Sunteți pe pagina 1din 66

() .

'
!1;sIOlOG/D
'-' ,
ClJt.JN4 JAPI )J I1IfJ~1t
5'el7 //

-~'3,Y~~
rIITI' fl:'f.JP L.f l;t I ., ';'

:'.u.0. d j -.ÎI
o-----~',:

~ION BRIA

editura enciclopedica
-'(
....J

C
,
-
,

" ,..1

-...
1 ••••

r :

e cz; h
':J
t-.
.....

.--
'.J

~ ....•
.:r;
:J
,......
...••
LJ
..LJ

: ~~ 1
-I
Cuprins

Lista de prescurtăei , o ••• o o •••• , •••••••••••

Introducere o ••• o ••••••••••••••• o •••••••••••••••••••••••• ' • • • • • Il


1. - Cine este Acest Iisus Hristos? o • • • • • • • • • • • • 13
.., - Sursele , o • • • • • • • • • • • • • • • • •. • [5
Biblia creştină canonică ;........ 16
- Evanghehi le o • • • • • • I~
- ..S-a scris ca să credeţi' o o o • o • o o • : • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 20
J. Iisus din Nazaret, fiul Mariei 0'0 • o • o o • "'')

4. Situa ţia religioasă .j politică o • o o •• o • o • • • • • • • • • • ....9


5. 'Botezul 1ui iisus . o • o •••••••••••••••••••••••••••• o • • • • • • • • • • • • • 3n
r.J.
Vestea cea Bună - Fvanghelia o •••••••

Fericiţii .
lis us Se roa gă .
I postnlii .
.. I'u t~ti PCLru~ .
Parabolele • •• • • •• "' •. • • •• ~ •• I •• • • • ~ • • ,. •• I I oi •• • ~ I • •• •• • •• I • •• • • • , I " I • • • , •

Explicarea Evangheliei .: 1
Minunile ~2
Scoaterea l elllon"or :7
Iubirea 58
\ r
.' l'o J'. :5Ul te ţi.'.. .. . ()
.I
..13t,J Omul!" hJ
(. ~OIl vcr urea .
Simtul relj~it)" - Cre.Iin a . :0
'~hjmb~.ifr::l l~ IJ.\;1 . ., .,
!:"(l.1l'i~l ~'":1iiuulor .
. -'
intrarea ÎI1 [er usu lirn ~5
.- \ Iurna Cină 7l)

.,
-
1
1 List e prescurtări

T
T

IT10S - Cartea profetului Amos


poc, - F pocalipsa lutului Ioan
Col. Epistola către Cnloseni a sfîntului apostol Pavel
,1 COT. Epistola intii către Corinteni 3 sfintului apostol Pavel
U Cor. Epi tola Il doua catre Corinteni a sfintului apostol
Pavel
11 Cron, - Cartea a doua a ronicilor
Daniel - Cartea profetului Daniel
Deut. - Deuteronorn (a cincea carte a lui Moise) .
Efes. Epistoln către Efeseni a sfintului apostol Pavel
Ester - Cartea Esterei
E rei Epistola catre Evrei a sfîntului apostol Pavel
fac. Facere (Geneza) (prima carte a lui Moise)
apte. 'aptele sfinţilor apostoli
Filimon. Eoistola catre Filimon a sfintului apostol Pavel
Filip. Epistola către Filipeni a sfintului apostol Pavel
. Gal. Epistola catre Galateni a sfintului apostol Pavel
Epistola ...•
obornicească a sfintului Iacov
- Cartea proferului Ieremia.
- Icşire tExod] (a oua carte a lui Moise)
- Cartea profctului Iezechiel
- Stima Evanghelie după Ioan
Ioan Epistola Întii soborrnceasca a sfintului apostol Ioun
Ioan Epistola a doua sobnrniccască :i fintulu:
••• apostol
Ioan
l Ioan Epistola -a treia soborruceasca a sfintului apostol Ioan
-•.oii Cartea profet ului loil
ono Curtea protetului tona

9
-
IJv. .urrea ui iov
l·.-•.na era rorctutui sara
rnţ .lep. Cun 'a ro rlepciumi lui Solomon
Lev .. Lcviti a ireia carte a III i Moise]
.' cu - Slln ti Evanghelie dupa Luca
! Mac. - : nea intii a Mavabeilor
[I lac. - Cartea a doua' Macz beilor
I • Ieahi Cartea protetuiui Maleahi
l '1arcu Sfînta Evanghelie dupa Marcu
Matei Sfînta Evanghelie dupa M ale;
'fih. Cartea proretului Miheia
Neern. - Cartea lui r.;eemia
Osea artea protcrului O 'ea
I P Iru Epi tola întii sobornicca '<:01 a sfintului apostol Petru
II Petru Epistola doua soborniceasca
p a sfîntului apostol P .tru
Ps. Psalrnii lui David
Pilde Pildele lui Solomon
1 Regi Cartea intii a Regilor
II Regi arte a doua a Regilor
tII Rcgi Curtea il treia a Regilor

[V Regi :artca ~ patra a Regilor


Rom. Epistola către Romani a sfintului apostol rave!
l r«. Epistola intii catre- Fesalornccni a sfîntului apostol
ave!
Il Ţ C~. Episrota a doua catre Fesuloniccni .1 stinrului apo rol
Pavel
I Tim. Epistola inti: către Tirno CI t.4 sfint ului apostol Pavel-
LI Tim. Epistola :1 doua catre Timotei a srintulur a posrol Pavel
Tit Epistola către Tii a sfintului apostol Pavel
T obit C: nea lui Tobit
Z. h. Cartea profet uhn Zaharia
-
r
ntroducere

Dupa o lunga perioadă de a ienare idroLogi(;~. in lipsa unes viziuru obale creatoare, oamenii, ~o-
etatea in totalitatea ei, Sirul nevora acum ~a.oşt aşeze paşii pe urmele rnarrtor ~piril4!' care au Iărgn
mpul inteligentei umane. au e rizat sensu! divin al lurnii, au prefigurar viuorul oruenirii, In c.:lUl rea
de\ roEui. unu' ş1 indh'tltbil. Of 'li I este liber: liber s;l-ii creeze propnji sai idoLi, liber să e lase că-
uli~ de cei ce 'lot purtatorii revelauitor Cl.I orta de adevar, care lumineaza şi transccnd renlltatea
1n13.r\CtU<\, De pildă, Biblia creşfil'l~ - O antologre a in!el:cpciunia divine - are in centrul CI pc Durn-
nezcu-Crcatorul, C' re alit de mult a iubit lumea creată de El, incit S-:l intrupat devenind Răscumpa-
r turul acesteia. Dumnezeu Şi-a asumat umanit: ce•• deplina ln Iisus Hrisro • .luminu nearnurrlor"
(Luca 2. ~2). ~Lo osul reve+aror ~i revelat" (Jusrin Martirul) •.. Pedagogul" [Ctcrnen! in Alexarulria),
CM~, j}rtri me!iâjul ?Î sacrificiul Său personal, a schirnbat bazele IUrIlII. li intor~ cursul i 10ri~I,
Este important ca generana noastra, eliberata de! hmire rdeologice, să c unoasca ceea ce a t norat
pina ieri: credinta, speranţa şi iubirea creştiniler, adica virtutile acelui popor care, dupa descrierea
1110 5cn~03rC:1l I j Pliniu cel I'Inar catre impăratul Traian. "arc: obiceiul "<1 se reuneasca intr-o 11 fixa
I Duminica}, jnllln~e de r s. ritul soarelui, şi a cmre imnc:: in cinstea lus Hnsros", Căci i,n Iisus Hristos
Dumnezeu a descoperit calea şi desunul veşnic. I I nului, ii deschis tuturor un vnror ~I o vrură dm-
colo de moarte. 3 adus misreru: exjr.ten~e:-i di .•.. in c şi umane la uşa ficcaruia. F~T~ revelaţia lui lrsus
HriMO~. istoria ar pierde O vrziune creatoare mdixpcnsabrlă, iar o' rnenn ar sur eri in continuare. Intru-
.:~ n-ar putea deveni parraşi la Istoria, mesarut şi rrusiunea I i IL~ s.
Cartea aceasta este o mvuauc de a intra la .scoala" lui Iisus. :al~ inseamna, inainte de orrce, a
L'!(I SI il rccepra Cuvintul lUI Dumnezeu transnns pnn Btblre, prin mII Testament. Desrgur , ihlia nu
cst e o carte: de istorie a religiilor, după cum Noul Testament nu este o hi(lgrafie il lUI Iisus, Literatura
.:r~tma veche nu cunoaste o Via,'d CI lui tisus in sensul actual al cuvinrulur. Totuşi, Ii~us are un raport
du ect cu 'rc\'daţiIJc din BIblia ebraică. Iar persoana, mesajul şi rnrsrunea LUl ~'nl r: idenre In Noul
r~.<;[a:n"nt. Cioc parcuri e Bvanghelule II JCSCOPCI.1 pc Iisus W peraoana u rea 5' C vint :tI lui Dum-
nC7CU .are S-a făcut om,
~ intra 1:-. ..scoala" lui lisus inseamnn. upor, '01 trecvenra co munitate a Lui, adunarea crcşurulor ,
corpul Sau rsronc ~isocial. Aceasta Ihscrica intermediara, are rrnicşte din armnurea lUI Ii:.us ISTOriC
:;1 din invocarea lui Hri tos eshatologrc, este lin s irnbol a ceea ce [)1J01neZ~U pregateste pentru rn,,·
I rnparana Sa. lumea transfigurata.
Cu ochii aunt \1 s pr c acest nume ŞI spre: accavt ă fe;t!ltiHe ultima. o amcnu pot ti "t'lIfl ," nu vor
~,)n~rnJl vrata ~J societatca lor pe rusip, CI pe Adevarul l\li Dumnezeu, care este \'I~l,~, l,lierltilc ŞI
u oirc.

-'\uterul

II
-
• Cine este ,'.cest fi lIS Hris tOB?

C tre anii 27-30 ai erei cr tine, Iisus, fiul unui meseriaş din azaret tora el
din provincia. Galileea), cutreiera cetatile; şi ţinuturile Palestinei atragind mulţi-
mile prin in ătătura a noua, prin exemplul Sau. prin minunile Sale ( indecări de
bolnavi ~i ehi t invieri din morti), Acest Iisus -a nascut În Betleem (Mih. 5, I)~
un sar la ~uq de Ierusalim (locul de naştere ul imparatului David), Palestina -
"pua filistenilor" şi .•tara iudeilor" - şezara la Est de Marea Iedirerana (azi
Israel şi sudul Libanului), devenise protectorat roman În anul 63 Hr. In anul î.

nasterii lui Iisus (probabil .cu 1-4 ani Inaintea erei crcştine ), regele tuturor iudei-
lor era [rod cel Mare, iar împ rat ai Romei era Octavian. căruia i se dăduse j ti-
tlul de AugUSIU.s ( ernn de respect div in).
La vîrsta de do] prezece ani, Iisus este prezentat de parinti la templul din Ic-
rusali ru. Ca orice iudeu. accepta pr ezenta colon-lor romani În Palestina. cărora II!
tJI~W;~lC i rnpozit.
L inceputul misiunii Sale publice, Iisus este botezat in riuJ Iordan de profe-
t l Ioan, cel c, re anunţ a: e venirea Sa Iminenta: ~ElI unul va botez cu apa spre
pocs inta, dar Cel ce vint: după mine este mal puternic decit mine" ( latei 3, ! 1),
Incor jurat de un grup de apostoli, Iisus predica Vestea cea bună ~Evanghelia},
u nouă invatatura despre Impa ratia lui Dumnezeu rezumata in Predica de pe
unre. care incepe cu Ferscirile. În acela. i timp ta .c rrunuru, Se identifica cu sara-
cii, il apararea femeilor comprormse. vmdccă holnavi. criucă sever pe Ş efii reli-
gfO~l ai poporului evreu. intră in comunuarea păcătoşilor. calca anume unele
prcscrrptu ale Legii (sabaruh, inlruntă deschis p rudele politice religroase. Multi
1.. I.:d ca cvre un profet şi chiar Mesia. li us nu vrea, 1; inceputul rnisiunu Sale. sa
•.lcscopcrc imediat cine este El, Jc aceea cert: ucenicuc r ,-{li: ,. "td';LI~ nuncn] ~r.i nu
,(le' (. 1at ei. 'J, 2-0).
I'ot us r, .1 nnurua Gl Dumnezeu este tat:d Lui, ca este Fiul lUI Durnncz cu. c a
:.- ~ 11<;;lk Duhul Sfint, ca c~lc UOITIn as ipra L~JlJL ceea le pr ovoaca opoz.ua
.rutoruaulor el igroasc care It ;;1C\11.;1 de b asfcrruc. Din cauza ;.ICI:' ~ta. IISUS este
-
Ţ

.srcstat dup: C na cea de tains cu a osrohi .. tunci cind instituie L"•.ul. Euharis-
uet. tiin j rr d: t de apostolul [ud .
Este j'ud "cat apoi de c· n:: in .tantcle religioase din Ierusalim, car ·...1 deter nrm
1;.':. pil· t Jin Olt, pro u ater imp ri~ 1 :11Iudeii intre aTIlI 46- 6·d.lIr ... -L con-
.,mne la moarte. Răstigni pe- cruce tle- către olo.:.ţlj ron noi. F.I moare rind la
templu avea luc P: şte t:' evreilor. in [JOf prea de' vi neri . prc simbata ~ [·-1 m-
'lan. Este in mormint: t e pn tenii ŞI rudele Sale. Arestarea, judec ta şi răsn ni-
rea lui Iisus s-au intimplat (, lre anul JO. cind imparat al Romei era Tiberiu
ll' ~J7).
Dupa moartea Lui. apostolii pleaca din Ierusalim }I se intorc in Galilcca. Re-
vin insa imediat la Ierusalim. deoarece au auzit de IJ femeile care îngrijeau m r-
inintul ca Iisus a inviat în dimineata celei l iruîi 1'ilc a saptaminii. c este iu şi ca
S-a aratat d ja. Intr-ade ăr , Iisus inviat sia de 'or ba fala catre- f::-tta cu apostolii.
căutînd. a-I convmgă de rcalitatea invierii S le { cazul lui Torna], apoi EI îj [fi mi e
,}i.. propovădui, se' E anghelia şi sa boteze toate popoarele lumii în numele Iin-
ei Treimi. spre iertarea păcatelor, dindu ...le pentru aceasta puterea Duhului Sfint.
La patruzeci de zile cJupt\ inviere, Iisu p: raseşre ucenicn şi Se inalta Cu trupul în-
viat la cer.
este, pe scurt. biogrt Ea lui Iisus Hrisio . dar. pentru 3••L cunoaste.
Aceasta
.ste nevoie de u e: punere mai 1 rga a vieui :şi miSIUnII Sale, tit! o mterpretare mai
precisa a mesajului ŞI operei Sale.

Sursele

Imaginea. lui Ii us Hr'ist s, este dependenta. de datele Noului Testament, care


prinde.; EYQRgn.,lia tran misă de El apo rolilor, referin e şi interpretări
. 'V 6~hi9't Tesrâmeru, precum şi Tradiţia pe care apostolii, au transmis-o catre
cele dintîi ornunitări de convertiti. Aceste dale sint dcmne de crezare deoarece
apostolii şi .creştinu" - numiţi aşa de straini (evrei şi goim) după numele lui
Hristos (Fapte Il, 26) - u predicat pe Iisus aşa cum Lvau auzit. L-au vazut ~i
l-au inteles (1 Ioan l. J -3).
[nainte de a fi fixare in scris, Evanghelia ŞI Traditia apostolilor au crrculat pe
ale orală. De fapt, !i5.U~ n-a cerut a fie seri a viata ~f propovaduirea Sa, nici să
[ic rcspusă Evanghella Sa după un anumit text, intre Cincizecime (cincizeci de
zile după Inviere) şi compunerea celor dmtii scrieri creşti ne (deci între anii 30 şi
50. Evanghelia a fost transmisa de catre apo toli pe cale orula, coristituirrdu-se
dstfcl o Traditie apo tolica, Ceu dintii comunitate reştina a ramas fidelă Tradi-
peI originare, de care este dependenta :1 predica de mai tîrziu: ,./\ Juceti-va
. minte le mal marii vostri. care v-au predicat cuvinrut lui Dumnezeu" (Evrei, 13.
i),

Pavel. an! 'l-a scris epistolele Inaintea Evanghdiilor, rata ca el însuşi a de-
pins de o Traditie or: Ia. De pilda. ci arn inresre cuvintele rosure U..:: Iisus la l il-
urna Cînii (Cina cea de taina I cu apostolii, j'ărâ să CHC7.e textele. pe care le .. sun L

in Evangbehile scrise. .u privi re la rruaua şi momentul CincI (r Cor. t 1. 2. -26).


El a respectat aceasta Traditie ca atare şi n-u vr lt ~ fie acuzat a adauga sau ca
rvspmge ceva. De altfel. Pavel. in scrtcrrlc sale. nu arn mteşre nimic din biografia
'111 Iisus. nu [ace nici () aluzie ia marile evcnrrnentc din viara Acestui']: na rerea.
;TI n mie. parabolete, Patimile.
Li un mo rncnr O:1t. comunuat a tie discipoh li] lUI fi.1LS a srrnur nevora s~i
crre fr.1d'lIJ ora/ti. 'i re grupczc mVJIJIlJrile " apt eleialc pr incrpah- i-
despre e x

_er:tLle rninrurrri j I nea tu. "-- it. UI, dc<;igur, rara mteruia de L scrre o .st orrc a
'.lel, II ~J opercrIu: fi. U". De ""el ienea. a srruu: ne .cs itatca sa idennfice ŞI sa adune
• -
r
<crierile a e incepu era
a apara. atit p cele cu privire la revelatia lui Dumnezeu
prrn roreţi, cit şi pe' cele referitoare J persoana lui I isus.
Evanghelia scrisă es re aceea pe care a ă trat-o cu sfintenie COl unitatca creş-
tin- de origine (pa tclică. Toti evan heliştii, compilatoriişi nararorii vietii lui
EM,lS. înt ~ postoli sau ucenici ai cestora. Desigur ca reci- rea in scris Il Învăţăturii
orale nu înseamnă epuizarea Tradiţiei. ici mesaj 11 lut Iisus, nici Tradiţia apos-
tolilor nu se irnitează la ceea ce s-( cns şi s-a r ţinut in canonul oului Testa-
ment. Revelatia nu s poate reduce la Biblie: ..Sînt şi alte multe lucruri pe care
le-a făcut Iisus l care. dacă s-ar n
cris cu de ...amănuntul, cred că lumea aceasta
n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi cris" Ioan 21, 25).
In selectarea cartilor pentru canonul Bibliei, experienta comunitătilor aposro-
lice a jucat un rol capital. Duhul Sfint i-a inspirat pe scriitorii cărţilor' i tor Ou-
t ul Sfint. dupa mira' olul de la, Cincizecime; cooperat la trierea Traditiei. aju-
rind astfel Biserica să-şi reaminteasca tie me ajul JuÎ [isus. In tran ferul în timp al
istoriei lui Iisus, Traditia arc deci un rol capital. Biblia fiind rodul acesteia. Pen-
ro parintii Bisericii de mai tîrziu. de pildă Sf. Vasile din Cezareea, ea este un iz-
VOI' autentic al revelaţiei divine: " ine a invatat prin cris ca cei care au nadejde
in numele Domnului. nostru [isus Hristos să se insemne cu semnul crucii? .• Cine
ne-a invatat sa ne intoarcem spre rasarit atunci cînd ne rugam?" (Despre Duhul
Sfint 27, 66).

