Sunteți pe pagina 1din 6

Redactare: IoanaVtrclrescu

Tehnoredactare: LiviuStoica
Corecturtr: AdrianaCfllinescu llolE[0il0tt-st0ucn$
Design coperttr: Andra Penescu

\trOMEN WHO WORRY TOO MUCH


Errnil0Drnnfi
Holly Hazlett-Stevens
Copyright @ eoo5 by Holly Hazlett-Stevens, PhD.
and New Harbinger Publications, 5674 ShattuckAvenue
us. Gf,lllu t[G[snlt
Oakland, CA946o9

FEMEIA MODERNAVS. GRIJILE EXCESTYE


Cum si oprim lngrijorarea qi anxietatea din a ne afecta
rela[iile, munca gi bucuria de a trdi
Holly Hazlett-Stevens
Copyright @ zo16 Editura Sian Books
Toate drepturile rezervate.

I)escrierea CIP a Bibliotecii Na[ionale a RomAniei


HAZLETT. STEVENS, HOLLY
Femeia modernd vs. grijile excesive: cum si oprim
lngrijorarea 9i anxietatea din a ne afecta relafiile,
munca 6i bucuria de a tr{i / Holly Hazlett-Stevens;
trad.: Iustina Cojocaru. - Bucuregti: Sian Books, eor6 Traducere din limba englez[ de
Contine bibliografie Iustina Cojocaru
ISBN 978-606- 86sz-26-4

I. Cojocaru, Iustina (trad.)

159.9

Grupul EditorialALL:
Bd. Constructorilor nr. 2oA, et.3,
sector 6, cod o6o5re - Bucuregti
Tel.: o21 4o2 26 oo
Fax: o21 4o2 26 10
www.all.ro

Editura Sian Books face parte din Gnrpul Editorial ALL.


Weditura.aII
allcafe.ro

stA ELP
Guprins

Mullumiri ...:.................:.....................:.......................................11
Introducere
De ce sunt femeile mai anxioase gi se ingrijoreaztr mai des

Dr. Michelle G, Craske gi Najua Chowdhury


Care sunt factorii care provoactr tulburlrile de anxietate? . Cdnd
apartulburlrile de anxietate? . Ce le expune pe femei unui risc
mai mare de a suferi de tulburtrri de anxietate? .ln concluzie

' Parteai'
Natura ingriioririi gi a anxietlfii
Capitolul l
Caracteristicile esentiale ale 1ngrijor[rii...".........,....::.......... 29
O femeie bolnavd de ipsrtiorare o Ce este ingr[jorarea?
r Prin ce se deosebegte lngrijorarea de anxietate, fricd qi panic[?
r Ce factori determin[ aparifia ingrijoririi cronice? . Femeile Si
ingrijorarea r ReprezintX lngrdorarea o problemi pentru voi?
. Cum sI vtr folosifi de aceast[ carte

