S.C. PERFECT CAR S.R.

L APROBAT,
J40/8806/2003 ADMINISTRATOR
RO 15547813 BOURGHAL MAZEN

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA PENTRU : LIBRAR

IPSSM 02

Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

 La locurile de muncă în care se desfăşoară activităţi de comert vor fi repartizate numai persoane care cunosc
echipamentele tehnice şi procedeele de lucru, au calificarea şi autorizarea necesară şi au fost instruite din punct de
vedere al securitatii si sanatatii in munca;
 La efectuarea activităţilor de comert vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns controlului medical
obligatoriu, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii;
 În funcţie de specificul activităţii comerciale, se interzice lucrul persoanelor care prezintă diverse afecţiuni, constatate
la controlul medical şi care constituie contraindicaţii pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate si sanatate;
 Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit prevederilor HG 355/2007;
 La repartizarea în muncă a tinerilor, a femeilor şi a persoanelor ci diverse infirmităţi vor fi respectate reglementările
în vigoare, privind angajarea acestor categorii de personal;
 Femeile gravide nu vor fi repartizate la locuri de muncă care impun manipularea manuala a greutatilor, poziţii
vicioase de lucru (poziţie ghemuită, în genunchi, ortostatism permanent etc.), vibraţii sau temperaturi extreme (căldură
excesivă, frig);
 Dacă sarcina survine în perioada unei activităţi cu nivel ridicat de risc (pierderea sarcinii), conducerea persoanei
juridice sau fizice va lua măsuri în vederea asigurării unui loc de muncă corespunzător.

Instruirea personalului in domeniul SSM

 Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor în domeniul SSM se vor realiza conform prevederilor
Legii 319/2006 si a HG 1425/2005;
 În cadrul procesului de instruire în domeniul SSM se vor trimite toate informaţiile necesare, referitoare la:
 Riscurile la care sunt expuşi;
 Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcţie de specificul activităţii;
 Mijloacele de protecţie şi autoprotecţie;
 Modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
 Sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare;
 Semnificaţia marcajelor diferitelor încărcături, colete etc., conform standardelor;
 Măsurile de prim ajutor stabilite, în funcţie de specificul activităţii comerciale desfăşurate, prin instrucţiuni
proprii.

Dotarea cu echipament individual de protecţie

 Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în funcţie de riscurile specifice fiecărui tip
de activitate sau operaţie comercială, se vor face conform prevederilor HG 1048/2006
 În zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice în mediul de muncă, îmbrăcămintea şi încălţămintea
vor fi antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei sintetice, generatoare de sarcini electrice sau a încălţămintei cu
accesorii metalice. De asemenea, salariaţii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie fără buzunare, manşete sau
cute în care s-ar putea acumula pulberi generatoare de incendii sau explozii;
 Pe lângă echipamentul individual de protecţie corespunzător, salariaţii care desfăşoară activităţi de comercializare a
substanţelor chimice caustice, acide, petroliere etc. Vor fi dotaţi, după caz, cu unguente de protecţie şi soluţii de
neutralizate a nocivităţii;
 Personalului salariat care lucrează în medii cu temperaturi ridicate, i se va administra, după caz, alimentaţia necesară,
în conformitate cu criteriile de acordare a alimentaţiei de protecţie;
 Pentru asigurarea unei igiene corporale corespunzătoare, salariaţii care manipulează şi comercializează diverse
materii şi materiale nocive, înainte de servirea mesei îşi vor spăla mâinile şi faţa;
 La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special amenajate;
 Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare, denocivizare, reparare şi întreţinere a
echipamentului individual de protecţie;
 Echipamentul individual de protecţie împotriva tuturor riscurilor existente la locul de muncă.