Biblia creştină anonică

Biblia nu este o singura carte, ci o colectie de mai multe căni, scrise de autori
iverşi şi cu scopuri diferite, sub ,in.spira~ia Duhului Sfint, Duhul adevarului. Bi-
blia crestina are două parti: Vechiul şi Noul Testament. Vechiul Testament cu-
prinde Legarnintul pe care Dumnezeu l-a (Jeul cu poporul lui Israel prin interrne-
diul lui Moise, o istorie care acopera aproape nouasprezece secole Înainte de
Hristos. Timp de aproape o mie e ani. istorru poporului lui Israel s-a transmis
pe cale orala din gener ţie in generaţie. Poporul a păstrat cu fidelitate memoria
evenimentelor. Vechiul Testament este alcătuit din 39 de cani redactate in
ebraica şi alte carti .crise În greaca, colect ionare În perioada anilor 950-100
i. Hr.
Vechiul Testament s-a pastrat in mal multe forme. Biblia ebraică (Ebraica). Bi-
blia greaca (Septuaginta), Biblia la/ind (Vulgaw). in canonul Ilista} Bibtiet creştine.
.arule Vechiului Testament sine grupare in patru categorii: l ) Penrateuhui (gr.
pent e, cincu, adica cele cinci cir 1 atribuue lu: .\foisc: Facere (Geneza). Ieşire
(Exod), Levuic, Numeri. Deuteronom: 2) Car ulc istorice: Iosua, Judecatori.
(tub. Reg: 1 II, II L 1V, Cronici r. Il. Cărt ilc lui Ezdra. Neemia. robie. Judith,
Ester , Mucabei 1. Il: .l) C; rtilc drdac ice: Iov. Psalrnn. Proverbelc. Eclesiastul.
Cintarea Cinta rrlor. t nţclepcrunen Iti i Solomon. Ecclesrastrcul I Siruh): 4) Cărţile
proteticc: profetii mari - Isaia. j ercrniu, ur rnata de Plingcrile lui 1ererma .. Cartea

in
-
• -
I Baruh: E is ola lui
1 rerrua, Iezec Jd ~i ni 1: rofetii -rnici - Osea Ioil,
mo ,<) ,d;a~ Iona, fiI, ihera, aurn, J Sof nie, I gheu, Zaha j ,şi I -'
lea i.
Pro etii un cun scuti rin rolul pe care ..I veau j toria oporul j lui Israel. A

Pr fetii rn: ri "iot: 1 ia, Ieremia lele iei -1 Cani 1. Avind mi iunea de a
tr nsmrre Căpeteniilor pop arelor şi poporului direct v ia lui Dumnezeu ei inter-
. in si ca b t ai le idolatria, cultul zeilor. afară de cel ni Dumnezeului unic al
lui J\ raarn Isac şi Iacov (Deut, . 3 }. D asemenea, condarnn nedreptăţile
personal şi ociale: Natan il mu. tra pe David pentru crima contra fui Urie (Il
Regi 12, 1-15)~ 'mo critică la fel tie sever nedreptatea sociala i oprimar a sa-
racilor AmosZ, 6-7). Profeui anuntă I enorocirrle care: vor veni şi pedepse e di-
ine: de pilda, Ieremia, t Iezechiel prevest se ruina Ieru alimului (Ier. 19; 10-1.,:
[ . 5. 4- ).
in aceiaşi timp, profeţii prezinta irna inca unui Dumnezeu care- i iube te po-
orul şi nu-l abandoneaza, ci ii pregăteşte . TI viitor, trirnitindu-i mintuitori. C I
mai mare dintre ei este Moi e, care a primit Decalo ul (cele zece porunci divine)
pe Iuntele Sinai şi care, alaturi de Ilie, s-a aratat In lumina cind Iisus. S-a schirn-
ar la fata, stînd de vorbă cu EI (Matei 17. 2-4 . Prin umare, Biserica lui Hris-
ros este Zl ită pe temelia apostolilor şi a profeţ ilor (Efes. 2, ....0).
Biblia creştină include anumite caru şi pasaje care nu se regasesc in cea
ebraica. Ace tea nu fac parte din canonul propriu-zis, deci sint necanonice, dar
sint păstrate în Biblie tund considerare .,bune de citit ŞI folositoare". in Biblia ca-
tolicd Sint denumite deuterocanonice, . eoarece au fost adăuzate v
mai- tîrziu, Iar in
iblia protestanta nu sint incluse, fiind considerare apocrife, adica neaurentice.
în afara de scrrerile creşrine care consutuic cartile canonice, in afară de cărrile
.bune de cuit ". există şi scrieri apocrife care n-RU fost retinute in canon, nefiind
scrrse de aposrou. in propovăduirea Sa, Iisus ,'C referă adesea la Sfintele Scrip-
turi, la ceea c s-a scris În Profeţi, Psalmi şi Legea lui Moise (luca 24, 44-45).
I toise , '3 laţi protct ii, a îmrevăzut venirea unui Mesia ş.i realizarea unui Nou Le-
garnint (Evrei 11. 13). de aceea Iisus ia ca unct de plecare mesajul lUI Moise:
~Clci ci a scris despre Mine" (Ioan 5, ·'6).
Evanghelistii.Ia {do folosesc la lot pasul cx e profetice, 1\ net, conform pro-
l et i 'i lui Mihcia re. 700 î. Hr.), iasrerea dupa trup a lui Iisus se intîmplă în
Betleem rMatei 2, : Mih. 5, J). hain (II. 1) vorbeşte de Mesia ca de o mlădiţă
in tulpina lui Iese •. Dupa Judecaton (13, 5), Iisus este ..nazrrcu :11 lut Dumne-
L -U-. 111 răspunsul 13 ispuclc dravolulm. [ISUS foloseste trei texte luate În Deute-
t anom (', 3: 6. l o: O. 1_ . l.rr pentru a a r: ta care este cea mai mare porunca
I Marcu . 2, ~:·t r oan ,~, .~O-2l) Iace Ll el la Deuteronom l6. 5) şi I.evrtic ( 9. It<f.
~.'~pre~la lUI Ioan Ho c zaror ul .~1It~I·d lUI Dumnezeu" sugereaza textul din Isaia
,:)
t 7'), [ntre harea: l:.ŞLJ tu i c ·!"
.. li (Ioan 1, .:: ~ c h;I7 •.Ha pe r: di~ ia C.'l I lie cel r: -
"·lt la .cr intr-un c: r de foc I[ , ReQI ~. 11) "'~I v-ru cind va apărea 1\'1 ·sla. iisus
;.~~~ aluzie ~J 13 ucrucrcu !UJ" ci in cimp ue •catre Cain I F:1c. 4. ~) '3i a oroorocu-
.1] 1. h arra 1:1 curtea il' iplulu: r l l Cr on. ~- . =1f, Z:.ihari;J. Li ,fîr,;it i vielli. a zrs:

1'1
, '
li
-
Ţ

.Dornnul ada si s, Iacă drep te- (Il Cron, ..4. 2",). Ii us inv cit, profetia lui

r I!o:. ;.. 4)
Iisu: Hrisr
J} in a poporul evreu de· ult exterior ' Mar U 1. ).
consid ni ca 'e hrul Test: rnen .în intregul lui. are o tun pe.
profe i proprie,~, ci e r fera in cd det rminat la Elin. Il j .a Me ia, I misiu-
n a 1 jertfa Sa mint itos MOlTCU I " 1~ Luc 22; 4. 46-4.7: 10410 5,
-+6. ··eâ ce li JS. O rut te e enu l in rn:..zsajul profe 'lor t: te tocmai ideea m siu-
mea' pe care o realize: za Et in. usi: 'le rcerau Scripturile, a '. ocoliti ca in ele
:JV ţi ,a
ir veşni a, i acele sint care marturisesc de pre Mine' (luan.5, 39). De
f pt, autorii Noului l'estament citeaza din Vechiul Te tament numai acele texte
c r sint profetii ale eveniment lor in storia E angheliei,
Iisus, r cunoscut ut rrtatca Vechiului estamenr: ,.0 iota nu va [rece din
L 'gc" (f\,Jate' :5 1) i a afirmat În mod clar c n-a enit '<1.•[ desfiinţ ezer ; -am
venit ă stric Legea i profetii, ci ~ pline c·· (Matei 5. 17). EI pune ca. Vechiul.
T srarnent . te imparţit in Legea lui Moise Prooroci i P alrni (Luca 24. 44). ci-
teaza din xtele mozaica t proferice 'latci 4~ 4~ Deut. ,3), recunoaşte autor; 3-
rea pro etilor şi chiar pe cea a cărrura rilor ~j ri reilor (Matei 23 2-3). deşi aces-
ua L-uu acuz ( ca distruge Legea şi traditiile iudaice si nu L-au acceptat ca pe
~'fesia,

F:va gheliile

Ce lalt, parte il Bibliei creştinc este Legamintul realizat de Iisus Hristos sau
:\'01.11 Testamens, care cuprinde 27 tie căni scrise in limba reacă. Iisus n-u dictat
mesajul Sau. nici n-a cerul dixcipotilo r Sai sa cne cart: despre EL Vestea cea Bu-
mi S::iU Evanghelia (g,r. euoggeiion, veste bună) a circulat dcc: GJ trudit ie ora' •..
Parte tiin lH':CSt mesaj Initial a rost scris destul de devreme. (ar '~qde n-:.HI ajuns
pina la nor. Evanghelistul Luca se serveşte de asuel (it' surse crise. Intre anii
1}{)-70 d.Hr. n.' rauunca orala a IT esajului. a vieti: ,'1 a minunilor lin Iisus a fo~t
fixata in scris. Ev: ngheliilc, i'n numar de patru, Iorrneaza partea prrncrpală ii

)l lui i Testament. Cuvîntul evunghelie nu se referea. Ia inceput. I o carte, ci ta


intregul IT) 'sa) revelat tic I isus si precrcat de apostoli. E:<ista patru Evanghclii pas-
tr: re în hruba gr aca, [ievare cuprmzînd Evanghelia în intregimea ~J (Marcu I, l ).
JiU avind un .murrnt autor r evunghclist r. un <cop drlerit ~J un sril particul: r.
Evanghe II It: scrrse ti Matei, Marcu ~I L 1 .a au kicurt comune care pot II prczcn-
tate paralel. de aceea se IHIUlL'SC srnopuce (gr: HIiOpllkfh;.
Lvanr:/u:/IO Jllpa Mures (111.l1llJt Levi 1.11 IUl Alteu - Iarcu 2, 1.4: Luca .-. .:..7).
\1:ltt:'1 c':sl.: de urJ~;n~
~ evreu: . gem de \ am~'t J colcctor de raxe. c:l ;:\ dcvernt crcst, m
,1 .;,ro: ,IS)(UI..>J ~ Matei 10. J). A 'i(rlS Fvaugt e r.a 1]] hruba vorbua .uunci de cHt'11
nn Pulcvuna, ;H~1[Ili.11.u ... '~;l cum a rut a voca hula r ui t'Olu~IL Lvanghclia Si! pro-

.. ure uuu r-o (OI11UIlI[::Hţ iudco-cre [111;1, avind C,j)' prtncipal: rolul mcsiun ic al
!u i 1 rs u s.

l'
, ,.
I
-
~'f. reI cunoaşte Iuurtc tune 'echiut Testament, drn care citea zn nun crease
cxrc proteuce ( I, 1J: ...•6" I i, 13 ş.a.) cu intenu ţie: demonstra C' ils" il n Nn-
zaret e t A sia c Iăgădun Dumnezeu ue
prin proietn IUJ lSI\ el, Printre- L:1 tele.
el v{;rbc 'le Irecvent despre convertire ~J .Irnparau cerunlor" . 1:.itt:J • 1 1). ex-
presie luat, ~ in eehiul T 'stam ent pentru exprima rea uarea prez en Cl L11
Dumnezeu, fără a-I - mint] numele in mod direct. Curr e anul IOd, Hr., Evanghe-
li' lui Minei' fost tradus în greacă .}i introdusa 'in c300nuJ Noului tamenr. re
E~I nghelta dupa Marcu ('ilU Ioan M: reu, sau Ioan. uceruc din Ierusalim, cu-
no C' l~ in Faptele . postolilor). Marcu îl insoteste pe Pavel 'i Barnaba in Am io-
hia (Fapte 12~25) şi în prima călătorie upostolica; dar Pavel il las la Perga pcn-
rru a se Întoarce la [ rusulim (Fapte l J, 13), atrc unu 6tl, M. reu se găseşte la
Roma. unde •... elaboreaza cu apostolul Pavel, ut lat in caprivu te (Filimon 1. 24).
Dupa moartea lui Pavel, el r mine la, Roma. Potrivit unei utirmatu a tstoricului
Eusebiu, Marcu a cns Evanghelia "a la Roma. dupa pret ica apostolului Petru,
C"He, intr-adevar, il n rneştc ,..fiul meu" (l Petru . I.~). Marcu L-a vazut pe Iisus.
JŞ cu m reiese din prcpriu-i 1Il~ rrurie (~f arcu 14, 51). in orrce C z, era apr oprat
c cer .ul apostolilor ŞI al celor dintii ccnici, tico' rect: în ca mamei sale Sot:reu-
nea comunitatea crcşt ina primara drn Ierusalim (Fapte 12. 12)..1n plus, ci co n-
semneaza amanunte pc care nu le putea rcunc decit un martor ocular origrnar ,
respc .riv apostolul Petru. A <crrs cea dintii Evanghel ie, cam la treizeci de am de
la in. ltarea lui Iisus. pentru convertu ii care I1U proveneau din rindul iudeilor )l
traiau în ufar Palestinei,
Evanehelia dunâ Luca •TJLC'lJic !il OUl sn de de pagimsrru,
diu, convcr nt la Eva n-

ghelia sa. scrisa in Grecia sau la Rorna, unde s-a dus dupa Pavel l pr izorncr int r e
61 ŞL 63), se • dreseaza celor din alur a Palesuner. care- aveau cunoşunţu de 1ivus.
Evanghelia după Luca este considerata drept cea mal documentata \:11mforrnurc }l
CL:<i mai ucr ar ca forma, Luca nu cu noscusc personal pe [isus. Ca lit cra; ~l om
de studiu, el a cules t late ml orrnaţ ule po srbrle ~I a cercetat toale uLItele care cir-
1" ula in poca (LU~Li 1. 1- ), ~\ablhnd in mod rr<:CI'I urnpul III C~ re ;1 trait Iis us
I lristos (LUGl 2. l-:'t, Se CI' de ca a Iolosu t\{m!!.hdw duoo M arcu ;1 Lovhia, (1
col cct ie de cuvinte ale lui 11...•us Hrrstos. care circula in arca vreme (de aceea. >1
Pavcl ştia de 11~U~).
Evunvhrlia dllPl1 Ioan (fiul lUI Zcvcdeu ~J tr: te-le lUI l aco v] l (1. Mare: -l, ~ 1: 10.
~~ \1areu 1. i9-2JtJin [3d~aHJ~'i G, lilcii. el' L1[L~1hu 1\:11\1 >i ;J lui Andre: t l ou n
1, 44L Ma ma s a , 'ak)[ll~~:l r Murcu 15. 0., Lh-il j)J ne din g.rupul Ieme rlo r ITIlrU-
nosi: e (!v1arcll [6. II •... a r c au o,>! ma rto r e la Puti nuic lUI IJSUS ŞI au atlat (:ek d r n-
1tt despre invierea Domnului. Chemat Li apostolat uupreunu cu l a. ov. rr~il...:k
JU, cu P\:lTU ~J vu :\l1drei ( Lucr. ~,2f). '~(HC}TJ[ ~'a .. d:IălLdl JI$(:lpIII" IU~!l de
lr-us. ;;;1 (1 ,'l-h[ pr~'/clli la ..,Llllrn~~dll~.i:1 LI IJiLi..l Doturiulu: \\bILI, 1:, 1-;.:II~.1l.:
:1!l!;;1CHltll',! d m t..jL'nJIIL'1 1.~;hLT~lr'I~n1 (1\:L.H1'1 ~/:1. _{6-~7L 1"..] inxo Il l:,r: 1':,11" in
d!rt\:.J .u rucr eutu. (,11,1I.J r lo..n 1;...., 15. if'l )1 ,1 Ilsl 1;.drLO[ .,Ind;.r .Ii m"l:::UIl!11
,!'X1J1 1':,2If-,_-:-j LUI 1-.1 ![}\.ll'!!I'·'l:ll.1 :hU'o r~','I~t~l'o' :--,1: "I.tU lTl~III,1 le:!)1 tlll)
,_~;j:-, 1 ai.. ,Ia L.ll':ll;,,'ul :l ill:H·\' :..1 : mc ' d(1~,:\ Il,~, '!;\ \ ~q r rv z c nt 1.; :·'l-'I..!':ltlrl',1
-
Duhului. fint în 71U -:inciz- du li (1':lptl" .•...•[--+ si l' alegerea celor şapte dia-
luni (Fapte 0\ - )). Imprcun Petru p eaca ap i în amaria {Fapte 8 ~4~ 17}.
. postolul '::LV ; care il Intilneşre la. crusalirn în' nul ~9 tI.Ht')T,ll n m sre unul
in ,.stilpii Si icricii" . I fI le P tru "t I J;OV fratele D011 fiului ( (lI.:.... 9 , , pre
~f1rşi[ 1 vieui este exilat in insula Pa ffit S V poc, J. ).. nde scrie Apocalipsa.
Dupa . irmaua eri irul li Ieronim oan a conc 'put .E. an helia a c o corn•.
pletare a. Evan heliilor sinopnce, pentru cei in Asia Mica; ce cautau Lumina.
devarul şi i ta,
-,
n Evanghelia scris la E es, ca r . anu 100 d.I r.• Ioan redacteaza inv~ tătura
ropovaduita de el insu i in sia Mica. Ea conţine multe. precizări cronologica
despre evenimentele bibli ce, deş) se dres ază unor credincioşi care practicau con-
icrnplaţia mistică.

