Redactare: IoanaVtrclrescu

Tehnoredactare: LiviuStoica
Corecturtr: AdrianaCfllinescu llolE[0il0tt-st0ucn$
Design coperttr: Andra Penescu

\trOMEN WHO WORRY TOO MUCH

Errnil0Drnnfi
Holly Hazlett-Stevens
Copyright @ eoo5 by Holly Hazlett-Stevens, PhD.
and New Harbinger Publications, 5674 ShattuckAvenue
us. Gf,lllu t[G[snlt
Oakland, CA946o9

FEMEIA MODERNAVS. GRIJILE EXCESTYE

Cum si oprim lngrijorarea qi anxietatea din a ne afecta
rela[iile, munca gi bucuria de a trdi
Holly Hazlett-Stevens
Copyright @ zo16 Editura Sian Books
Toate drepturile rezervate.

I)escrierea CIP a Bibliotecii Na[ionale a RomAniei

HAZLETT. STEVENS, HOLLY
Femeia modernd vs. grijile excesive: cum si oprim
lngrijorarea 9i anxietatea din a ne afecta relafiile,
munca 6i bucuria de a tr{i / Holly Hazlett-Stevens;
trad.: Iustina Cojocaru. - Bucuregti: Sian Books, eor6 Traducere din limba englez[ de
Contine bibliografie Iustina Cojocaru
ISBN 978-606- 86sz-26-4

I. Cojocaru, Iustina (trad.)

159.9

Grupul EditorialALL:
Bd. Constructorilor nr. 2oA, et.3,
sector 6, cod o6o5re - Bucuregti
Tel.: o21 4o2 26 oo
Fax: o21 4o2 26 10
www.all.ro

Editura Sian Books face parte din Gnrpul Editorial ALL.

Weditura.aII
allcafe.ro

stA ELP
 Guprins

Mullumiri ...:.................:.....................:.......................................11
Introducere
De ce sunt femeile mai anxioase gi se ingrijoreaztr mai des

Dr. Michelle G, Craske gi Najua Chowdhury

Care sunt factorii care provoactr tulburlrile de anxietate? . Cdnd
apartulburlrile de anxietate? . Ce le expune pe femei unui risc
mai mare de a suferi de tulburtrri de anxietate? .ln concluzie

' Parteai'
Natura ingriioririi gi a anxietlfii
Capitolul l
Caracteristicile esentiale ale 1ngrijor[rii...".........,....::.......... 29
O femeie bolnavd de ipsrtiorare o Ce este ingr[jorarea?
r Prin ce se deosebegte lngrijorarea de anxietate, fricd qi panic[?
r Ce factori determin[ aparifia ingrijoririi cronice? . Femeile Si
ingrijorarea r ReprezintX lngrdorarea o problemi pentru voi?
. Cum sI vtr folosifi de aceast[ carte

