Sunteți pe pagina 1din 12

Facultatea de Inginerie Medicala

Pripici Ionut
Grupa 1426
SISTEME DE LEGARE LA PAMANT

Definitii
Standardele nationale si international (IEC 60364) defines in mod clar diferitele elemente de
conexiune de legare la pamant. Urmatorii termini sunt frecvent utilizati in industrie si in
literature de specialitate (vez fig. 1):

 Priza de pamant (1): un conductor sau un grup de conductoare in contact intim cu


pamantul; asigura o conexiune electrica cu Pamantul.
 Pamant: masa conductoare a Pamantului, a carui potential electric in orice punct este
conventional egal cu zero.
 Prize de pamant independente: prize de pamant aflate la distante sufficient de mari astfel
incat potentialul unei prize sa nu fie afectat de curentul maim care poate trece prin alta(e)
prize(e).
 Rezistenta prizei de pamant: rezistenta de contact a unei prize de pamant cu pamantul.
 Conductor de legare la pamant (2): un conductor de protective care face legatura intre
borna princpala de legare la pamant (6) si prize de pamant (1) sau alte mijloace de legare
la pamant (de exemplu, sistemele TN)
 Parte conductoare epusa (de eemplu carcase metalice): o parte conductoare (a unui
echipament electric) care in mod normal se afla sub tensiune, dar care poate fi pusa sub
tensiune in urma unui defect.
 Conductor de protective (3): un conductor folosit pentru unele masuri de protectie
impotriva socurilor electrice, destinat pentru conectarea impreuna a oricare din
urmatoarele parti: - parti conductoare expuse
- Borna principala de legare la pamant
- Prize de pamant
- Borna de impamantare a sursei
- Neutru artificial
 Parte conductoare straina (de instalatia electrica):o parte conductoare (4) ce nu face parte
din instalatia electrica , susceptibila de a propaga un potential, inclusiv cel al pamantului.
 Conductor de legatura (5):conductor de protective ce asigura o legatura echipotentiala
 Borna principal de legare la pamant (6): borna sau bara pentru conectarea conductoarelor
de protectie, a conductoarelor de legatura echipotentiale si a prizei de pamant.
CONEXIUNI

Sistemul principal de egalizare a potentialului


Conectarea se realizeaza prin conductoare de protectie in scopul asigurarii unui
potential egal cu 0 al tuturor elementelor conductoare straine (conducte, armature
metalice). Conectarea se face cat mai aproape de punctul de intrare in cladire a tevilor si
conductelor si borna principal de legare la pamant a cladirii. Armaturile metalice ale
cablurilor de telecomunicatii se conecteaza la borna principal de legare la pamant dupa
consultarea (si acordul) proprietarilor acestor cabluri.
Conexiuni echipotentiale suplimentare
Aceste conexiuni sunt destinate pentru a conecta toate partile conductoare expuse
si toate partile conductoare straine, simultan accesibile, atunci cand conditiile de
protective corecte nu au fost indeplinite.

Conectarea partilor conductoare expuse la prize de pamant


Conexiunea se face prin conductoare de protectie, cu scopul de a creea o cale de
current cu rezistenta scazuta pentru curentii de defect.

Componente
Conectarea efectiva a tuturor armaturilor metalice accesibile si a tuturor partilor
metalice expuse ale aparatelor si echipamentelor electrice este esentiala pentru o
protective eficienta impotriva socurilor electrice.
CABINA ECRANATA

1. Tematica lucrarii:

1. Masuri tehnice pentru eliminarea interferentei


2. Constructia si rolul functional al transformatorului de izolare ecranat si al filtrului de
retea
3. Cabina ecranata; rol functional; aspecte constructive
4. Calculul atenuarii campului electromagnetic realizata de cabina ecranata
5. Calculul atenuarii datorate cavitatii de tip fagure
6. Verificarea experimentala a ecranarii realizate de cabina construita

2. Modul de lucru:

1. Se vor studia masurile tehnice pentru eliminarea interferentei prezentate schematic in


figura 1:

2. Se vor identifica transformatorul de izolare ecranat (cu S=1kVA, raportul de


transformare 1:1 – 220/220 V) si filtrul pasiv (cu In=4A) ce echipeaza cabina
ecranata existenta in laborator.
Se va explica constructia si rolul functional al fiecaruia dintre aceste echipamente.
3. Se va studia constructia cabinei ecranate, realizata din tola de OL zincat cu grosimea
0,5 mm la dimensiunile 1,8 X 1,8 X 2,2 m. Se vor identifica ferestrele pentru
ventilatie realizate din faguri cu dimensiunea hexagonului 2a=25 mm si adancimea
h=100 mm.
4. Atenuarea (in Np) campului magnetic realizata de cabina ecranata se determina cu
relatia:
Calculele se vor efectua pentru frecvente pana la 10 MHz.
Se va reprezenta grafic atenuarea in functie de frecventa a=f(f).
5. Atenuarea in camp electric si magnetic realizata de fagurele din constructia ferestrei
se calculeaza asimiland fagurele cu o cavitate cilindrica de diametru 2a si adancime h.
Relatiile aproximative de calcul sunt:
a. Pentru atenuarea in camp electric:
aN=2.4048 h/a [Np]
b. Pentru atenuarea in camp magnetic:
aN=1.840 h/a [Np]
Rezultatele se trec in tabelul 1 din anexa.
6. Verificarea ecranarii realizate de cabina construita se face utilizand un aparat radio.
Se va urmari modul de receptie a semnalului radio in situatiile in care aparatul este
plasa in afara si in interiorul cabinei ecranate. De asemenea se va face comparatie
intre semnalul receptionat in cabina, alimentand aparatul de la retea si de la baterie.
3. Intrebari:

a. Ce este interferenta?
Interferența reprezintă fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde care se
întâlnesc într-un punct din spațiu.

b. Surse de interferenta.
- Naturale:
 Terestre: fulgere, radiatii
 Extraterestre: radiatia solara, raze cosmice
- Artificiale:
 Intentionate: sisteme de telecomunicatii, de transmisiuni radio, TV, PTT
 Neintentionate: sisteme energetice de producere si transport de energie
electrica, aparatura electrocasnica
c. Filtrul de retea – rolul sau este acela de a micsora perturbatiile de la retea spre
receptor
d. Solutii de ecrane
Prin ecran se întelege un perete conductor care separă spatiul în trei regiuni distincte:
prima, în care se găseşte sursa perturbatoare, a doua - ecranul şi cea de-a treia,
regiunea în care se gaseşte victima şi care reprezintă spatiul protejat. Ecranele pot fi
masive sau sub formă de peliculă/folie (în general la frecvente mai mari de 30 MHz).
În cazul ecranării câmpurilor electrice, ecranul reprezintă o referintă de potential
pentru toate cablurile, filtre etc., asigurând şi calea de întoarcere a curentilor paraziti.
3.5 Materiale folosite la ecranare
SUNTUL
Suntul este un convertor de intrare curent - tensiune, destinat sǎ mǎsoare curenti continui
de valoare mare sau curenti alternativi puternic variabili în timp, caz în care suntul trebuie sǎ fie
coaxial. Pentru domenii de mǎsurare ale curentilor de valori medii, de ordinul zecilor de amperi,
sunturile sunt înglobate în interiorul ampermetrelor. Pentru curenti mai mari, pânǎ la mii de
amperi, sunturile sunt exterioare si se dimensioneazǎ astfel încât la trecerea curentului
nominal In prin sunt, la bornele lor sǎ aparǎ tensiuni reduse de valori normalizate: 30 mV, 60
mV, 75 mV, numite adeseori tensiuni nominale Un.

În Fig. 1.1.a se prezintǎ schema electricǎ a unui sunt de c.c., iar în Fig. 1.1.b un sunt coaxial.

a. b.

1- cilindrii interiori de conductivitate ridicatǎ;


2- discuri de preluare a cǎderii de tensiune pe sunt;
3- suntul propriu-zis, cilindru din manganinǎ;
4- ecran exterior de întoarcere a curentului I de mǎsurat).

a. Rezistenta suntului

Relatia cu care se calculeazǎ rezistenta suntului se determinǎ scriind teoremele lui


Kirchhoff pentru suntul din Fig. 2.4.a: , în care indicele "s" se referǎ
la sunt si indicele "v" la milivoltmetrul mV. Se defineste raportul n al suntului, raportul dintre
curentul de mǎsurat si curentul prin voltmetru:

(2.1)

Rezistenta suntului se determinǎ din relatia (2.1) si are expresia:


(2.2)

Mǎsurând tensiunea U cu milivoltmetru, se determinǎ curentul I cu relatia:

(2.3)

în care In si Un sunt valorile nominale înscrise pe sunt, iar U este valoarea tensiunii mǎsurate cu
milivoltmetrul.

b. Suntul coaxial

În cazul în care se doreste mǎsurarea unor curenti puternic variabili în timp, suntul de c.c.
nu se mai poate folosi, deoarece tensiunea mǎsuratǎ la osciloscop contine pe lângǎ tensiunea
rezistivǎ si o tensiune de autoinductie:

(2.4)

în care φ este fluxul magnetic total care strǎbate bucla de mǎsurǎ. Utilizarea suntului coaxial,
duce la eliminarea tensiunii autoinduse, deoarece curentul de mǎsurat, parcurge suntul 3
(Fig.2.4.b) într-un sens si ecranul exterior în sens contrar, astfel încât în zona suntului de mǎsurǎ
3, câmpul magnetic este nul si la fel si fluxul magnetic φ. suntul coaxial 3 culege numai
tensiunea Rsi, deci practic mǎsurarea curentului se face cu exactitate.

c. Erori la mǎsurarea curentilor cu suntul

Aceste erori apar, în principal, datoritǎ variatiei rezistentei suntului cu temperatura si


datoritǎ influentei frecventei curentului mǎsurat.