"S-a scris c sa . credeţi •

Evan heli rii, indeosebi r oan, insistă, in scrierile lor, asupra martorilor oculari
care Lvau vazut şi auzit În mod direct: pe Iisus, Succesiunea lor este foarte impor-
tanta pentru vanghelişti. intrucî experienţa aceasta s-a transmis ca o torţă de la
unul la Irul. Filip din Set aida, concctăţca n cu fratii Andrei şi Petru (Ioan "
44), fiind chemat de Iisus, spune. la rindul său, lui Natanael: Am aflat pe Iisus,
fiul lui Iosif JiD Nazaret, Acela despre Care au scris Moise in Lege. şi proorocii"
Onan 1. 4').
Dar apostolii si ucenicii aud şi văd in cuvin rele şi faptele lui Iisus pe Dumne-
eu insusi. Pentru aceasta a fost nevoie insâ ca fi, us sa le explice apostolilor şi
contemporanilor S~iJ, uneori derutari. identuatea persoanei $1 a rmsiunii ale. Fi-
lip. care-i "puse. e 'ui Nat anacl: ,.Vino ~l ve71". il intreaba pe Iisus: .Doarnnc,
, rata-ne nouă pe Tatal şi ne este de ajuns. Iisus i-a zis: De atîta vreme sint cu voi
;i nu j\·1-ai cunoscut, Fibre? Cel ce M·1l vazut oe " Iine a Vâ7..Ur pe Tatal. Cum zici
u: arată-ne re Tatal?" (Ioan [4, ~-9) Iar apostolii "U explicat la rindul lor In-
varătura primuă. Puterea credintei sta tocmai pe increderea in martori. succesori
~i intcrpreji: ,.Iisus f lr ist o s. pe care VOI fl iuhit i fara să-L fi vazut, credeti in El,
fara 5.ă-L vedeţ i" t. I Petru 1. 8l. Acest proces este prezentat astfel de către : posto-
lui Pavel:
~Va aduc aminte. fratilor, Evanghelia re care v-am binevestit-o, pe care
; ti ŞL prrrnit-o. intru care şi S (1\ 1, prin care ~i sinteţ i mîntuiţi; cu Ce cuvint
v-am binevestit-o - dacă o uncu cu tarie, alti rn numru daca n-ap crezut În
lada! - căci v-am d.,t. Intii de toare , .ccu ce .:1 cu am prtrmt. că Hristos a
rnuru pentru păcateIe r oast rc, dupa .~crrpturi: ~I ca a fost Îngrop. t şi ca a
inviat :1 treia 7.Î, dUDJ Scr iptur i: ~i c '::':;·a aratat lui Chifa. apoi celor doi-
sprezece: in urma .;;',-a ,1rar.n dr~(Jci~1L'I Li Pt·~lL.' l' n sute (It- lr aţ r dintre care
-:: I mal 11111111 lr~1It'~(, pina !stazl, iar U 1111au ~.j ndornut: dUPc1 aceea S-a ara-
. l;Jl lUI Iacov .. lfll'l runu or ~LDu~lulllLlr: I;lr t; ur rna tuturor, ca unui nCL-;CUl
.n.u nre ,le \ rr rnc. '~'II :-;:1 a r.n u ~.I 'fI! .•.. ;[ Cur. f"::. 1-8).
- -
i irrnare, 'atele transmise d catre u oru dor patru Evun ghclii provin
fi
-Ie la martori dj 'C l' ai În i fii. ...
·k: n- cxa i a is urle a UJ docu nent
nod rn. .ut n atea texru j re re la. insa fiind e ltă natura, 'ci Inta
Seri tu S~" scris nume entru Li da iruclcpciunca car ne conduce III iintuire
rin .redi '"' În Iisus Hrisro (II Ti . 3 15. AULOr"i seri sub in piraria Duhu-
lui Sfin (II Tim. 3. 16- Il Pe ro 1. 19-20), e aceea Biblia are autoritatea şi pu-
crea Cuv intului lui Dumnezeu. Prin !li Iie Du mezeu Se adrese 1.1 u ei cornu-
i ~j • 1 e ispus sa as ulte i a cre da in Cu ÎIl i Lui. Din nou. copul a
ceea ce s- scris este de a insufla şi întreţine credinta: .•Iar ac stea s-au scris ca sa
credeti ca Iisus este Hri: ro ul, Fiul lUI Dumn zeu şi. crezind. sa aveti viata in nu-
mele Lui" (Ioan 20, 31).
Pe erneiul acestor scrieri sacre se poate reconstitui ronolo ia vie ii lui Iisus.
a călătorjilor, învăţăturtlor şi minunii r S le, precum şi intele erea, prm credinta
contemporanilor. a faptelor şi evenimentelor în centrul c' rora fost Iisus. Daca
realitatca Sa j stori iă este relietată in mod coerent. in multe ual, , nume şi texte
din vanghe ii realiratea Sa tivină este nes ri a într-un limbaj al credinţei care
nu con stituie obiectul probelor istorice şi argumentelor 'ilosofiee. utorii Noului
Testament incearca să îrnple ească aceste două aspecte, istoric şi religios, cu toale
dificultătile de limbaj. Ei sint convinşi. pină J urma, că persoana Sa istorica este
inseparabilă de divinitatea Sa. astfel in ~it Iisus apare ca manifestare personală a
tiinţei lui Dumnezeu. Prin credinţa lor. contemporanii pot recunoaşte că in Acest
Iisus din Nazaret locuieşte trupeşte toata linatatea dumnezeirii Col. 2. 9).
Nicăieri nu s~ găseşte in Vechiul sau in Noul Te starnent ideea că Iisus Hristos
ar fi fondatorul unei religii - creştinismul - LIna printre alte religii tor atu de
autennc • sau ca Iisus ar 1 învarar un adevar oarecare. unul printre altele. Iisus
nu apare niciodată drept creatorul unei şcoli fila oficc sau miscari religioase. El
n-a urmarit inrerncrerea unei cct e iudaice sau untiiudaice. Cel tăpînit de demon.
·i decat. ar fi vrut sa-L urmeze, dar Acesta îi spune: ,.Mergi in casa ta. la ai tăi
ŞI spunc-l , cite i-a tăcut tic Domnul şi cum te-a rruluit. Jar el s-a us şi .
a începui
'~i vestească in Decapole cite i-a Jăcut Iisus lui ,:1 tOţi se minunau" (Marcu 5,
19-~O),
Iisu nu este prezentat nici ca unul din profeţii poporului israelit, ale aror
scrieri Re pastreaza in Vec iul Testament, Desigur, apostolii credeau in descen-
l n a mesianică a lui Iisus, Jar i~idădeau seama că poziţia lui Iisus e diferita de
cea a proferilor. lnrerpreunu aceasta pozitie unica, apostolul Pavel va spune ca
Iisus J. vemt .,ci puna un ..început nou" lS oriei compromise prin drama căderii
ornu ui in pacat şi a intrăm in lume a morţ ii. Tot ceea ce spune şi face Iisus este
raport direct cu aceasta istone 3 II manuaui, la inceputul el, .şi de care or iesre
Vechiul Testament. Mai rnuit , Ei vrea nu numai ,a indrepte această i orie inco n-
srsrema ~I dczorrentat c;. 1..:1 să de ...:h da o cale nouă. calea lrnpăraţiei lui Durrme-
_"'U.

L 'te important ~8 ~t" una -earn a J'c aceste aspecte in lectura expunerii cuc: ur-

..:.1
-
3. Iisu in azaret fiul Mariei

Iisu e din neamul lui Israel) evreu din evrei: ..Cum. Tu, Care eşti iudeu", 1 se
adreseaza Femeia din •. amaria cind fi intilneştc fa [intina lui Iacov (Ioan 4. 9).
Dupa părinţi, Ii us previne tiin Nazaret, .at f ră importanţa din Galileea, provin-o
cie in nordul Palestinei. de unde şi -orba .Pcate fj ceva bun din Nazaret?" Ioan
1,46), ca şi numele-Său ,.,lisus Nazarincanul" (Marcu 14.67) şi al discipolilor Săi
(Fapte .•.4, 5). Iosif p. tintele Sau legal, descindea din' David (Luca 1 27; _, 4),
1

regele care a făcut din Ierusalim capitala regatului. Descendenta davidică : 1 li Io-
sif este importantă, deoarece Mesia anunţat de profeţi va preveni din neamul lui
David: ..Domnul Dumnezeu lj Iora a Lui tronul lui David? parintele SAU" Luca
1, 32, 69), Mulţimile in stradă şi copiii in temple, ta venirea lu.i lis us În r erusalim,
inainte de Patimi, sui au: .Osana, fiul lui David" (Mate! 21. 9" (5). in Marei (2J,
11), ulţirnile 11 numesc: ••Profetul Iisus din Nazaretul Galileii",
Mama Sa, _ iariaf după tradiţie, fiica lui Ioachrm şi anei, e afla sub prot ec-
tia lui 10 if (Matei 1. 25). Ea era ruda cu Elisabera. I cărm barbat, Zaharia,
exercita, în anul acela in care S·a nu. cut I isus, functii preote ti,
ln Evangheliile dupa Mate! ş,i Luca, Iisus este nul lui IOSJf i al Iariei (Luca 3,
J~ 4. 22) intre care exista doar un contract le logodnă. (Luca 1. 27). Ev ngheliştii
Matei şi Luca precizează că Iisus este nascut din Fecio ra Maria, adica fără uni-
rea pro rie SOţilor. de procreare. Ei nu e: phca acest mister. Nici celelalte- E -an-
ghehi. nici epistolele nu intră in amanunte. Dumnezeu lucrează intr-un fel nou:
Cuvintul lui Dumnezeu a luat t rup curat dm I ecroara
printr-o lucrare rm-
Maria
raculoasa a Duhului Stim ( tare: l. 20. 2.5). Asa cum se naşte ramura din tulpina
~I floarea din ramura t lsaia I l , 1-6;' . lastcrcu este opera Duhului flnt, fiind
vorba de intruparea Fiului lui Dumnezeu Îl1 hsus. A ttel. Cel nascut in Fecioara
Maria est e [tlSU~1 hul lui Ol1ml1~ZeU (Luca L 2"-33. 35, .ţ9). intruparea Fi lui
lUI Dumnezeu "de la Duhul Sfint~) In Fecioara Marta" ramine ..marea tamă a
dreptei cre dint c" (I Ti m. :.. 10) ~) OJU U reorre o-ar putea S;l ti explice.

, .,
- -
. ,

hll' tic radiria ecluului I'estamcnt de pe rmversahearea f ăcarului (..Intru


fatade egt m- ·01 zamislit şi in paca e I - născut maica mea" - Ps, _O. 6). naşte-
rea rupranuturală lui li LlS u are' ca la t unic. propriu Lui, care nu es e comen-
tat in re mi . oului Testament J. Om Tradiţie Pavel reune . iISUS e ..nascut din
temere" (GnJ. 4. I I, in sensul ca e OIU adevărat.
.,,1' ria, primind ..vestea cea bună" că Duhul . 'fim Se va pogori peste ea ŞI va
naşte Fiu pe care i! va nurm 1i us, intelege că acest prunc este realizarea defini-
IÎv;1 a Iăgăduiruelor rnesiunicc dm Vechiul re: tarnent: .Precum a promis strarno-
şilor noştri. lui I vraam şi neamului sau pentru vecr' LlJe3 l , 55t Prcfigurata de
Eva care va zdrobi . arpele, adica Raul (Fac. J. 15). Maria va .Iua in pintecc" pc
Cel (arc va dezbraca de putere inceparoriile Şi stăpiniile, I le va da de ocara In
varul tuturor, bjruind asupra lor prin cruce Col. 2. 15).
Luca fixeaza timpul naşterii lui Iisus in functie de istoria Romei. Căci Pales-
tina era ocupată de romani din anul 63 i. Hr .. puterea politică tiind de inută e
familia lui Irod. Naşterea lui [isus -a petrecut in u rnp ce 10 jf ~j Maria se aflau
in drum spre Iernsali tu cu ocazia unui recen amin! ordonat de Împăratul Ocra-
vian. De i era din Nazaretul Galileii. Iosif. ca de. cendent din neamul lui David.
era obligat :liâ se inregistreve la Betleem. in ludeea, cetatea de origine lui David
(1 Regr t 6, 1): .. N- •.t zis. oare. Scriptura că Hristos va să vină tiin sămînţa lui Da-
vid şi din Betleem. cetatea lui David?" (Ioan 7. 2).
Iisus S-a nascut deci la Betleem. in provrncia Iudcca, cînd Imparat al Romei
era Octavian ..~ugust (Lu a 2. I), iar Irod cel Ma re , rege in ludeca. ldurncca şi
Samaria.
La naştere, o stea mrraculoasă şi-a 'j':lC'llt aparrua .. ccnducindu-i pe cei rrer as-
t rologi din Orient spre Betleemul Iudeii (~ofatei. 2. 1-2). unde au dus daruri de
•.rur , t ărniie 'i smirna pruncului Iisus. lnchinare.<l magilor reprezinta un simbol al
intrup •.Hii lui Dumnezeu in Iisus Hristos pentru roare neamurile pamintului. nu
numai pentru iudei, irnplinindu-se asriel protcţi a G) roate ne amurrlc 1 se vor În-
china 4Ps. 71. II).
Primind VC5Ti despre naşterea lUI Irsus. Irod cel Mare convoaca sinedriul din
Ie rusahrn (Matei 2, 4--5), punind la calc rdcnuticurcu pruncul ui. in acelasi ump.
trimite astrotogi! la lJeEJecm ~a Iaca cercetari despre hsus 11\'1atei ~. 3- l. Pentru
,1-1 dejuca planul. Iosif. împreuna cu Fecioara '\-f41 ri a ';d Iisus, se rcfuzr: zj in
Egipt. unde ramin pina la rnoarte a IIlI [rod. Dar. intrucit Ar helau. fiu] lu: [roci
cel Iurc, li urrncaz: acesunaca rege in Ierusalim (:\'tatel 2. 22:1 intre- ann 4 i,Hr.
şi 6 d.Hr., Iosif ,i \o1aria, mrorcindu-se tim Egipt. n-au mers in ludeea '1 $-LHl

dus in Gnhleea. stabilmdu-se definitiv în Nazaret.


_Venirea lui J~<;II;;:1 In';l mtr r prctatu in "{'n" pt)littc. la inceput. AULITlJ I..'j

m.i.l~11 in re aba .undr rvtr regele' iderlor C"I \.T S-.i nascut ". CI';:} firt"sc '::1 Irod.
r euclc in tu ncjru ne, <a '·:e tulbure 'it. in-rirc una '::1 ti. II t lcr xal rmul (.\tatci 2 .
.'-Jl .1<11 t irzru. accust a va r'i [1nnuf';iLI .nu zu uc. l:ne va de rernu na IllulIrtta u:
Il~H~ ~I pc rsccut a l'f;1 ,llll'''lu!I!(1r ,filll :r...·L'~r':l:lI(rl'at~t irnpot nva poruric.Ior C",,-
<rruluL zrcind ca L',lC ,111 im ';'tr.H i'''lls'' rF:tp:c [7. :1.
-
Un calugar din Sciua, rrauor f Roma, Dionisi 'el Mic (Exiguul) . calcul t
ara naşterii 1 i Iisus În lunc ic tie întemeie e. .omci, fixind-o ia 25 rn rtie 754
b urbe condîta:•. O r .Iiind c Iro cel M are, C' re a decis upa naşterea lui Iisus.
să tie uci j toti pruncii 111 Het! irn, a murit in oul 4- i.Hr., rezulta ca Iisus S-a
nascut cu cel puţin patru- pte m lnamtea erei cresti ne, :tş cum a fos t ca calcu-
l' ta de Dionl ee cel Mic. Inc putul acestei ere a rost fi at de Dionisie in Iuncrie
e irsta la care [isus Şi-n inceput el; itarea publică, sta.bilită cu apro irnaţie la
treizeci de arn, pe baza textului din Luca J, 23: ,.,Iisus era ,4:1 de treizeci e < Of
cind a in eput ~sa propnvaduiască), fiind, precum se socorea.: iu I lui Iosif".
ascut intr-o Iarmlie ele rutier, Iisus este ~UPUR tuturor rinduierilor de cult iu-
I

aic, care se uesf ŞUt u I templul din Ierusalim,


A tfel, pentru a se d monstra, origine şi apnrtcnenta iudaică fiului Mariei.
copilul Iisus este supus ritu Iului circumciziunii aplicat tuturor nou-nas aitilor de
sex barbatesc. la o pt mină după naşt 'r~ ( ac.
17, 12; Lcv, 12~ J)~ atunci 1 se
da şi numele de Ioshuo (Luca 2 .•.1). nume ebraic destul de cuno cut, in ernnînd
.Durnnezeu mîntuieşte" . i tradu în
grecc. te cu Iesous, Ii us .• ~umele acesta este
comunicat de Înger lui ro. i inainte de a fi zamislit li us: ,.Ea va naşte Fiu şi-i vei
pune numele Iisus. pentru că EI va mîntui pe poporul ău de pacate" (Matei 1,
2) ).
La patruzeci de zile dupa naştere, de i nu era obligatoriu mama Sa se: pre-
zinta la templul din Ierusalim ca să împlinească ritualul de curăţire dupa naştere
;;i ritualul de oferire şi de "rascumpararC'" a pruncului. Este pentru prima oara
cind Iisus Se afla la Ierusalim (Luca 2. 22-23), Pot rivit Legii lui 1 Ioisc, Iisus, a
orice intii nascut de parte barbătească, este oferit lui Dumnezeu şi răscumpărat la
templu cu doua turturele, ofrunda IUdeului de conditie saraca. La templul din le-
rusalirn este intimpinat de doi batrini dintre săracii ŞI dreptii poporului israelit,
care aşteptau mintuirea făgădultS de prooroci: batrinul Simeon ş.i proorociţa
Ana. Băirinut Simeon il Imbratiseaza şi TI binecuviuteaza nurnindu-L .Lumină
pre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Israel". proorocindu-i Fecioarei
. taria: .J ta, acesta
este pus 'pn.' caderea ~i ridicarea multora din Israel" (Luca
2. 3::!~ 34).
livangheln!e nu cupnnd prea multe amanunte despre copilaria şi nncrcţea lui
Iisus. ceea ce inseamna l"a ace , capitol n-u ocupat un loc principal in predica
.rcşrina primara. Din aceasta pcr ioadă, Luc menuoncaza numai raptul ca la
doisprezece am -- virsta rnujoratulur religios - fiind adus de parintii Săi la Ieru-
.;' Iim. tie " rbăt oare a Paşnlor. aşa cum se cbisnuia în fiecare an, Iisus, f ră ştirea
lor. a ramas in templu, in mijlocul in 'al torilor Legii rnczaice. imprcsionindu-i
.u .jnţ clcpcrunca ~L raspunsunie LUI~ (Luca L 41" 47). Se poate deduce de nici că
iisus alesese dera templul din lcrusuhrn ca loc dt' rnarutcstar c. De acum incolo, El
Se va preze nt a ca un mare C;{l'~t'l .il Scnpruru, avind preferinta pentru profetul
Isaia (Matc: 13.1-+-15; Marcu t , 6-7) \obi tirziu. in sinagoga 'in Nazaret, \'<1