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

 Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie, libere de orice obstacol şi vor fi
marcate vizibil, pentru e se evita expunerea salariaţilor la accidente. Căile de acces vor fi nivelate, podite sau pavate, şi
amenajate în vederea scurgerii apei. Iarna, căile de acces vor fi curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale
antiderapante (nisip, sare, rumeguş etc.);
 Pentru autovehicule vor fi prevăzute drumuri sau spaţii de întoarcere cu o rază de curbură care să permită manevre
nepericuloase. Atunci când nu există spaţii de întoarcere, manevrele se vor face prin pilotaj. Pe căile de circulaţie ale
autovehiculelor, vor fi amplasate, la loc vizibil, plăcuţe cu semnele de circulaţie;
 Acolo unde este cazul (diferenţe de nivel) se vor amenaja rampe de încărcare-descărcare, la cote de nivel
corespunzătoare platformei mijloacelor de transport şi prevăzute cu dispozitive de egalizare sau podeţe de trecere cu
înălţime variabilă;
 Diversele mărfuri vor fi depozitate în spaţii distincte, special amenajate, în funcţie de natura mărfii;
 În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt) conform prevederilor H.G.
NR.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
 Pe timp de noapte se va asigura un iluminat corespunzător al căilor de acces din spaţiile de lucru: rampe de încărcare
– descărcare a mărfurilor, depozite etc.;
 În cazul în care, în spaţiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea de 25 0C, se va asigura o viteză de mişcare
a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent de intensitatea efortului fizic;
 Temperatura aerului în zonele în care se introduce mâna pentru scurt timp (ex.: la rampa caldă din linia de
autoservire) nu trebuie să depăşească 55 0C;
 Pentru evitarea curenţilor de aer din zona uşilor, porţilor sau golurilor tehnologice dinspre exterior, se vor prevedea
separat sau combinat:
 Perdele sau şorţuri din material plastic sau cauciuc ;
 Aparatele de casă vor fi amplasate în aşa fel încât salariaţii care le deservesc să fie feriţi de curenţii de aer ce s-ar
putea produce prin deschiderea uşilor;
 Pentru aşezarea şi manipularea mărfurilor din rafturi, spaţiile comerciale vor fi dotate cu scări simple sau duble care
vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere în partea superioară şi plăci de cauciuc în partea inferioară (pentru scările
simple), iar cele duble cu lanţ de siguranţă şi plăci de cauciuc pe partea inferioară;
 Mobilierul comercial va fi amplasat astfel încât să se obţină o stabilitate corespunzătoare. Rafturile se vor prinde de
pereţi prin dispozitive speciale de prindere. Periodic se va verifica orizontalitatea rafturilor;
 Geamurile şi piesele de cristal sau semicristal din componenţa mobilierului vor fi întregi, fără spărturi, crăpături sau
bucăţi lipsă. Marginile acestora trebuie să fie şlefuite, fără porţiuni tăioase sau zgrunţuroase;
 Orice element de mobilier va fi finisat corespunzător , pentru a nu provoca accidente la manipularea mărfii;
 Periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier;

