Sunteți pe pagina 1din 32

Benito Mussolini

Numarul37

PROLOG, 4

VIATA ~I VREMURILE 6

creane st catastrcfa. ornul care a vrut sa reinvie gLoria Romei La .. bazaltaliei

Zile fara directie

Vremuri schimbatoare

.Dornta de putere"

Spre culmile puterii

Semne ale decaderii

Csoerea fascismului

EVENIMENTE MARCANTE 20

Absolutism si opresiune

VIETI PARALELE 24

Filozofia totalitarismului s! oamenii care l-eu dat via!a

INFLUENTE MAJORE 28

Redresare mtracutcesa ?i framantari nesterstte

www.deagostini.ro

EDiTIE SAPTAMANALA

EOITURA: De AGOSTINI HElLAS SRL

EQITQR,PetrosKapnistos

MANAGER ECQNOMIC, FotisFotiou

MANAGER DE REOACTIE;;I PROOUCTIE: Virginia Kcutrcubas

ADRESA:VuLiogm~nis44-46. 166 7JAtena MARKETING MANAGER: Michalis KoutsoukOS PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa COORDONATOR DE PROOUCTIE: Carolina Poulidou

MANAGER LOGISTIC;';;I OPERATII: Dimitris Pasakalidis COORDONATOR LOGISTIC;' $1 OPERATII: Antonis Lioumis ADAPTARE PENTRU LlMBA ROMANA:

Fast Translate, Best Communication Media SRL

TIPARIRE;;I LEGARE:NIKI EKDOTIKIS.A.

DIRECTOR DE PRQQUCTIETIPOGRAFIE:STELIDS KRITSOTAKIS

IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R.L Country Manager: Mariana Mihaljan Marketing Manager: Adina Bojidii

Redactor: Gabriela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: sir. Louis Pasleur nr. 38,etl,ap.5. eectcr s. Bucure~ti. Romania

DISTRIBUIToR:HiparionSA

© 2007 De AGOSTINI Hellas ©2003K.K, De AGOSTINI JAPAN

Fotografii:Uniphoto Prnss, CorbisJapan, De Agostini Picture Library

Pre!ulprimuluinumar:2.99LEI/14,50MDL

5,99 LEI/29,99 MOL

[1"""""",,'""",,""'''"',,''"', In!o!deauna pubhrnl'" d~ t" ""'tnjl

pune! d. 'anza,.. ~l tnform~ll ,anzatwulasupcamtenl,eld< aeum"ara.,aparl!"J~urmltoa"

Pcnrru orice lntormatte, liimurire san comenzi de numere eparute anterior, sunati-ne la tel.

!f:J Romania: (021) 40 10 888 D Moldova: (022) 21 07 98

ORAR DESERVICIll L"ni·\'incri.tO:OO·t~:oo

Benito Mussolini

Ce viata a dus Mussolini?

,

C) o __j

o 0::

Q_

A-

IN CEA DE-A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-LEA,

ltalia a reusit sa lasa de sub influenta natiunilor vecine, iar statele el faramilate au fost unificato Tntr-un singur stalrialiur e italian. Cu toate acestea, nationalismul era lipsit de fermitate ,;;i toate req.unile ltaliei corit.nuau sa tunctoneze ca erititati Independente. Destinulltallel avea sa fie schimbat de apartra unui instigator al dirui vis era acela de a reinvia gloria Imperiului Roman: Benito Mussollni.

Tnceputul de activist poli;ic al lui Mussolini a fost ca socialist.

Tn miezul perioadei de transcrmau prin care trecea Italia, tendintele ideoloqice ale lUI Mussollnl se vor schimba progresiv ,;;i, in cele din urrna. va devenl faSCISt. Un dictator perfect care, prin absolutism ';;1 persecutu, a irnp.ns secolul XX in haos.

Asadar, ce viala a dus Mussollnl?

1 .. Asociatia Revolutionars Fascists Intemationats"l

[Liqe Combatantal

I

Via!a ~i vremurile

Creatie §i catastrofa:

omul care a vrut sa reinvie gloria Romei

Iralia era cenrrul Irnperiului Roman care a dominat vechea regiune a Marii Mediterane. Dupa ciderea imperiului, vastele sale rerirorii au fost fmparrire Intre starele vecine. In secolele urmaroare, romanii au dus dorul vremurilor stralucire ale vechiului irnperiu. Benito Mussolini va rava§i lumea prin dorinta sa de a relnvia aceasra glorie apusa a Romei. Asadar. ce anume l-a dererminar pe Mussolini sa devina dictator"

La .baza" Italiei

Fiul unui socialist

p ~ Neld~':eUr~f~~, I ':~~ (~I~ ';~:r~~': l~~ ~ ~:;~~~~e ~ n U ~ ~ ~~~

bat numit Alessandro lucra ca fierar in apropieterito-

Forti, regiunea Emilia-Romagna. Nu

cea munca, in schimb era cunoscut

tru activismut sau socialist; era, de asemenea. un

beutor Inrait

PrimuLfiuaLLuiALessandros-anascutLasfarsituL Lunii iulie 1883. Numele sau va f Benito. Se spune ca tatal sau i-a ales acest nume dupa numele presedintelui reformator aL Mexicului, Benito Juarez, pecare, de atttet.f adrnira

Mulli dintre care locuiau In Dovia

di erau fermieri seract. Ate'lt

de sarac! nu I$i puteau permite

nici macar se Isiduce unelteLeLa reparat AstfeL, Alessandro nu ca$tiga prea mult ca tierar; In plus era pasionat maimuLtdesociaLismdecatdemunca, iarbaniipecareiica$tiga,iicheLtuiape

rica

~MussoLiniadol€sccnL Estcgreu sa-Lintrezarestiinaceastiiimagine din tinere\e pe eeL care avea sa devinapropagandistuLfascist.

inteligent, dar neestarnoarat. deseori tntrerupee stujbete retiqioase sitrebuie sa fie scos din biserica.Oastfeldepedeapsanu.llintimida:seurcaln copacul din curtea bisericii,iarapoiarunca Iructe $ipietrecatreenoria$iicareie$eaudinbiserica

Tetal Iui MussoLini era si niriodata nu

s-a apropiat de biserica sa citeasce .Das

Kapital" de Karl Marx in lOCU,l Biblie,i. Le Cit," J, ~.

masa.expllcandu-lelntelesul "

Marx. era o carle potrivita pentru copii. dar

separediBenitoILascuLtapetataLsi3ucuseriozila-~ tea de care nu era capabilin biserice. Filozofiasoci_r;iiii

eusta adoptata de tatat ssu e radacinilngan- ~*

direa tanarului Mussolini sa 0 consr- ,

deren,ecesa,rape,ntrU,creareauneiSOCietalii,d,e",Ole~,"",' Tinerete "pe muchie de curie" , Dupe ce a terrmnat scoale prirnars. Mussolini s-a-

tnscns catntem ta un Hceu at sILezl-'

Mama.acestu1a ca dISCIPLI-~

nat at scotii va putea comportamen-

tut tiutui sau

',,",

cateqoru.tn tunc-

iar Mussolini faces parte din cea 1. inferioarb. Aceasta diviziune era respectats strict, salademese.Mussolinicrescuselntr-o medie.fiindoarecumobisnuitcuman-

carea proesta. Insa chiar si ass. era sea-bit _ .. _"I:rJ

deceea lamasaincadrulscolii~

cu alticativa

care ii trnoartaseeu opiniile $i-a

rnat deznustut teta de hrena.retuzand sa

Benito Mussolini

omanance.insaaceastanurezolvasituatiacatusi de putio. primindin schimb 0 mustrare aspre din

partea profesorilor.

Mussolini ~i-a rnenttnut atitudinea rebete tata de fiecare aspect din viata Liceului. Cu toate acestea, obtinea note fcarte bune. Reusita pe acest plan il va face inca mai nemutturrut \OJ tnversunat. Nu putea accepta faplut ca un student care exceteaaa lainvaliHura Irebuie sa Tndure rnancarea proesta a internatului liceului. Considera ca stooent!i mai mari primeau rnancare mai buna tocmai datorita categoriei societe carets ii apartineau. Aceasts conceptualizare a lumii din juruL sau. precum comportamentuldurlemostenise dela

La varsta de 11 ani, temperamentul sau se va manifesta prin acte de vlotenta. Mussolini a atacatcucutitulsiaranilunsludentdinlr-unanmai mare.Alosl pedepsit. alai pentru acest incident, cal $i penlru multe allele, liind in cele din urrna exmalriculat penlru un an. Mai avea doar un an pana la absolvire. S-a Iransferal la 0 scoate din

aprcoleree oresutct seu netet sia absolvit fara sa

maicreezeprobleme.

Par-intii lui Mussolini aveau mari astepteo de la fiullor, dale fiind rezuttatete sale scotare loarte bune. L-au inserts ta 0 scoata cu profiL pedagogic, perioaoa in care devine membru al PartiduLui Socialist. In cadrul acestei scoti. speciatizata in formarea cadreLordidactice, atmosfera era total opuse ceteisiteziene. vieta lui Mussolini lua oturnura pozitiva. Cu toate scestea. Mussolini era la feLdepuspeharlaca$iinainte.fiindpepunctuL deafiexmatricuLatdupacearanitdinnouunstudent. Giuseppe Verdi, tivaLltalieisecoLuluial

era un elogiuin sine; era mai degraba un discurs politic care tncerca sa evidentieze tatura

netista a lui Verdi. Directorul scotii a Incercat cpreasca. dar discursul era bine primil de audienta.Adoua zt.ztarut .. AventtrLlnatnte"l a pubLicat un articollaudativ ta adrese lui Mussolini

I

Alessandro Mussolini. Rosa

era foarteputin intere53tade politica. dar va continua Sa sus!in~ activismulsocialistpasionataL 50\ului ei pe intreaga durat~ a vielii

tanar infractor. Era purerme ~i inteligent ~i tncepuse s~ i~i puna in evidenta abihtatile de lider.A oevenn seful unei bande de tineri delincventi din

orasul ssu

Mussolini nu era insa doar un tanar de nesuvilit. Chiar ~i lnalnte de a merge la ~eoala, tnteresul

iubitor de animate

Inea din ccpilarie. Mussounr avea Inclinatii spre filozofia pclitlca sodalista,inciina\iiinsuflatede tatal seu.In Evanqheha lui loan, calul rosu stmbctizeeza razboiul. Bufnitele. piisari care i~i incep acttvr-

I

Via1a si vremurile

Zile tara directie

inchis in Elveda

IN l.UNA IUI.IE A ANUI.UI 1901, La varsta de 18 ani, Mussolini a absotvit primul din ctasa. in cadrul liceuLui pedagogic. In acetasi limp. a Iuat exameneledealestal,insa,chiar$ia$a,nui$iputeagasi

o slujba in A tncercat sa ob\ina un

postincadrul orasuLui,darafoslrefu-

necataacaracteruluisauaiesitlaivealacand s-a implicat tntr-o aventura ell sot!e unui soLdat. Partidul Socialist din GuaLiteri sua deja de MussoLini de La discursuL tinut pentru ceremonia tunerara a lui Verdi, astfel inca! i s-a cerut sa scsnna cateva discursuri in numeLe seu. Se poate spune ca retatiile ell femeile $i aclivismul politic it faceau pe MussoLini sa treaca drept un protesor unic rn retut seu.

