Sunteți pe pagina 1din 6

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/284879040

ARC PESTE SPAŢIU ŞI TIMP: REVISTA STUDII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ

Article · October 2015

CITATIONS READS

0 39

2 authors:

Dan Riga Sorin Riga


Alexandru Obregia Clinical Hospital of Psychiatry Alexandru Obregia Clinical Hospital of Psychiatry
48 PUBLICATIONS   199 CITATIONS    45 PUBLICATIONS   191 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Health-Longevity Determinants View project

All content following this page was uploaded by Dan Riga on 28 November 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ
23
ARC PESTE SPAŢIU ŞI TIMP: REVISTA STUDII DE
ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ
Bridge over space and time: studies of science and culture
Prof. Habil. DrHC. Dr. Dan Riga, Prof. Habil. DrHC. Dr. Sorin Riga
Membri titulari ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
Membri activi ai Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte

Cultura omoară naivitatea şi ştiinţa goneşte armatele lui Mihai VITEAZUL în 1599, cu mai
simplitatea. puţin de 1 an înainte de prima Mare Unire a
ROMÂNIEI).
Academician George COŞBUC (1866-1918), Şcoala ARDELEANĂ (sfârşitul sec. al XVIII –
poet român, folclorist, traducător, fondator al început sec. al XIX-lea) a fost o mişcare patriotică,
revistelor Vatra, Semănătorul şi Viaţa Literară ideologică, culturală şi politică pentru identitate şi
emancipare naţională: Ioan Inocenţiu MICU-
KLEIN (Supplex Libellus Valachorum), Samuil
Editorul-şef al Revistei Medicale Române, MICU (Istoria, lucrurile şi întâmplările românilor),
Doctor în ştiinţe medicale şi medic primar Grigore Petru MAIOR (Istoria pentru începutul românilor
BUŞOI, inaugurează o nouă rubrică definitorie, şi în Dacia), Gheorghe ŞINCAI (Hronica românilor
anume Ştiinţă şi Cultură. Este o continuare şi dez- şi a mai multor neamuri – în 3 volume), Ioan
voltare transdisciplinară-translaţională a segmen- BUDAI-DELEANU (Ţiganiada) şi mulţi alţii.
tului multiaxial alcătuit din rubricile: Editorial, Andrei ŞAGUNA (1809-1873), mare patriot,
Cinste Cărţii, Istoria medicinei, In memoriam, unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la
Cristale informaţionale, In honorem, Informaţii Blaj (3-5 mai 1848), mitropolitul românilor orto-
perene, Perspective, Medicină şi cultură, Medicină docşi din Ungaria şi Transilvania (1864), membru
şi filosofie, Identitate şi cultură. de onoare al Societăţii Academice Române, unul
Rubrica se defineşte eponimic după revista dintre fondatorii Astrei şi primul ei preşedinte, a
omonimă pe care o prezentăm. fost un adevărat cărturar şi om politic român, a
înfiinţat şcoli în limba română (la Braşov şi Brad),
ISTORIE, ŞCOLI, CĂRTURARI: TRADIŢIE ŞI ziare româneşti (Telegraful român), tipografii şi a
tradus Biblia în limba română. Cunoscut de
PATRIMONIU ÎN ROMÂNIA
contemporani drept Omul cu viaţă sfântă, ca Om al
Câteva jaloane, repere şi modele româneşti rugăciunii şi al faptei, a fost canonizat ca Sfânt în
de istorie, ştiinţă şi cultură. 21 iulie 2011, de către Sântul Sinod al Bisericii
Oraşul ARAD (în anul 1131 atestat documentar) Ortodoxe Române.
reprezintă un reper în istoria naţională, un vechi George BARIŢIU (1812-1893), om politic,
centru de civilizaţie şi cultură românească, un te- istoric, publicist, traducător şi academician, fruntaş
zaur de tradiţie şi patrimoniu, de atitudine patriotică al Revoluţiei de la 1848-1849, fondator al presei
şi civică, care în anul 2011 a aniversat 880 de ani de româneşti din Transilvania (1838 – Gazeta de Tran-
existenţă (ocupat de turci în 1522 a fost eliberat de silvania şi Foaie pentru minte, inimă şi literatură),

Adresa de corespondenţă:
Prof. Habil. DHC. Dr. Sorin Riga
E-mail: D_S_Riga@yahoo.com