Influenta temperaturii are loc datoritǎ variatiei rezistentelor Rs si Rv cu temperatura (Fig.


1.1.a), caz în care raportul de suntare dat de relatia (2.1) se scrie:

(2.5)
în care Rvo si Rso sunt rezistentele aparatului de mǎsurǎ si ale suntului la temperatura de 0 ºC, iar
αv si αs sunt coeficientii termici.

Dacǎ αv = αs si dacǎ suntul si aparatul de mǎsurǎ sunt în aceeasi carcasǎ (t1 =t2), atunci
nu apare influenta temperaturii (n = n'). Dacǎ suntul este în exterior apar erori mari de mǎsurare
si, în acest caz, suntul se confectioneazǎ dintr-un material cu αs ≈ 0 (manganinǎ).
Considerând , eroarea relativǎ a raportului de suntare capǎtǎ forma:

(2.6)

Dacǎ se considerǎ cǎ pentru cupru αv = 0,004 grd-1, eroarea datoratǎ variatiei cu


temperatura a raportului suntului este de 0,4 % ,pentru fiecare grad de variatie a temperaturii,
ceea ce este foarte mult. Pentru reducerea influentei temperaturii se înseriazǎ cu instrumentul de
mǎsurare o rezistentǎ de manganinǎ Rm (aproximativ constantǎ cu temperatura), caz în care
eroarea relativǎ a raportului de suntare devine:

(2.7)

Se constatǎ cǎ dacǎ rezistenta înseriatǎ Rm este de 9 ori mai mare decât rezistenta
aparatului de mǎsurareRvo, atunci eroarea relativǎ scade de 10 ori, ajungând la valoarea 0,04 %,
pentru fiecare grad de variatie al temperaturii, ceea ce este acceptabil. Singurul neajuns din acest
caz este cresterea consumului aparatului.

Reducerea influentei frecventei asupra raportului de suntare se face prin întroducerea unei
capacitǎti Cîn paralel cu o portiune R2 din rezistenta de compensare termicǎ Rm (Fig. 2.5), astfel
încât reactanta echivalentǎ a ramurii aparatului de mǎsurǎ sǎ se anuleze. Conditia aproximativǎ
de compensare a influentei frecventei este (problema 2.1):

(2.8)

în care L este inductivitatea bobinei aparatului, iar R1 este partea rǎmasǎ din rezistenta Rm
nescurtcircuitatǎ de capacitatea C (Fig. 1.2).
Fig. 1.2. Compensarea erorii de frecventǎ la sunturile de c.a.

CABLUL COAXIAL
Cablul coaxial este un cablu electric, care se compune dintr-un fir conductor(D) înconjurat de un
material isolator(C) , înconjurat de un alt înveliș(B), conductor la rândul său, acoperit de un ultim
strat isolator(A). Acesta este utilizat pentru transmisiuni de înaltă frecvență sau pentru semnale
de bandă largă.

Deoarece câmpul electromagnetic purtător al semnalului există doar în spațiul dintre cei 2
conductori, acesta nu poate interfera sau permite interferențe cu alte câmpuri electromagnetice
externe.
Avantaje:
Datorită structurii sale și a izolării bune, cablul coaxial prezintă două avantaje majore față de alte
tipuri de cablu de cupru:
-comportare foarte bună în frecvență
-poate acoperi o bandă foarte largă, de la frecvențe joase până la UHF (Ultra High Frequency),
ceea ce îl face ideal pentru transmisii de video analogic (televiziune prin cablu), însă și pentru
tehnologii digitale moderne de transmisie de date.

Dezavantaje:
-nu suportă pentru Ethernet o lărgime de bandă mai mare de 10 Mbps.
-este un mediu partajat (shared-media) și nu poate oferi un grad minim de securitate.
-pentru a oferi o imunitate bună la interferențele electromagnetice trebuie împământat la un
capăt.

Tipuri:

Cablul coaxial gros este cunoscut și sub denumirea Thick Ethernet sau 10Base5. Explicația
acestei denumiri este:
-"10" - viteza de transfer (10 Mbit/s)
-"Base" - se referă la faptul că transmisia se face în banda de bază
-"5" - prescurtarea de la lungimea maximă a cablului – 500 m.

Cablul coaxial subțire este cunoscut și sub denumirea Ethernet 10Base2:


-„10” - viteza de transfer (10 Mbit/s)
-„Base” - se referă la faptul că transmisia se face în banda de bază
-„2” - deși lungimea maximă este de 185 de metri, prescurtarea vine de la 200 metri.