Anul,?colars-aincheiatinaceliulie,iarMussoLini a derrusicnat si a pornitspre Elvetia. Des! se crede cainsatisfaqiapecareoaveacaprofesorsupLinitorintr-unmicsatucarfijucatunroldeosebitin ptecarea sa. rnotfvut reet e fost tnse dorinta dea evna tnroterea to arrnatettatiene.

A Rachele Guidi.ln perioads larzie a vie)iisale.AvNlemperamentulpolrivil p~nlru solulei. temutuldictalor.

~

ANGELICA BALABAN OFF

Balabanoff,Mussolinipuneapreamultaccent pe marxism. in cete din urrna, ea de-msioneaza din corpul editorial ~I ziarului

Nu se sne cu siguranta dad; relatia dintre ceidcirnal avea sio alta natura,pe1anga impiirtii~irea credintei in socialism.

Angelica Balabanoff a avut un rol foarte important in dezvoltarea principiilor filozoflee ale lui Mussolini. De origine russ. Angelica Balabanoff a test secretara lui Vladimir Lenin. Era 0 marxistainflacarata, membra a Partldului Socialist.

Angelica Balebancff il intlllne~te pe Mussount la varsta de 26 de ani. Eail indeamna sa citeascii"ManifestuIComunist"al lui Karl Marx, precum sifilozoflalulFriedrtch Nietzsche

Mussofini f-a cerut ajutor Angelicai Balabanoff pe cand era redactor ta ztarul .Avanti!" Avea depltna tncredere tn ea. dar relatia dintre e! se va srnca in momentul in care Mussolinil;;i

SoLdali italieni La inceputuL secctulul XX. Oat fiind faptulca era activist socislist. Mussolilli ejuosese deja in vizorul poli!iei: ill a(ela~i timl'insas-adoveditafiunsoLdatcuabilitii!i excelellteinarmata.

Mussolini a qasit de lucru rnaitntai pe un santier de constructu din sudul Etvetiei Era a slujba prost platita, asttet Incfit a

saptamana. A pornit apoi spre unde a

Pertoada de modelare filozofica

Dupe re a lost eliberatdininchisoare, Nussotinitsi va folosi legaturile din cercurile socialiste pentru a deveni secretarul unei uniuni sindicale. Incepe sa scrie La ziarut Partidului Socialist. .. L'Avvenire del Lavoretore Oiscursurile erau punctul torte at lui Mussolini ,?i Leva prezentain numele Partidului Socialist. Mussolini in cepe sa atraga asupra sa atentia soctatistilor italieni care locuiau in Elvejia

In aceasta perioade 0 cunoaste pe Angelica BaLabanoff. Irnpsrtaseste cu ea ecetasi spirit. aceees! inteliqerus ~i aceeasi pasiune pentru Curiozitatea tntetectuata a Lui Mussolini va Ii en~ata de aceasta teqatura. Se tamiliarizeaze cu scrierile ~i teoriile sociologice aLe economistului italian Vilfredo Pareto care au un impact deosebitasuprasa.

Benito Mussolini

I

De asernenea. va Ii in mare masura influentat de conceptele enuntate de Georges Sorel tn lucrereasa .. Reltectiiesupra violentei'

Pe baza lecturii nestevtttte $i dezorganizate a acestor lucrari de Iilczofie. Mussulini I,?i va lntemeia sistemuL de gandire.

Amnistie §i lntoarcere acasa

In 1903. Mussolini va f exputzat din cauzapozi!ieipoLiticeradicaLe!?ia

care Le etectua in numele rniscarii revenitin ItaLia, dar ordinuL de incorporare a sosit din nou. iarMussolini s-aintorsin Elvetie

in eceasta perioede $i-a cantura!

transtorrnandu-se sociaList

avand timpul unei dezba-

lost pretunqtta asupra lui Mussolini. Era expert in identificarea celormai bune oportunitsti $i nu evea niciun motivpentru a nu profita de acestee.

In luna ianuarie a anului crrnator. Mussolini a fost recrutat in armata ca traqator de elita. La scurt timp dupa inrclare. mama lui Mussolini rnoare de meoinqita. I s-a permis sa mearqa acase pentru 0 scurte pertoaoa de timp, dupa care s-a inters pe front. Si-a Incbeiat staqiul rnititar. fiind un soLd at model. Apoi a

de cornpetente in limba tr anceza va gasi 0

ca profesor, dar nuva Ii de lunga durata prtmevere urrnstoare s-e angajatpe postulde defranceza,dararenuntatdupadoar

i-e .. acordat" cinci minute lui

... Vilfredo Pareto. Formul~~za tec-ta eliteior.conformciireianumoica!ivoindivi:!i cuabilita!isuperioarepotconducemasele teoriecareinceledinurmavafiutilizataca justificareafascismului

tn orasut natal, Mussolini participe la miscerite activiste ale tsramtcr. Devenise un am foarte diferit de cet care tusese in timpul scctf pentru ecte de vtotenta.

Dumnezeu pentru a-i lua iar daca nu va Ii

muritinacest rastimp. dovada tnexistentel

lui Dumnezeu era clara. Dupe cele cinci minute, Mussolini a padlsit locul dezbaterii. Acest slil simplu s-a dovedit a Ii destul de convmqator si reprezinta motivul pentru care abititatile oratorice ale lui Mussoliniau avut un irnpact etat de eficient asupramaselor.

In aprilie 1904, Mussolini a lost din nou expulzat din Elvetia. pentru infractiunea de falsificare a pa!?aportului.lnltaliaera,deasemenea.cercetat pentrulaLsinacte!?i.deci.nuseputeaintoarce acasa. Abia a reusit sa iasa din aceasta pe rioada

de asta detorita

llpriveau ce pe un erou

In aces! limp, tatat tu! Mussolini 0 cunoaste pe Anna Guidi, pereseste ataturt de ea orasetct st T!?i deschid impreuns un restaurant. Pentru 0 vreme MUS50lini Il va ajutain alaceri. Anna avea 0 lata in varsta de 17 ani, pe nume Rachele. Curand, Racbete s! Mussolini se tnoreqostesc.

In luna lebruarie a anului urrnator. Mussolini devinesecretarin cadrulunei uniuni sindicale

"

lor sai noiembrie,se

Se nescuse un prinl mostenitor. iar amnistia a franceza ~i germana

I

Via1a ~i vremurile

Vremuri schirnbatoare

Expulzare din Austria

L\ TRENT(), MU5501ini va evea doua pczitli cipale:casecretaraluneiuniunisindicale ca redactoralpublicatieisocialistelocale, .. L'Avvenire del Lavoratore" Lviitorut Muntitorului"]

[n Trento locuiau multi italieni; la acea vreme orasutseaflasubstapanireaustriaca, dar era consideratdecatreitalieniinationaListiunuldintreteriloriilecarearfitrebuitsafieunitecultalia Cesare Battisti era 0 figura centrata a partiduLui socialist. un italian patriot care milita pentru reunificarea orasutui Trenlo cu ltalia. Mussolini simpaliza cu Battisti ,?i a scris pentru ziarulcondus de acesta, .,11 Popoto Lr'oporurl. devenind, in cele dill ur rna redactor al acestuia

StiluL jurnalistic radicaL allui Mussolini dis-

cursuriLe sale susnnute In diverse regiuni au arras atentia guvernului Austriei_ MussoLini a fost ere stat. iarpublicarea ziarului a fost mternse Sese luni mai tar ziu. Mussolini a test deportat din

unuiziarlocal ate! Partidului Socialist si redactor al ziarului acestuia. De asernenea. tot in aceestz perioeda

Trento, La aces vreme 0 ~inta in vederea reunificiiriiltaliei.Lucrarealncare Mus50Linidesuieimpresiilesaiecu privirelaTrenlovafifoarteapreciatii

a-t ejuta

i?i indeplineste promisiunea tacuta tnamte de a pleca spre Trento.?i anume aceea de a se casatori cu Rachete

Ziarul socialist local tarqeste ana de dilu-

zare.lntimpceinlunaseptembrie.Rachelena?te otata. Edda. Sotie lui Mussoliniva participa si ea la Convent!a Nationata a Partidului Socialist Italian, ca reprezentanta a regiunii Romagna. Parea ca lucrurile decurg normalpentru Mussolini, atat tn

viata parucctara.

cea privata, dar un eve-

niment trist avea sa tnoequreze aceasta perioada. La verste de 57 de ani, moare lata! sau. Alessandro, omul care i-a star nit interesul pentru potitics. MussoLini va scrie un necrolog

tarat sau in care va vorbi despre roostemree toqics pecareaprimit-o

Redactor fa "Avanti!"