..1legt.: un text drn lsa.a ((11. 1-21 pentru a demonstra ca in pers ana Sa se irnpli-
ne se profeţu lc mcs ianicc (Lucu 4. If",-2Il. Di!l ravpunsul p~ care lisus il c\;j m;:l1-
- -

cii Sale: ,.Oaro, nu "tiaţi ~ă În cele ale Fa alur 1 u • ,ti se cade s'· fiu?" (luca 2.
)" rCH!'e c El ll' ea, inca dc fu aceasta vir ta, consuinşa ' este hcrna la o mi-
siunc religioasa unica.
Evang eli nul Luca ofera ~i alte dare privind persoana J I iisus in anii copilă-
riei: ••Iisus sporea Cll intelepciunea şi' cu virsta ,51cu harul!a Dumnezeu si la oa-
teni" (Luca _, ')2); up ce spusese mal in ainte: "Copilul creştea şi se Întărea cu
duhul urnpllndu-se de intelepciune, şi harul lui Dumnezeu era a upra Lui" (luca
2. 40). Fap ul că evanghcliştii trec sub tacere tinereten lui li us arat că aceasta a
ost o. perioada de 'adîncă meditaţie asupra rnisrunii şi li .srinului Său mesianic, o
/rcme de intensa preg mre spirituală pentru drumul Jertfei,
Pînă- in jurul virstei ne treizeci de ani, C nd îşi incepe activitatea publică, IÎsU5
a rămas in casa părirueasca din Nazaret, alaturi de r sir, de ta care a deprins tlm-
plaria, şi"de Maica a Marfa, e la c: re a primit o educ tie în piritul Le ii rno-
zaice: (luca ~ 19-21). '
Rolul ce! mai important in viata lui Iisus l-a ,jUCCt[, d sigur, Fecioara Maria
(Lu a 2, 1, 51). EI fiind singurul ,i copil. Deşi evangheliştii vorbesc de ..frati ~i
surori ai Domnului" - Iacov, Iosif [Iosua), Iuda. Simon - (M (ei IJ, 55-56:
Marcu 6, 3), aceştia nu sint copii ai Mariei. MarcaDomnului, ci membri mai în-
epărtaţi ai familiei ci, a caror mama
este o . 1[;1 femeie cu numele de Maria.
De la virsta de cinci ani. orice coprl i H1~u participa la cultul smagogii, adică
al comunităţii din care faceau parte 11<1nn\11sai. Sinagoga era administrata de lin
conducător (Marcu 5, 35-36), ajutat de un slujitor (Luca ,20'), Cultul avea loc
in fiecare li de sabat, cind membrii comunitatii !.e adunau pentru a se ruga şi il
asculta citirile din scrierile Vcchiulur Testament (jertfe se aduceau numai la tem-
plul din Ierusalim). Prin intermediul lccturrlor ~i corncmarulor hrblice de la sina-
c: g:i, Iisus a ajuns sa cunoasca lo~ ne btnc echiul Test ameru. El ştia, ca tOI i IU-
<leii contemp-orani Lui. CCI Moise .:stc a ut or ul primelor (Inci car j ale UlblÎci:
.Dacă ati fi crezul lui Moise. ali IÎ crezut 5i Mic, caci despre Mine 3 sens acela"
(Ioan 5, 46). De asemenea, cunostea comentariul Legii lui Moise. ca re se păstra
pc calea tradiuci orale in şcolile ra bmicc ŞI pe care t..:1il 11\t1flC;~tC .. t raduia batrini-
lor" (Marcu 7. 3\. EI însusi citeşte. probabil În traducere aramaică. scrrerea profe-
t ului ls aia, din care alege textele referitoare la <lujrrcn Su mesiamcă r Luca ~.
1 -19: Isaia 61. 1-3), Mai tirzru va It avut O activrt.uc foarte intensa in si nu-
goga, citind ŞI interpretind v'cclu li 1 lcst a men t: .. )1 a verut în Nazaret. unde lusese
\...rcscur ~i, dupa obiceiul Sali, a imrat In 711l:i subatului in smagoga ~j S-a ridicat
sa citeasca" (Luca 4. 16). Datorită aCt'--tr:1 acuvit au F.I eraconsider ar drepl unul
-Iinrre cei mai invatau f\t:gt:(l hrhiJLI

Desigur, Iisus ~ vorbit liniile! curenta ;J n.dcilor ,iJn P:!le::.tlna acelui IIm 1, .Jf;J·
maica. limba semuica, pe care ;\ inv.ir at-o 1..1 ';'1'1)<.11:1 .iin 'd7art-l. E\':Jn~hell~lii nu
asrrat unele eXpf<2SII dm ',drPlfC:J ?lll~ILJ ~l L.:11 le '1I.J1C I III v'ccluui 1c<, :111 ent In
.irarnruca: .,T;j,iillt;J curm" I\L.rcll " ,~I), LrhJL1"· I\'L'/'lll 7, 31'~. ,,\bb~!'·
'Ltrcu 1·, 3(", _C(I;-h"\rl" (\1:1rl:[I [II, }<Jbl" r~.1~rL'11 II. '::11, .,U~;ln:)"
, +arcu II, ')), .F'nl, Ll(ll .. ~ ,'.1:Jru.1 I c, ~'I '<u ('\,I',[.t iÎl\',t''Ll Cl ar !! L"lJ!1n"l'U[ :;:
-
l
l alte imbi în rara de t:b l . ŞI- aramarca, d ~ reaua '1 una se
Paie tina .. U a .alaroru in al ar h ( relor ~ ni Sale. ) pr t~li
vorbeau
. 10 '.:3 l l , 1~
~I ILl

anunra rug Sa în F ipt, P .ntru a SC4J a tii: complotul regelu i [rod (Matei 2. 15..
Sin :ura ref rinta ca a sens e otentă de Ioan: .Scria 'U deg ruL pe pamint" CIoan " b. ~).
r lte date despre unereţ a lut IIsus LJU -au consemnat in Evungh In. Se poate
'pune doar ca arlt copilana cit ~i nnereţea le-a petrecut in tarm ia lInUI meserias
in azaret, educaţia prrmira neieşind in hmitele un I smagogi provmciale. Ca ~J
Iosif, El a pra .ricat rimplăria (Marcu 6, J). Iisus 11 recunoscut apartenenţa Sa cl-
rucă ŞJ politica la poporul Iudeu. re pecrînd obicerunle şi indarorirrle ac stuia: sa-
luta cu formula ~Pi.iCC casei acesteia" IMa[!!j 10, 12); plătea la templu impozitul
personaj anual. obligatoriu pentru l!.}1' barbarf israeiiu (Matei 17,2-'- 5), şi, im-
pozitul pentru Impăratul roman Marcu 12. J 7).
Evangheliile nu dau. amanunte mei in ce privc: te . spe lUJ fine al It t li. us
Hristos, Des) ur. a avut n trup rubu t care i-a perrr is s, îndure roate greutăţile
misrunii ale; foamea, setea, caldura. cal tortile continue, rug crurule prelungnc,
presiuncu rnulunulor, torturi!' rastrgmrii. frica tII: moarte. Minurnle savirşue
arutu C EI a iuhu sănătatea ŞI viara, ca a lupt ( Impotriva bulu ~I • uicriruer fi-
zrce, ca arca .nonut contra condruilor inumane de cxrstcnta ŞI contra mortii, Se
ştie ca indra ea peisajele naturii. cimpul. marca. lumina zrler : t liniştea nopur,
ceea ce în. earnna t:ă Se simtea intr-o sohdaritare cu rrumuseule Creaţiei.
A avut o personalitate extraordinar de puterruca ŞI tic precis conturata: era un
spirit ce iradia viaţa ŞI lunună. Mai presus de orice. 1:1 l-a Iubit pe om, pe oricare
IIm, pentru viata şi fericirea caruta a pnrnu U S~ lupta cu moartea. manrfcsuu
nu numai compasiune pentru semeni' Sili. in special pentru ei umili ~j sutcrinzr.
..:, şi dorinţa de il trai împreuna cu el. de a Se substitui tuturor. Intra in comu-
ruune sprriruala cu totI ~I lşJ tacca un prieten din orice semen al Sau: l-il ru bit ŞI
Hl binecuvintat pe COPI i (Marcu 10, 13-1 flf, a stat (le vorba cu tinarul bogat
C;lTC îşi punea problema "VI(:\1l ererne 1Marcu 10, !7-30, ~-i Cinat in GiSa farise-
ului Snnon (Luca 7. 36-.,0), l-a dczva uit l. ina "naşterii In apă ~I din Duh"
truntaşuhn Iunseu :--J!COdIOl (Ioan 1.1-2ll. l-a oferit unei temei din Samaria cea
:11<11 stralucrra meditanc evanghelrca despre apa datăroare de \'la~a (Ioan
1-42), ~I intrat in casa lUI Zahcu. un vames bogat din Ier rhon. tund int îrnpinar
....u mare bucurie ~Luca 19. 1-10 1, le-a vizn at pe Marta ŞI Maria. surorrlc prretc-
nului Sau Lnzar (Luca IU. J,'- 2).
Lra un barbat in deplina rnaturu ate ~.. Inca nu ~u l:JI1 17eu UC JlH- - luc Il L.

57). cu o profunda conşuinta ~i nWILlI1l! Salt: ruesramcc. nu numai ... trunucru"


.:,..tk Je la Dumnezeu (ioan 16. 2~). CI ~I ;1 pr ec xrstcntet Sale ( loan 8. 53-) l,
Reter uor I,t ..•.unoaşt erca' lUI ll~llS Hrrsro«. Lvangheli ile mar ruriscsc (,"( EI ~L:
ornport a intr-un mod urne. Ci un n l care l,.,ll' .•Plin J. har ~I li\.' adevar" ( Ioun 1.
i ).
[1';11' rnart urr-, :s[~ ca ,;J inv.uut" '1111 L:()I1\L1nJUll~';1 SLi cu 1.11:-11. LJ ci 1111111 de
:,1 Ta!~1 n-ea ce \'CS[C)l\:: _1 O;·:ie \11 au lu~t ua tc dL' cut re [;11;)] f\'ku- (\'LitL:1 II.
::-;~. LI :':',(C nu IHI[Ţ],ll •. mul o ... ·]tpruJ' f~t'\'et;IIJl'J th v iue • ,,'1 '-·...L..: 11l,.j~1 ; .lcv a ru: lTl
--

rsoacn: .Eu !lint C11·a... ev. rul ! Viat ;J'" (fa 'lt I , 6). El cunoaşte Iu run
10 rte in epărr re 4 Matei 13. 42). prezice iirorul c' de ea. Ir 1 alirnului - Matei
_ • 2)+ cite, te in ini mile oarnemlor (Luca . 8~ j9-4 ~. 6- : Ioan 2.
•.5).
e !e- doi indi; pnn studiu per nal - de pildă, a nit şi a inva-
Alte cunoşrin
t din Vechiul Testament cee ce Zl profetii esprc Mesia, El Însu i rdentilicîn-
du-o e CU profeţia lui Isaia (Luca .•.4, 6: Isaia 53. "-4} -. dar şi din experienta
proprie, in obscrvarea oamenilor şi a lucrurilor: ,.Şi, de i era Fiu, • in . tat as-
cultarea din cele .' a patimit" (Evrei 5, "In acest sens, EI Se mforrneaza, pune
intrebări (Marcu ,30~ Ioan 11, '..J). raspunde I obiccţ iile rari. eilor şi poarta dis-
cuţii, in orice conversaţie intereseazfi devărul. Evanghelistul Luca afrrrnă ca
iisus Şi-a inceput misiunea publica în 'urui virstei tie treizeci de ani (Luca 3. 23),
Nu se poate preciza cit timp a durat. ceasta a uvit atc publică: oricum, ca s-a
desfăşurat pe o perioada de doi-trei <mi, poate chiar mai mult. De asemenea, pe
baza datelor din Evarighelii, nu S~ poate stabili o cronologie exacta 'i o topologic
precisa a etapelor vietii ~i faptelor Sale. Cu toate acestea, evanghcliştii. in deplin
acordeconsemnează momentele principale le miSI\IOLl Sale: primirea botezului in
Iordan de la Ioan: activitatea in Galileeu: acnvuate: ultimă În Ierusalim, adica
Patinule - jertfa. moartea ŞI invierea - cărora" se acorda Cea ma i mare impor-
tantă, fiind descrisc pe I rg de catre toţi ~L:i patru evanghelişti.
In afara de dovezile. istnnce, in Hta1'3 de proba Scripturii. intruparea uviniu-
lui lui Dumnezeu arc baze icotogice, asupra cărora teclogia din pcrroada contro-
versclor hristologice a insi rar foarte mult. De pilda, 5-< spus C,1 Dumnezeu putea
ga i :;il alte cai de răscumpărare. dar a ales întruparea pentru ca ast el li insuş: sa
Se coboare .,1a Jumătatea drumului" ~i sa realizeze totul in mod ..tca ndrtc", adica
fa nivel dumnezeiesc ~l la nivel uman. deopotriva. Cu altI: cuvinte. iconornia in-
trupa ni cst e rnseparabrla de iconorrua Crcauci. Ambele trebuie sa Il~tinute im-
prcuna În marea opera de indurunezcrrc marutaui, G.J.rC incepe cu Creatia in-
~'~J. Mintuitorul este Creatorul, nu numai autorul l.egarnintclor L b Juramint cu
profeui poporului Is r a c],
Daca, la început. vora Cuvintului a COS[ sul rcicnta pentru 3 aduce Creat ia din
1 eriirua la fi iruă , atunci de ce rn inr uuea n s-a inlapturt tot prin lucrarea vouuci
Salt:'? Raspunsul la aceasta intrebare are iuai 1111l1[1! elemente: desi in proces lle
:il',:!-rauare, omul este pastrat in existerua )1, uuprcuna cu "1. intreaga Creaue suie-
nnda. pentru 3-:j1 da 5~arTI.3 ca arc ne\UIC de vindecare. Dumnezeu nu distruge
Cre aua SH. chiar C.izuta. mc: nu vrea sa vicirzc \ aluarru mamfcst aru S;:J!I;." rJfI!ltre
«uneru. depaşind capacuutea lor de ;) pr mii , '1 S' alatura celor exrstcru e l'~l s a le
\IIH!r:Ce dm intr norul lor J' r:lul existent. .vce ..l.~{d .•..:,dx>rin:" (gr, s vnk at obnsts,
,Ir~l~ C;J Ll n-a venu S3 produca IJII -pcct acol. ('1 \,1 invete ~I ";'1 vm.lcce urnarnt a-
'C'j ca re xufe rca \l!IUHH..lU-)1 t
.. orucnc-c.
r up.il :l,rciI, num,u ~l ~ rL·~H. i1\1ltlL.l1
ornu l

,,1 ~I IC~ »us pc DUilIllt:('CII c.urc or indurcşre :,1 LOllllu.;:c 1..r~:llla Ll un uu rcg, nu-
i~\;ll d a .nveut at idolut na. vlu 1 m uit , co rupu« nu n:l n[Uln:H3 u upulur. '~I Jl'\'C

:11.L pr oprtc act' t uia. \ludrlL':i DdlrUn!\CSC in t r np •.:Li "tare, de aCCr:;1 "!..tl.! ird!lJI,t
-
T
r
rcg: neraia ot in trup, • 'ioanca,. '3. distrugere. a aparut In trup; Lut iJ1 HUP trc-
buia di {TUsa. pentru . in tru gasie-o.
La fel, răscumpăr rea nu este o simp ce taur re motaia a celui ce greşit. ci
transformare radica
ă ti firii umane prin parucipare J urnarntatea noua a lui
Hristos. Cauza pentru care Cuvintul a luat tru p OlTlCnC~C este in 'â.şi Iubirea şi
dreptatea C eatcrului, C re a VOIl ca omul să. ramina in starea in care a tOSI
creat, iar lucrarea Tatălui sa nu fie anulată. Ar fi fost nu numai de necrezut ca
Dumnezeu Şi-ar retrage cuvintul s u creator de la inceput, la ind omul sa piara.
ci şi monstruos ca ingura liinţ~ care impărtă 'C te şi reprezintă "chipul şi asema-
narea" lui Dumnezeu in. Creaţie să se întoarcă in nefiinta prin coruptie şi moarte.
.-

