit., pag. 77
25
Hipermarketul Carrefour reuşeşte atât prin diversitatea de produse cât şi prin
preţuri să satisfacă nevoiele atât clienţilor cu venituri medii cât şi a celor cu venituri
ridicate.
22
Olteanu V.,- „Marketingul serviciilor”, Editura Ecomar, Bucureşti, 2003, pg. 184
28
Deoarece politica de preţ se formulează deopotrivă prin analiza şi definirea unei
anumite conduite faţă de fiecare element în parte, ele alcătuiesc, în fapt, condiţiile
adoptării acesteia. Simpla lor enumerare evidenţiază existenţa, în raport cu bunurile, a
două elemente specifice: oferta şi percepţia preţului de către consumatori.
Percepţia preţului de către consumatori este diferită de rolul pe care i-l atribuie
prestatorul din cel puţin trei motive:
Cunoştinţele clientului despre preţ: se regăsesc în preţul de referinţă, definit ca
un preţ cunoscut de către consumator, în baza ultimei achiziţii efectuate, a celui mai
frecvent preţ întâlnit ori ca medie a tuturor preţurilor plătite pentru servicii similare.
Costurile non-monetare: sunt exprimate de „sacrificiile” pe care clienţii trebuie să
le facă pentru achiziţionarea unui serviciu: participarea clientului la realizarea serviciului
(uneori obligatorie, ex. autoservirea), costurile „căutării” serviciului prestat şi costurile
psihice reclamate de unele servicii (teama, nesiguranţa etc.).
Preţul ca indicator al calităţii, depinde de: calitatea informaţiilor despre serviciu şi
preţ, publicitatea şi marca, riscul asociat achiziţionării serviciului determinat de capacitatea
clientului de a aprecia calitatea23.
23
Untaru, E. N., op. cit., pag. 94
29
Preţurile orientate după concurenţă presupun stabilirea corespondenţei dintre
produsele proprii şi cele ale concurenţei, diferenţierea preţurilor şi segmentul de
consumatori vizat.
Preţurile orientate după cerere folosesc ca şi strategie pe cea a preţurilor joase,
reprezentată de preţurile psihologice, de încurajare şi de penetrare şi strategia preţului în
care valoarea reprezintă „calitatea primită pentru preţul plătit” care presupune diferenţierea
preţurilor în funcţie de segmentele de consumatori prin oferirea unor servicii adaptate
corespunzător (de exemplu acordarea de reduceri într-un interval de timp bine specificat).
24
www.newspad.ro
30
6.11. Reţeaua de distribuţie
Reţeaua de distribuţie este constituită din totalitatea locurilor în care sunt
amplasate clădirile şi echipamentele prin care se realizează prestaţia şi livrarea serviciilor
către consumatori.25
Hipermaketul Carrefour, deţine o reţea de distribuţie constituită din multe locuri de
prestaţie cu un număr mare de servicii.
Carrefour încearcă să reducă costurile ocupându-se personal de tot ce înseamnă
distribuţia acestui brand pentru că este unul deosebit şi a cărui produse ar avea un preţ
ridicat dacă ar fi avut intermediari în lanţul de distribuţie, cheltuielile cu aceştia ar fi fost
adăugate în preţul produselor. Se foloseşte „fluxul promoţional” deoarece produsele ajung
direct la consumatorul final. Acesta primeşte informaţii privind produsele, descrierea,
proprietăţile şi caracteristicile acestora, fără a exista un intermediar care să distorsioneze
imaginea produselor.
Complexul Comercial Carrefour Brasov se aprovizionează fie de la producătorii
direcţi, fie cu ajutorul unor intermediari (furnizori). Diferiţii agenţi economici îşi trimit agenţii
de vânzări pentru a discuta oportunitatea preluării produselor lor spre vânzare în
complexul comercial.
Producător Distribuitor
Complex Comercial
Carrefour Braşov
Cumpărător
Persoane fizice sau
juridice
Fig. 8.1. Schema realizării distribuţiei a hipermarketului Carrefour
25
Untaru, E. N., op. cit., pag. 113
31
Conform figurii de mai sus, firma Carrefour recurge la modul de distribuţie directă,
producător-firmă-consumatori şi eventual un singur intermediar.
26
Untaru, E. N., op. cit., pag. 113
32
a condiţiilor care determină cele mai eficiente soluţii. Sunt avuţi în vedere o serie de
factori, de natură endogenă şi exogenă, care contribuie în mod decisiv la realizarea
activităţii de distribuţie precum şi analiza critică a modului în care se desfăşoară aceasta la
un moment dat27.
Strategiile reţelei definesc atitudinea firmei faţă de evoluţia acesteia în raport cu
gama de servicii prestate şi caracteristicile cererii. Ele sunt structurate în funcţie de gradul
de dezvoltare a reţelei (în funcţie de raportul cerere-ofertă, firma optează pentru
dezvoltarea reţelei), gradul de concentrare (determinat de aria de răspândire a cererii,
densitatea acesteia, distanţa parcursă până la locul de prestaţie, numărul concurenţilor
etc., reţeaua fiind una densă), tipul prestaţiei realizate (reţeaua de prestaţie şi reţeaua de
vânzare), gradul de diferenţiere a reţelei (reţea diversificată) 28.