Mussolini a intentional sa translorme rapid Partidul Socialist tntr-unut revolutionar A lncer - r at saintature membrii rnoceren.uer atost refusai. Extrem de nemutturnit brusc Partidul Socialist si lsi

Turciei pentru recuperarea orasutut Tripoli, una dintre regiunile cele mai revendicate de ltatia. Pentru a recastiqe tncreoeree membrilor Partidului Socialist. Mussolini protesteaze trnpotriva razboiului. Din cauza caracterului vioLent al

Benito Mussolini

Cand a observat faptcl ca tacttuoee radicata a Partidului Socialist devenise cea mai puterruca. s-a intors La aceasta. La Conventia Nationals din luna iulie, a propus din nou expulzarea membrilor mooerati $i a primit aprcbarea din partea uoelrnejcrtteticoversitoere. Mussolinia fostnumit redactorexecutivalziarului .Avanti!" $i s-a mutat La Milano. Devenise,tt Ducertn adevaratul sens al cuvantului.

o expulzare din partid

in 1913. MussoLini candideaza in alegerile partementare din Italia. Va f toarte dificiL pentru eL sa

fie ales, din cauza detinute de Partidului

Republican si. dupa cum se preco-

nize. Mussolini va pierde aLegerile. Nu se opreste aici$ia.;;teaptaurmatoareaoportunitate.

Aceasta va aperee in Luna iunie a anului urmetor. in 1914, Europa era pe punctuL de a f cuprinsa de haosuL PrimuLui Razboi MondiaL in orasut-port Ancona, poLiti;>lii au tras tn mutnme tn tncercerea de a inabusi 0 oernoostratle e sustlnatoritor stan-

gii. Au fosl Irei oameni. Acest incident a dus

La izbucnirea tn atte regiuni. esttet tncet

Italiava intrainlr-o penoaoa oe teroare cunoscuta in istorie drepl .Saptamana Rosie" MussoLini a tncercat sa protite oe aceesta cportonitate pentru a instiga La revotuue. prin intermediuldiscursuriLor incendiare si prin articoLe de propaganda in .. Avanti!" In ceLe din urrna. trupeLe guvernamentate reusesc sa preia conlroLuL totr-o saptamana

I

PLanuriLe lui Mussolini escasere iar.

Pe cand Italia se afLa inca in dez-

politics de

pe care a avut-o ~i in timpul conflictului cu Tor-cia. afirrnandu-si neutretitatea. Mussolini dettnea aceeas! pozitle La tnceputut razboiotui. dar a facul 0 schimbare de 180 de grade La trei

~Solda!iitalieniplecand acre Tripoli, Poporul it~lian doreacaTripolisafieunit

care apar articole $i mai infLacarate, susnnend razboiut. Aceasta acttune ve duce La expuLzarea sa din PartiduL Socialist

Reactie partiduLui nu se va bucura de rasunet. deoarece .. PopoLo d'Halia" ca$tiga teren in influFoarte rapid a ajuns La un

Scriitori pro-razbci se grupau in jurul publicatiei. La data de 1 decembrie. MussoLini a organizat Fasci d'Azione rivotuzionaria internazionalista Lesoctene Revotutionara Fascists tnternattonata"l. .. Ease!" tnseemoa rnanunchi. care La randul sau simbolizeeza puterea unitatii si a sotioantatu.

MU5sciiniestearestatin 1915pentruactivismulsau pro-razboi.

I

Viata ~i vremurile

.Dorinta de putere"

Ranit pe campul de lupta

DUPA IZllUCNJREA I'RIMUlUI RAZBO[ MOND1AL, ItaLia a adoptat 0 atitudine expectative. Prin intermediul unui pact secret tncheiat La Londra, ltalia st-a tradal alietii. Austria si Germania ',>i a intra! In razboi de partea Rusiei si a Fraote! in schimbul unor teritorii, precum Pensinsule 1st ria 'iii reqiunea Dalmatia.

RazboiniculMussoliniafostrecrutatdearmata italiana $i, tn conformitate cu dorintele sale, a

maiapoipenlru eforturilesalein avansat in grad. in timpul unortrageri un obua exptooeeza si ucidecinci Mussolini a fost rani! de aproape 40 de srepnet

Dupe o jumatate de an de spitalizare. MussoLini estescutil de indatoririlemilitare $i se tntoarce La activitatea se ce gazetar.ApublicatarticoLein care I$i descrta expertentete de razboi.

Razboiul s-a incheiat in 1918, dar mull limp dupa aceea ltalia s-a attar intr-o situatie grea, atat din punet de vedere politic. cat $i economic Pentru ainrauta\i tucrurite.ttetiei nu i-au fostdate teritoriile promise: lstria si Dalmatia au revenit loqcsleviei. Des! ltalia se afla de partea tnvinqatorilor,afosttratataasemeneauneilariinvinse

Crearea Partidului National Fascist societateaitalianalreceaprintr-operioada dupe incheierea Primului Razboi Mondial, Mussolini nu era detoc pesimist. Haosul creat de

nizeze rntscarea atata ump.

~Mussolini.invremeaPrimului RazboiMondial. intimpulspitalizarii sale,afostvizitatderegeleVictor Emmanuelal III-lea care l-a spus ca Italia "are nevoie"deel

~ Q'Annunzio [dreaptai ~i Mussolinl Mussolinia recuno5cutpopularitatea lui O'Anunnzio, dar, in acela~i limp, simleaci'iacliunilesalenechibzuite potfipericuloa5e.

La data de 23 marlie 1919, Mussolini reformeaze factiunea rnilanezii in .. Fasci Italiani di Cornbatnmeoto" [Liqa combatantal. Dupe cum Ti $i numele,aceastareprezentaungrup

rezolvarea prtn

metode militare anul urmator. cat Partidul Socialist si au distrus Avanti!" La care lucrese Mussolini

Fascistii, condusi de Dino Grande, un apropiat allui Mussolini, i-au terortaat pe comunfsttenerhi$ti $i sociahsti. Fortete nationatiste au ocupat orasut Fiume din 1st ria $i t-au declarat orasindependent. PoporuL italian aproba actiunile fascistltor si Mussolini credea ca acest suportva Ii sustinul si In timpuL aLegeriLor din noiembrie Oar gresise. lmpreuna cu alti cendideti tascisti. a 1051 zdrobitinaLegeri

In luna noiembrie a anului urrnator; lst ria a lost cedata Italiei: in schimb, Italia trebuia sa renonte La ideea dea primi Dalmatia, Oresut eubet-at, Fiume, a fast ocupat de forte italiene st liderul acestuia, simpatizantul fascist, Gabriele

pierdutputerea

timp, Mussolini a continuat sa I$i consolidezebazaputeriiprinstabilireadecontactecu liderii fascisti locali. r-arnout Socraust era

Benito Mussolini

I

STRATEGIE ~I POLITIC A

Noulcabinetnueraformatnumaidinfascisti;in

anumite prerogative. Mussolini, in varsta de 40 de ani, devine prim-ministru si ministrudeinternesiafaceriexterne.

Primele alegeri au fost organizatein 1924 ce Mussolini a reformat sistemul electoral

uniformele caracteristice, Facta l-e cerut regelui Victor sareactionezelaaceslmars,daracestarefuza.fn schtrnb. regelelldemite din functie pe Facta si il numeste prtm-rmmstrv pe Mussolini.

&GiacomoMateoUi.MussoLininua fostniciodataacuzatcaarficomandat a5asinar~a lui Mateotti, dar a fost mereu considerat suspect din cauzaopozi)iei

saL~ fa\a de alte partide. cat noi restncni presei

I

Via1a ~i vremurile

Spre culmile puterii

~ Italia a (ucerit Etiopia in 1935 Conflidulafoslconsidsratullimulrazboi colonialat secolulul XX.

Politiclanul Mussolini

IN ANUL 1928 toate celelatte torrnetturu poLitice au test scoase tn afara Legii. Marele ConsiLiu Fascist va selectacandidatidintremembriipartidului.Partidul Fascist era acum autoritatea suprema a slatului italian,iarregimuldictalorialeraaproapeinstalat. Oricinearfifostimpotrivapartiduluifascisturmasa

torturatde oouue secreta ciuoa ecestcr acte de brutatitate.

lianTiacordadinceincemaimuLta lui

qenerata de politicile

Lui opresiv. Economia italiana a cunoscut 0 revenire miracutoase dupa razboi. Mussolini insa nu s-acuLcatpelauri;aimbunatalitdrumurile,eaile Ierate. sistemuldeinvalamant~i chiara solieitat cercetarea arheologiee a ruineLoranliee. PolitieiLe sale au ridieal standarduL de viala al natiunii, dar eeea ee voia MussoLini eu edevarat era sa rea-

"'Unali~reatizatin 1928.inla!i~nd autoritatea tui Mussotiniinfa!aregelui.

dudlltalia eat mai aproape de zilele de glorieale lmperiului Roman

Popotana majoritar catotice era rnutturnita de aeordul semnat de MU550lini eu Papa in 1929. Conform ase-nurmtor Tratate de ta Lateran. Vatieanul devenea independent ,?i, in sehimb. aeesta recunostee noul stat-natiune italian, guvernat de Mcssulini

Neqocierile purtate de MU550lini eu Vatieanul au imbunatetit retetiile acestuia eu statul italian. AstfeL. cele deus state s-au reeunoseut oliciat reoproc. Tntre timp. in urrna alegeriLor generale care au avut Loe dupa Incheieree acordului cu Papa. Iascistf vor C<3,?Hga toate LoeuriLe din ParLamentdatoritafaptvluicaeeLelalteformaliuni politieeerauscoaseinafaralegii.

Cei doi dictatori

j,

de pierderea coloniilor sale de peste ocean.

a reustt sa casttqelocrederea poporuluigerman, promfteno d'i va schimba sistemul de restricIii impus Germaniei dupa Primul Raabe! Mondial, preeum ,?i ca va refaee pozitie Germaniei, aceea de mare putere tn Europa. Hitler a utilizat modelul fascist pentru crearea regimutui nazist ,?i L-a constderat pe Mussolini precursorul sau.

CeLeLaLte Pki din Europa erau ingrijorate de aseensiunea nazismului in Germania. In iunie 1933, AngLia, Franta. llalia ,?i Germania au semnat un tratat de pace. Cutoateacestea, Germania a parasii Liga Natiumtor pentru a-si usura eforturile de reinarmare

Benito Mussolini

In 1934, La Venetia, Hitler !?i Mussolini ;;i-au facut prima iesire pubuca tmpreuna tn lata

rnii. Hitler purta un coslum negru ;;i 0 palarie. limp ce Mussolini era 0 prezenta Impunatoare in uniformasa tasctsta.