-

Situaţi r ligioasă Şl olit -că

Iisus S-a ascut in sinul pop-orului lui Israel, una ca iudeu şi îl fost primit
i
La iudeu. Cei dintii discipoli şi creştini provin dintre iudei. Prima dintre Evanghe- I
Iii, cea dupa Matei, a fost scrisa pentru iudei.
Numele de lsraet (..luptator cu Dumnezeu", ..Dumnezeu este puternic") a fost
dat de Dumnezeu lui Iacov. fiul lui Isaac şi nepot al lUI Avraam. dupa lupta sa
cu îngerul: ..De acum nu-ti va mai f. numele J acov, t:Î Israel le vei numi. caci
te-ai luptat cu Dumnezeu şi cu oamenii şi ai ieş it biruuor " (Fac. Jl, _8). Prin ex-
trapolare, numele este atribuit poporului -vreu, ales, consncrat, căruia i s-au dat
Le zamintele. Legea Tora). cultul şi agaduintu lui Mesia. Importanta primordiala
:1 poporului Israelit constă in aceea ca el va naşte pe L\'It:SILi aşteptat.
Religia iudeilor (Iuda [jind fiul lui Iacov, şeful unuia din cele douăsprezece
triburi) c religia monotetsta a dcsccndenulor vechilor evrei ~I a moşrenitonlor
-,
Cartilor sacre. Una In revclaţ iile acestei religii este ;]CL~Ca ca. Ia UI~ moment dar.
lumea originara a fost atrasa de cel dintii om iru r-nn proces de ruptura cu Crea-
torul el şi fi ata Intr-o stare de neascultare. Din cauza aceasta. r:dam şi Eva au
rost izgornţ i din gradina Raiului, De acum incolo. omul SI.: rz olează '1 trarcşte sin-
gur, in afara comuruunii Cil Dumnezeu. Viata lui dcvrne un blestem, In bUMH lea
Sa, Dumnezeu-Creatorul nu-l pa raseşrc insa, Dupa Pl)[OP. EI repeta binecuvînta-
rea de la inceput şi promu e că va scoate urnul ~1 Creat ia din aceast .•. '1 start: pnn
intern ediul unui trimis al Sau. De aceea, i nea din timpul Iegelui David. poporul
aşteaptă pe Mesia - Unsul 1 i Dumnezeu (11 Re gi. 7. Il--IA: Mrh, _, L JeT. 23,
5-6: Isaia Il. 1-5),
Aceasta venire O rmnczcu o I eanzeaz a prrn .~Îl'idTrL.l 1lt11l1 upor. poporul lUI
brad. din desccndcnţ a hn , vraa m , Isaac -;;1 laco v. li il •..hcama De . vrua m cu
care ace o t\fiitn\A 'dU un l,·~amint. ta eadumdu-r La V:l ti tatăl multor neamun.
,,} va avea o descendenta
-
'» () [;JI':3 j 1'~Ic. {~, I-.q,

.lceSlcl Alranr e. relaua cu 1Jllmm;n:LI I1I.?\'1ne pO~lbtl:.!,


Dl' acum Incolo. pe rcmcrul
.
. I!;ll'\d c u , \'[,1:]01. [S;1<H." SI

acov este mnoua ca l,')l rJOpt)rul pc,' Muntele ~~11l"1. \.lflJ Durnnez eu dă hn \hw;e
r a blclc Legii, Rolul poporuliu l u: Isr,1t:1 t'':'lt' dt.: ;; Il.lit"'iliile 1.llţ3dlllnra r.)\·U!~·1lUI
-
r
r
.\VnL!HIl ~1 LC\I!ea (Torn] •. rezumata în Decalog (I . ,.,:.0, 1-17} .. .Cartes Legii" de-
vine egul de viata a poporului, fiind citÎ a in public, in auzul turor (Dcut. 3).
~, II; . cern. . 1-5). ti~tla religroas a poporului lui l. rael. centrată pe practica-
rra Legii, se organizeaz in .1uru I Tabernacolului, cortul in (are se pastra .- rea
\JltlI1ICt.

Fidel..Cartilor sfinte" (U Mac, • 23), poporul crede in realizarea Istorica a


L g rnlnrului dintre Dumnezeu ~i Israel (lcr. J 1, 31: Matei Ze. 2c). f n timpul lui
Iisus, această aşteptare mesianică este toarte pronuntata. Mcsianisrnut iudaic ex-
prima speranta ca Dumnezeu are un plan cu lumea, pc care-I realizeaza prin Mc-
sru, acel- rege din neamul lui David. care va instaura irnparaţia lui Dumnezeu pe
amînt, mai intii în Israel şi apoi in toate neamurile. La venirea lui Iisus, popo-
rul Sau era 111 asteptare" (Luca ), 15 , aşteptlnd "mingiiere-a lui Israel" (Luca 2,
..::5), li. u vint:" deci la _plinirea vremii" (Gal. 4, 4, adica in contextul aşteptării
rnesrnrucc.
Evangheliile aresta ciclul au traiectoria mesianica in care se plaseaza venirea
lui Iisus, Acea ••ta idee este. dominanta in scrierrle post-ape rolice. mat ales in cele
despre conlruntarea drntre creştinism si iudaism. Iisus n-a dczrrunut tideluatea Sa
f;J.~i:lde scnerrle şi profetule Vechiului Testament. pc care 1-3 Identificat in per-
soana lui Ioan. proietul de la Iordan. De altfe1. Ioan e te ultimul profet inamtea
vcrnri i lui MOSJa. iISUS accepta aceasta orrentare a. a cum reiese tiin faptul că a
IDs[ in legatura cu comuniratea lui Ioan i mai ales din ace-ea ca il rirnit sa' Iie
ş

I otezai de Ioan.
Cu toale acestea. , oul Testament va sublima unde. accente ale mesiarnsmulut
biblic pe care traditia iudaică It-a omis. de pilda. Idee-a ca Mesia este mal mare
ccit Davrd j c ar e o Incidenta cu Istoria umana in general. Intr-adevar. în Ve-
d1l\!1 Tesrarnenr se aflu profeţii directe sau aluzn cu privire la persoana :;;1 rolul
I Ul Mesia. •..arc c~tt: pus in raport nil numai CII isrorra poporului rsraeln. ci şi cu
!.,{Of"I<i )i J;; unul nearnurrlor. De pilda. Dumnezeu insus i. prrn gura psulrnist ulur,
<pune: ..Fiul Meu c~tl Tu, Eu ~•.•I;jLI rC-~'!lTI n.~S(1I1·· (r •.•.,2, 71.
ti cs t c ingerul Dumnului care a apa rut lui . I(w.c.: in rugul ce nu se mistuia
I k~. 3. _). unul dintre cel trei lI1gCfI care xc arui lu: Avraam 1;1 srcjaru!
ă lUI
vlnrnvn r Fuc. IX,.1-15). Pruletul bLtli.t II numeşte ..uigcr de mare stat" (isaia 9,
5~. A:}<lum se ci nt Stiute Dumnezeule".
ă •• EI este phn de tarrc ("St"intt Tare");
.C aCI cme va fi asemenea Dornnului in nuri ~I crne St: \.1 ase mana cu Domnul 10-
t rc l m lUI Dumnez cu' Dumnezeu Cd P eamarrt In xl at u l sf int iior. mare ŞI inirrco-
>,dor~ I!".'b. 7-~) ..\111autor: bibncr vorbesc de nasterea Sa Jin in:lo~1'<1
Iut a. fecioara
t •• va lua in pintccc ~l va naste hu ,1 vor chema numele LUI Ema-
-lLIL'I" - 1<-.11([ 7. ['H. o..,'1.t;- r st e cnmpa r.na cu o ..Scur a, -prninua pe pamint, J:U

'li 'IIIUI .lTli1s,e cerul. 1"1 Il1gcrll iui DUmI)CLL'U se SUILill?1 'it pogorau pe \.'<1" II'a',
2~\, 121. .Iruc cpciunca ~1-a LH.lll l';iS,' (['JId.; 9. 1) din tirea OmCrlt·;L:,C;1. Fi cst c
.hn :1C:JllIUJ lu: lht\ rd: ..\'oi pune pc -rau nu] ILILI dr durn me un fiu din trupul
.. 1LJ' r 1):-.. 1, 1. I 1) ~ I :-; c \'.1 !l ,1::;t L" in H rt le :: m (\ 11 Il. :' . 1, . r f cv: c ,.••C rnuul r : ti 1car
rr mt rc 11l'.1I1Il!rJ I J..,al~ It. ]2) ... pl,~[1 OI r'c" carc .u: IC"PII1S'fl lIJ:lurll. d:H L';Jr(' :J

'iJ
-

ajuns s' fie uşczata in capul unghiul li' (P~. I t 1. ..~), El va fi rasti nit .ca sa
poata tace jude aui şi dreptate 1Jl mijlocul pamintului" (1 Regi 2, 9). David. cind
se r reni I Cu intul lui Dumr ezeu, zice: .Pen ru a eas a Te-a un pe Fine Dum-
nezeul Tau. ·U untdelemnul bucuriei" (1'5" 44. 9).
Prin urmare, in oul Testament. chiar in genealcgiile Do nului, venirea lui
Iisus este i usa nu numai în raport cu rnesiani mut j istoria p porului ales, ci şi
cu istoria şi destinul oamenilor. al umanitatii in general. Iisus plineşte nu numai
aşt prarea mesianică a unui popor. Isre 1. ci pcranţ a tuturor celor ce sufera ne-
dreptatea şi opresiunea, nădejdea intregii Creatii 'are suspină şi suferă durerile
naşterii (Rom. • 22). El este nu numai el făgăduit J~ profeti si aşteptat de po-
purul ale r ci şi Incoronarea umanir tii şi chiar a Creatiei. care tl doreşte şi II tl:i~
teaptă de la inceputul ei. Apo toiul Pavel rată ca cel dintii Adam a fo ( creat in
vederea •.ultimului" Adam (Rom, 5, 14). De' aceea, intruparea este ,.imbracata"
cu destinul Creatiei (CoL 3. 9-10: Evrei 1. 3 , dupa cum opera a istorică ras-
curnpărătoare este plinirea şi consecinţa operei Sale creatoare (Col. 1. 14-l8),
r rael popor al CArul suveran re igios şi politic era Dumnezeu Însuşi, avea ca-
pitala la Ierusalim (sinonim Sion), Cucerit de David in secolul al X-le-a i.Hr., Ie-
ru saiimul apara, pe linga funcţia administrativă, un puternic Simbolism retigio .
Solomon construit aici un templu de o bogăţie şi o frumusete mcomparabilă,
simbol al prezentei divine în mijlocul poporului. Templul a fo t distrus şi recon-
struit in mai multe rinduri, in secolul al Vl-lea î.Hr., a fost distru de Nabucodo-
nosor şi reconstruit apoi de Zorobabel. Irod cel Mare 07 i. Hr.--4 d.Hr.) începe
rczidirea templului. La naşterea lui Iisus şi in lot impul vieţii Acestuia. templul
se află ln reconsrrucj ic. dar cultul continua, Lucr ările de restaurare, incepute de
catre Irod cel Mare au durat 46 de ani (Ioan 2, 20). Iisus a anuntat profanarea şi
distrugerea templului (~1:1.n,-u 1.3, 1 ) ?i ca acestea se vor intimpla in cursul ardei
generutii !Matci 24, J4}, Intr-adevar. in anul 70 J.Hr .. TiIUS, general roman. a
distrus Ierusalimul, Dupa revolta evreilor dm anul I S3 i.Hr., romanii au con-
struit oraşul Aelia Capirolina, peste care turcii vor ridica zidurile actuale. In par-
rea de nord se 1J;t,t rcaza 7idul con t r uir ti.:' In d Antipa (.t-39 d.Hr.r.
Conceput a ..centrul neamurilor" (Icz . 5, .). Ierusalimul ~i intreg poporul
r , pira pnn templul aCeS[3. care era vizrtat anual ie mi: de peleriru. Fiecare (ela-
ţ can era obligat a CDn ribure la templu cu lW'? din vernt.
r nnplul din lcrusalim cuprindea mai multe spa] II. unde dintre acestea fiind
socoute sacre, In curte exterioara. Iisus văzindu-i re cornerciauti, i-a alungat LI-
cind: ~._cris este: Şi va ii casa Mea casa tic rugaciune: Jar voi an t'ăClf{ din ea peş-
era de tîlhar!" ( l.ucn 1" 6),
Au toritatcn su prcrnu , care conducea tem plul. cr a sinrrlriu! sali sunhedrinut, un
'unsliiu format din 71 de membri: urhierer. scnh, ~I bat rini -incdrtul aveu putere
-upre ma. jundica ~I cxecuuva, ;,';Ul"''1ra'Uflcanll cvr cu rS;wl Jin Tars csrc !t'1ml~ de
sincdrtu ",1 arcstcze creş umi in ~lnjjg(lgil din f);Jlllasc,J. Oql incluoca ';>1 l ar ise r. ~I-
'lt:"OI'IUI se arla in mina s adurherior t prc ou ';1 laici r. 'I:!s~i vupe nouru care fl'::.rn,t;i
'qrca ~I C' opune a r a nserlur

; I
-

Clisa preoţească '7000 preoţi, 1 U . leviţi 20 arhierei 'i Marele rhi .reu)
era o categorie nobilă, Cel ID4!Î mare in grad, Marele Arhiereu. urta un eşmlnt
special, corespunzător funcţiei; ei el ucea rUă, Je " păşire pentru popor. Pentru
aceasta, o data pe an, de Ziua Ispăşirii, intra în Sfinta Jintelor, partea sacra a
templului. o cameră sumbră. lucrau ia ur. E' era. e asemenea, pre edintele si-
nedriului, avind astfel dreptul de a judeca şi condamna' Fapte 5, 6-27}. in pro-
cesul lui [isus, arhiercul Caiafa (18-36 d.Hr.), inerele lui Anna (6-15 d.Hr, •
va avea un, ro] important. Functia fiind ereditara, Marele Arhiereu era upus
nor restrictii fa că ătorie.
Sefii preotilor (arhiereii), adică cel care terrninaseră mandatul sacerdotal, şi
şefii celor patru familii sacerdotale (din care se alegeau preotii), e ocupau de sa-
rificii, Unul dintre aceştia era comandantul ternp ului. Un astfel de comandant
vea sa-i aresteze pe apostoli pe treptele templului (Fapte 5, 24-26)., Clasa saccr-
dotală a acceptat cu greu titudinea lui Irod care desrituia arhiereii ~i îngăduia
abuzuri in jurul templuJui( comert). '
Fan 'sefi constituiau un partid religios influent: ei respectau in mod riguros tra-
diţiile iudaice Marcu 7, 1-25), dar tineau mai mult la implinirea exterioara, for-'
rnală a Legii ( ..partea din afară" a blidului), viata lor interioara fiind plină de
"pradă şi viclenie" (Luca II, 39), Fariseii acceptau uruversalismul religiei iudaice,
credeau În invierea morţilor şi in existenta ingerrlor.
Iisus, Care il avut raporturi permanente cu fariseii, le-a recunoscut autoritatea
in viata religioasa. dar nu i-a recomandat ca exemplu tiin cauza moralei lor:
.•C rturarii şi furiseii au şezut in scaunul lui Moise: deci roate cîte va vor zice. fa-
ceţi-le şi păziti-Ie; dar după faptele lor nu Iaceu, căci el ZlC, dar nu fac" t Matei
23, _-3). Numeroşi scribi-invăţ tori ai Legii taceau parte din partidul fariseilor
(Matei 21. 35). Iisus se Iasa invitat frecvent de fa risci: ..unul din farisei L-a rugat
pl! Iisus să mănince la 1'!1"' (Luca 7, 6); un alt fariseu .n ruga sa ia prinzul la el;
intrind, a şezut la masa. Iar fariseul s-a mirat vazrnd ca Iisus nu S-a spalat pe
mîini inamrc derna il" (Luca J 1, 37~Jg): .,El a intrat in casa uneia din căpeteni-
ile fariseilor simbata, ca sa mănince" (Luca 1 . 1), j-';H1SCU era ŞI Nicodim (Ioan
J, 1). admirator al lui Iisus,,,; care-I, apara in Iata arhiereilor Ioan 7, 50-51)
'ii care-I, inrnorrnintcaza. Nicodim L-a prezentat pe Iisus a.••uel: ..Rabi, ştiu <:.1 de
la Dumnezeu ai verut invătător; ca rnrneru nu poate face a este minuni, pe care
Tu le faci, dacă nu este Dumnezeu in ci" (ioan J, 2),
Iisus l-a prevenit pe ucenicii Sai, zicind: "FnIP- '(1 li~aluatul fariseilor, care
este ni\" rnicia' (Luca 12, 1). Căci erau .,Iublton d ar"u~li" (Luca I(), E4) şi ~cre-
dcau că sînt drepri şi priveau cu dispret pe ceilalu" (Luca I ,~}. De aluel, pentru
ci Iisus Oi spus parabola celor JOI oarnern c, re ,'-riU lJit la templu ca să se loagc:
unul Iariseu şi celalalt vameş t Luca 1", IO-l-iL
Din cauza lui Iisus s-au IVIt disensiurn intre tansei: ,.' cest om nu este do; la
urnnczcu. fiindca nu line sabatul. Jar alui ziceau: Cum poate lin om pacatos sa
facă ;ISen1 nea minuru' ,,1 era dezbinare intre el" I l na n ~, ! 6l.
'vaducheri constrt urau li purt«] po huco ....rt"llf!lU~ opus cchu ai l anscrlor. deou-
--

ece respin euu mesiurusrnul.: i 1111 1 ner ui Ils 18 si li. credeau in invrcrca morti-
or {.M, rei -2. .23}~ i $i recrutau a cpţli între pI ori, pun au un, "lCC nr d o r:bil
ordine publică şi.toh rau. ocupaţie t II n. ·t:sl·a fost, motivul pentru-care
L u al cal pe Iisus pe teren politic, ilat in atent IH asemenea argument In
irnp ce fariseii şi cribii oloseau r urnentul religios, acuzindu-L e blasfemie:
entru ce Acesta vor cşte stfel"l EI hule, tei Cine poate S3 ierte pă atele Iără
n mai 'nul Dumnezeu?" (Marcu 2 7). Cu saducheii şi Iisus a purtai o discuţie
espre Învierea mortilor (Matei ",,2; -34)"
Scribii. adica juriştii Rau tnvatăroril Le ii, tau pecialişti in interpretarea Le-
Î' gii lui Moise. L . P truzcci de ani •. cribul devenea ..doctor", a ind dreptul ::1 Iie
judecător in procesele clvile i religioase, Ei erau membri ai sinedriului irnpreun
CU preotii i iatrtmi. S' , r L c il, 45), de arc . ,e
llngă cunoaşterea- legilor, II se arribura . i interpretarea textelor religioase după o
traditie esoterica, accesi ila- numai celor iniţiaţi. Mul i cnbi erau fetis j şi invers
(Luca J l , 45. 47. 52). Prin ei. rari eii aveau po ibllitatea să lupte şi in sinedriu
Împotriva saducheilor. Nicodim era scnb (Ioan J. 10; 7. 50-51), iar Pavel. iudeu
nascut la Tars, 111 Cilicia. -a format I şcoala lui Gamaliel (Fapte 22, J).
Scribii nu L-au recunoscut pe Me ia in li us şi n-au ajutat poporul să cunoasca
sensul adevărat al Scripturii. l isus ii apostrofeaza ca ..au luat cheia cunoştinţei":
.. oi insiva n-ati intrat, iar pe cei ce voiau să Între i-aţ i impiedicat" (Luca 1l.
52).
Batrinii (prezbiterii) poporului erau capu principatelor familii din Ierusalim ŞI
din afară, mari proprietari e pamint, comercianţi. Unul dintre aceştia este Iost!'
din Arimateea (Marcu 15, 4. ) - oraş situat la 30 km de Ierus lim -, care, cum-
parase teren pentru morminte la Ierusalim I Marcu 15, 6: Ioan 19. 41) şi care s-a
alaturat grupului de disci poli ai lui
(l an 19, 3~).
lIS S,