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXII, NR. 3, An 2015 323


324 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXII, NR. 3, An 2015

al Astrei şi al Academiei Române. Lider al Revoluţiei ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN


de la 1848-1849, ne avertizează ca exeget al ROMÂNIA
procesului istoric pe scara spaţiului şi timpului: O
naţiune fără istorie este moartă. Sistemul Academic din România reprezintă cel
ASTRA (1861) – Asociaţiunea transilvană mai înalt for de consacrare ştiinţifică şi culturală
pentru literatura română şi cultura poporului a ţării şi este structurat piramidal în 3 (trei) niveluri:
român, înfiinţată la Sibiu a avut un rol esenţial nivelul I – Academia Română, nivelul II – Aca-
demia Oamenilor de Ştiinţă din România/Aca-
politic şi cultural în lupta de eliberare naţională şi
demy of Romanian Scientists şi nivelul III – Aca-
înfăptuirea României Mari din 1918. A constituit
demiile de Ramură (Tehnică, de Medicină,
filiale în toată România: Transilvania, Banat, Cri-
Agricolă etc.).
şana, Maramureş, Basarabia şi Dobrogea. ASTRA
ACADEMIA Oamenilor de ŞTIINŢĂ din
a editat reviste (Transilvania, Ţara noastră, Foaia România – AOŞR (1935):
poporului), colecţii de cărţi (Biblioteca populară, – ca for de tradiţie al ştiinţei româneşti a
Biblioteca tineretului, Biblioteca profesiunilor in- înscris în 2015 venerabila vârstă de 80 de
dustriale), Enciclopedia Română în 3 volume, a în- ani, în afirmarea excelenţei şi progresului,
fiinţat un muzeu etnografic şi 1 editură, a organizat valorii şi prestigiului României în civilizaţia
prelegeri, conferinţe, reuniuni şi expoziţii. universală;
Preşedinţii Astrei au fost adevăraţi patrioţi şi titani – ca for de interes şi drept public în consa-
care au construit prin fapte de ştiinţă şi cultură istoria crarea ştiinţifică – sprijină, dezvoltă, prote-
neamului: Andrei ŞAGUNA, Timotei CIPARIU, jează şi promovează ştiinţa;
George BARIŢIU, Vasile GOLSIŞ şi alţii. – ca for academic – reuneşte personalităţi re-
Vasile GOLDIŞ (1862-1934), patriot arădean, prezentative ale ştiinţei la nivel naţional/
om politic, luptător înflăcărat pentru Marea Unire internaţional şi colaborează în plan academic,
din 1918, deputat, preşedinte de partid şi membru ştiinţific, universitar, cultural şi instituţional;
în Guvernele României Mari, academician şi pre- – ca for naţional – restituie ştiinţei româneşti
şedinte al Societăţii Astra a fost un vizionar enci- personalităţile şi opera lor, prin recuperarea
clopedist: Dreptul la viaţă, Conştiinţa naţională, memoriei şi excelenţei ştiinţifice, relevă tra-
Prin noi înşine!, Şcoala cea bună, Societatea de diţia inovării, inventicii, descoperirii şi ştiin-
mâine, Statul universal (titluri ale lucrărilor şi ţei în România, apără patrimoniul ştiinţei în
scrierilor sale). cultura naţională şi universală, construieşte şi
Viaţa, opera şi personalitatea marelui patriot ne susţine cultura identitară naţională).
călăuzeşte vizionar în continuitatea istoriei (ca Responsabilitatea istoriei, tradiţiei şi patri-
drum al spaţiului şi timpului), legând trecutul (stră- moniului în ştiinţa şi cultura românească/ iden-
titară şi universală/globală este construită con-
moşii) prin prezent (şcoala, viaţa, datoria, ţara) cu
tinuu şi transdisciplinar de AOŞR.
viitorul (marea unire, societatea de mâine).
Instituţionalizarea respectului, omagiului şi
Constantin NOICA (1909-1987), academician
preţuirii faţă de Oamenii ţării, de personalităţile,
(post-mortem) a fost unul dintre marii filosofi
viaţa şi opera celor din Ardeal/Transilvania este
români: concepte despre istoria filosofiei (Descartes, multiplu realizată de AOŞR:
Leibnitz, Kant), tratat remarcabil de ontologie (De- – organizarea, activitatea şi excelenţa Filialelor
venirea întru fiinţă), a dezvoltat teme din gno- AOŞR: Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov;
seologie, logică (Scrieri despre logica lui Hermes), – alegerea ca Membri AOŞR: asociaţi, cores-
istoria filosofiei şi teoria ştiinţei şi culturii (Două- pondenţi, titulari, de onoare, onorifici, preşe-
zeci şi şapte de trepte ale realului, Rostirea filosofică dinţi de secţii ştiinţifice;
românească, Sentimentul românesc al fiinţei, – acordarea Titlului de Membru de Onoare
Eminescu sau gânduri despre omul deplin al cul- Post-Mortem – Vasile GOLDIŞ (1862-1934),
turii române). Traducător de elită (presocratici, Augustin MAIOR (1882-1963), Corneliu
Platon, Aristotel, Kant, Descartes etc.), eseist COPOSU (1914-1995), Ion RAŢIU (1917-
strălucit (Şase maladii ale spiritului contemporan, 2000);
Eseuri de duminică, Jurnal de idei) a creat ca en- – decernarea anuală a Premiilor eponimice –
ciclopedist şi a format ca mentor spiritual Şcoala Andrei ŞAGUNA (pentru ştiinţe umanita-
de Filosofie de la Păltiniş (jud. Sibiu) în ultimii săi riste), Constantin NOICA (pentru filosofie,
12 ani de viaţă. psihologie), Ioan URSU (pentru fizică),
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXII, NR. 3, An 2015 325