Multirnee l-a ignorat pe Hitter si a scandal in continuu numele lui Mussoliru, lasand asttet sa sein!eleagadiferen\adestatutdintreceidoila

HitLeri-acerutlui Nussotiniss recunoasca ane-

langa qranite cu Germania, aceasta liind tortata sa renunte pentru moment La planurile de anexareaAustriei

Invadare ~i inrerventie

In anuL 1935 a izbucnit razboiul dintre Etiopia Somalia ttetians. Italia a vazut aces! razboi ca 0 oportunitate de a deveni 0 putere coloniata eqala Frante! ;;i AngLiei. asttet tncat a invadat Etiopia.

Invadarea Etiopiei de catre italieni a tnceout in octornbrie 1935. Razboiul a devenit tinte unor proteste internationele. iar Liga Natiunilor a decis sa impuna sancttun! economlce Italiei. Germania a sustinut invazia Etiopiei, asttet ca relatiile dintre cete doua tart s-eu intensificat. in luna maia anului urrnatcr. Italia va ea;;tiga razboiut, folosind armechimice;;ibiologice.Etiopiaadevenitteritoriu italian. Mussolini s-a Iolosit de aceesta victorie

pentruaanuntacreareanoului Deus luni mai taraiu. a izbucnit

italian

Spania ca urmare a revottei armate conduse de Francisco Franco. Mussolini ;;i Hitler au interve-

~Mussoliniconducereconstruc!ia Romei. Telulfinalallui Mussolinierareconstruc!iaintegralao Italiei

I

nit, susttnanov-t pe Franco. Mussolini considera ca preluarea conducerii Spaniei de catre fascistul Franco va contrabalansa outerea Frantei. adversara ltaliei. in limp ce Hitler urrnaree sa obt ina accesulla resursele naturale ale Spaniei

AcesteaC!iunialeltaliei;;iGermanieivorarunca societatea europeeos intr-o criza din care Ii va fi toarte oreu se se setveze.

~Mussoliniparafeazaacordul cu Papa. Dupliaccast51ntillnire. Papa Pius al XI-lea a declarat calntalnireacuMussolinia fost predestinata.

Ver.iune cliferiti

civil in

Lideriiguvernului republican au cedatln fata lui Franco ~i a aliatilor acesture. Ei au fost nevoitisa oeraseesce Soente ln februarie 1939. in tuna urrnatoare, Franco a ocupateapitala Madrid. Dictatura lui Franeo va mairezistamulttimpdupiilncheiereaeelui de-al Doilea Razboi Mondial.

INTELECTUALI PE CAMPUL DE LUPTA

RazboiuleivildinSpanias-aintensificatodata cu tnterventte lui Hitler ~i a lui Mussolini EI a fost qenerat descrutinul general din februarte 1936, caod 0 alianta a tecuuotlor de stanga a impledicat extrema dreapta sa preia puterea. Spania a fest arcncata in haos de acttumle extremistilcr care doreau oreformarerapidaaregimuluipolitic

in luna iulie a acelut an, un general din teritoriile spaniole din Maroc a condus 0 revclta armata care avee sa setransforme lntr-un rCilboi civil ce va dura 3 ani. in limp ce nazi~tii ~i fasci~tii s-au implicat In razboi, voluntari din toatafumee au venit in Spama ~i au luptat pentru a-t lmpiedica oe extremi~tii dedreapta sa acceeoa la putere.

Printre acestia s-eu aflat ~i scriitorii Ernest Hemingway ~i George Orwell. Ei vor se-re romane inspirate din expenentefe lor de

prin intermediul tablourilorsale, de exern-

plu"Guernica"

I

Via!a si vremurile

Semne ale decaderii

Admiratie pentru nazisri

LA DATA DE <) SEIY1"EMIIRIE 1937. MussoLini viziteeza BerlinuL. Este uimit de aerut de autoritate allui Hitler in tirnpul cuvantfiril ecestute tn fata e zecidemiideoameni,langasteagulnazistfluturand. Hitler ave a 0 cu totut aLta atitudine fata de momentulin care fusese refuzat de Mussolini, in timpuL vizitei sale de La Venetia. Mussolini a Deus lunimait.§rziu,adecla-

putere rnonoiata si. urrnand exemplul Germaniei, ItaliadinLiga

Luna martie a urrnator. Mussolini

este lnstiintat asupra anexarii Austriei de catre Germania. Mussolini se opusese in trecut aceslei unifidiri.Afostfoartenemul\umitdefaptulca Hitler nu l-a consuLtat In aceesta privinla. dar nu a intreprinsnicioacliune.Maitarziu,inlunaiulie.s-a aratat de acord cu politicile rasiste ale nazistilor, dectar-and ca evreii no sunt cetateni italieni.

Hitler a cretins apoi Cehoslovaciei sa-i cedeze regiunea suoete. preponderent locuita de etnici germani. Cehoslovacia tncbeiase un pact defensiv [U Anglia si. daca Hitler ar Ii atacar-o. s-ar fi ajuns. cu siguranla, la razboi. Pentru a se rezoLva eceasta sttuatie. a lost orqanizata 0 ccnterinte la Nunchen. Printre perticipemi se aflau Hitler, alia-

tulacestuia, Mussolini!?ipremierulAngliei,ministrul Neville Chamberlain. Fiind poliglot, Mvssolini putea tnteteqe limbile engleza, qerrnana ~i franceze. devenind astfel, principalul intermediar tntre negociatori. Et a convins Franta ~i Anglia sa accepte anexarea regiunii sudete de catre Hitler. PriD aceasta actiune. et a atins apogeuL prestigiuLui obtinut in cariera sa

... MussoLini a fostpurtatorul de cuvantal lui Hitier la ronferlnta

... invremeaincareafostliicuta aceastafotografie.Mussotininu ilmai consideraAdotf Hitler un

o mare greseala politica

In luna maiaanului 1935, Mussolini l-e trimispe contele Galeazzo Ciano la Berlin pentru a forma 0 atianta militara cu Germania, ese-numttut Pact de Otet. Acesta stipula ca fiecare dintre tari trebuie

Parada organizata In onoaree lui Mussolini. cu ccazla vizi!ei sale la8erlin1nanul1937

Benito Mussolini

sa acorde ajutor militar celeilalte in cazul In care

ar Ii izbucnil un razboi.

MussoLini credea ca, mai devreme sau mai tarziu, razboiut va incepe in Europa

Pactul de ate! reprezenta. de tapt. preqatiree pentru razboiul pe care MussoLini it considera inevitabil. Aces! pact stabilize ltalia epuiaata de razboaiele din Etiopia $i Spania. Cu toate acestea, Hitler a actionat mai repede decal se astepta MUS501ini. A semnat un pact secret de neagresiune cu Uniunea Sovietke si a invadat Polonia in 1939. PoLonia semnase un acord defensiv cu Anglia, iar Anglia s! Franta au declara! razboi Germaniei. Izbucnise At Doilea Razboi Mandial

In anut urrnatcr, Hitler ainvadat Belqia si Olanda.

Puterilor Axei

Dupe capitularea Frantei. Mussolini a dectarat rezboi Greciei. Scopul eceste! actiuni a fost aceta de a consolida pczitie Italiei in regiunea mediteraneana. insa armata italiana era vLaguita de razboiuL care se destasure in Africa. in 1941, ItaLia pierde Etiopia in tate trupeLor invadatoare enqleze Mussolini a test bLamat pentru acest esec tactic, atat de cstre Hitler. cat s! de catre poporul itaLian.

In luna iunie a anului urrnator. Germania rupe pactuL de neagresiune !iii dectara razboi Uniunii Sovietice.ltaliaa ccnttnuet sa seimptice tn razboi. darnu mai avea resursepentru a tupta sr tmpotriva Rusiei; cu toate ecestee. MussoLini era nevoit sa tst susttna ettatut.

In august, fiuL lui Mussolini, Bruno, moare

intr-unaccidentaviatic,iar cu sofia sa, Rachele. se

Mussolini

sesimtetotmairau.fiziC$ipsihic:suferadegastrilacronica$idepeurmadezechilibrelorpsihice Singurul supor! allui Mussolini rarnene amanla sa, Claretta Petacci.

InI:1tucat din funcpa de prtm-ministru Odata cu atacuL de La Pearl Harbour izbucneste razboiut americana-japonez. Conflictul ia o arnptcere globala. pe de 0 parte attandu-se Puterile Axei - Japonia, Germania !iii ltalia. iar de ceatatte parte. Putertte Aliate - America. Anglia $iFranta.ltaliainsacontinuasaseafleindeclin, iarMussolini numai primeste sustineree poporului italian

Prtn tntrenceres sutertta tn Tuniste tn tuna me! a anului 1943, ltalie pierde ultima colonie african a Astfel, Pulerile Aliale obt!n a pozitie streteqice de unde puteau invada ltelia. Bombardarea ItaLiei a inceput In iulie. Liderii Partidului Fascist sf-au dat seamacaltalianuputeasacapitulezesiauince-

I

"Armata itatianli a lest devaslatli de rlizboiUI din Ellcpia ~i de inlervenjia in Rlizboiul Civil Spaniol

put sa uraeascs ptenurt pentru tndepartsrea lui Mussolini de La putere

La Conventie lnteroaticnala a Partidului Fascist, membrii au votat inlaturarea lui Mussolini din tuncna de prim-ministru. Mussolini a fost uluit de determinarea cu care a fost luata eceasta decizie. A doua zi, regeLe Victor Emmanuel at III-lea I-a inlaturat pe Mussolini din tunctte $i t-a inchis La Campolmperalore.