Capitolul z
Ttebuie s[ vtr inlelege]i ingrijorarea gi anxietatea ................. 45
Este anxietatea un lugru rtru? . Ce duce la
.:
aparilia anxiettrtii?
:
r Spiralele ingrijordrii: reac[ii ! reactii r Identificafiv[ propriile
sprrale ale ingrijortrrii ,
 Partea a II-a Partea a III-a
Cum si vi invinge{i ingrijorarea: Cum si invingefi anumite lngrijoriri concrete
strategii concrete
Capitolul S
Capitolul S lngrijorarea cu privire la rela[ii ....147
Identifica{i semnele ingrijoririi gi factorii declangatori........ 6g Grijile legate de relafii r Dobf,ndili o noul perspectivl
De ce este foarte important s[ vd analizali reactiile $i trlirile . infruntativ[ temerile r Relaxati-vi corpul gi mintea
. Cum s[ reconstituiti formarea grijilor * in mod obiectiv . Concentr4i-v[ atenfia asupra momentului prezent
o Identificafi tot mai devreme spiralele ingrijoririi t Renun{area
Capitolul g
la vechile obiceiuri . Consolidarea noilor obiceiuri: patru strategii
esen[iale . Dovezi in favoarea acestei aborddri a ingrijorlrii
lngrijorarea cu privire la muncl gi la reali2Iri..................... r6s
Grijile Iegate de muncl o Dobinditi o noui perspectivd
Capitolul4 . lnfruntativd fricile r Relaxali-v[ corpul qi mintea
Dobdndili o noui perspectivi ......--.79 . Concentrati-vtr atentia asupra momentului prezent
GAndurile nu sunt lueruri reale r GAnditi in perspectivl Capitolul ro
o Conqtientizati c[ nu avefi de ce s[ vX ingrijora[i
ingrijorarea cu privire la un posibil prejudiciu fizic
Capitolul S Ei la siguranfn ................. ...............183
lnfruntalivi temerile .....'.........,'.. 1ol Grijile legate de siguran[l r Dobdnditi o noutr perspectivd
r tnfruntati-vi temerile r Relaxatlv[ corpul gi mintea
CAt deproblematicl este evitarea r Un comportament curajos:
. Concentrati-vX atenlia asupra momentului prezent
cum infruntali lucrurile pe care, in mod normal, le evitati
str
. Depflqiti-v[ zona de confort o Renuntati la comportamentul Capitolul u
provocat de spirala ingrijortrrii
Considera{ii finale .......... ...............19S
Capitolul6
Relaxa[ivi corpul gi mintea .......- rr7 Lecturi suplimentare ............. .......r99
Avantajele relaxirii . Cind nu indicat sd se recurg[
este
la metoda relaxlrii r Respirati incet gi adAnc. Relaxati-v5
muqchii . Relaxati-vd apelAnd la tehnica imagistici ' Folositi-vd
abilitltile de relaxare
Capitolul T
Concentra[i-vi atenfia conqtientd asupra momentului
prezent ......................' 133
De ce si vI concentrati aten[ia asupra prezentului?
r inseamndmindfulness? I Con$tientiza[i sarcinile indeplinite
Ce
fIrI a gAndi . Mffncati in mod conqtient . Respirati in mod
conqtient o Tlansforma[i activitdlile de recreere in unele conqtiente
 lntroducere
De ce sunt femeile mai anxioase gi se
ingrijoreazd mai des decAt bdrbatii?

Dr. Michelle G. Craske gi Najwa Chowdhury

Catedra de Psihologie, University of California, Los Angeles

$tiati cX femeile sunt de doutr ori mai predispuse str sufere de

o tulburare de anxietate, in comparafie cu birba[ii? Motivele care
stau la baza acestei deosebiri nu sunt in intregime cunoscute, dar
ln introducerea de fa{[ vom explora cauzele declanqtrrii tulburlri-
lor de anxietate: de ce se confrunt[ femeile cu ingrijorarea gi cu an-
xietatea mai mult decAt b[rba{ii, cum ar putea profilul biologic al
unei femei gi experien{ele triite in trecut sI o fac6 mai predispusl
la dezvoltarea unei tulburlri de anxietate?

CARE SUNT EACTORII CARE

PROVOACA TULBURARILE
DE ANXIETATE?

Se presupune c{ tulburErile de anxietate gi alte forme de stres

emo[ional, precum depresia, iau nagtere din aceeagi rlddcinl.
Toate aceste suferinle par sI aibi in comun o tendin[[ generali de
a trfli sentimente suplritoare. Cu alte cuvinte, anumite persoane
sunt mai predispuse in mod natural la trEirea unor emofii nega-
tive, cum sunt frica, anxietatea gi triste[ea. Aceastl trtrsitur[ de