Protecţia împotriva electrocutării

 Echipamentele şu utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc. Astfel încât elementele aflate
normal sub tensiune să nu poată fi atinse;
 Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice, chimice etc.;
 Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc. La echipamentele aflate sub tensiune;
 Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se vor efectua numai după întreruperea
alimentării cu energie electrică şi numai de către electricienii de întreţinere, instruiţi corespunzător şi autorizaţi. În zona
de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tăbliţe avertizoare de interdicţie;
 Circuitele de comandă, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-un transformator
separator, care să separeu galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare;
 În dreptul utilajelor cu acţionare electrică se va prevedea grătar din lemn sau covor de cauciuc;
 La maşinile de casă, zilnic, înainte de începerea programului de lucru, va fi verificată legătura la conducătorul de nul;
 În zona liniilor ferate electrificate, orice operaţii şi activităţi comerciale se vor efectua cu respectarea prevederilor
Normelor specifice de protecţie a muncii pentru transporturi pe calea ferată, precum şi a prevederilor Normelor specifice
de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice;
 Toate maşinile de birou acţionate electric (maşini de scris, adunat, calculat şi electrocontabile) vot fi prevăzute cu
legătură de protecţie la priza de pământ;
 Se interzice lucrul la maşinile de birou când acestea au capacele demontate;
 După terminarea lucrului, maşinile de birou vor fi scoase de sub tensiune;
 Prizele de alimentare vor fi tip „Schuco” cu legătură de protecţie la priza de pământ;
 Se interzice lucrul la maşinile de birou acţionate electric, cu mâinile umede sau murdare de grăsime;
 Pentru blocarea maşinilor de birou, se va proceda la scoaterea lor de sub tensiune iar pentru intervenţie, va fi
solicitat mecanicul de întreţinere;
 Pentru firmele de reclamă comercială, capacele de protecţie de la instalaţia electrică, a căror îndepărtare scoate
instalaţia de sub tensiune, vor fi demontate numai cu scule speciale. Capacele vor fi asigurate contra desfacerii lor
întâmplătoare, în cazul producerii trepidaţiilor, şocurilor, condiţiilor meteo nefavorabile (temperatură sau umiditate);
 Toate părţile metalice ale unei instalaţii de reclame luminoase, care ar putea fi puse sub tensiune în mod accidental,
vor fi legate la o instalaţie de protecţie, legată la pământ sau la conductorul de nul;
 Este interzisă montarea siguranţelor sau a prizelor cu siguranţe la reclamele instalate în interiorul vitrinelor;
 La executarea diferitelor operaţii de montare, verificare, reparare a reclamelor şi firmelor comerciale, salariaţii vor fi
dotaţi cu scule şi echipament individual de protecţie electroizolant, corespunzătoare. Formaţia de lucru, la efectuarea
operaţiilor de mai sus, va fi alcătuită din cel puţin doi salariaţi care se vor supraveghea şi ajuta reciproc;
 Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele şi utilajele comerciale vor fi respectate prevederile
Normelor specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electrice, precum şi standardele de electroprotecţie în
vigoare;

Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor

 Se interzice salariaţilor accesul cu flacără deschisă în spaţiile de lucru unde există pericolul producerii incendiilor şi
exploziilor. Vor fi afişate, în locuri vizibile, tăbliţe avertizoare pentru interzicerea fumatului în spaţiile de lucru cu pericol
de incendii şi explozii;

COMERCIALIZAREA MĂRFURILOR
Vânzarea cu amănuntul

ART.1 toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie, libere de orice obstacol şi vor fi
marcate vizibil, pentru e se evita expunerea salariaţilor la accidente. Căile de acces vor fi nivelate, podite sau pavate, şi
amenajate în vederea scurgerii apei. Iarna, căile de acces vor fi curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale
antiderapante (nisip, sare, rumeguş etc.);

ART.2 pentru autovehicule vor fi prevăzute drumuri sau spaţii de întoarcere cu o rază de curbură care să permită
manevre nepericuloase. Atunci când nu există spaţii de întoarcere, manevrele se vor face prin pilotaj. Pe căile de
circulaţie ale autovehiculelor, vor fi amplasate, la loc vizibil, plăcuţe cu semnele de circulaţie;

ART.3acolo unde este cazul (diferenţe de nivel) se vor amenaja rampe de încărcare-descărcare, la cote de nivel
corespunzătoare platformei mijloacelor de transport şi prevăzute cu dispozitive de egalizare sau podeţe de trecere cu
înălţime variabilă;

ART.4diversele mărfuri vor fi depozitate în spaţii distincte, special amenajate, în funcţie de natura mărfii;

ART5.în spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt) conform prevederilor H.G.
NR.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
ART.6 aparatele de casă vor fi amplasate în aşa fel încât salariaţii care le deservesc să fie feriţi de curenţii de aer ce s-ar
putea produce prin deschiderea uşilor;

ART.7 pentru aşezarea şi manipularea mărfurilor din rafturi, spaţiile comerciale vor fi dotate cu scări simple sau duble
care vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere în partea superioară şi plăci de cauciuc în partea inferioară (pentru scările
simple), iar cele duble cu lanţ de siguranţă şi plăci de cauciuc pe partea inferioară;

ART8.mobilierul comercial va fi amplasat astfel încât să se obţină o stabilitate corespunzătoare. Rafturile se vor prinde de
pereţi prin dispozitive speciale de prindere. Periodic se va verifica orizontalitatea rafturilor;
ART.9 geamurile şi piesele de cristal sau semicristal din componenţa mobilierului vor fi întregi, fără spărturi, crăpături sau
bucăţi lipsă. Marginile acestora trebuie să fie şlefuite, fără porţiuni tăioase sau zgrunţuroase;