Carrefour, îşi adaptează strategia la contextul economic caracterizat de o putere
de cumpărare redusă şi introduce în gama de produse 1200 de articole marcă proprie sub
denumirea Carrefour, situată pe nivelul mediu de preţ.
Canalele de distribuţie obligă firma la definirea unei atitudini faţă de utilizarea
intermediarilor, rezultând canale scurte şi foarte rar canale medii.
Sistemul de livrare este existent prin diferitele formele de vânzare (existând forme
clasice şi moderne, autoservire, expunere liberă, automate, prin poştă, Internet etc.)
34
convingere, reamintire. Acolo unde poate fi aplicată, tehnica prezintă numeroase avantaje,
multe din ele imposibil de atins prin alte mijloace.
Şi promovare prin ”viu grai”, care are ca suport, cu precădere clienţii, dar şi
persoanele care au luat cunoştinţă despre Carrefour şi serviciile sale. Acest mijloc
promoţional este greu de controlat, existenţa sa ridică probleme deosebite, asupra
modului în care sunt percepute informaţiile de către public şi, în consecinţă, asupra
modului în care sunt realizate celelalte activităţi promoţionale.
35
Capitolul VII CERCETARE DE MARKETING
36
Asa cum am spus mai sus ca 37% adica 10 respondenti asociaza Carrefour cu ,
cuvantul diversitate, pe locul urmator cu un procent de 27% se afla accesibil, prin urmare 7
consumatori considera ca preturile sunt accesibile in hipermarketul Carrefour, Această
asociere ne sugerează faptul că oamenii tin la pret si considera ca preturile Hipermarketul
sunt accesibile si de aceea isi fac cumparaturi de aici. Cu un procentaj mai mic 12% adica
3 respondenti au asociat cu ieftin de asemenea cu acelasi procentaj au asociat cu
existenta promotiilor fapt ce denota ca sunt cunoscatori si mereu urmaresc promotiile
Carrefour , acest lucru inseamna ca sunt consumatorii fideli.
Cu un procent de 8% adica au ascociat cuvantul departe , acesta poate fi o
conotatie negativa , doua persoane au raspuns cu acest cuvant , este foarte probabil ca
aceste persoane sa nu locuiasca in zona si sa le fie dificil sa ajunga in Carrefour pentru a
face cumparaturii, nu sunt consumatori Carrefour cel mai probabil fiind consumatorii
concurentei ( Real)
Si pe ultimul loc cu 4% adica un singur respondent a spus ca este ideal pentru el,
desii are un procentaj mic este foarte important aces atribut, putem deduce ca
Hipermarketul Carrefour este un „magazin” complex pentru el si toate cumparaturile si le
face de aici.
37
uri i preferine diferite. Aceste rezultate pot constitui baza pentru
u r m ă t o a r e l e campanii de promovare a produselor Carrefour pot ajuta la îmbunătăirea
imaginii Carrefour. Ele ajută la întelegerea consumatorului, la descoperirea
nevoilor si a preferinelor sale, pentru Hipermarketul Carrefour să furnizeze
38
8.1. Obiective
1. Cresterea ratei profitului cu 7% pe an în per ioada 2012-2013;·
2. Ocuparea pozitiei de leader pe piata
3. Largirea permanenta a gamei de produse prin introducerea a cel putin 10 marci noi în
fiecare an în perioada 2012-2013;
4. Alocarea a cel putin 1% din buget pentru actiuni caritabile.
5. Deschiderea unui nou al II- lea hipermarket in zona Bartolomeu.
8.2. Plan de activitati
40
Drumul critic
Activităţi necritice
Drumul critic este format din activităţile critice : A1, A2, A3, A4, A5, A8, A9, A10.
Drum critic= 2+1+4+1+1+2+1+1= 13 luni
Conform drumului critic, construirea unui nou magazin Carrefour durează 13 luni.
Bugetul alocat pentru acest proiect este în total de 156.500 Euro.
Activităţi Timp 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
(luni)
A1 2
A2 1
A3 4
41
A4 1
A5 1
A6 1
A7 1
A8 2
A9 1
A10 1
Activităţi critice
Activităţi necritice
42
În România a pătruns în anul 2002 prin construcţia primului hypermarket, deschis
la începutul autostrăzii Bucureşti – Piteşti, Carrefour Militari, iar avantajul primului venit pe
piaţa românească, a reprezentat un atuu esenţial.
Hipermarketul Carrefour are o politică ofensivă de discount, ce are ca scop
creşterea puterii de cumpărare a clienţilor, diversitatea ofertei ce permite satisfacerea
numeroaselor gusturi şi economisirea timpului petrecut la cumpărături
Activitatea eficientă a firmei Carrefour, atât la nivelul României, cât şi în celelalte
regiuni, a condus la o poziţie de leader în domeniul comerţului tip hypermarket.
Pentru a afla părerile şi opiniile clienţilor hipermarketului propunem ca vânzătorii
de la casele de marcat să realizeze o comunicare eficientă între ei şi clienţi pentru a putea
afla dacă totul a fost în regulă sau au existat nemulţumiri. În acest fel, hipermarketul ar
putea să îşi îmbunătăţească calitatea serviciilor prestate aflând aceste informaţii care ar
trebui transmise de către vânzător mai departe unui superior şi care la rândul lui să ia
măsuri.
Bibliografie
43
9. www.monitorulexpres.ro
10. www.zf.ro – Ziarul financiar
11. http://www.mediafax.ro
12. www.newspad.ro
44