15
 FEMEIA MODERNA YS. GRIJILE EXCESIVE
personalitate este cunoscut[ drept o/ectiuitate negatiud. Prin natu-
ra sa, aceastl inclinalie nu conduce neapirat la manifestarea unor
probleme emolionale. Imaginafi-vh, ins[, ce ar insemna ca o per-
soand care are deja aceastE inclina[ie si treacd printr-o serie de
experien[e din care str invele c[ o anumiti laturh a sinelui sau ed
lumea din afara sa este plini de pericole. Aceasttr persoand ar putea
ajunge si se confrunte cu propria anxietate, si perceapl lumea ca
pe un loc nesigur gi s5. reac[ioneze fa[6 de anumite situalii retrlgAn-
du-se in sine sau evitAndu-le cu desdvirqire. Cu cAt este mai puter-
nicb afeetivitatea negativfl ini[iald a unei persoane qi cu cAt aceast[
persoan[ percepe contextele sociale in care este implicat[ ca fiind
mai amenin{[toare, cu atdt mai mare va fi posibilitatea ca anxieta-
tea sI se dezvolte pe parcursul anumitor situalii de via[i.
Anxietatea atrage adesea dup[ sine o hiperuigilenfd, prin care
o persoan[ acordd mult prea mult6 atenlie unor detalii minore,
c[utAnd posibile surse de amenin[are. CAnd mintea este hipervi-
gilentl, fiziologia corpului se modific[. Aceste modific[ri fizice
men[in mintea qi mai concentrath pe ci.utarea unui posibil pericol'
Persoana respectivl este din ce in ce mai predispusi sI aprecieze
evenimentele gi contextele in care este implicatl ca fiind pericu-
loase gi reac[ioneazi evitAnd aceste lucruri pe cAt de mult ii st[ in
putinli. Se poate lesne observa cum acegti factori coroborati con-
tribuie la alimentarea anxietIlii intr-un mod ce o face sd renasci
la nesf6rgit.
Cum apare anxietatea unei persoane, ca reaclie fali de un anu-
mit gen de situalie sau un anumit obiect, in mod deosebit? Aici
intri in scenl experien{ele de via1d. Si ludm exemplul fricii fa}tr
de ciini. Unei persoane ar putea si-i fie fricd de ciini, dupd ce a
avut in trecut o experienll traumatizanti, fiind atacati de un c6i-
ne. Sau aceasti persoani ar fi putut avea o experienli indirectd,
prin empatte, in care si fi fost martord la experien[a traumaticd
trdit[ de un alt om care a fost atacat de un c0ine; sau poate c[ a
vlzut, pur gi simplu, cum a reaclionat altcineva in fa[a unui cii-
ne, manifestind o fric[ intensi. De asemenea, o persoand poate
t6
Introducere
si ajungi si-i fie fric[ de ciini dup[ ce i s-a spus c0t de periculogi
9i de infricogdtori sunt aceqtia, fiind sfituit[ s[ se fereasc[ de ei.
Oricare dintre aceste experiente poate si exacerbeze teama unei
persoane, confirmAndu-i cI un anumit obiect sau o situa[ie, cum ar
l'i prezenla unui cAine, reprezinti o ameninlare serioas[. tn plus, o
persoand predispusi la afectivitate negativi va resimti, dupi toa-
te probabilitftile, un impact mai mare in urma acestor evenimen-
te, in comparatie cu cineva care nu are o asemenea predispozi[ie
cmotionali.
lntregul trecut al experien[elor de via[d triite de o persoand
cste la fel de important. De exemplu, daci a fost atacati de un cii-
ne, o persoanh care are in trecutul siu cAliva ani plini de amin-
tiri plicute legate de cAini este mai pu{in probabil sd dezvolte o
spaimd falX de cAini, in comparatie cu o persoan[ care are pu[inl
cxperien[5 anterioard legatf, de ciini.
Experientele de vialh conteazd qi ele. Persoanele care s-au bu-
curat de numeroase experien[e pi[cute gi qiau dezvoltat un puter-
nic simt al controlului asupra propriei existen[e ar putea si fie mai
pu[in vulnerabile la anxietate, fa{5 de persoanele cdrora le lipsegte
un sim| puternic al autocontrolului. in sfirgit, anxietatea in sine
poate s[ faci o persoan[ si devind qi mai vulnerabili fati de nive-
luri ridicate de anxietate gi stres, in special atunci cAnd experienta
anxietd[ii este resimfiti ca fiind imprevizibill sau incontrolabild.
CANn APARTULBURARILE
DE ANXIETATE?
Ati putea fi surpringi s[ aflati ci, in perioada copildriei, fetele
nu sunt mai anxioase decAt b[ie1ii. lnsl ele devin mult mai predis-
puse la anxietate qi la irigrijorare in compara[ie cu blietii, pe m[-
sur[ ce se apropie de vArsta pubertltii gi se confruntd cu vAltoarea