Zetoţii erau evrei Ianauci , intoleranţi f ~a tic cei care nu purtau semnul Legii
lUI Moise, crrcumcrziunea. Patriou inflăcaraţ i de idealul tcocratic .'1 adversari in-
verşunau ai ocupanţilor rornaru ~j al colabor atorilor acestora. zelotn organizau.
impreuna cu sar acu lur Israe l (nurrnt i ..galileeni"}, o campanie de respingere il ce-
lor e alt ne arn .. rncstecmdu- e in toi felul de asasmare. revolte , rcbcliuni. Sub
.rulucnta lor a rzbucmt revolta generala d.n oo-7(), care a dus la darimarea leru-
<alrmului. Iisus a fost contra m: sacrăm lor de catre legionar ii romani I Luca 13.
I-Jl.
L~ .enienit formau o coruurutatc retrasa. secreta, pe malul drept al Maru
-toarte. OUp' descoperirea manuscriselor de la Qurnran (În 1947). doctrina ~i
.: ltul C' eniernlor sint mai bine cunoscute, <.:;;1 .şI influenţa lor asupra lUI Ioan Bo-
·l"L;Hurul. Membru cornunuatu erau monahi ce-s duceau viata In comun. respec-
'ind disciplina cclibatului. J. postulur ~I a S.I Iarrlor 1" ua!e. Eseruenn a~l':"'r ;,JU ch-

;·:;ruca lUi Isrild ;..nntr-o i tcrvenue directa oi 11I! l iumnucu. r:i '3 'tOh:nIJ. Li
,'f'et·.::ra\l luerui ura rrnsuc. ~) apocahprica.
l crusalunu] 1.25 (}()O locuitor: În <.1JSlrJUtll c crn r al t t2S[~ (l';o(~/al ~lc U (dlmâ. :-;;L'-

.u ruatea l mplului in rntvrror era asigurat a de o p!3H.w pronr ic. In ::t~1J('l cela,,, "L'
-

.ulau drumuri periculoase unde operau tot felul de banditi (Marcu 14, 4X: 15, 21). '
n jurul templului locuiau bogaţii poli ami, care ofereau banchet "'; şi muncitorii
care trai, u din. alariul zilnic şi din ajutor. ta constTucţi~ templu ui au luat parte
I 000 e muncitori. La portile cetăţii puteau fi vazuti cerşetori, bolnavi, infirmi.
Aici S~a intilnit Iisus cu bolnavul infirm pe care 1- trimis la baile din Vitezda,
lin a Poarta Oilor (Ioan 5. 1-9).
Ierusalimul va ti asediat de: catre romani in anul 70 d.Hr .• ca ur-
şi dărîmat
mare a unei revohe civile, evenimentul fiind prevestit de către iisus ucenicilor Săi.
Cind aceştia L-au intrebau ..Care va Ii semnul'!", Iisus a raspuns: ..Vor veni zile
cind. din cele e vederi, nu' va rămîne piatra pe piatră care sâ, nu se: risipească"
I Luca 21, 6). Atentie însa la datel Istoria eculară capătă dimensiunea unul sim-
bol al istoriei finre, divine, de aceea cronologia nu mai are 'valoare de: cronica:
.•Vedeţi sa nu fiţi amăgiţi, caci multi vor veni În numele Meu, zicind: Eu sint" ş.i
vremea s-a apropiat. Nu mergeti dupa ei" (Luca 21, ). în scrierile apostolice, le- ..•
rusalimul este totdeauna chipul Bisericii, amici parea cetăţu cereşti care va să
vină.
Israel. popor teocraric, se afla sub 'ocupatia romanilor, popor idolatru. in
aceste condiţii, rnesianisrnul se ccentueaza, luind şi o dimensiune polirica. in
anul 63 i.Hr., Pompei, aflat în campanie in Iudeea, cucerise Ierusalimul, lasînd in
urma 12 000 de victime. Incepind cu anul 37 i.Hr.. Palestina (500 000 de locui-
ori) este guvernată de Irod cel Mare, numit de senatul roman "reg~ al iudeilor".
Irod, arab din Idumeea, poligam, respecta autorităţile romane, inclusiv religia irn-
. erială, căci insusi Împăratul, obţinînd titlul de August in anul 27 l.Hr., devenise
personaj religios. Irod a stabilit capitala administrativă a Palestinei la Cezareea şi
Inceput reconstructia templului. El a ordonat. cu intenţia de a-L ucide pc Iisus,
masacrul pruncilor elin Betleem,
La moartea lui [rod (4 d.l lr.). teritoriul Palestinei a fost irnparţit intre fiii săi:
Arhelau (4--{) d. Hr.) primeşte cu titlu de ctnarh Iudeea. Samaria şi Idurneea. Ar-
helau tiind depus de Augustus în anul 6. Iudeea şi Samaria trec sub administratie
romană directă ~, sînt conduse de prefecti romani (procuratori ); irod-Antipa
(4 î.Hr. - 31 d.Hr.) primeşte Galileea şi Pereea, cu titlu de tetrarh (Luca 1, 7), de-
»arcce guvcrneuză numai peste un sfert din teritoriul Palestinei; iar Filip, Gaulo-
nita, Itureea, uranira, Trahonitis şi Batancea.
Istoricii s-au intrebat de ce a intirziat Mesia. de ce Iisus a aparut la timpul
acela. Evanghelişrii, deşi accentueaza situatia religioasa şi mesianisrnul politic din
Palestina, nu cred ca acestea au determinat venirea lui Ii us. Venirea şi misiunea
lui Iisus 'in Iost determinare de Dumnezeu. Care este totdeauna hber, Iisus a ve-
rHI cind a binevou Tatal, astfel incit intruparea Sa la acel moment se inscrie in fi-
delirutea Sa laţ::' de vointa lUI Dumnezeu. Misiunea Sa este iminenta, are loc la
ceasul ci (Ioan 15. ~): .Trebuia sa se implineasca Scripturile: (Mate: _6, 54);
.Vin e ceasul cind, .. ": "Timpul s-a irnplinir' tMarcu 1. 5).
in al JOJka rind. Dumnezeu are un plan cu Creatia Sa incă de la inceputul el,

pian pe c:tre-I pastreaza in taina (Efes. 3. 9). intruparea se afla în cadrul an::MUJ
- -

1\'10. potnvit c ruia Dumnezeu a lăsat o vreme iitoria ă- i urmeze ursi J,


iatervenţia Sa, In il 'est fel, oamenii şi-an dar seama C3 nu pot i şi singuri din
. uJ i. toriei care du 'ea la nimicire. in deznadej ea lor; au crezut ca Dumnezeu
e cu vederea" lumea creată de El Si şi retrage provrdenţa protectoare.
La momentul dat, Dumnezeu a hotarit sa nu mai rabde nedrept rea oameni-
. r ti desirat cerurile şi L-a trimis pe Fiul Său În trup de om (Scrisoarea catre
wgnel ,9-9, 4), El fiind născut din femeie, din Fecioara Maria, născut sub
ge, prin puterea Duhului Sfînt.
-

5. Botezul lui Iisus

Toate Evangheliile pun la inceputul misiunii lui Iisus acelaşi eveniment: bete-
LUl In Iordan, cind Duhul Sfint coboară asupra Sa in chip de porumbel (Matei J,
13-17; Marcu 1. 8-11; Luca 3, 21-23; Ioan 1, 29-34). Duhul a coborit şi a
rama s peste l isus, Care a fost astfel confirmat i proclamat Fiul lui Dumnezeu
ş

(Ioan 1, 32-24). Deşi n-a avut păcat (Ioan ~, 40), Iisus a acceptat sa-Şi inaugu-
reze misiunea Sa cu botezul în Iordan de la Ioan [Matei J, IJ-17}, aceasta atit
pentru a implini o rînduială sacra (Matei 21. 25), cit ~Î ca semn anticipat al jertfei
Sale. De acum înainte Iisus este pregatit sa ia asupra Sa păcat 11 lumii.
Iisus vine la Iordan atras de Ioan, profetul care face legatura intre Vechiul şi
Noul Testament. Poporul vedea in Ioan pe protetul Ilre care anunţa venirea lui
Mesia (:Vfatei II. 14), El era vocea care striga în pustie: "Pregâlj~' calea Domnu-
lui'" (Matei 3. ), Iisus, vorbind multimilor despre Ioan (Matei II. 7-11), a recu-
n05CUI ca ace ta a venit in "calea dreptăţii", convertind vameşii .i prostituatele
t Marei 21. 32),
Ioan Botezătorul predica în ..deşertul Iudeii" (Matei J. 1), lîngă Marea
Moartă, nu departe de Qumran, unde se afla cornuniratea escmcnilor, Pr opovă-
dura converurea, dar Iără intenţia de a întemeia o sectii (Luca J, -14),.şi prac-
tica un singur botez, cel cu' apa. ('(1 pregătire pentru Mesia ŞI ca antrcrpare a bote-
zului creştin cu Duh Sfint (Luca J, J, 16), EI este cel ce recunoaşte în Iisus pe
Fiul lui Durnnc:.t:cu (Ioan 1. 34). punindu-L în legătura directa cu protctule Ve-
chiului Testament: ..Iată ~vIielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică pacatul lumii" (Ioan
1, 29. 36). Totusi, fiind în inchisoare. Ioan vrea o confirmare a credinţei Silit şi
nrnitc do: uccnrc: sa intrebe daca F.l este _Cel ce \';J vern".
Evanghelistul l.uca da unele mdicaui cronologice toane cx acte. nu rnind auto-
rrtaţ ilc politice ŞI religioase din vremea nusiurui lut Ioan Bot ezarorul: ..In al cinci-
sprezecelea ,/1 (septembrie .•7-octombrie 2,). al domniei imparatului Fibe nu. pe
cmd Pilat din Pont era procur arorul Iudei]. Ir od, tct r arh al (jidrlel/. Filip. Iratcie
<a u. tctr arb .:d lrunei ~I al ţinutului Trahomci. Iar Lisani.is. rctr ar h al Abrlener, in

'1
- -

ilele arhiereil r Anna ·i c Iara {ase el vintul lui Durnnez u către le, n, fiul lui
Zaharia, In pustie" t uca 3, 1-2)_ Tinind seama a Iiberiu i~' 1 rn at lui AU~USl
ca împărat al Romei, după anui I ~ d.Hr., ca Irod Tetrarhul era Irod IHi a. c re
a ornnit peste Galileea ŞI Pereea intre' nil 4-39 d.Hr .. ~I ca ilip Tetrarhul a
, domnit peste regiuni e din nord ale Palesnnei intre ann 4-34 "d-lr_ poca despre
re vorbeşte Luca se poate fixa în jurul anului ~ d.llr.
Ioan propovaduia poporului •.Vestea cea buna' (Luca 3, 18)~ practicind bote-
, zul pocăinţei cu apă, spre iertarea pacatelor. Botezul cu apă este un nt simbolic
de purificare 6) păcătoşilor. Venind din Nazaret la Iordan, Iisus accepta să fie bo-
tezat de Ioan (Marcu 1. 9-11) ca ::1 arate ca asuma pe deplin condrtia umanita-
ii ăcătoase li toate ca EI a ice: .•Cine intre voi Mli vr a e pacat?"
(Ioan 8, . }.
Una dintre măsurile lui Ioan 3 fost aceea de a cere multimilor care veneau la
el, credincioşi evrei, vameşi Si ostaşi, sa faca fapte vrednice de pocainta .•• B rbat
drept i fînt " (Marcu b, 20), mare ascet ~I practicam al Legii. Ioan nu cerea
altceva decit: .,~u faceţi nimic m3.Î mult peste ce vă este rinduit" (Lut.:a J. U}, cu
toate că, din propne experienta. işi dadea seama de sevenratea Legii: EI a denun-
lat deschis ceea ce era contrar Legii, avind curajul 5.a-Î spuna lui Irod: ~Nu-tj este
in· adun sa ,ii pe femeia fratelui tau" (Marcu &, l8). Faptul acesta, la instigarea
Irodiadei, femeia lui Filip, fratele lui Irod. i-a adus moartea prin tăierea capului
(Marcu 6, 17-29}.
Iisus este în mod constant confundat cu unul oinrre proorocii cunoscuti: l he ,
Ioan sau Ieremia (Matei 16, I ~ Luca 9, 8). De unde, părerea grcşua ca Ioan şi
Iisus nu :11 fi doua persoane deosebite. Irod eretica :;j Acesta este Ioan Botezate-
rut care -a sculat din morţi şi de aceea se fac minurn. Dar Ioan insuşi face o UIS-
lin fie Iara intre r lut sau ,?i mi iune I\lI IL:'U.; el nu a facui decit pregatirea
poporului pentru prrrrurea lui [isus, cu Care se al Ia doar Într-o inr imn at e aparte.
<ocotmdu-sc ..prietenul Mirclur":
,.ŞI s-a Iscat o neintelegere intre ucerucn IUl 1ua n ŞI un Iudeu. asupra cu-
rat irii. Şi au verur la Ioan ~i i-a u ZlS: Rabi, Acela l-;Ht eru cu line. dincolo
de Iordan. 'i despre Care tu eli mărt urrsrt. rata El boreaza .~I t oţ i se duc la
El. Ioan a raspuns şi a liS: Nu poate un om sa la mmrc, (} ca nu I s-a rtat
lui din cer. Voi insivă sinteti martor: (,;;1 am ZJS: :-.111 siru eu Hrrsrosul. ci !>;II[
trirrus inaintea Lui. Cel ce are rrureasa este nurc. Jar prietenul rnirclur. care
sta ŞI as ulra pe mire. se bucurii cu bucurie ,,1t! !:!l~sul lui. Deci aceasta bucu-
rie a mea S-a implinit Acela trebuie Sâ creasca. iar eu sa !TI;']rmcşorcz. Cel
ce vine de )u!> este deasupra tuturor: cei Le este de pc pa miu! p •.amintesc este
~I e pe pa nn nt 'f:1lt:Şte. Cel ce v m c din cer cst c dcasu ')r,1 IIHUf(H. ,,', ce :1
vazut ŞI aUJ:11. al~C:l rnar turrscşte. ,Jar mar una 1 III nu l) primeste rurncru
Cel ~:t' ~I prrrnu m.u tur ia l U) ;l nccct luu [.1 Dumnezeu este 8ut' 'a ra t. {·.1el
-:~I ne care 1-:.1 tr mux Durnn .zc u vorbest e cuvuuele lUI Dumnczcu. prrur u l.i

Dumnezeu nu d •.i Duhul ni IlI.lSUI';1. f:lI:11 iubeste ne hul :-il tclCit..: k<t ·.tH
in mina i.ui. C d ce crede 11) Fiul arc v iata \ t':)[J1l'~1. JdJ' (d 1.:1:' IHl ;h(ultJ •.:t:
-

Fiul nu va vedea. viata. c minia lui Dumnezeu ramine peste ei" (Ioan 3.
_5-Jci),
Botezul este unul din manie momente ale jep. lui Il ti . Cu trupul in apa. cu
Duhul Sfint pogorît peste .El. u glasul de runet l Tatalui, fi u confirma a este
Unul din Treime. asa cum revelează Tatăl: ..\ccsta este Fiul Meu cel iubit .•, El
lasă sa se inţeleagă că "epifania" Treimii, din care EI Insusi [ace parte, trebuie
u a in legatura cu ,..leufania'· din Vechiul Testament .•.la care sînt martori profe-
rii. Într-adevăr, Moi e făcuse experienta îngerului Domnului care i s-a ararat in
rugul arzind Iără să . e mistuie pe Muntele Sinai (Ieş, 3, 2; Deut. 33. 16: Fapte 7.
_O~ 35). Prin urmare, ingerul Domnului din experienta teofanică a profcţilor,
inainte de intrupare. este unul şi acelaşi cu Cuvintul lui Dumnezeu intrupat. Ex-
perrcnta teofanică şi cea iposranca au in centrul lor aceeaşi persoana divina. Noul
Testament şi Biserica de mai tîrziu au dat o mare valoare experienţelor tcofanice
ale profeţilor, eoarece aceştia au vazut şi au auzit nernijlecit slava tUJ Dumnezeu
( 'ro dâxa Iau Theouş, manifestarea Sa personala. Aceasta este "ca o făclie ce srră-
luceşte in Intuneric pina cind va straluci ziua şi luceafarul va răsări in inimile
noastre" (II Petru It (9). Din cauza aceasta. Grigorie de Nyssa nu va ezita să
propună creşt.inilor, ca model de perfectiune in fintenie, Viata lui Moise.
După botezul in Iordan, Iisus renunţă la meseria de timplar şi părăseşte arul
UC origine. mergind in Galileea, unde Se pregateste intens pentru apropiata Sa
misiune. Evangheliştii sinoptici sint de acord ca Iisus Şi-a Început slujirea dupa ce
[Dan Botezătorul a fost aruncat in inchisoare şi ca cea mal mare parte din ac-
uvuatea Sa publică a de tăşurat-o in Galileea (Matei 4, 1 ; Marcu J, 39: Luca 4.
l-l). Luca vorbeste de călătoria lui [isus in Samaria (Luca 9, 52-53). provmcie
din centrul Palestinei, intre ludeea şi Galileea, al carei locuitori erau intr-o apriga
di pura cu Iudeii. iar {Ulm relateaza pe larg convorbirea lui' fi. us cu femeia suma ..
incanca, lînga tintina lui Iacov (Ioan 4). Evanghelistul Matei meniioneaza predi-
crlc lui J ISUS in I udeea, la est de Iordan (Matei 19, 1) şi in Pereea, precum ~i nu-
meroasele Sale călătorii la Ierusalim. Faptul acesta nu este exclus, deoarece 1isus
.strabătca roate cetaule ŞI satele" (Matei C) • .35}: a călătorit in regiunea lacului
Ghemzaret , in Capernaum (Matei J4, 34), În regiunea Gadara (Matei 8, 28'),
ajungind in oraşele Iernciene din nord. Tir şi Sidon (Matc] 15, 21) 'i pînă in Ce-
zarcca lui Fiii r (\fatei 16. 1)).
Din cauza persccurării lui Ioan Botezatorul, Iisus a parasit Nazaretul şi s-a
stabilit in Capernaum I Marcu 2, Il, o localitate linga lacul Galileii, in unurur ile
Zabulon :?I Ncltuli ~Matei 4. 12-lJ).
Oupa e xpe nent a bote zului in Iordan. Duhul Sfint, Acelaşi Duh Cart a r•.s mas
este El ~i L-a con tir mat il c onduce in deşert. ca sa tie .upu renrauilor fiavolu-
lui. In dt:?trt,IISUS petrece, în post Si rugaciune, patruzeci e 7.I1e ~i patruzeci le
1l0PI'. deci ace laş: trmp pe care Moise l-a petrecut pc munte (leş. 24, 1~1. Parte
J n prcgaurcu Sa pentru misiune. iISUS ave a sa Iaca fJla unei puternice imporn-
\trl din partea spir itu lui ostil lui Dumnezeu, diavolul. in pustie. Jisu~ este supus
la grele ispmr i (~1 atei 4. II ~ pentru Li fi intors din calea pe .arc porrnse. Dar li
--
----------------------------------:~
refuz rent: liilc dia ••..
olutui Intr-un mod tic n clinnr. u raspunsuri luate din Ve~
chiui Te. tarnent (Deut. , 3: 6, I(): 13), De igur, timpul de retragere a rO~l dicat
po tului i, mai' Ies, ruga Junii. Postul sra o practica religioaau a IU ilor, r spec-
tata chiar de far .ei, si în oţea ruga 'iuIlea, pe care EI a consid r HJ drept cea
mai importantă pregatire pentru rnisiunea S . Iisus a dus o viaţa tie conrinua ru-
găciune. De mic copil, a participat [a slujbele de la sinagoga, unde S-a rugat j
cîntat psalmi (Luca 4, 15-16). Nu numai că S-a. ruga; in roate momentele deci-
sive din viata Saş: în toale felurile, ci i-a indemnat şi pe ucenicii Săi sa Se roage .
compunind pentru ei texte LI!: rugaciune (Luca 1L 1-4).
-