Hermann OBERTH (pentru ştiinţe tehnice), prin: Zilele Academice Arădene (organizate anual
Vasile GHEŢIE (pentru agricultură, silvicul- şi structurate pe secţiuni/facultăţi), Editura UVVG-
tură, medicină veterinară); Arad (Vasile Goldiş University Press), Biblioteca
– acordarea Diplomelor de Excelenţă şi Ani- Centrală Universitară Tudor Arghezi, Reviste ştiin-
versare, Medalii de Aur şi Jubiliare: Univer- ţifice acreditate CNCS şi incluse în Baze de Date
sitatea de Vest Vasile Goldiş (UVVG) din Internaţionale (selecţie: Studia Universitatis Vasile
Arad – Diplomă de Excelenţă şi Medalie de Goldiş, Studii de Ştiinţă şi Cultură, Fiziologia-
Aur etc. Physiology, Jurnalul Medical Arădean, Studii Ju-
ridice etc.), de sute de cărţi, tratate, monografii,
UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIŞ atlase şi cursuri de specialitate, de Expoziţia per-
(UVVG) DIN ARAD manentă a UVVG etc.
Dimensiunea europeană – postulată vizionar
Înfiinţată în anul 1990 – ca transpunere în fapte de Vasile GOLDIŞ în urmă cu peste jumătate de
a crezului profetic din 1910 Prin noi înşine! şi ca veac: Se flutură imaginea statelor unite europene –
eponim întru cinstire istorică – patrimonială a pa- este realizată de UVVG-Arad prin: Centrul de in-
triotului Aradului academicianul Vasile Goldiş – formare şi integrare europeană; prin iniţierea şi or-
Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad ganizarea din 1999 a Conferinţelor euro-regionale
celebrează în anul 2015, 25 de ani de la înfiinţare. DKMT (Danube – Kris – Mures – Tisa Euroregion),
Sunt 25 de ani de afirmare universitară, ştiinţifică, iniţierea şi organizarea din 2009 a Conferinţelor
academică şi culturală arădeană, transilvană, naţio- euro-regionale UECDA (Unconventional Energies
nală, euro-regională, europeană şi internaţională. in the Carpathian and Danubian Area); publicarea a
UVVG este membră a Asociaţiei Universităţilor numeroase monografii despre anvergura europeană
Europene – EUA, Consorţiului European Carolus a marilor înaintaşi:
Magnus, Asociaţiei Universităţilor Danubiene, – Gheorghe Şora şi Eugen Gagea, Vasile Goldiş,
Asociaţiei Universităţilor Transcarpatice (ACRU), despre cultura Română şi Europeană, 260
Alianţa Universităţilor pentru Democraţie pp., Ed. Gutenberg Univers, Arad, 2004;
(AUDEM), deţinând vicepreşedinţia FEDE – Fede-
– Vasile Man, Baruţu T. Arghezi, un spirit
raţiei Europene a Şcolilor Superioare, organism
European, 121 pp., Vasile Goldis University
participativ al Consiliului Europei. În 2009, UVVG
Press, Arad, 2009 etc.
a fost reconfirmată de ARACIS – Agenţia Română
Astfel, din eternitate, Vasile Goldiş – ca patron
de Atestare a Calităţii în Învăţământul Superior,
spiritual al UVVG din Arad – vede realizate cu
prin acordarea Calificativului Maxim Grad de în-
credere ridicat. prisosinţă crezul şi gândirea sa, acţiunea şi funda-
Oraşul Arad devine o citadelă pluridiscipli- mentele privind şcoala, conştiinţa şi cultura, acţi-
nară a ştiinţei şi multiculturalismului, a lumii unea prin noi înşine, dezvoltarea şi progresul naţi-
universitare şi academice, centrate pe structura, unii române.
funcţia şi transdisciplinaritatea UVVG – Arad:
Muzeul Memorial Vasile Goldiş (în fostul palat al REVISTA UVVG – ARAD: STUDII DE ŞTIINŢĂ
ziarului Românul), Centrul de Cercetări de Istorie ŞI CULTURĂ
şi Teorie Literară Ioan Slavici, Centrul de Cercetare
a Literaturii Argheziene, Expoziţia de artă donată Arcul – puntea peste timp în civism, cultură şi
de Doina şi Baruţu T. Arghezi, Biblioteca Centrală ştiinţă de 1 sfert de mileniu – 250 de ani sunt sus-
Universitară Tudor Arghezi, Grădina Botanică şi ţinute în spaţiu şi în trecut de „pilonul“ Şcolii Ar-
Complexul Universitar Macea, Institutul de Ştiinţe delene, ca educaţie – patriotism – tradiţie – patri-
ale Vieţii, Centrul de consiliere psihopedagogică moniu naţional, iar în geografia prezentului de
PLUSEGO, Incubatorul tehnologic şi de afaceri IT, „coloana“ Universităţii de Vest Vasile Goldiş din
Centrul de sondare a opiniei publice, Centrul de Arad ca integrare universitară – ştiinţifică – acade-
studii iudaice, Centrul româno-brazilian, Centrul mică – culturală în dimensiunea naţională, euro-
cultural italian, Centrul de studii germanice regională, europeană şi internaţională.
Friedrich SCHILLER. Iniţiată în anul 2005 – la 15 ani de la înfiinţarea
Dimensiunea de educaţie continuă – formare – Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad –
informare – publicistică – promovare a ştiinţei şi Revista Studii de Ştiinţă şi Cultură s-a impus
culturii în societatea cunoaşterii şi dezvoltarea dintr-un început prin profesionalism şi valoare, prin
durabilă este afirmată continuu de UVVG-Arad periodicitate (4 numere individuale pe an), şi prin
326 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXII, NR. 3, An 2015