adolescen[ei. tn urma unui studiu, McGee gi colegii sdi (1992) au
studiat timp de cAliva ani modificdrile survenite in stirile afective
t7
 FEMEIA MODERNA YS. GRIJILE EXCESIVE
b[ie]ilor, cdutAnd sd identifice o form[ sever[ de in-
ale fetelor qi ale
grijorare gi anxietate, numiti tutburare de anxietate generalizatd.
Cu toate ci acegti specialiqti au ajuns la concluzia c[ nu exista nicio
diferen{I intre sexe in momentul in care copiii impliniseri tr ani,
odath ce subiec[ii au ajuns la adolescen[d, numirul fetelor diagnos-
ticate cu aceastl suferinld gravi era de gase ori mai mare dec6t cel
al bliefilor. Mai mult, fetifele anxioase prezintd un factor de risc
mai ridicat in confruntarea cu viitoarele probleme legate de starea
de anxietate ctnd ajung la adolescenf[, iar fetele care sunt anxioa-
se in perioada adolescenfei prezinti un factor de risc ridicat de a
suferi de anxietate la vArsta la care devin adulte. Dup[ cum puteti
observa, perioada de timp ce incepe cu adolescenla qi dureazl pini
la virsta maturitl[ii timpurii este una in care femeile sunt deosebit
de vulnerabile, putAnd sh dezvolte o tulburare de anxietate. Femeile
sunt, de asemenea, in mod special predispuse sI dezvolte tulbur[ri
de anxietate la vArsta mijlocie, de obicei intre vArsta de 45 gi cea de
64 de ani (Offord et al., 1996).
Chiar dac[ existX o diferen[fl incontestabilS intre femei gi
bdrbati in privin[a inciden[ei tulburlrilor de anxietate, motivul
exact al acestei deosebiri r5m6ne inc[ necunoscut. Ca o observa[ie
suplimentarX, femeile sunt mai predispuse decAt bdrbalii s[ devind
depresive. Acest lucru s-ar putea explica par[ial prin nivelurile mai
ridicate de anxietate la femei, deoarece anxietatea conduce adesea
la depresie.
CE LE EXPUNE PE FBMEI UNUI RISC
MAI MARE DE A SUFERI
DE TULBURARI DE ANXIBTATE?
Cu toate cI nu de[inem toate rlspunsurile la intrebarea De ce
sunt femeile expuse unui risc mai mare de a su.feri de tulburdri
de anxietate?, cAteva diferen[e cunoscute intre birbafi gi femei
ne ajut[ si expliclm acest fenomen. Acestea se referl la modurile
Introducere
diferite in care sunt crescuti blielii gi fetele, la predispozilia natu-
ral6 a femeilor de a trli anumite emotii intr-un mod mai intens de-
cit b[rbalii gi la deosebirile biologice de la nivelul modului in care
femeile gi birbatii reactioneazi la stres.
Practicile de parenting Ei rolurile jucate
de cele doui sexe
Stilurile diferite de parenting aplicate in cazul bdie[ilor gi in
cel al fetelor pot fi observate chiar din primele luni de via[i ale co-
piilor. Proaspetele mdmici par s[ rezoneze mai bine la semnalele
qi la nevoile transmise de bdietii lor dec0t la cele ale fetilelor, pro-
babil deoarece fiii exprimd nevoi emo[ionale mai mari. Oricare ar
fi motivul pentru aceastl diferenfd in stilul de parenting, adapta-
rea pentru a intra pe frecven[a semnalelor gi a modurilor de ex-
primare non-verbale ale bebeluqului poate fi un aspect foarte im-
portant pentru dezvoltarea sa. in timpul copil[riei invald cei mici,
pentru prima oard, cAt de previzibile qi de controlabile sunt lumea
lor qi propriile emolii. A avea un sentiment de predictibilitate Ei de
control este esen[ial pentru abilitatea de a-qi gestiona surescitarea
cmo[ionald gi gradul in care este resimtit stresul emo[ional (Craske,
zoo3). Cu toate acestea, nu a existat niciun studiu care s[ dove-
deasci existen{a unei rela}ii directe intre mdsura in care rezoneazd
pdrintii la semnalele gi nevoile bebeluqilor lor qi predispozilia unui
copil la dezvoltarea unor tulburlri de anxietate.
Comportamentele diferite sunt validate, in consecin[[, pentru
btrieti qi pentru fete, pe parcursul copilSriei. Mai precis, pdrintii qi
alte persoane importante din viala copiilor ii incurajeazd pe biieti
sd fie mai asertivi, mai dinamici qi mai independenli. Pe de altd
parte, comportamentele anxioase, de evitare, sunt adesea incura-
jate in cazul fetelor. Deoarece tr[s[turile de caracter precum timi-
ditatea gi nelinigtea sunt mai putin acceptate in cazul biietilor de-
cflt al feteloq bflie[ii anxiogi ar putea fi incuraja{i sd iqi deplqeasci