6. Vestea C .a bună Evanghelia

Cea mal imensa şi mai expusa parte U operei lui Iisus este predicarea Evan-
gheliei, impresia făcută ca Predicator şi lnvătator fiind Io: rte puternica. El com-
pară viata Sa cu o zi plină de lumina in care Îşi lmplineşte opera rara restrictu.
Dupa aceea, vine noaptea. fara lumina. cînd nu mal poate lucra (Ioan Il ~9-10),
Această insistenta asupra propovăduir ii rncsajului vint: dintr-o rradit ie profetrcă.
Dumnezeu ii ceruse lui Moise pe Muntele Sinai: .Graieşre casei lui Iacov ~I ves-
reşre fiilor lui Israel"
(leş, 19. 3), Sau: .•Pogoară-le ~i graicşte poporului ,. (leş. 19.
IO}. La rindul Sau, Iisus ii indeamna pe ucenicii Sai: .Lasa mortii sti-şi irigroupe
morui, iar tu mergi şi anunta imparatia lui Dumnezeu" (Luca ». 60),
La inceputul misiunii publice. Iisus rămîne in Galileca, .,li':llikc:a neamurilor",
popur care •.şcdea' in intuneric" ~i .In umbra mortii" (\1atei 4, 14-15), ifi
aceasta perioada, Iisus evit, anume Ierusaiimul. ca şi Iocaht ăţ rlc elenisuce Tibe-
riadu =?I Sctaris, sa fie cit mai aproape ~i cir mai mult timp in cum-
-:.lulind U~CI

Pilnia poporului Sau. unde este cunoscut ca .Jiul lui Iosif din Nazaret (Ioan L
5), Părasind Nazaretuf .vine În Capernaum, pc malul lacului Ci henizarer. Ia Pe-
tru, ~I incepe sa propovăduiască mesajul central al Evangheliei: convcrt irca.

Fericitii

in centrul pr opo vaduirii Sale sta ,.Fvanghcli:1 irnparauc: lUI Dumnezeu


r vî arcu 1. 1-1): ~D(' arunci li inceput IIsus a propovauu: ~I a zrce: «Poca iţ i-va , GiCl

',-<{ .iproprat irn arat ra cerurilor c" (~-tatt;:l " 17. l.uca 9, I fI. Noţ iu nca jIIlp3r~wa
lUI Dumnezeu- <; U .unparaua cerurilor". cum pretcra cv.mghchst ul Maret t J. 2).
'~ra mtcrpr ctutu in acea vreme in xcns ur i drl cruc. De pilda. WJ:;:II cont crnporaru
_~I l ixu ~e ,ILÎmJt:Llli Hl~il a t:~ I~i urg;lflllal'C:;:1 unu: nou stil! r Fapt c 1, ~11. Mesia 11-
;jld a sr epta t ':::1 lin erou nauonal. c: u n ehber aror polu ic. l isus pn:(!LC-<lL.1 In".;) C.J
.irn araua lu: Dumnezeu". i c care LI u \'L'~IL)[( ~J (.1 ifl!t'1IIcl<17;-t. nu csr c din lu-

":'1 ~
- -

, ea acease (Ioan 1·, 36. Es este o realitate viuoare eshatolo zică (. 1. reu . l r.
U . cre :l intrat in ump o ahi cu ~iişi iubiru intre
mem, in persoana l lu rea S el ine o e( lira e
r z 'ma: .Jm araria h.d Dumnezeu apropiat 15 .
Il U .j-a, invâ at pe discipulsi S - •. \ . S ro. e: "SA v'm impar tia Ta". ntr-o
rugăci ne. in secolul al II-le, reşti nii su mag : .•C a a e re impărăria, puterea
şi marirea, Amin". Imparătia e: le ţinta ultima a vieţii cre line: ,.Câut. :ţj mai tit>
ba împărătia ui Dumnezeu . i cclelalte se vor dăuga vouă" (Luca 1 • J 1). Irn-
P ratia lui Dumnezeu e: te eci peranră, viitor. De ltfel, Iisus vorbeşte numai
despre ..moştenitorn irnpărăriei",
lnvăţătura lui Iisu I ristos este rezumata in Predica de pe '~fumt. in care EI
atit atiiudinea Sa fat de Lege morală a vechiului. Test ment, cit şi conti-
Noului Testament, pe care t. sintetizat ub forma Fericmlor:
•.1'erici ţi cei . arad cu duhul; că a lor e te lmpărătia cerurrlor:
F riciri cei ce pling. ca aceia e vor rnin îia:
Ferici i cei blinzi că. cei vor mo .teni p, mîntu ~
Fericiti ei ce flăminzesc şi in etează de dreptate ca acea e vor s tura;
Fericiti cei rnilustivi, ca aceia se -or rnilui:
Fericiti cei curaţi cu inima. cei aceia vor vedea- pe Dumnezeu:
Fericiri făcătorii de pace. ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema:
Fericiti cel prigoniţi pentru dreptate, ca a lor este imparatia cerurilor;
F ricin veţi fi voi cind va vor ocări şi vă vor prigoni şi -or zice tot cu-
vîntul rau impotriva voastră. minund din pricina Mea" (Marei 5,
3-12).
Intr-adevar, -el mai cunoscut mesaj al Evangheliei ramine Predica de pe Mun-
le. Tema pr incipala a predicii este raportul dintre Le e şi Evanghelie. Iisus nu
eag valabilitat eu permanenta a Legii lui loise, data poporului lui Israel pe
. '1unrele Sinai: ...N-am venit sa tric Legea" (Matei 5. 17-18), Totusi. El Se dela-
~l·ilL.;1 de traditia rabinica, vorbind cu nutoriratea profetului trimis a aduca ceva
nou: ..Ali auzit ci s-a zis... iar Eu V' ZIC voua" (Marei 3, 21-22), Comentind
L .gea. El critica nu numai rnotrvarea ei, ci şi atitudinea celor ce o predica. Drep-
t area ucenicilor lui Iisus rrebure să o depaseasca pe a celor ce> I urmeaza pe doc-
t Of! i Legii.
Fericirile arată nu numai ~a U rstone noua a inceput o dara cu Iisus, ci şi ca
relaţia cr inciosulur cu Dumnezeu trece pe o alta treapta ŞI capata o alta semrn-
: icaue. indisciplina noua ( Lvanghclici, formalismul religios ~i morala razbunaru
int inlocuire cu trunstorrnar ea spiruului ~i cu morala iubirii. l isus cere o schirn-
r' re radicala În iru ma ~I viata celor .e vor S' - L urme-ze: .De nu va intrece drep-
[:1Ie3 VU3~tr' pc. cea. C.•.rtu rar i l r :1 a Ia riscilor , nu \'t~\I intru in imparatia "er\1ri-
. (. tate: j, 20), Iisus Hrivros ~ aratat I.:.a Evanghelia Sa se axează pe purunL':J
c' iru, a 1 brrii ,1e~;jvir:;;ile. ld,fC-t includ ŞI pe du .rnani: ~Ali aU7iT La :'i-,- 71S: S..l
',lhe~tl oe aproapele tau ŞI <;.a' urasu pe vrăjmaşul tau. lar Eu vtl zrc voua: l uruţ :
;:'. "I:lJm:l~11 \c!,~tn, mnccuvin tau pe cel ce \\1 btest eurna, iacep mne celor Ce.' \.'8.

":1
-

l rase şt ru tÎ- a pentru cei ce vă vatămă si V:1 prigonesc" (Matei 5. 43-44),


risu: pn cizcază oi oemai in par d . ul iti irH vr iuta ilor ta cafea de avîr ir;t:
"Fi\i. d ..r, desa ,it [ţi; precum T tăl vostru Cel ceresc de ăvirşit este" (Matei 5
4, ).
Perie 'fi (gr. makârioit, . Irit ce; care se , tlă în
tarea actuală a cre rinilor, aştep-
ind tmpărătia ·tui Dumnezeu. Cu aceasta •. [isus introduce un limbaj nou şi un
element nou: istoria s-a rran format deja o data cu venirea Lui. în fond. este'
-orba tie o revelaţie nouă: dacă Dumnezeu a vorbit poporului israelit prin pro-
re i, in multe rinduri ~I in multe chipuri, cum a vorbit prin Fiul sau însuşi,
{Evrei 1, 1-2}.
Ca rmilocitor I unui Nou Legămînt, (isus este ..Domn al abatului" (Marcu
2. ""gl şi are deci dreptul de a dezlega pe ucenicii Săi de sărbătoarea sabatului.
care impreuna cu ritualul circumciziunii constituiau elementele principale ale iu-
dai mului de dupa intoarcerea israeliţilor din exil. r-a certat pe farisei şi carturari
ca "au desfiintat cuvintul lui Dumnezeu prin datinile lor" (Marcu 7, 9-13) şi. de
aceea, EI însuşi a corectat traditiile strămoşilor poporului iudeu. De pildă, El
schimbă definitiv doua dintre acestea: prescriptiile privind alimentele curate şi ne-
curate, spunind ca nimic din ceea ce priveşte hrana omului nu este impur, ci raul
işi are punctul de plecare În opriunea lăuntrică. In cugetul inimii (Marcu 7,
14-23): şi normele privind căsătoria şi despărţirea soţilor, arătînd că nu exista
nici un motiv pentru divortul legal sau pentru orice alt divort (~arcu [O, 2-J2).
rfel, o dată cu venirea 'Iui Iisus, Legea Veche s-a schimbat (Matei 19,
16-22), a apărut un Nou Legămint, pentru cii nimeni nu pune ..vin nou în bur-
JufurÎ vechi" (Matei 9, J 7). Aceasta este revolutia Evangheliei: in locul cuvîntului
scris a aparut Cuvintul lui Dumnezeu Intrupat.
irnpărăria lui Dumnezeu are mai multe nume, căci nu se poate vorbi de
aceasta imparătie decit prin analogie c r Cor. 2, 9). in Noul Testament se .vorbeştc
despre irnparatie in sensul prezentei ~i in iluentci t:i nu numai dincolo de iata
trupească, t:i j aici, in acest timp, care este o continua pregatire pentru irnpără-
tie; de aceea, Iisus spune discipolilor Săi pilda despre cum trebuie să se roage tol-
deauna i sa nu se descurajeze j Luca I . 1). Biserica insăşi prezinta vederea aces-
tel im păr'ăţ ii in care Hristos va fi hrana sfintilor: •.De aceea va pregatesc impar a -
tia. dupa cum I'atăl Mi-li pregătit-o Mic. ca s;i mincati şi xă beţi la masa Meu, in
îrnpar ana Mea" ~Luca 22 ...•. 9-30),
..lmparaua lui Dumnezeu nu v a VCn1 În chip v:17uL Şi nici nu vor zice: iat-o
.iici sau acolo. Caci iara. imparatia lui Dumnezeu este in lăuntrul ostru: (Luca
17. :::0-21). EXlstă insa o nerabdare a Cre-apel de il fi eliberata. o dorim a unei ă

iniieri şi răscurnparărt uncdiutc. Intr-o zi \'~ fi dală la lumină pe deplin. dar


intr-o forma a nurnua ea a ajuns deia la nOI ~i in mijlocul nostru (Luca 1L 20),
La poate să tit: intrcvazura în viaţa de toate zilele. Viaţa de aici este ca o torn-
f(1:lre unde se purifica uur ul. Căci Durnnez u punt: la incercare pentru a-i g~i pe
<'1 vrednici de EI r lntetep. J. _-7. 1Ol. pe unii drepu, pe alui sfinti (Apoc, 22.
10l~ 1.11' crne \ a cauta ~:.t~~f păstreze v raţ
a o va pierde ŞI cine o1,';1 pierde u v a

1 .~
• -
~ va (Luca 17.- 3).
Fiecare e dator să slujeas ~ cu incredere; in :L .teprar a aru.lui:.. ine dintre
'01, vind un slu iiror ta arat sau ta pas ut de turme, îi va zice cind e Întoarce de
la rarină: ino indată şi aseaza-te J ma '1 Oare nu-i va zice: Prcgăteş e-rni ca sa
cinez i incingîndu-te, server te-mi pina ce v i mînca şi 01 bea. 'ar du aceea ă

vei minca şi ve-i ea i tu' (Lu a J 7, 7-). re v it rezultatul . cestor incercari? .


Iisus nu e re pesimi t. Totu i, e intreaba: _.F;ul Omului, cînd va veni, va găsi,
oare, credinta pe pămînt'!" (Luca 18, 8).

Ilsus Se roagă

Chiar in primul capitol al Evangheliei sale Marcu scrie: ,..lar a ti ua Li. foarte
de dimineata, sculîndu-Se, a. ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu pentru a Se ruga
acolo" ('.·35). Rugăciunea este permanenta în viaţa lui Iisus: .•Şi ti etrecut noap-
tea in rugaciune alte Dumnezeu" (Luca 6, 12). Cu aceasta El se inscrie in tradi-
tia profetilor. Nu numai botezul pocaintei ci şi rugăciunea facea parte din disci-
plina profetică a lui Ioan Botezătorul: ..Doamne, invaţâ-ne ne rugăm cum a
ă

invatat şi Ioan pe ucenicii lui" (Luca 1). 1),


[n primul rind, [isus Se roaga cu cel ce se roaga. aşa cum se vede din rugăciu-
nea Tatăl nostru. Adresată "Tatâlui vostru cel ceresc". adică Părintelui Său pro-
priu. rugăciunea este, astfel. calea comuna. a cunsa, spre' Acelaşi Dumnezeu:
adresata Parintelui; ca are totdeauna un caracter personal. intim. confidenţial.
Dar Iisus constata ca practica rugaciunii este deformată (Matei 6, 5-7) şi .a
discipolii S;ii nu ştiu cum trebuie sa se roage (Rom, 8. 26) şi ce cuvinte a folo- ...
sească in rugaciuni şi doxologii, De aceea, ii învaţă rugăciunea Tatăl nostru Ma-
tei 6. 9-rJ~ Luca Il, 1-4),
.Lar cînd vă rugati. nu firi ca făţarnicii carora le place, prin sinagogi şi
prin cohunle uli cior, stînd in picioare, sa se roage. ca sa se arate oamern-
lor: adevarat graiesc voua: îşI iau rasplata lor. Tu insa. cind le rogi, Intra in
cărnar a ta şi. inchizind uşa, roaga-te Tatalui tau care este in ascuns •. ·i Tatăl
Iau, Care vede in ascuns, iti va răsplău tit. Cind va rugaţi, nu spuneu
multe ca păgînii, ca ei cred ca in vorbaria lor vor fi ascultat i. Deci nu va
J.SCITt" nau lor, ca ştie Tatal vo tru de ce aveţi trebuinţă mai înainte ca sol
cereu voi de la EI. Deci voi asa sa va rugaţi: l'aral no uru. Care e 'li in Cr;!"-
furi, sfinrească-se numele Tau: vie imparatia Ta: faca-se voia Ta precum in
cer aşa :1 pe pamint. Pîine a noastra cea. pre tiinţa da-ne-o noua :t' raz): ~I
re Iarta nouă greşehle noastre, precum ~l nOI Iertam gre u rlor noştri: ·1 nu
. e duce pe nOI in ispua, -j ne izba veste tie cel rau. C.~il l a e Sote imparaua
I puterea I slava in veci. : rnin!" (Matei 6. 5-[.1)_
·\pOI. rugaciunea trebuie '3.~'fie tacuta cu elan şi incredere: ~CTt'~l ~I vt ,.1,; va