ART.10 orice element de mobilier va fi finisat corespunzător , pentru a nu provoca accidente la manipularea mărfii;

ART.11 periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier;

ART.12.la amplasarea mobilierului şi a utilajelor comerciale se vor lua următoarele măsuri:

 spaţiul de amplasare să fie în afara spaţiilor de circulaţie a personalului;
 personalul salariat să nu fie expus acţiunii curenţilor de aer, radiaţiilor solare directe etc. ;

ART.13 maşinile de birou vor fi montate pe materiale fonoabsorbante (pâslă, plăci de cauciuc etc.);

ART.14 echipamentele şi utilajele comerciale vor avea ecrane de protecţie, apărători, carcase etc. care să împiedice
accesul personalului salariat la elementele periculoase ale acestora;

ART.15 echipamentele şu utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc. astfel încât elementele
aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse;

ART.16 cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice, chimice
etc.;

ART.17 se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc. la echipamentele aflate sub tensiune;

ART.18 toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se vor efectua numai după întreruperea
alimentării cu energie electrică şi numai de către electricienii de întreţinere, instruiţi corespunzător şi autorizaţi. În zona
de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tăbliţe avertizoare de interdicţie;

ART.19 toate maşinile de birou acţionate electric (maşini de scris, adunat, calculat şi electrocontabile) vot fi prevăzute cu
legătură de protecţie la priza de pământ;

ART.20 se interzice lucrul la maşinile de birou când acestea au capacele demontate;

ART.21 după terminarea lucrului, maşinile de birou vor fi scoase de sub tensiune;

ART.22.prizele de alimentare vor fi tip „Schuco” cu legătură de protecţie la priza de pământ;

ART.23 se interzice lucrul la maşinile de birou acţionate electric, cu mâinile umede sau murdare de grăsime;

ART.24 pentru blocarea maşinilor de birou, se va proceda la scoaterea lor de sub tensiune iar pentru intervenţie, va fi
solicitat mecanicul de întreţinere;
ART.25 se interzice salariaţilor accesul cu flacără deschisă în spaţiile de lucru unde există pericolul producerii incendiilor şi
exploziilor. Vor fi afişate, în locuri vizibile, tăbliţe avertizoare pentru interzicerea fumatului în spaţiile de lucru cu pericol
de incendii şi explozii;

ART.26 conducerea persoanei juridice sau fizice care practică sistemul de vânzare clasică va lua măsuri de organizare a
locului de muncă şi a activităţilor, în aşa fel încât să fie evitată producerea accidentelor de muncă. În acest scop, în
magazinele cu vânzare clasică, mărfurile vor fi aşezate astfel:
 la un nivel situat între 50 şi 180 cm înălţime de la podea, pe o lungime de 150-165 cm;
 sub 50 cm înălţime se vor aşeza stocurile de rezervă, iar pe părţile laterale, mărfurile care se manipulează
mai rar;
 cântarele se vor aşeza în centrul locului de muncă, iar uneltele şi sculele destinate vânzării mărfurilor în
dreapta vânzătorului;
ART.27 curăţenia în magazine va fi efectuată numai în timpul pauzelor sau la sfârşitul programului de lucru, când unitatea
va fi închisă;

ART.28 conducerea persoanei juridice sau fizice va lua măsurile necesare privind dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea
spaţiilor comerciale, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii;

ART.29 mărfurile vor fi aşezate întotdeauna, pe sortimente şi în acelaşi loc, în funcţie de natura lor, în aşa fel încât să fie
evitate mişcările inutile, aglomerarea căilor de acces şi producerea accidentelor;

ART.30 aşezarea şi manipularea mărfurilor în/şi din rafturile situate la înălţime, se vor executa cu ajutorul scărilor simple
sau duble prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare;

ART.31 se interzice, pentru efectuarea operaţiilor menţionate, folosirea butoaielor, scaunelor, lăzilor, pachetelor sau a
altor obiecte de improvizaţie;