continuitate (11 ani, numărul 1/2015 = numărul 40 – european – global în ştiinţă şi cultură, în filosofie,
al revistei). filologie şi lingvistică, este un spaţiu şi timp difuzat
Comitetul Editorial (Franţa, România), Co- în societatea informaţională, civilizaţia cunoaşterii
Editori europeni (4 ţări) şi Consiliul ştiinţific inter- şi lumea globală.
naţional al Revistei (18 personalităţi, 7 ţări), în Putem exemplifica excelenţa europeană a
complementaritate cu tematica de filologie, filoso- Revistei UVVG-Arad prin numărul tematic de-
fie, traductologie, de ştiinţă şi cultură asigură anver- dicat filosofului englez Francis BACON, baron
gura europeană a publicaţiei. de Verulam. Studii de Ştiinţă şi Cultură, prin ulti-
mul său număr din 2010, a premers aniversările
Francis BACON (1561-1626) ale anului 2011 –
comemorarea a 450 de ani de la naştere şi 385 de
ani de la moartea sa. Filosoful a realizat un remar-
cabil progres în ştiinţă: adversar al scolasticii,
Francis BACON a fundamentat (prin empirism în
teoria cunoaşterii) metoda inductivă: Novum Or-
ganum. Este autorul operei filosofice Noua Atlan-
tidă.
Numărul revistei este intitulat Re-Inventarea
Utopiei: ştiinţă, politică şi religie în modernitatea
europeană timpurie şi cuprinde 3 părţi:
– Partea I: Noua Atlantidă – noi interpretări
• Fundamentele materiale ale utopiei baconiene
• Filosofia istoriei naturale baconiene - un pro-
gram de cercetare
• Bacon, Noua Atlantidă şi întrebuinţările
utopiei
• Despre statui şi lujere de viaţă – Noua Atlan-
tidă şi problema formării convingerilor
• Virtuţi şi cercetare comună în casa lui Solo-
mon
• Francis Bacon – fundamentele teologice ale
filosofiei naturale.
– Partea II: Sursele Noii Atlantide a lui Francis
Bacon
• Modele de complementaritate – Uraniborg şi
Casa lui Solomon
• Ştiinţă utopică şi imperiu – note asupra
Lucrările ştiinţifice publicate în limbile: română,
contextului iberic al proiectului baconian.
engleză, franceză şi germană, rezumatele lucrărilor
– Partea III: Continuări ale Casei lui Solomon –
în română, engleză, franceză, difuzarea revistei în
proiectele baconiene şi începuturile modernităţii
formă printată şi on-line (p-ISSN, ISSN-L, e-ISSN),
europene
schimburile naţionale şi internaţionale cu cca. 100
• Problema esoterismului în ştiinţa baconiană
instituţii, biblioteci, reviste de profil, indexarea per-
• O descriere a faimosului Regat al Macariei –
manentă în cataloage şi baze de date internaţionale o nouă interpretare
(din SUA, Germania, Suedia, Polonia şi România), • Le Père Mersenne – despre rolul unui mentor
citarea lucrărilor publicate în alte reviste şi mono- în secolul al XVII-lea.
grafii, asigură standardul internaţional performa- Numărul se încheie cu o foarte interesantă şi
nţional şi competitivitatea Revistei Studii de Ştiinţă consistentă Rubrică de Recenzii cărţi, fiind prezen-
şi Cultură – UVVG-Arad în scientometrie şi webo- tate şi caracterizate următoarele monografii:
metrie. – Francis BACON, Noua Atlantidă, 169 pp.,
Revista Studii de Ştiinţă şi Cultură – realizată traducere şi studiu introductiv Dana JALO-
la standarde internaţionale, reprezintă un vector, un BEANU, Ed. Nemira, Bucureşti, 2007.
model, o referinţă, o marcă de excelenţă a UVVG- – Peter HARRISON, The Fall of Man and the
Arad, de promovare naţională – internaţională şi Foundations of Science, 300 pp., Cambridge
de marketing cultural. Este un mesager al României University Press, Cambridge, 2007.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXII, NR. 3, An 2015 327