MUSSOLINI CA PILOT

Mussolini era un barber cu 0 statura robusta tllor, care a ocupat ~i ehberat orasul Fiume, caruiall placeeu orovocertle. Dupa ce a deve- avea atesrat de zbor ~i a pilotat avioane in

nit prim-ministru, a contlnuat sa cnareasca misiuni de lupta deasupre Austriei,teritoriu

Ii racea sa tresara pe eel cu care se jntalnea inamic in Primui Razbci Mondial. Mussolini

jnramplator cand cauree In rnuntf (hiar ~i simtea. intr-un fel, ca O'Annunzio este rivalul

dacaaveaproblemepoliticederezolvat,Mus-

solininurenun!alaplacereadeacalari. razbor

De asernenea.Ii plecea sa piloteze avioane, Rusiei, in 1941,Mussolinia tosr rnsarcinar sa

chiar mai mult decat sa calsreesca. A devenit monitorizeze linia frontului din ucrerne. Cand pilotlascurttimp dupa cea orqanizat parti- s-a lntcrs de la conferinta cu Hitler, a ptlotat dul fascist. D'Annunzio, simpatizantul fasci$- sinqur avlortul.

I

Via~a si vremurile

Caderea fascismuLui

incercare de revenire

INLocu,TORUL LUI MUSSQUNI pentru postut de prim-ministru a fost Pietro 8adoglio. El a ardonat dizolvarea Partidului National Fescist s: arestarea membrilor ss. Liderii PartiduLui Fascist au surprinderedeaceastadecizie,fiind

suduLltaliei.

luna septembrie. Germania a invadat ltalie $i a ocupat teritoriiLe din nordul Ramei. Badoglio si regeleVictorEmmanuelal III-leaau fast nevolt! sa

zile mai tarziu, Mussolini a fosteliberat din inchisoarea situate in munli prin interventie forlelornazist€$iazburatspreGermania

Hitler a crdonat vechiului sau aliat sa creeze un noustatfascistinparteanordicaaltaliei,Q(upata de Germania. Mussolini ar fi fost conoucatorut noului stat. Republica Scciata ltaliane. Centrul ar fi urrnat sa fie Sale. un craset pe malurile lacului Garda. Aceste urma sa fie un guvern-marioneUi al lui Adolf Hitler. Tara se etta sub control german ,?i Mussolininuaveapreamultedefacut

~ in data de 20 iu lie 1944 a

avut loc o incercare de asasinat asupra lui AdoU Hitler. Bomba a fostdetonataincartierulgeneral alnazislilor.

.... Mussolini~icelcareiiva lua lo(ul in func!ia de prim-ministru. Pietro Badoglioldreapt,,1

Un plan de pace care sose§te prea tdrziu

Razboiut s-a intensificat in PensinsuLa ltaLica PuteriLe ALi ate s! regele Victor Emmanuel alill-Lea

au tncercat sa Republica Societe

statut-martoneta fascist.

Mussolini a tncercat sa Ii elimine din Partidul Fascistpeaceimembricareausus\inutinLaturarea sa din Iunctia de prim-ministru.ln cursul unei astlel de actiuni de purificare a fost ucis ~i ginerele sau, Galeazzo Ciano. MussoLini tnsusi a aprobat execufia lui Ciano.

In luna iunie 1944. Puterile Aliate reusesc sa ocupe Rorna. Doua luni mai tarziu are toe debarcarea din Normandia. iar Franta va Ii eliberata

.... Francisco Franco. dictator alSpanieLOe.iafostin continuaretintaunorcritici severedininlreagalume dupa eel de-al Doilea Razboi Mondia!. a reu~itsai$i men!ina pozi!iade dictator pana la sfar~ilul vietfi.

CAI.ATORU iN TlMP

CEI TREI MARl DICTATORI AI LUMII

De trecare datil cand se vcrbesre despre dicta- G i bra I tar u I, rorltfasdstt.numelefut Benitc Mussolinisial lui poarta spre Adolf Hitler sunt, filrij lndniala, mentionate. in Marea MediteEuropa a mai exlstat insa un dictator fascist care rena. se ana sub nu trebuie trecut cu veoeree: Francisco Franco. stapanlre brttece! care a detfnut controlul Spaniei dupa Razbo- nidi. in timp ce

iul Civil Spaniol Marocul, situat

In urma reusltel revorre! sale militare din pe pertee cea-

1939, Franco a preluat ccntrolul total asupra lalta a srramto-

Spaniei.Hitleresterecunoscut pentru unnzarea PartiduluiFascistcamodelpentrucrearearegi-

FrancodevineliderulSaniei R~2boiulCivilSpaniolseineheie ~i Franco i~i msteureeza cictatura absctuta

1919 3 MU550liniiior anizea2a e tesc ti

1919 9 Hitter intra in Partidul Muncitcresc Socialist German

Politicieniidedreaptapreiauputeresdupaalegerile dinSania

Hitler devine Cancelarul Germaniei

Mussolini esre inlatural de la pulere~i Partidul National Fascist este di~olvat Mussoliniesteimpuscat.Hitlersesinucide

Nazi tii sunt iolriinti de PuterileAliate 1975111 Franco moare din caure naturale

rii, se ana sub stapanirea Spaniel. Acest tapt a cauzat 0 relatie tumunoasa intre Spania ~i Anglia. Spania a refuzat sa intre in eel de-al Doilea Razboi Mondial de partea Puterilor Axei I'i a ramas neutra. tnsz pana ~i stmpla exts-

mtervemta Italiei ~i a Germaniei in

etre politics a Europe! era

Hitler ~i II Duce Mussolini, Franco s-a autoproclamat conoucatcr suprem.in acest fetfasctsmuls-atransmisdeladictatorladictator.

(and Spania a devenlt 0 fasctsra, situ-

complfcata.

Francisco Franco nu a participat la eel de-al Dollea Riizboi Mondial ~i. in coosectots. a fest singurul dictator fascist care a suprevieturt ccntlaqratfet mondiale.

Benito Mussolini

La scurt limp de sub ocupat!a cerrnans Intre limp, armata Puterilor Aliate tnatntase spre baza Pensinsulei Ita Lice. Lucrurile Luau 0 tntorsatura neqafiva pentru Puterile Axei.

Mussolini$tiacasfar$itulesleaproape.lnlunamartie a anului 1945 cere un armistitiu Puterilor Aliate. Cu loale aceslea, 0 factiune anti-Mussolini, cunoscute crept .. partizenii'botarase deja sa Il ucida

II Duce este spdnzurat ell caput in jos in fata intregil lumi

Mussolini nu rneiavee nieio S-a hotarat sa fuga in Elvetia. cu cis!i, irnpreuna cu amanta sa, Claretta Petacct. plsnuiserasameargaseparaldinmotivedesiguranta

A doua zi, pe malul Lacului Como, Mussolini i-a scris 0 scrisoare sctiel sate, Rachele, in care Ii marturiseadiestesingurafemeiepecareaiubit-o cu edeverat

Mussolini a pLecat cu un convoi de camioane ale nazistitor pe care l-a intalnit tntamptator. dar au lost blocati de partizan! In orasetut Oongo Germanilor li s-a perm is sa treece. Mussolini insa a fost retmut. Se deghizase in soldal german, dar a fost recunoscut si arestat. CLaretta, care Il Insolea, a tost s! ea erestata

Partlzanucare s-au rtdket sj eLiherNeltaliadeinflucn\anazisUi Aufostimparli!iinmaimultegrup5ri, riisp~ndite pe intreg teritoriulltatiei.

Au lost dusi la Mezzegra,iarultimete nopti levorpetreceimpreuna in case familiei De Maria

In dimineata urmatoare. lortete parlizane au venit sa il Intampine pe MussoLini, imedial dupa ce acesta $i-a terminal micul dejun. Parlizanii prtrnlsera ordin sa taca orice este neeesarpentru ca Mussolini sa nu devina din nou o amenmtare. Mussolini, iubita

tea ministri ai Italieneau test

CortinacazusepesleviataomuluicareaadusfascismuLinLume.

Trupurile netnsuftetlte ale celor doi au fast duse laMilano.Dupaceaufostpurtateprinmul\ime,au fast atamate de picioarela o statie de benzine.

A doua zi, Adolf Hitler s-a sinucis, tmpreuna eu Eva Braun. Ulterior, Japonia ,?i Germania s-au predal necondtttonat. iar eel de-al Doilea Razboi Mondial s-a lncheiat. insa acesta a reprezentat inceputul Razboiului Rece Intre Statele Unite si Uniunea Sovietica

I

... Oeharcarea din Normandiaa asiguratvictoriaPuteritorAliatein cct de-At Doitea Razboi Mondial. A fostamanaUidincauzacondi\iilor atmosfericepotrivnke

I

Evenimente marcante

Absolutism ~i opresiune

Fascismul are la baza 0 filozofie absolurisra care a crear dicraruri, In Italia ~i In alre ~ari din lume, negand individualismul arat de apreciar de civilizaria rnodema. ell toare aces tea, in secolul al XX-lea, filozcfia care neaga valorile mod erne a devenir o fefTa polinca de luat in scama. Ce urmarcsrc filozofia fascisra?

o deviere de la filozofla existenta

F ~X~~e~I'~I~ ~';l:~I~'~'~ I~~~~~~\~~alr~, 5:~oel~i~t:~

diferitevariantealefascismului, in tcnct!e de eel care L-a 'in apticere. insa toate formele tas-

au imparta?il ecetasi seop: subjugarea intregiilikiiinmainileunuisingurconduditor.

Mussolini va deveni fascistul perfect. Au existat inaintea Lui alti tasctsu pe ete carortoeis-e bazat, dar ulterior $i-a format propria fiLozofie.

Dups caderee ImperiuLui Roman, ItaLia a fost recuse. faramitata in zeci de state neinsemnate $i erase-state precum Ftorenta. 0 rruscere a natio-oattsutor itaLieni a dus La unificarea PeninsuLei Italice sub domnia Lui Victor Emmanuel aL tt-tea din regatuL Sardiniei IlaLia incepuse sa fie dorninata politic de nenonatistl oe artpa oreecte

Cu loa Ie acestea, chiar $i ce statul-nati-

une a fosl unifica!, Italia era rnacinats de

probleme. Decalajete mari intre boqati $i ssraci chinuiau lara. Cu toate acestea. conservatorii de dreapta oomineu tnca quvernut si nu era inca loc pentru reforrna

Socialistii si radicalii au tnceput sa reclame necesitateauneirevoluliideplinepentruaputea

realize relormele.