Capitolul z
Ttebuie s[ vtr inlelege]i ingrijorarea gi anxietatea ................. 45
Este anxietatea un lugru rtru? . Ce duce la
.:
aparilia anxiettrtii?
:
r Spiralele ingrijordrii: reac[ii ! reactii r Identificafiv[ propriile
sprrale ale ingrijortrrii ,
Partea a II-a Partea a III-a
Cum si vi invinge{i ingrijorarea: Cum si invingefi anumite lngrijoriri concrete
strategii concrete
Capitolul S
Capitolul S lngrijorarea cu privire la rela[ii ....147
Identifica{i semnele ingrijoririi gi factorii declangatori........ 6g Grijile legate de relafii r Dobf,ndili o noul perspectivl
De ce este foarte important s[ vd analizali reactiile $i trlirile . infruntativ[ temerile r Relaxati-vi corpul gi mintea
. Cum s[ reconstituiti formarea grijilor * in mod obiectiv . Concentr4i-v[ atenfia asupra momentului prezent
o Identificafi tot mai devreme spiralele ingrijoririi t Renun{area
Capitolul g
la vechile obiceiuri . Consolidarea noilor obiceiuri: patru strategii
esen[iale . Dovezi in favoarea acestei aborddri a ingrijorlrii
lngrijorarea cu privire la muncl gi la reali2Iri..................... r6s
Grijile Iegate de muncl o Dobinditi o noui perspectivd
Capitolul4 . lnfruntativd fricile r Relaxali-v[ corpul qi mintea
Dobdndili o noui perspectivi ......--.79 . Concentrati-vtr atentia asupra momentului prezent
GAndurile nu sunt lueruri reale r GAnditi in perspectivl Capitolul ro
o Conqtientizati c[ nu avefi de ce s[ vX ingrijora[i
ingrijorarea cu privire la un posibil prejudiciu fizic
Capitolul S Ei la siguranfn ................. ...............183
lnfruntalivi temerile .....'.........,'.. 1ol Grijile legate de siguran[l r Dobdnditi o noutr perspectivd
r tnfruntati-vi temerile r Relaxatlv[ corpul gi mintea
CAt deproblematicl este evitarea r Un comportament curajos:
. Concentrati-vX atenlia asupra momentului prezent
cum infruntali lucrurile pe care, in mod normal, le evitati
str
. Depflqiti-v[ zona de confort o Renuntati la comportamentul Capitolul u
provocat de spirala ingrijortrrii
Considera{ii finale .......... ...............19S
Capitolul6
Relaxa[ivi corpul gi mintea .......- rr7 Lecturi suplimentare ............. .......r99
Avantajele relaxirii . Cind nu indicat sd se recurg[
este
la metoda relaxlrii r Respirati incet gi adAnc. Relaxati-v5
muqchii . Relaxati-vd apelAnd la tehnica imagistici ' Folositi-vd
abilitltile de relaxare
Capitolul T
Concentra[i-vi atenfia conqtientd asupra momentului
prezent ......................' 133
De ce si vI concentrati aten[ia asupra prezentului?
r inseamndmindfulness? I Con$tientiza[i sarcinile indeplinite
Ce
fIrI a gAndi . Mffncati in mod conqtient . Respirati in mod
conqtient o Tlansforma[i activitdlile de recreere in unele conqtiente
lntroducere
De ce sunt femeile mai anxioase gi se
ingrijoreazd mai des decAt bdrbatii?

Dr. Michelle G. Craske gi Najwa Chowdhury


Catedra de Psihologie, University of California, Los Angeles

$tiati cX femeile sunt de doutr ori mai predispuse str sufere de


o tulburare de anxietate, in comparafie cu birba[ii? Motivele care
stau la baza acestei deosebiri nu sunt in intregime cunoscute, dar
ln introducerea de fa{[ vom explora cauzele declanqtrrii tulburlri-
lor de anxietate: de ce se confrunt[ femeile cu ingrijorarea gi cu an-
xietatea mai mult decAt b[rba{ii, cum ar putea profilul biologic al
unei femei gi experien{ele triite in trecut sI o fac6 mai predispusl
la dezvoltarea unei tulburlri de anxietate?

CARE SUNT EACTORII CARE


PROVOACA TULBURARILE
DE ANXIETATE?

Se presupune c{ tulburErile de anxietate gi alte forme de stres


emo[ional, precum depresia, iau nagtere din aceeagi rlddcinl.
Toate aceste suferinle par sI aibi in comun o tendin[[ generali de
a trfli sentimente suplritoare. Cu alte cuvinte, anumite persoane
sunt mai predispuse in mod natural la trEirea unor emofii nega-
tive, cum sunt frica, anxietatea gi triste[ea. Aceastl trtrsitur[ de