– Stephen GAUKROGER, The Emergence of – ştiinţă şi cultură, artă şi estetică, religie şi spi-
a Scientific Culture. Science and the Shaping ritualitate
of Modernity, 563 pp., Oxford Univ. Press, – învăţământ, şcoală, universitate, academie,
Oxford, 2006. traductologie
– Edward GRANT, The History of Natural – culturalitate, multi-, inter-, trans-culturalitate.
Philosophy from the Ancient World to the Contemporaneitatea crezului patriotului
Nineteenth Century, 376 pp., Cambridge arădean academician Vasile GOLDIŞ (1862-
University Press, Cambridge, 2007. 1934): în lucrarea sa Şcoala cea bună, publicată cu
Revista Studii de Ştiinţă şi Cultură, UVVG- 90 de ani în urmă, în anul 1925 în Anuarul Liceului
Arad, reprezintă un adevărat fond de cultură şi un ortodox român „Andrei Şaguna“ din Braşov,
diversificat patrimoniu ştiinţific european şi afirmă profetic: Şi-mi simţesc sufletul legat de
universal: înaintaşii mei la catedrele acestei şcoli. Mă simt şi
– istorie, istorie comparată, filosofie, antropo- eu modestă verigă în catena dintre trecut şi viitor.
logie, psihologie, sociologie, politologie; Închin omagiul meu celor trecuţi din viaţă şi
– lingvistică, semantică, ştiinţele educaţiei – îndrăznesc cu sfială sa adresez celor de azi rugă-
comunicării – comportamentului mintea să înainteze pe calea bătătorită de gene-
– logică, dialectică, semiotică, stilistică raţiile dispărute.
– literatură, proză, poezie, teatru, film, dans,
balet, sculptură, arhitectură

BIBLIOGRAFIE
1. Riga D., Riga S., Ardelean A., Man V., Cultura tradiţiei şi 3. Riga D., Riga S., Academia de Ştiinţe din România celebrează 80 de
patrimoniului. Ctitorii, toponime şi eponime, Studii de Ştiinţă şi Cultură ani (1935-2015): partea II, Medica Academica 2015; 7(56): 14-17
2010; 4: 96-12
2. Riga D., Riga S., Academia de Ştiinţe din România aniversează 80
de ani (1935-2015): partea I, Medica Academica 2015; 7(55): 12-15

View publication stats