ART.32 mărfurile vor fi aşezate în rafturi şi pe gondole, în aşa fel încât acestea să nu depăşească marginile mobilierului;

INSTRUCTIUNI PROPRII SSM PRIVIND UTILIZARAE CASELOR DE MARCAT

 Se interzice salariatilor sa utilizeze echipamentele de prelucrare automata a datelor pe care nu le cunosc si

pentru care nu au instruirea necesara.
 Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata numai de catre personal autorizat in acest scop.
 Se interzice personalului de deservire a echipamentelor sa intervina la tablourile electrice, prize, stechere,
cordoane de alimentare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
 Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatie se va face numai dupa ce personalul autorizat
sa efectueze aceste operatii confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
 Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor in cauza.
 Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentului
 Functionarea echipamentelor de prelucrare automata a datelor va fi permanent supravegheata pentru a se putea
interveni imediat ce se produce o defectiune.
 Se interzice continuarea lucrului la echipamente atunci cand se constata o defectiune in functionarea acestora.
 Remedierea defectiunilor echipamentelor se va realiza numai de catre personalul de intretinere autorizat in acest
scop.
  Daca in timpul functionarii echipamentelor se aud zgomote deosebite, acestea vor fi oprite si se va anunta
personalul de intretinere pentru verificare si remediere.
 Se interzice conectarea echipamentelor la prize defecte sau fara legatura la pamant.
 Inlocuirea sigurantelor la insta latiile electrice se va face numai de personal autorizat.
 Se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente.
 Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora.

PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Personalul angajat este obligat sa cunoască cel puţin masurile de prim-ajutor indicate mai jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei răni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rănit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervină fara alta dispoziţie, imediat ce apare o astfel de situaţie si sa acţioneze
rapid si corect, neluand nici o măsura ce ar putea avea urmări vătămătoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior
primului ajutor.
In vederea acordării primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se întreprindă următoarele acţiuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
înlăturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rănitul la adăpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rănitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul intreruperii curentului,
electocutatul poate cădea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului ajutor : "In primai rând sa nu
faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vătămătoare tratamentului ce se aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se acorda primul ajutor,
organizând concomitent transportul acestuia.
Orice rănit trebuie culcat si trebuie sa i se interzică orice mişcare.
In nici un caz nu i se va da sa bea băuturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunoştinţa nu se va transporta inainte ca aceasta sa-si fi revenit.