15
FEMEIA MODERNA YS. GRIJILE EXCESIVE Introducere

personalitate este cunoscut[ drept o/ectiuitate negatiud. Prin natu- si ajungi si-i fie fric[ de ciini dup[ ce i s-a spus c0t de periculogi
ra sa, aceastl inclinalie nu conduce neapirat la manifestarea unor 9i de infricogdtori sunt aceqtia, fiind sfituit[ s[ se fereasc[ de ei.
probleme emolionale. Imaginafi-vh, ins[, ce ar insemna ca o per- Oricare dintre aceste experiente poate si exacerbeze teama unei
soand care are deja aceastE inclina[ie si treacd printr-o serie de persoane, confirmAndu-i cI un anumit obiect sau o situa[ie, cum ar
experien[e din care str invele c[ o anumiti laturh a sinelui sau ed l'i prezenla unui cAine, reprezinti o ameninlare serioas[. tn plus, o
lumea din afara sa este plini de pericole. Aceasttr persoand ar putea persoand predispusi la afectivitate negativi va resimti, dupi toa-
ajunge si se confrunte cu propria anxietate, si perceapl lumea ca te probabilitftile, un impact mai mare in urma acestor evenimen-
pe un loc nesigur gi s5. reac[ioneze fa[6 de anumite situalii retrlgAn- te, in comparatie cu cineva care nu are o asemenea predispozi[ie
du-se in sine sau evitAndu-le cu desdvirqire. Cu cAt este mai puter- cmotionali.
nicb afeetivitatea negativfl ini[iald a unei persoane qi cu cAt aceast[ lntregul trecut al experien[elor de via[d triite de o persoand
persoan[ percepe contextele sociale in care este implicat[ ca fiind cste la fel de important. De exemplu, daci a fost atacati de un cii-
mai amenin{[toare, cu atdt mai mare va fi posibilitatea ca anxieta- ne, o persoanh care are in trecutul siu cAliva ani plini de amin-
tea sI se dezvolte pe parcursul anumitor situalii de via[i. tiri plicute legate de cAini este mai pu{in probabil sd dezvolte o
Anxietatea atrage adesea dup[ sine o hiperuigilenfd, prin care spaimd falX de cAini, in comparatie cu o persoan[ care are pu[inl
o persoan[ acordd mult prea mult6 atenlie unor detalii minore, cxperien[5 anterioard legatf, de ciini.
c[utAnd posibile surse de amenin[are. CAnd mintea este hipervi- Experientele de vialh conteazd qi ele. Persoanele care s-au bu-
gilentl, fiziologia corpului se modific[. Aceste modific[ri fizice curat de numeroase experien[e pi[cute gi qiau dezvoltat un puter-
men[in mintea qi mai concentrath pe ci.utarea unui posibil pericol' nic simt al controlului asupra propriei existen[e ar putea si fie mai
Persoana respectivl este din ce in ce mai predispusi sI aprecieze pu[in vulnerabile la anxietate, fa{5 de persoanele cdrora le lipsegte
evenimentele gi contextele in care este implicatl ca fiind pericu- un sim| puternic al autocontrolului. in sfirgit, anxietatea in sine
loase gi reac[ioneazi evitAnd aceste lucruri pe cAt de mult ii st[ in poate s[ faci o persoan[ si devind qi mai vulnerabili fati de nive-
putinli. Se poate lesne observa cum acegti factori coroborati con- luri ridicate de anxietate gi stres, in special atunci cAnd experienta
tribuie la alimentarea anxietIlii intr-un mod ce o face sd renasci anxietd[ii este resimfiti ca fiind imprevizibill sau incontrolabild.
la nesf6rgit.
Cum apare anxietatea unei persoane, ca reaclie fali de un anu-
mit gen de situalie sau un anumit obiect, in mod deosebit? Aici CANn APARTULBURARILE
intri in scenl experien{ele de via1d. Si ludm exemplul fricii fa}tr DE ANXIETATE?
de ciini. Unei persoane ar putea si-i fie fricd de ciini, dupd ce a
avut in trecut o experienll traumatizanti, fiind atacati de un c6i- Ati putea fi surpringi s[ aflati ci, in perioada copildriei, fetele
ne. Sau aceasti persoani ar fi putut avea o experienli indirectd, nu sunt mai anxioase decAt b[ie1ii. lnsl ele devin mult mai predis-
prin empatte, in care si fi fost martord la experien[a traumaticd puse la anxietate qi la irigrijorare in compara[ie cu blietii, pe m[-
trdit[ de un alt om care a fost atacat de un c0ine; sau poate c[ a sur[ ce se apropie de vArsta pubertltii gi se confruntd cu vAltoarea
vlzut, pur gi simplu, cum a reaclionat altcineva in fa[a unui cii- adolescen[ei. tn urma unui studiu, McGee gi colegii sdi (1992) au
ne, manifestind o fric[ intensi. De asemenea, o persoand poate studiat timp de cAliva ani modificdrile survenite in stirile afective