Mussoliniinsusi era La acea data socialistsi era de acord cu asertlunlte radicalilor. Cu toate acestea, incepuse sa seindoiasd'i de faptul ca soc ietatee ttauana ar putee f schimbata dec revotuue socialists. Credea ca $i in cazul in care se va produce 0 schimbare. ee va cere mult prea mult timp

Perfectiunea fascismului

Alessandro Mussolini sl-e tnftventat fiul de la 0 varsta !oarte frageda sa devine socialist. Pe cand Lucracaredactorlaziarulpartidului,ajunsesesa creede ca situ alia societe din Europa acelei vremi nu va putea Ii schirnbata printr-o lupta care sa ducaLarasturnareaclaselorsociale.

La baza filozoliei lui Mussolini se etta. de asernenee. marxismul. Prima tnttuenta exercttata de qandirea marxista asupra lui MussoLini a fast aceeadea-Llacepeviitoruldictatorsarealizeze importante revolutieiinproducereadeschimbari

societate. in acesl lel, MussoLini liLozolie. setectand anumite $iincorporandu-leinpropriulsausistern de qanotre.

Erafascinatdeconceptullui Friedrich Nietzsche de !iinla ideala sau .. Suprecmt. Aceests !iinla ideala ar fi reusit sa atinga limitele extreme absolute at posibiluLui uman si t-ar Ii inLocuit pe lisus Hristos. devenind conducatorut omenirii Cu declaratia .. Dumnezeu a murtt". Nietzsche i$i exprtrnase credinta ca Dumnezeu nu era un instrument care sa pceta rezolva reetitattte societalii moderne. Aceesta idee a fost rapid ecceptata s! adaptata de catre ateistuL MussoLini

Economistul ViLfredo Pareto va avea $i eL 0 influenla oeosebita asupra filozofiei lui MussoLini. Pe cend locuia in Etvetia. MussoLini a ascultat un discurs at Lui Pareto care scotea in evldents teo ria eliteLor. Conlorm lui Pareto, soctetatee era (onousa de o ctase a etttetcr. un grup restrans care urrna sa lie inlocuit in mod ciclicde 0 alIa ctasa aeliteLorcare,evident,savizeze

Pareto considers ca puterea a dintotdeauna

transrnlsa oeta o ctase deeLite laalta.

Benito Mussolini

Carisma ~i staiura

puteriifascisle

I

Lasali-ne sa merqern cu crucea inlre dinti, cu bomba in rnaini ~i cu ura nemarginila in inimi.

.. MU5501iniinconjurat deco\egii siii fa5ci~ti. Pem3suracei~i consolidainUuen!alaputere,Mussolinideveneatolmaiizolat

va conduce rasa urnane. Aceasta idee va reprezentabazateorejicaadiciaturiiluiMu550lini

a Lui

in cere trebure orqaouata o tie?i cum trebuie resturnate eceesta tucrere. Sorel a pledat pentru utilizarea grevelormuncitorilorcaun act de violente neceintr-un

avea 0 deli n iti e d eoseb i ta s! 5 i n 9 u La ra a "vi rt u ~i i"

I

Totalitarismul

Evenimente marcante

Pentru a-s! pune in practice ideile politice, Mussolini credea di trebuie sa determine maseLe sa qandeescs asemenea Lui. insa guvernului sau i-s lipsitin principal aceasta abititate

Din exoertenta acurnutata in Primul Razboi MandiaL, Mussoiini a ajuns la concluzia ca 5U(cesuL intr-un conflict militar are la baza solidarita tea grupului. Dupa ce se OPUS€s€ aclivismului anti-razboi at Partidului Socialist, era firesc sa gandeasca astfel. Trebuia luat in considerare cal deslabaerainfluentaltalieiinaintedeunificare

Mussolini. De aceea,

solidaritatea cheta peotru reustte

La vrernea cend pretuase puterea, Mussolini ajunseseLaconcluziacalupteleintreclaselesocialenumaierauposibile.Nudoreaorevoluliesociala. ci unilicarea capilalistilor ~i a muncitorilor sub stindarduLstatuLui fascist. Egalitateaarfifost men\inutaprintr-odictaturatotalitara.Astfelafost desavar;;ita metodologia politica a fascismului

Marea criza eccocmfca din 1929 a evidentiat puncteleslabealesistemului capitaList. Mussolini credea ca aceasta ilustra superioritalea totalitarismuLui, in comparatie cu sociatismut ~i capitaLismuL. MussoLini a afirmal ca sislemul fascisl va Ii pus in sLujba poporuLui, prin transferuL mecanismelor de prcouctte catre stat (de fapt, un concept de stangai si venerarea statului rnai presus de orice [un concept de dreaptal

FascismuL a accentual rolul intregului asupraindividului;;iconsiderasacrificareauneiparti aindividuluiinbeneficiuLinlreguluicaavand 0 importanta suprema. Cu toate acestea. pus in practice. sisternuttescist cres probleme de lncal-

a drepturilor omuLui oentru cetstenf Italiei. sistemuLdeguvernarelascist.voinlapoporuLuinuseregase;;teinacliunileguvernului;voinla arbitraraadictatoruLuiestelorlamotriceaadmintstratiel statului. Fericirea oamenilorera dependentadedictator,iarceicarenuaveauincredere in acesta urmau sa fie privati de or-ice drepturi

Cu atte cuvtnte. dictatoruL avea puterea absolute $i actions dupa cum considera a fi benefic pentru poporul sau. prin puterea arbitrara.

Pract!c. acest lucru a dus La imposibilitatee exerciterii vreunui controLasupra masurii in care vointadictatoruluicorespundeacuinteresulpopuIatiei. in cete din urma. intr-un sistern de guvernaretotalitarnupotexistanoliunica .. binetseu reu" ci doar vointa dictatorului. Cu

in perioada celui de-al Doilea Razboi Italias-aaflalsubconlrolulunuiastfeLdediclator totalilar. Mussolini era asemenea unei masinarii navatmce care nus-a pututopriinmomentulcoliziunii salecu perioada de criza

Totalilarismul determinal de lilozofia tascista

a adusin plan netfoneusrnotttatian care i-a

facut pe se se stmta eqeticu cetetatte rnan

puleri. Cu toate ecestee. pe cat de repede a aparut. pe atat de usor s-a prabuslt sub propriite excese

& Tarani italieni lainceputul secoluluiXX. MuUi dinlre erereu tcerte siirad~inu de\ineaupamanturi.

Brigada de tineret a Partidului National Fascist, in uniforme, alinalainformalieperfecla.

· Benito MussoLini

I

DICTATORUL SIIUBIRILE SALE:

FEMEIA CARE L:A IUBIT PE IL DUCE

un loe in care sa straluceasce. tn

a fost arnante

lui MU5501ini Ea tacee din

I

Vie!i paralele

Filozofia totalitarismului §i oamenii care i-au dat viata

,

Epoca nelinistii, a genera~jei pierdute a fosr, de asemenea, epoca in care si-au facur apariria pe scena istoriei fascismul modern ~i toralitarismul. In 1939, democrauile liberale din Marea Briranie, Franta, Scandinavia §i Elverta erau 0 realitate. ell reate aces tea, in alte paqi ale Europei, fel de fel de dicratori tsl lnaltau viziunile intunecate. Dictarura parea sa fie tendinta viitorului. Dar si a prezentului.

Hitter-s-a nascutin Austria, in anul1889. Aebandonat scoeta la varsta de 14ani siavaqabondet timp de patru ani.Inainte se plecespreViena pentruaincercasadevinaartist.S-ainscrislaAcademiaSuperioara de Arte Frumoase. dar nu a fost admis. Ajuns din nou pe strazi, Hitler a tnceput sa adere la ideologia nalionalista_lnVien3s-aconvinsdefaptulcagermaniisuntorasasuperioara,stapaniinaturaliairaselor inferioaredinEuropa_Candaizbucnitrazboiuldin 1914, Hitleraconsideratcaavenitmomenlulizbavirii. Lupta disciplina din razboi i-au dat un sens tn vista. Viate era 0 lupts ,?i razboiul, de asernenea. Era conjuncture idealapentrucasentimentelenalionaliste,?isocial-darwiniste ale lui Hitler sa ia amploare Dar odeta cuintranqerea din 1918,viziuneasaasupralumiiafostputerniczdruncinata

Inters acasa dupa tncheierea razbotutui. Hitler a inceput sa lina discursuri incendiare pe strsz! tn Ieta unorgrupuri nelnsemnatedeoameni. NUlipasacalioameniilascultapanalacapat,cidoar Iaptul cs putea sa rosteascsln plinastrada mesajelesaleantisemite,?inalionaliste.Oaraameniichiar

in 1921, Hitler a devenitliderul unui par-tid 1923 Hitler a organizat un com plot, pteceno tn mars spre MLichen, dar a esuat. fiind trimis in tnchisoare pentru 5 ani. Pana in 1928, Partidul Nazist avea 100.000 de membri, iar Hitler pretuese contralul absolut at acestuia. Nazistii inca reprezantau un grup politic marginal, dar evenimentele din 1929 $i 1930 au indus un nou fanatism in aderarea la programul politic allui Hitler, Nurrerul somerilor din Germania ajungea la 1,3 milioane In 1929. [n anul urrnator; aces! nurner a crescut la 5 milioane, in timp ce productia industrials a scezut cu mai mult de 50% In 1932. in acetas! an, 43% dintre germani erau semen. in aceste condirii. Hitler a inceput sa te promits germanilor refacerea economiei, preeum $i revizuirea militare si politica a clauzelor specificate in Tratatul de la verseittes. Oiscursul seu s-a adresat mai ales clasei de mijloc - birocrati. functionari publici $i profesori. In data de 30 ianuarie 1933, Hitler devine, ln mod alicia I, Cancelarul Germaniei

Redresarea economics $i contextut favorabil au tecut ca Hitler sa castiqe multi sustinetori. Nazismulse ghida dupa doua idei principale "Lebensraum" [spatiu vital] si rasa. Pe masure ce Germania i$i recspata puterea economics o;;i io;;i retecea torte rnilitara. Hitler a inceput sa incheie atiante cu alli dictatori ,?i sa i$i extinds puterea. in tot acest timp, Europa Occidentals nu s-a implicat ~i i-a facut concesii lui Hitler pentru a evita un nou razboi mondial. insa razboiut a izbucnil in 1939 dintr-un motiv anume - ambitiile lui Hitler nu aveau limite. Pana la sfar situl anului1942,armatelenazisteauoblinutvictoriiimpresionante.AgresivilateaforlelorhitleristeeraatatdemareincatafosInevoiedeocoalilie puternics pentru a distruge imperiul nazist In plina crestere. Palla in vara lui 1943, cursul evenimentetor s-a schimbat, iar dai ani mai tarziu Germania era in ruine. Reich-ul de 0 mie de ani.visat de Hitler, a avut a viata cu mult mai scurts.