La acordarea primului ajutor, in cazul accidentaţilor prin rănire se disting următoarele situaţii:
- răniri grave, profunde sau întinse care necesita transportarea imediata la medic;
- răniri uşoare si puţin profunde, care se pot trata de către cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rănirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si imobilizarea (blocarea)
fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rănitul fiind transportat la medic, care va face intervenţiile
necesare.
 Rănile uşoare si puţin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru a se impiedica
infectarea lor. Se va acorda o mare atenţie rănilor murdărite cu noroi.
In căzul unei răniri uşoare si puţin profunde se vor lua imediat următoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine mâinile cu apa si săpun, folosind o perie, iar
apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rănilor, nici chiar cu mâinile spălate si dezinfectate;
- se interzice spălarea rănilor cu apa sau cu substanţe farmaceutice;
- nu se vor presară prafuri si nici nu se"vor acoperi rănile cu alifii.
Spălarea ranilor si acoperirea lor cu substanţe chiar farmaceutice nu se va face de către persoane necalificate,
deoarece prin aceasta operaţie se pot introduce particule de nisip sau pamant mai adânc in rana, ingreunand operaţia de
curăţire ce urmează a fi / făcuta de medic sau infirmier si putând deci determina infectări ale rănii;
- nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rana, îndepărtarea cheagurilor de sânge poate provoca hemoragii
puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) decât cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pânza ce se aplica pe răni sa se toarne tinctura de iod.
Rănile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rănilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente de sânge de culoare
inchisa, sub forma unei pânze continui in jurul rănii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in roşu aprins si tasnind sacadat,
In cazul rănilor profunde, singele clocoteşte in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putând provoca moartea in câteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica importanta, se vor opri prin
aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaţie, este o eroare grava care poate conduce la infecţie sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o acţiune rapida si imediata, prin care sa se oprească scurgerea de
sânge. Oprirea sângelui se poate îace prin compresiune (apăsare), fie cu ajutorul mâinilor, fie a unui garou sau a unui tifon
răsucit.
Compresiunea trebuie făcuta intre rana si inima, de preferinţa astfel incat strangularea arterei sa se facă pe osul
cel mai învecinat
Se recomanda ca apăsarea sa se facă la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ artera este cuprinsa intre doua
oase si operaţia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon răsucit) este o operaţie
periculoasa, deoarece acesta întrerupe circulaţia sângelui si poate conduce deci la cangrena si amputare.
Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp indelungat Se va face slăbirea lui din 20 in 20 de minute, iar in
cazul in care se constata încetarea hemoragiei, se va înlătura.
După oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului (tifonului), se va aplica un
pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezintă răniri insotite de hemoragii, i se va aplica următorul tratament, in completarea opririi
hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de încălzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, băuturi calde.
Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa, care se va trata prin
aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul punct sanitar.
 Rănirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
căutând sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de răniri se vor trata prin apăsarea
puternica a narii care sângerează, capul tinandu-se drept, după un minut se va slabi foarte mult aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara sângerânda un tampon cu
antipirina si se continua apăsarea,
Trebuie sa se cunoască ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In aceasta situaţie nu se va
întreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se ştie ca suferă de hipertensiune, sunt
obeze sau in vârsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după faptul ca accidentatul este
palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numărat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si menţinut imobilizat, va fi acoperit si se va proceda la
incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mănânce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand, următoarele masuri:
- sa nu mişte accidentatul;
- sa dezvelească zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura deschisa sau inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor va prinde accidentatul cu
o mana pe deasupra si cu cealaltă pe dedesubtul membrului fracturat si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde
corpul victimei, va executa transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face imobilizarea:
- se înţelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecţii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa pătrundă sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aşezarea atelelor, atât lateral, cat si pe fata
posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaţii din regiunea de deasupra si f dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar dedesubt - glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt - genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o eşarfa, cotul fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aţele rigide, care insa nu vor ocupa decât segmentut fracturat al membrului.
Cotul rănit poate impiedica îndoirea braţului si imobilizarea membrului cu ajutorul eşarfei. In acest caz, se va
face imobilizarea totala a braţului.
In cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie foarte atenta, dat fiind ca
exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu întârziere de 2-3 ore si deci cunoaşterea existentei
traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas sî prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rănirea pielii de pe cap si fara sa curgă sânge pe nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente grave, si in aceste cazuri,
transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de incet, pana va fî aşezata culcat pe o planşeta dura. Nu se
 va face vreo imobilizare a victimei si se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic
chirurg.
Se interzice transportarea pe braţe a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul fracturat, acest mod de
transport putând sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburări in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele accidentatului printr-un bandaj
strâns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in poziţia şezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri
de fractura de coasta sunt:
- respiraţie ingreunata si dureri in timpul respiraţiei;
- eventuale urme de sânge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la braţe si la membrele inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodată ca o luxatie poate fî insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umărului, care este cea mai frecventa, cotul se depărtează de corp. Nu se va face nici o incercare
de a se readuce cotul la poziţia iniţiala, ci se va pune o perna la subsuoara si se va transporta accidentatul fara eşarfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va fî introdus in apa la temperatura mediului ambiant, care apoi va fî
încălzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zăpada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata poate fi zgâriata si se
poate provoca astfel, o infecţie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului la un punct sanitar,
intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei.
Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început, trebuie dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rănit:
- se va apasă puternic in vecinătatea locului undu s-a produs înţepătura sau zgârietura, pana se vor scurge câteva picaturi
de sânge ;
- se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptica ce se găseşte in trusa medicala si se ve lasă sa se usuce la aer liber;
-daca rana prezintă o oarecare intindere, după dezinfectare se va aplica un pansament uscat sau o compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte accidentatul la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgârietura care nu prezinte., aparent, nici o gravitate Ia inceput,
poate avea ulterior, complicaţii grave (infecţii, flegmoane etc), daca nu este dezinfectată corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele îngrijiri nu are convingerea ca a reuşit sa inlature toate corpurile străine,
imediat după primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.

