Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Focarul mitral;
II. Focarul aortic;
III. Focarul pulmonar;
IV. Focarul tricuspidal;
V. Focarul aortic auxiliar Erb – Botkin
(mijlocul distanţei dintre focarele I şi II).
106. Anatomia chirurgicală a pericardului, sinusurile, importanţa practică.
Pericardul- sac seros inchis, ce inconjoara cordul, portiunea ascendenta a aortei pina la
tranzitia ei in arc, trunchiul pulmonar pina la divizarea lui, orificiile venelor cave si
pulmonare. Este format din pericard extern fibros si intern seros. Cel seros consta din foita
parietala si viscerala (s.epicardium).
Transvers
Oblic
Anteroinferior
Sinusul transvers (Theile) are forma unui tunel situat posterior de pediculul arterial al
cordului.delimitat anterior –fata poterioara a aortei ascendente si a trunchiului arterei
pulmonare, posterior- fata naterioara a atriului drept, superior- arterea pulmonara dreapta,
inferior- unghiul diedru dintre pediculul arterial si peretele anterior al atriului
sting.introducind degetul in sinus se pot apuca aorta, trunchiul pulmonar.
Sinusul oblic ( fundul de sac Haller) cel mai voluminos reces al pricardului, asezat intre
pediculii venosi ai cordului( drept si sting) uniti prin mezocard. Sinusul este situat pe fata
posterioara a atriului sting, intre venele pulmonare strepte si stingi si se deschide inferior in
cavitatea pericardica intre vena cava inferioara si vena pulmonara inferioara stinga (vena
cava inferioara nu participa la delimitarea sinusului oblic)
FUNCŢIILE PERICARDULUI
Functia mecanica:
favorizeaza eficienta functiei miocardului;
optimizeaza fortele din cursul efortului respirator;
asigura statica si dinamica pleuro-pulmonare, ventilatia, cu realizarea vidului
intratoracic;
realizeaza o anvelopa cardiaca, relativ elastica, mentinând o presiune transmurala
scazuta;
mentine interdependenta ventriculara.
Functia "de membrana":
înlesneste miscarile muschiului cardiac prin intermediul cavitatii pericardice;
reprezinta o bariera fata de inflamatia structurilor vecine.
Functia ligamentara:
realizata de structuri conjunctive organizate care, în functie de liniile de forta,
radiaza de pe suprafata pericardului fibros spre peretii mediastinului;
pozitioneaza functional optim inima, limitând deplasarea ei.
1.VENA AZYGOS.
2.VENA HEMIAZYGOS
120. Argumentaţi din punct de vedere anatomic inciziile raţionale în mastita purulentă şi
flegmonul retromamar.
Pneumotorax închis
Pneumotorax deschis
Pneumotorax total
Pneumotorax parţial (în pleură anterior sim izată)
Regiunea abdomenului
126. Repere, limite şi diviziuni clinico-topografice pe peretele abdominal anterolateral.
Abdomenul este segmentul de trunchi cuprins între torace, de care este despărţit prin
muşchiul diafragm, şi pelvis, cu care comunică larg prin intermediul excavaţiei pelvine.
Reperele exterioare ale abdomenului sunt, dinspre medial spre lateral: superior – unghiul
xifoidian cu apendicele xifoid, rebordul costal, marginile inferioare ale coastelor XI şi XII;
inferior – crestele iliace, spinele iliace antero-superioare, linia Malgaigne (linia imaginară ce
uneşte spina iliacă antero-superioară cu spina pubelui, delimitând regiunea inghinală de cea
femurală) şi simfiza pubiană.
Impartire topografica: 2 linii orizontale si 2 linii verticale: 1 linia orizontala superioara
uneste punctele inferioare ale celei de-a X perechi de coaste, cea inferioara- crestele iliace
anterosuperioare. Liniile date impart abdomenul in epigastru, mezogastru, hipogastru.
Liniile verticale trec prin mijlocul ligamentelor inghinale pe marginile externe ale
muschilor abdominali drepti catre rebordurile costale, divizeaza: zona superioara in
epigastru+ hipocondrul drept si sting. Zona mijlocie – regiunea ombilicala +2 laterala
dreapta, stinga. Zona inferioara- reg. pubiana + 2 laterale inghinale- dreapta si stinga.
1. linia albă;
2. linia semilunară;
3. inelul ombilical;
4. canalul inghinal (peretele post.)
5. canalul femural (inelul femural).
Regiunea ombilicală corespunde inelului ombilical. La acest nivel, pielea aderă direct la
peritoneu, în spatele inelului ombilical găsindu-se fascia lui Sachs şi Richet (fascia
ombilicală) cu care inelul formează canalul ombilical. În partea superioară a cicatricii
ombilicale se află cordonul fibrozat al venei ombilicale, iar inferior se află un “trident”
format de vestigiile fibroase ale uracei (median) şi arterelor ombilicale (lateral). Între
cordonul venei ombilicale şi elementele inferioare există un spaţiu slab, prin care se pot
produce hernii.
Linia semilunară a lui Spiegel reprezintă limita dintre corpul şi aponevroza anterioară a
muşchiului transvers, fiind situată la marginea muşchilor drepţi abdominali. La acest nivel
există orificii perforante pentru vase şi nervi, traiecte prin care se pot angaja viscere
intraperitoneale.
Fosete inghinale:
Supravezicala- intre plica ombilicala mediana si laterala
Mediala-intre plicele ombilicale mediana si lateral
Laterala-in afara plicii ombilicale laterale, in dreptul inelului inghinal profund
In treimea inferioara de ombilic- cele 3 aponevroze ale muschilor laterali trec pe fata
anterioara a muschiului drept- pe peretele posterior se formeaza linia arcuata.