Dictatorul pe care H admira Mussolini Adolf Hitler (1889-1945)

Benito MussoLini

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

I

& Personali!a!ile din casetele pe fundal gri sunt prezentate in detaliuinaceslcapitot

AutoruL !?i activistuL Gabriele O'Annunzio (1863-1945)

Gabriele d'Annunzio, nascut Gaetano Rapagnetta 11863-19381 a lost poetut. jurnalistul. romancierul, dramaturgul ~i temerarul care a avut un rol controversat in potitica, si anvrne acela de ligura onontica a fascismului italian ~i de mentor allui Benito Mussolini

D'Annunzio este deseori considerat precursorut ideilor si tehniciLor fascismului ltatian. idealurile sale politice clare au iesit to evidents in Fiume unda impreune cu sindicalistul Alceste de Ambris, a realizal 0 constttutle. "Carta del Carnaro" De Ambris a redectat cadrul legal ~i politic la care d'Annunzio a adaugat ebilitatile sale de poet De Ambris era liderut unui qrup de marinari italieni rascula\i care si-eu pus nave in serviciullui d'Annunzio Consntuitie puneabazeleunuistatcorporatist,cunouacorporaliicarereprezentaudiferitesectoareale economiei imuncitori, anqajati, profesionistil, iarcea de-a zecea reprezente fnntele umane .. superioare" [eroi. poeti. proteti]. Conform .. Eartei", rnuzica era considerate principiul fundamental al statu lui

Benito Mussolini a lmprumutat 5i a imitat cultul dictatorial al lui o'Annunno. metoda acestuia de a quvema ln Fiume,economia statu lui corporetist.trucurite oe scena. ritu alurile publice nationalists emotionantein mesa. salutul roman, intreoarite retonce adresate mul-

tim ii, discipolii in cama,?i neqre. Arditi, cu actiurute lor disciplinare, reactftte salbatice si reprtmsnte violente asupra dizidentilor. Se pare ca D'Annunzio ii forte pe oponentn sai sa bea ulei de ricin pentru a-l umili sau pentru a-i ucide. Aceasta practice a oeveoit un instrument comun iii pentru .camasile neqre ale lui Mussolini. D'Annunzio a sprijinit 0 politics externe expansionists a Italiei $i a satutet invazia din Etiopia

I

vent vidi, vici". .. Am venit, am vazut. am Invins". Acestee sun! cuvintele omului care a schimbat cursut istoriei qreco-romane

lulius Cezar s-a nascut la Roma in anul 100 l.Hr. Familia sa tacea parte din artstocratla ventabila a Romei, petncenn. Cu ajutorul unchiuLui sau, Gaius Marius, in anul 86 i.Hr. a lost numit .jtarnen dialis linallul preot allui Jupiterl.ofunC\ieclericalaarhaici'i,iaraputere_Cutoateac€stea. ea l-a facut pe Eezar sa seidentifice cu o politica extrerntsta. A rnai tacut un pas cstre radicalism atunri rand s-a casatorit cu fiiea lui Lucius Cornelius Cinna. Cornelia in 84i,Hr.

[n anul 69 i.Hr., Cezar a fost ales .chestor" Sotia lui a murit la scurt limp dupa aceea. Printr -o rnanevra pur politidi,Cezars-aiolositdeaceastaoportunitatepentrua-ielogia pe unchiut sau. Ceius Manus.sipe socrul sau, Clnna. in timpultuneraliilor sotiei sale. Apoi s-a casatont cu Pompeia, ruda a lui Pompei. Cezar a fost ales chester in 65i.Hr. [functieincarecastigaomarepopularitateprinorg anizarea delupte de qladiatoril, .. pontifex maximus I..mare preot"] in 63 I.Hr. si .. praetor" Lpretor"l in 62 i.Hr; Pana la eceasta data, Cezar i$i tacuse deja un renume de am politic. In urma unui scandal. a divortat de Pompeia. Ulterior a fost numit guvernalor at Hispaniei, in 61 iHr Cand s~a intors la Roma. in anul urmator; si-s unit tcrtele cu cele ale lui Crassus si Pompei, tcrrrend primul

Imparatut Romei Antice admirat de Il Duce lulius Cezar (100 i.Hr.-44I.Hr.J

48 i.Hr., Pompei a fast ucis de un ofiter at regelui Ptolemeu. Cezar a ramas in Egipt peste iarna. petrecandu-si timpul cu regina Cleopatra.

Nihilistul care a initiat teoria supraomului

Friedrich Nietzsche (1844-1900)

Friedrich Nietzsche a fost un filozofgerman de la sfersitul secolului alXIX-lea care a zdruncinat fundamentele crestinismului si ale rnorelitatii tredltlonate. Credea mai mult in viala, creativitate, sanatate siin realitatile lurniiln care traia de cat In prornisiunite uneivieti de dupe moarte.Nucleulfilozoiieisaleestereprezentatdeideeade .. attrrnare avlettri aceastatmpticaoanalizaonestaatuturordoctrinelorcareepuizeazaenergiilevietii.oricatdeimportante arfi tost acestea din punctdevederesocial.Adeseas-avorbitdespre Nietzsche ca fiind unul dintre primiifilozofi existentialisti, ideile sale inspirand personalitsti proeminente alevietii culturare.inclusivdansalori.poeli,romancieri.pictori,filozoii,sociologi$irevolulionari

Gandirea lui Nietzsche a avuto inftuenta deosebita In secolul XX. in special in Europa Continenteu. [n deceniulal trettea. unele dintre ideile lui Nietzsche au fost tnsustte de nezistii $i tascistf italieni. Exeqetii nazismului au strans diferite pasaje din scrierile lui Nietzsche. care, apoi, Juxtapuse,justificaurazboiul,agresiurlea$idominajia,innumelenalionalismului$ialautoglorifidiriirasiale

Benito Mussolini

I

Papa care a cooperat cu Mussolini Pius al XI-lea (1857-1939)

Papa Pius at XI-lea I,?i tncepe pontificatulta data de 6 februarie 1922: a fost suveranut Vaticanului din 1929 ,?i pima la rnoartea sa, la 10 februarie 1939. Obiectivele lui Papa Pius at XI-lea au fast acetee de a nucsore prapasne dintre papetitate st quvemutitatian. precum de e recunoasterea suveranttatf Stantutul Scaun.Acesttela dusta semnerealn lateran eLI guvernul italian $i stabilirea independentei statului Vatican

Pentru a-$i sustme noulregim. Mussolini era olsous satnche!e un acord. Dupe ani de neqocieri. in 1929, Papa a supravegheat semnarea Tratatelor de pace de la Lateran eLI quvernul italian. [n conformitatecutermeniiprimuluitratat,ora;;ul-statVatieandevine suveran 10 enclava in intenorut Romeil, renuntandlapretentiileasuprafostelorteritoriialestatelor papale

Reletie veticanului eu guvernullui Mussolini s-a rieteriorat drastic In urrnatcrii ani, din cauza arnbitiilor totalitariste ale lui Mussolini de a stirbi. tot mai mutt. autonomia Bisericii. De exernptu. grupurile detineri ai Bisericu au los! dizolvate in 1931, pentru a permite organizatiilorfasciste de tineret ale lui Mussolini sal?i msteureze dcrrunatia. in consecinta.fn 1931, Papa Pius al XI-lea a ernis eneiclicele .. Non Abbiamo Bisoqno" ["Nu avem nevoie"l. In care denunte statui totalitarisl al lui Mussolini tratamentul pe care acesta II aplica Biserieii. Relatiile cu Mussolini au continuat sa selnrsutateasce

Liderul italian care s-a opus fasclstilor, Arturo Toscanini (1867-1957)

Arturo Toscanini, fiu de crottor. s-a nascut la Parma, In Italia, la 16 ianuarie 1867 A studiat la conservatoarele din Parma si Milano. ineinte de a deveni violoncelist Toscanini a centat in compania unei trupe de opera din ltalia. larln 1886.ln timp ce interpretau .. Aida" if! Rio de Janeiro, dirijorul a lost huiduit. Des! avea numai 19ani, Toscaniniatrecutla pupitru sie avutprima sa expenente ca dirijor.

Toscanini a continua! sa dirijeze siin 1891 a deschis sezonutta Teatrulde opera "Carlo Felice". pana In 1898 a test directorul muzieal al operei La Scala din Milano A devenit eel mai cunoseut dirijor allumii si a lost angaja! de celebre Opera Metropotitana din New York 11908-19151. Era renumit pentru intensitatea qeniela, perlectionismulneobosit, atentia tenomenats pentru detaliilede orchestratie si oe sonorttete. mernoriafotoqr afica, atributeprineare of ere a excetenta inte rpretarilorlucrarilororchestrale;;ideopera; deseorieorectaeroriledinanumitepar!ialeorehestralieicare nu tusesera observatedeceniilntregide

catre coteq.isaidirijori

In ltalia, Toscanini era uneritic acerb alguvernului fascist allui Benito Mussolini. A reluzat se tnctuda imnul fascist, .. Giovinezza".ln concertele sale, iar In 1930, pe cand se alia In Bologna a lost batut de un grup de sustinatori ai lui Mussolini. Aceasta Insa nu t-a impiedicat pe Toseanini sa i;;i exprirne punctele

devederecu privire la potinca s! a ramasin ltalia panainmomentulincaredeveniseclarfaptulcafascismulnuvaputea titntaturet printr-o dezbatere lcqica. in 1938, Toscanini s-a mutat in State le Unite. [n urmatorii 20 de ani, a dirijat Orchestra Filarrnonica din New York si a Infiintat Orchestra Nationals Radio a Americii. Arturo Toscanini a murit pe 16 ianuerie 1957in New York.