MASURI PRIVIND
STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA LUCRATORILOR

Prin consecinţele lor devastatoare incendiile afectează puternic instalaţiile, mediul ambiant şi, de cele mai multe
ori, personalul (fie personalul de deservire, fie personalul de intervenţie). Uneori incendiile (în special în instalaţiile unde
se produc sau se utilizează produse chimice) sunt însoţite şi de explozii, situaţie în care riscul de producere a unor
accidente se măreşte considerabil.
Pentru a preveni riscurile de incendii sau explozii trebuie să se cunoască riscurile specifice locurilor de muncă la
nivelul atelierelor şi la nivelul societăţii.
Principalele pericole sau situaţii periculoase ce pot genera incendii sau explozii se pot grupa în două categorii:
a) legate de materialele combustibile
 scurgeri sau emanaţii de produse inflamabile sau explozive,
 depozitarea necorespunzătoare de materiale combustibile;
b) legate de sursa de aprindere
  focuri deschise (ex.: operaţii de sudură, flacăra injectoarelor etc.),
 scântei de natură electrică urmare a unor scurt-circuite sau a unor descărcări electrostatice,
 particule incandescente provenite din focare preexistente (ex.: vetre de forje sau focare de centrale termice),
 ridicarea temperaturii ca urmare a comprimării unui gaz sau în urma ambalării unor reacţii chimice scăpate de
sub control,
 puncte sau suprafeţe calde (de exemplu temperatura crescută pe carcasa unui electromotor aflat în regim greu
de exploatare),
 şocuri mecanice ce pot declanşa producerea de explozii (de exemplu în cazul fabricării pulberilor explozive).
Măsurile preventive trebuie întotdeauna să fie dublate de măsuri de limitare a consecinţelor cum ar fi:
 facilitarea intervenţiei pompierilor (acces, hidranţi etc.);
 dotarea cu mijloace de prevenire şi luptă contra incendiilor (aparate izolante, dispozitive de detecţie, extinctoare
etc.);
 organizarea prevenirii incendiilor în perimetru;
 informarea sistematică a salariaţilor şi a noilor angajaţi asupra mijloacelor de stingere a incendiilor, despre modul de
acordare a primul ajutor, efectuarea de exerciţii periodice;
 prevederea de dispozitive pentru micşorarea presiunii în caz de explozie.
Un risc major îl reprezintă incendiile sau exploziile în instalaţiile chimice unde acestea, prin degajările de produse
chimice toxice, pot îmbrăca caracterul unor adevărate catastrofe.
Ţinând cont de importanţa acestei categorii de riscuri s-au dezvoltat atât tehnici specifice de prevenire
(controale, exerciţii de alarmare, formarea şi informarea personalului) cât şi tehnici de intervenţie şi de limitare a
consecinţelor pentru situaţii critice.

Planificarea acţiunilor pentru cazurile de urgenţă

Această categorie de tehnici face parte din categoria acţiunilor de limitare a consecinţelor accidentelor.
Principalele direcţii de acţiune se referă la:
 modul de acţiune în cazul producerii unui accident (anunţarea, scoaterea accidentaţilor din zonă, organizarea
echipelor de intervenţie operativă etc.)
 modul de acţiune, în cazul producerii unor catastrofe, referitor la:
- planul de alarmă locală,
- planul de alarmă generală (în unele situaţii se însoţeşte de programul de revenire la normalitate).
Salvarea şi primul ajutor
Şi această categorie de tehnici face parte tot din acţiunile de limitare, pe cât posibil, a urmărilor producerii unor
accidente. În această categorie de acţiuni sunt incluse:
 organizarea echipelor de salvare;
 formarea şi informarea echipelor de salvare;
 organizarea punctelor de prim ajutor;
 organizarea modului de scoatere din zonă a persoanelor accidentate şi transportul acestora la unitatea medicală
de urgenţă;
 organizarea asistenţei medicale de urgenţă.

INTOCMIT,

SERVICIU EXTERN SSM

INSPECTOR BOGDAN PATRU