t6 t7
FEMEIA MODERNA YS. GRIJILE EXCESIVE Introducere

b[ie]ilor, cdutAnd sd identifice o form[ sever[ de in-


ale fetelor qi ale diferite in care sunt crescuti blielii gi fetele, la predispozilia natu-
grijorare gi anxietate, numiti tutburare de anxietate generalizatd. ral6 a femeilor de a trli anumite emotii intr-un mod mai intens de-
Cu toate ci acegti specialiqti au ajuns la concluzia c[ nu exista nicio cit b[rbalii gi la deosebirile biologice de la nivelul modului in care
diferen{I intre sexe in momentul in care copiii impliniseri tr ani, femeile gi birbatii reactioneazi la stres.
odath ce subiec[ii au ajuns la adolescen[d, numirul fetelor diagnos-
ticate cu aceastl suferinld gravi era de gase ori mai mare dec6t cel
al bliefilor. Mai mult, fetifele anxioase prezintd un factor de risc Practicile de parenting Ei rolurile jucate
mai ridicat in confruntarea cu viitoarele probleme legate de starea de cele doui sexe
de anxietate ctnd ajung la adolescenf[, iar fetele care sunt anxioa-
se in perioada adolescenfei prezinti un factor de risc ridicat de a Stilurile diferite de parenting aplicate in cazul bdie[ilor gi in
suferi de anxietate la vArsta la care devin adulte. Dup[ cum puteti cel al fetelor pot fi observate chiar din primele luni de via[i ale co-
observa, perioada de timp ce incepe cu adolescenla qi dureazl pini piilor. Proaspetele mdmici par s[ rezoneze mai bine la semnalele
la virsta maturitl[ii timpurii este una in care femeile sunt deosebit qi la nevoile transmise de bdietii lor dec0t la cele ale fetilelor, pro-
de vulnerabile, putAnd sh dezvolte o tulburare de anxietate. Femeile babil deoarece fiii exprimd nevoi emo[ionale mai mari. Oricare ar
sunt, de asemenea, in mod special predispuse sI dezvolte tulbur[ri fi motivul pentru aceastl diferenfd in stilul de parenting, adapta-
de anxietate la vArsta mijlocie, de obicei intre vArsta de 45 gi cea de rea pentru a intra pe frecven[a semnalelor gi a modurilor de ex-
64 de ani (Offord et al., 1996). primare non-verbale ale bebeluqului poate fi un aspect foarte im-
Chiar dac[ existX o diferen[fl incontestabilS intre femei gi portant pentru dezvoltarea sa. in timpul copil[riei invald cei mici,
bdrbati in privin[a inciden[ei tulburlrilor de anxietate, motivul pentru prima oard, cAt de previzibile qi de controlabile sunt lumea
exact al acestei deosebiri r5m6ne inc[ necunoscut. Ca o observa[ie lor qi propriile emolii. A avea un sentiment de predictibilitate Ei de
suplimentarX, femeile sunt mai predispuse decAt bdrbalii s[ devind control este esen[ial pentru abilitatea de a-qi gestiona surescitarea
depresive. Acest lucru s-ar putea explica par[ial prin nivelurile mai cmo[ionald gi gradul in care este resimtit stresul emo[ional (Craske,
ridicate de anxietate la femei, deoarece anxietatea conduce adesea zoo3). Cu toate acestea, nu a existat niciun studiu care s[ dove-
la depresie. deasci existen{a unei rela}ii directe intre mdsura in care rezoneazd
pdrintii la semnalele gi nevoile bebeluqilor lor qi predispozilia unui
copil la dezvoltarea unor tulburlri de anxietate.
CE LE EXPUNE PE FBMEI UNUI RISC Comportamentele diferite sunt validate, in consecin[[, pentru
MAI MARE DE A SUFERI btrieti qi pentru fete, pe parcursul copilSriei. Mai precis, pdrintii qi
DE TULBURARI DE ANXIBTATE? alte persoane importante din viala copiilor ii incurajeazd pe biieti
sd fie mai asertivi, mai dinamici qi mai independenli. Pe de altd
Cu toate cI nu de[inem toate rlspunsurile la intrebarea De ce parte, comportamentele anxioase, de evitare, sunt adesea incura-
sunt femeile expuse unui risc mai mare de a su.feri de tulburdri jate in cazul fetelor. Deoarece tr[s[turile de caracter precum timi-
de anxietate?, cAteva diferen[e cunoscute intre birbafi gi femei ditatea gi nelinigtea sunt mai putin acceptate in cazul biietilor de-
ne ajut[ si expliclm acest fenomen. Acestea se referl la modurile cflt al feteloq bflie[ii anxiogi ar putea fi incuraja{i sd iqi deplqeasci

S-ar putea să vă placă și