I

lnfluente majore

rii acestuia.

Redresare miraculoasa §i framantari nesfarsite

Pascisri! se opuneau poliricilor financiare de neamestec sau de inrervenrie minima care erau dominanre in perioada de dinaintea Marii Crize. Oameni din diferite zone ale esichierului politic afirmau d. poliricile non-interventionisre, promovate de capitalism reprezlnta cauza Marii Crize, iar fascistii au promovat aceasta ideologie, ca fiind "eea de-a treia cale", dupa capitalism §i socialismul marxist.

P~~l~I~(:~~;~~~~~U~:~;~'~~~'~:~t-aOl ::~~~:i:c~an~~

miei,faraexpropiereainmasaamijLoacelordeproductie Guvernele tesciste au nationalizet ramurile industrialeprincipaLe, Le-aucontrolatvaloareape piata ,?i au facut investitii de stat masive. Deasemenea. ei au introdus controlul preturitor, al salariilor sialte masuri de planificareeconomica. Guvernele tasciste au instituit etocarea ccntroteta de stat a resursetor; in special a materiilor prime ,?i a celor din sectorul financiar. Fascismula adoptat, de asemenea, 0 viziune sociat-darwlnlsta asupra retatutor interumane.Scopulloreraaceladeapromovaindivizii .. superiori'·,?idea-ieliminapeceislabi.intermenieconomici,aceastalnsemnapromovareaintereselorcelor mai importanti oameni de atacen.fn timpcesindicatele,?ialteorganizatiialeclaseimuncitoareeraudistruse

Politica economics

a adoptat un program economic non-interventionist moderat-sistemuldeplataataxelorafostrestructurat.s-au facutlncercarideaatrage

streine side a Incheia acorduri romerciate au intreprinse elorturi In veoerea echilihrarii buqetare ,?i s-a renuntat ta subventii. Taxa de 10% pe capitaluI investit rn sectorutbencar s! industrialafostanulata, in limp ce taxete pletite de directorii ,?i administratorii cornpaniilor mici au fost reduse ta jurnatate. Tot capita lui strain era scutil de taxe,iarlaxa pe prcdusele de luxafosl,deasemenea,anuLata.ln plus. Mussolinis-aopusmunicipalizariiintreprinderilor.

Prin legea din 19 aprilie 1923, companiile private aveauexclusivitateTnceeaceprive'?teincheireaasiqurantor ce viats. abroqandu-se legea din 1912 care Infiinlareaunuilnstitutdestatpentruasi,?i care urrnaree sa creeze un monopol de stat z ece ani rnai tarziu. Mai mult, un deerel din

19 noiembrie 1922 a aetivitalile Comisiei

Beneficiilorde Rszboi. timp ce ta 20 august 1923

a fost eumlnata taxa de succesiune In familie.

S-a pus un accent unanim pe ase numitul .. productivism·'-cre'?tereaeconomicanationalacamijlocderegenerarenalionala!?iafirmaremailargaa irnportantei netionele. PanaTn 1925,lara s-a bucurat de 0 crestere economica modestaoer stablctonileslructuraleauduslacre'?tereainfla\iei,?idepreciereatreoteta a monedei nationale.ln 1925 s-a produs 0 crestere semnificativa a specutettltor bursiere ,?i s-a ajuns la devatorizarea lirei. Nivelul migrarilor de capital devenise alat de ridicat. inca! guvernul a Incercat sa Intervtna. De Stefani a fost concedial, programul sau a fost abandonat, iar fascist a inceput sa se imp lice tot mai I nom ie. proportionat cu cresteree accentuate a

Fasctstf s-au opus cu Indarjire tinantar!i capitalismului, dobanzilor neqetive si speculei. unu fascisti. consideraucapitalismulfinanciar .~I!-to'!te marxismului'?i~

De la capar

Italia a iesit din Primul Razboi Mondial slabita. Un conflict nepoputar si ccstisitor .e fost initiat de 0 lara suboezvottats. Pericada de dupa razboi a fost carecterizate oe cresterea inftatiei, datorii imense si depresiune economics qenerauzets. Pana Tn 1920, economia a trecut prin convulsii masive - soma] in

m:~~!~l~~i :li~~~!el~r~~~:~: i~tcl922~i a 7ransfor~~ _

mat economia iarii conform ideologiei fasciste. Nu

a fost adeptul tnterventiitor ecopgmice reoicate. In timp ce a reconstruit scena po tat sa aiba controlulasupra acono tit sa

Benito Mussolini

I

~ Fotba\ul este sportuL

"Sunt satisfacut,

Nu ravnesc nici La revansa, nici La reevaLuare."

Criza resursetor industriaLe,in special a ingredienteLor-cheieaLe revolutiei industriale, a lost contrecaratadedezvoltareaintensivaaexploatariiresurselor

Pe 0 scare rnai larqa. se poate spune di economiatascista a ous ta creeree .. statutuicorporatist" In Italia. o stare de fapt care s-a prelungil pana La tnceperea razbotutor.S.e pornitdeLaideeadea realiza o comunitate nanonata, reprezeotano interesete tuturor partilor implicate 'in viata economics ~i pe care sa te inteqreze lntr-o umtate .. traos-sociatavln perioada 1925-1927 muncitorimea a lost puss sub controlulstatuLui_lnitial.sindicatele non-tasoste.

ronstituiau de asemenea. 0 torte majora italiene

~ GarJ ccntrala din Milano. Aceasta a fost construitii din ordinullui MUS50liniinanul1931

I

lnfluente majore

Criza economics monciata de La Tnceputul anilor '30aLovilllalia,incepandcuanuI1931.Pemasurace fabricileeraulaunpasdefaLiment,aufostpreluate de banci, in tentativa iLuzorie de salvare a Lor - activele utilizale pentru a fineota acbizitiite erau apreape nesemnificalive. Aceasta a dU5 La 0 escatadare a crtzei financiare care a culmina! in 1932 ~i La 0 intervenue majora din parteaguvernuLui_ Dupe felirnentut baneii Osterreichische Credit-Anstalt fur Handel und Gewerbeinlunamaiaanului1931,aceeasisoartaau imparta~it-o ~i banca din Milano, Credito ItaLiano,!?i Banca Cornerciela. Pentru a le sustlne. statula creat

ColosseumuL. simbolullmperiului Roman. MussoLini a lncercat sa reslaurNe gloria Rome;,ordonand cesehreeree a numeroase ~antiere arheologice

Bence Comerctete sl de alteintreprinderi

ln oclembrte tsat atostinnintet .. lmi" (cuuneapitalde500de milioane de lire] careaemis obliqatiuni de stat in valoare de 5 miliarde sijumatate de lire, suma rambursabils In 10ani.Aeestnoieapitala fostimprumutat industriei private pentru 0 perioadg de rnaxirnum Hl ani.

In eele din urrns. in 1933 s-ainfiintat InstitutulpenIru Reconstructle Industrials URI] eare a preluat eontrolul eompaniilor detinute de banci. transtormand bruse ltalia in lara eu eel mai important seetor industrial din Europa cu societaf oetinute de guvern [GLC]. Aceeste a salvat in 1933 Compania Hioroetectrtca din

~Opia!ailalianainsufle!ita

Benito Mussolini

Mostenire politica

Din familia Mussolini au supravietuit sotia dictatorului fascist, Donna Rachele Mussolini, cei doi beieti, vittorto si Romano Mussolini, precum $i fiica sa Edda, veouva conteLui Ciano, Anna Maria. eel de-at treilea fiu, Bruno, a rnurit Intr-un accident de aviatie In timpul unui zbor-testcu un bombardierPlOB Anna Maria Scicolone, sora actritei Sophia Loren, a fost cesstorits cu Romano Mussolini. Nepoata lui MUS50lini este in prezent membra a Parlamentului European din partes ALternativei Societe. un

de extrema oreapte. ette rude ale Eddei

Marea Britanie, dupa eel de-at Doilea

Partidul National Fascist allui Mussolini a fost seas in afara legii prin constitutia postbetics a ltaliei, dar s-au constituit mai multe partide neo-tasciste care i-au preluat mostenlrea politics. Nepoata lui Mussolini, Alessandra Mussolini, conduce unul dintre cele mai importante partide neo-fasciste ale Italiei mod erne, Azione Sociale. Din punct de vedere istoric. celmai puternic partid neo-fascist a fast MSI [Movimento Sociale Italiano], dizolvatin 1995.'?i apoi inlccuit de Alianta Socials care s-a distantat de fascism lliderul acestuia. Gianfranco Fini declarase la un momentdatdifascismuleste.,unrauabsolut"']

Liberta\ii"'afostinvinsalalimitainalegeridecoalilia lui Romano Proci. .L'Unione"

Problematica pusa in discutie de fascism Autrecutdouageneratii.'?ijumatatedelainfaptuirea ororilorGermanieinaziste,daramintirileincatulbura constiinte uamenilor rascsmut qennan si italian forrneaze modelele istorice care definesc aceasta vizi-

ca rnctiv unificatorCel mal al acestor regimuri a fast folosirea .tapilor ispa$itori"pentruaabateatentiapopulatieidelaaltepro-

teronsti sitretattin consecinta

I

Suprernatia armata/militarismul agresiv Elitele conoucetoare s-au identifieat Intotdeauna cu armata $i eu infrastruetura industriata care 0 suslinea, 0 parte disproportionat de mare a resurselor nationaleafostalocataarmatei.chiarsiatuncicand nevoile interne erau acute, Armata era considerate expresianalionalismului$iafostfolositaoric§ndera posibilinvedereasuslineriiobiectivelornationale. pentru a intimida alte natiuni si in scopot cresterf

~Alessandra.nepoataluiMussolinicareadevenitunpolitician