da: cautau ŞI veţi aila: hatet i )I VI se va desch ide" O.UC<l II. 4.1\, li. US. rme dia 1
-
, upă ce le of ră ucenict Of Ruedc: nea dOI- neascâ. arata c rer arca reşelilo esre
proporuon la: umnezeu iartă in masura, in .are e Ce se ma il la ta \Mat i o•.
1··~15): "Cind stau ŞI v·- rugati j rtati orice aveti impOlrJ CUIva" Marcu Il.
25}.
Fatal IIO,fIm este .prcscurrarea
intregii Evanghelii" Tertulian, Despre ru ({-
riune. ',. .In citeva Iraze, corupu e din pu inc .uvmte. 'ite porunci ale profeulor,
rvanghehşulor i co tolilor, cite predi '. ale Domnului, parabole. exemple şi io-
v tatun sint cuprinse! Cite inuatonri în acelaşi timp sint incluse!" (Tdem, cap.
IX).
Intr-adevar, Iisus reda aici propria Sa xperienta ca Om i c Fiu al lui Dum-
nezeu. cea dintîi grijă a Lui fiind de a exprima o concepţie dar despre Dumne-
zeu. Calitatea primordiala lui Dumnezeu ste aceea de a fi .•T lAI ruturor'',
principiu! personal in care izvorăsc toale bmetncenlc prezente 1\ viitoare. in an-
samblul do pres ripţii şi virtuti religioase ale timpului, moşrenite din Vechiul Tes-
tament, Iisus recunoaşte şi organizeaza valorile noi ale Evangheliei Sale ... Tatăl
nostru" este o excl marie de a orare. d r şi de recunoaştere a planului uumne-
zeiesc al existenţei.
In gura ctedincio ilor, Tatâl e primă deci mai mult decit intimitatea personala
cu Dumnezeu, şi anume posibiliratea de a vor 1 cu EI cum vorbe te fiul cu părin-
tele său. Fald/ exprima gindrrea şi inţelepciunea lui Dumnezeu, felul in care El În-
ţelege Creatia ~i mintuirea ei. in jurul Tatâlui gravitează şi se organizează Întreaga
Il rnarntate. aşa cum in parabola despre cei doi tii figura centrală este parintele for
(Luca 15, 11-32). Tatdl arată şi faptul (;;1 creaţia este un act de graue şi un dar
divin pe care Dumnezeu il dăruieşte oamenilor cu binecuvintarea a. Ca Atorrii-
tor şi Creator, El aduce şi menune Creaţia in existenţa, ca Tată o binecuvintează:
.Dumnezeu i-a binecuvintat Zicind: Creştet) ~I va inmultiti şi umpleti pamintul
)1-1 . upuneţr" (Fac. 1. 2l1) .
...Tatăl nostru. Care eşti in ceruri".
j nccputu Ru .ă.1.:lllIlH domneşti nu vrea sa spun. ca. Du mnezcu este fixat
intr-un loc: I ca EI fimd ceresc, este incomparabil cu r ealitatea paminteasca. ma-
teriala. Cad "Duh este Dumnezeu". spune Ioan (4, 24} cntru preveni idola-
[TIa. Dumnezeu pe c re: Iisus il marturiseste ca Tatăl Sali şi al tuturor guverneaza
totul. De aceea. 5a nu ai alti dumnezei in atara de MIne ... Sa nu te inchini lor.
nici sa le slujeşti" [Icş. 20, J, 5; DeUT. 6. 1.1-14: M- [ci 4. 10).
Iisus nu core le sa alba ucenici tr icoş i, tu burati, tiraruzari. ci discipoli plini
.ie rcahsrn. incredere . I bucurie. Aceasta Se vede din caracterul drrect , viguros :iJ
cererilor cart compun ~Fatal nostru".
.Sa se sfinte asea numele Tau" .
.vccasta mscarnna .t proteja numele lUI Dumnezeu de blasfemie. <1 reflecta in
I roprm vuu a Iucr.rrile Sale minunate. ca astte] să se slăvească in nOI numele iu:
IISUS (II Tes. 1. 12). _-" sfinti numele' inseamna ca ne urc vă pnrmrn revelaua
\11 Dumnezeu ~I 'ij U tr ansrrutc m.
-

.••.. 'vimi. impar;liia fa",


Pentru Iisus, .Jmp· răFa lUI Dumnezeu" ccnsuruie pl nul ceresc. dumnezeiesc
care dubleaza planul părnin se, ornen ~ilC. A recunca e j lp râua inseamna a
crede C ceva este neîmplinit ~i tranzitorm in aceasta lume, care trebuie sa se
..plincasca" prin adăugarea alt i realitati ..• Venirea impărăuei" marcheaza schirn-
bt rea care u e li nemurire .
..ss se faca VOI.;1 Ta precum
in cer ' a şi pe pamint".
Voia lui Dumnezeu reprezinta roate valorile evanghelice. Sa nu se puna nimic
din lume înaintea vcii lui Dumnezeu. .sa. se Iacă voia Fa" expnrna încredere ca
toate, int cu putinta de implinit, cu condiţia ca inima sa deschisă ne către Dum-
nezeu (Ps, 61, 8). Ascultarea de voia lui Dumnezeu inseamna trecere la libertate.
,.Plinea noastra cea de toate zilele da-ne-o astazi".
Toale sint in mina lui Dumnezeu, de aceea omuJ nu. trebuie sa S~ siarirne sub
greutatile economice; mal importanta este respectarea ierarhici alon lor: "C'HHali
mai Întîi impa aiia lui Dumnezeu" (Luca ~2, •..9-31); wLăsati-I Lui toata grija
voastra. căci El are grijă de voi ~ (1 Petru '5. 7) .
..~i ne Iarta pacatele noa tre, precum şi noi le iertăm greşitilor noştri".
Este vorba aici de a crea un spatiu de intimitate ~i comuniune '-'U Dumnezeu.

Noi eram cindva dusmani cu Dumnezeu ca urmare a pacatului. A ierta pacatele


semenului noxtru înseamnă a-l dezlega de toate legaturile care; vin impornva co-
rnuniunii 4:U el.
"Şi nu ne duce in 1, pn ă".
Lria din calităule crcştmulur este aceea de, a separa, de CI discerne tentauile,
prescriptiile, valorile. EI 'ilie ca Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni ~I ca diavolului
nU-I reuşeşte nimic impotriva celui ce cre •• ie. Dupa ce a primit darul deosebirii
duhurilor. creşrinul trebuie: sa se lupte ca un ostaş curajos, caci biruinta este de
partea lui.
~Si ne mi nuueşre de cel ra u ''.
in limbajul brblic. a mtntui inseamna il vindeca. Este vorba \J.CCI de rest abthrca
sanatatu sufletului prrns in angrcnajul puterilor raului. Ne rugam pentru Li deveni
cg al: cu ceea ce sintem prin Creaţie ~I, pentru a ne fixa in ceea ce ne este proprru
rin dclimue.
Fuutl nostru il devenit. de la Început, rugaciunea zrlruca <1 creştinilor. o rU.I?~i-
,-June plina de opunnsrn. de incredere In iertarea ~I IUbirea IUJ Dumnezeu. Care
\ rea ca VOl3 Sa sa l'a; implinita pe pamint, precum C~[,; in ceruri.

postoli]

Ca ~i ~11\1 rabi. II~tJ~ Şi-Li ;i!tS la inccpu tul rmsiurui S;j!t: in Ciahlee a un arup de
,t(w.pn::n'cc ul:supoli ft\L-tIt't 4. /',-22), [le care i-a chemat la ~H1e 111 ITJlI)(iU-J uţu>
',ioii (15f. apostolov. t r um ••), C~I('1. dupa U' i, pregateste In ,lunii Sau. di ridu-h- PUIL'
IC:l asupra du hu r rlo r nccurxte r Mar cu (1. ,'f:-;I asupra l/;;fUHII pacatelor 1,\-lare1 1,'"
I :-.'!, il rrrrrnte "llOl vite do," IMiHCU f:,. ,1 ,j propov~dUI;l"L~i tII numele :-;au
• -

(• .f:lrcu J. 14-19) i S' oreze toale neamurile in numele. Iinrei Treimi (Matei
~I. (9 : astfel. ·i devin rnnrtorri" ăi pîna la. marginea p~ minruh i" (Fapte 1, l).
Gr lPU celor doisprezece apo roh con uituie cea mai importantă insntuue
creată <le Iisus pentru transmiterea şi aplicarea perei ·!ile.·
Iisu n1c liber in tot ceea ce voieşte ~ facă. EI a chemat i 3 trimis ..pe cine a
oit" (Marcu 3. 13). j luat initiative i : in titui! forme de. transmitere a Evanghe-
liei. Libertatea pe C4'lTe Si-o la Iisus de a lucra prin oameni, fie. in mod individual,
tie in mod comunitar, se ob erva mai ales in trimiterea. apostolilor, cărora te-a
<lat .purere ŞI stapinire peste toti demonii ~j ·It vindece bolile: şi, i-a trimis sa pro-
pov duiască rmparatla dui Dumnezeu şi sa vindece pe cei bolnavi" (Luca 9,
1-2l.
umarul .doisprezece aminteşte de cele douasprezece triburi ale lui Israel şi re-
prezinta cele douăsprezece porti ale Noului Ierusalim (Apoc. 21. 121. Ierusalimul
c -1 nou este zidit pe douăsprezece pietre de temelie. care poartă numele celor
doisprezece pusloli ai Mielului (Apoc. 21, 14: r.. aia 54, 11-12), iar Biserica este
zidită pe temelia apostolilor (Efes. 2.•. O), Iisus fiind piatra unghiulară a clădirii.
S-au păstrat mai multe li le cu numele celor doisprezece apostoli Matei 10,
2-4: Marcu J, 16-19: Luca 6, U-16: Fapte l, 13). Simon, nurrut şi Petru 'au
Chifa. şi fratele sau Andrei, Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, au fost cei dintii che-
maţ! lingă lacul .Ghenizaret. din rindul pescarilor neinsrruiu (~'1atd 18-23).
Apoi. filip din Betsaida. Bartolomeu, roma, Matei. Iacov fiul lui Alfeu, Levi
ladeul .. imon Cananeul şi [uda Iscarioteanul. Simon, numit şi Petru sau Chifa
(piatra), apare totdeauna C<lP de II la. El este cel care a dat marturie despre [isus
in numele apostolilor ~Matei 16, j 6) şi care a fost luat de [isus irnpreună cu Iacov
ŞI cu Ioan. pe munte (Matei 17. 1). Pavel îi re. pecta autoritatea, de aceea s-a dus
la Ierusa lim sa intilneasca pe Chifa (Gal. 1. 1H). Pavel scrie. in acord cu Traditia
din urnpul S;JU. C.1 Iisu invrut s-a aratat lUI Chifa, apoi celor doisprezece (1 Cor.
15. )1.
Convins C<1 a fost trimis catre .oile pierdute ale casei IUÎ Israel" (Marei 15.·
2..J). Iisus porunceşte celor doisprezece apostoli înaintea plecarii in misiune: jn
calea p. gimlor sa nu mcr gett ŞI in vreo cetate efe . amarinean sa nu intrati, Ci '1131
cgruba merg eu catre OIle pierdute ale CRS~I lui Israel" (Matc! [O. ),
_~ i mergind. propovăduiţi zicind: S-a apropiat imparatia cerurilor. 'ra-
macuiu pc cei neputincioşi. inviau pe cei rnoru. curat aţ] pe cei leproşi, pe
Jcmoni scoateti-r: in dar atI luat. in (iar sa dau. Sa nu aveţi nici aur, nici
;lr~lnt. nici bani in cingaturile voastre: nici traista de drum. nici două hamc,
nici incalramime , ni i toiag: ca vrednic este lucratorul de hrana a. in orice
.ct at c 'iau <at veu mtr a, ('TfCCTap »ne cst e in el vrednic Ş' acolo rarnincţ i
pina (~ vcţ i ieşi, )1 Intrind in cusa. ur: I Î-I. zicind: "Pace: C3~~1 acesteia ••. Ş,
d: (", e le; cusu a ecu vrednica. VITl<1 pacea voastra peste ea, Iar de nu e .te
r cdruca , pacea voust ra into: rea-ve L'l VOI. Cine nu vă va pr irm pe \'01. mei
n u 'u asculta cuvrntele voastre. t .srnd din casa sau am cetureu aceeu. Sl:U(U-
r;I\1 pra: li I Jl' pe pi IOMe!c o ast rc .. dcvărat gruicsc voua. m;H usor va CI
--

pamintului odornei mor I m ziua il carii, decît cetatii u Ieia. lată


Eu vă. trimit pe voi ca. pe nisre oi în rnijlo ul lupilor; lhi dar Intel pti a
şerpii şi nevinovati ca porumbeii" M lei 10. -16),
Alegerea şi Instituirea apostolilor arata ca Iisu a voit anume să consuruie o
comunitate de discipoli, care sa confirme istoricitatca şi autcnticitatea Evangheliei
ta parte din Alianta Noua pe care a incheiat-o u umanitarea, De aceea, Iisus a
cordat o mure parte din timpul Sau apostolilor cărora le-a explicat 'Cuvinrul lui
Dumnezeu, mai ales prin parabole, şi cu care a examinat problemele e enţialc ale
Evangheliei: •.Şi te lămurea oare, indeosebi, ucenicilor Săi" (M:1rcU 4, 34).
Aceştia n-au inteles totdeauna ceea ce a pu Hristos. Adesea s-au temut:
• tunel Re aşezau in cerc şi cu rau: •.Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele aceste']
şi Se: temeau a-L intrebe. poi au enit la Capernaum. iod era În casa, Iisus Î-H
intrebat: Ce vorbeaţi intre voi pe drum" Dor ei tăceau, pentru că pe drum se cer-
taseră intre ei. ca sa ştie cine este cel mai mare" (Marcu 9, 32-34l.
, po totii sînt adesea violenţi i radicali:' .Joan I-a 7is: lnvărătorule, noi am
văzut pe un om scotind demoni in numele Tău i l-am oprit. pentru ca nu venea
dupa noi" (Marcu 9. J8). Or, misiuneu apostolilor era a eea de a merge in cela-
ule lui r ·rael şi de a vesti acolo pacea lui Dumnezeu cu rori, chiar dacă nu toti o
vor accepta.
Desi UI'. existaindiferenţă şi chiar impotrivire la vestirea şi primirea Evanghe-
liei, Apostolii sint trimişi .,ca oile in mijlocul lupilor (Matei 10. 16), pe care vor
trebui sa-i infrunte cu curaj, deoarece aceştia .•sunetul nu pot sa-I ucida" (Matei
LO••• H). Iar acolo unde rnisiunea va li rara ecou, apostolii îşi vor scutura praful,
de pe picioarele lor (Marcu 6. 1 l ), semn de renuntare şi că pedeapsa lui Durnne-
Leu va li aspra.
in întreaga lor lucrare de cvanghelizare, apostolii sînt chemati sa imite exem-
plul lui l isux, .ăci: ,.Nu este ucenic mai mare de it invăt ătorul " u, nici slujitor
mal presus de stăpînul au" (Mare). 10. 24).

,..Tu eşti Petru"

Cind l isus, vrind sa afle opinia ucenicilor cu pn\'lr~ la persoana ŞI misiune»


Sa, intreaba: _Cine LICC'~i voi că sint Et.J'!~. Simon-Petru. luminat de Duhul Sfint.
răspunde: .Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu" I Matei 16, 16), : cest
raspuns, unic in felul lui, consutuie centrul unuăui VClZUle a cresumlor. I nit atc pc

care Hristos a voit-o pentru Biserica ':-1, De aceea, El ii ca lUI Simon (numele: JlJ-
deu ) ~i numele simbolic de Petru sau Chifa (gr. petra. stinca. piatra). Pe (l ,1, rie l
Je credinta. ca !11,HT3, voia Iisu: ";}-~I ljucasl'~~ lJiseric.l .
..,·i venind hsus in par ile Cezareii lut Filip. ;1 i nt r cha t pe uc '!lIUI 'a,.
zrcind: Cine z ic 0;1 cnii ea sint Fu. Fiul Omului'.' lur el ,~IU ra-puns: 111111,
Ioan Botezătorul. ~IIII 111(....• 11 II Ierenua sau unul dmrre proor oc r. ~i k-:t
LIS: Dar \ OI cine zrce: I ca i nr" RJsfJU nzrnd . irnon- Petru .1 z is: III c~ 11
j J rivrosul, Fiul lui Dumnezeu Cchn VIU. Iar lrsus. aspunzrno. 1-.1 liS: F cr i-
. ..,
~,
-

"lt c t2 • 'imone. fiul IiI na, nu trup l?l singe ţi-au des operu ţrc casta.
":1 'atal Meu, Ce] in c ruri, Şi Eu îţi 7.iC ue, ca tu eşai Petru i pe aceasta
ratră voi zidi Biserica Mea ~ portile ia ului nu o or birui, Şi îţi voi da
,.;1:1tle irn arăţici rurilor i orice veI 1 8. pe: pamint a ti legat i In. ceruri.
~t orice vei dezt ga pe pamint va I dezlegat şi in c ruri, tunci a poruncit
uccniciior L li!\a u sp na mmaoui că El este Hristosul" (Matei 15.
lJ-,Jj),
in ou Tes arnent exista multe referirue despre apostolul P ·tIU, care atesta
tocul s· u specui in comunitatea apostolii r. Petru este apostolul pe care Iisus l-a
pus la multe Incercărr; in primul rind, spalarea picioarelor, cind fi us vrea să-i
ca un exemplu de slujire. Apoiv eu toale ca-L neaga pe Iisus. in circumstante
grave, este repus in misiunea sa; ..Simone, Hul lui Iona, Ma iubeşti? Doamne Tu
."1lii c Te iubesc" (Ioan 21, 15-i7). Petru a. avut un rol important la Cincizecime
~i în cornunitatea din Ierusalim cum se vede in Fapte!« ApOl'/ofiior (12, 5-9) ..
Adus sa dea eamă În fr tii arhiereilor, batrinilor şi carturanlor de la templu.
JC inşi are-L discrediu sera pe Iisus. Petru. ubliniază rolul urne al lui. Hristos in
Istoria mintuirii şi in constituirea poporului lui Dumnezeu."
..Atunci Petru, plin de Duhul Sfînt, le- vorbit: Căpetenii ale poporului şj
'_,.trini ai lui Israel, fiindca noi sintem astăzi cercetari pentru facere tie hine
unui om bolnav, prin cine fi fost el vindecat. cunoscut să vă. voua. tutu- ne
ror, şi la lot poporul Israel. ca in numele lUi [isus Hristos Nazarineanul, pe
Care voi L-aI; rasugnit , dar pc Care Dumnezeu L-a inviat din morţi, intru
Acela stă acest" sanatos inaintea voastra! Acesta este piatra cea neluara In
seama de VOI, zrdarii, care a ajuns in capul unghiului: şi Întru nimeni altul
n u cst c miuturrea, c.1CI nu este sub cer mei un alt nume, dat intre oameni,
in caft: trebuie să ne rnintuim noi. Şi vazind I;!Î indrazneala JUl Petru şi a lui
Ioan ŞI şrund ca sint oarnern Iara carte ŞI simpli. se mirau, ~i ii cunoşteau
,.;,;1 lusesera irnpreuna CU Iisus (Fapte 4, "-13).
r

Biserica a vort. de 1<.1 inceput. ca unitate a credrrue: sa fie exprimata ŞI traita


ir-o larga diversirare. Doi upo stoh drlcr i i, Petru 5i Pavel. sini veneruti irnprc-
una, in aceeaşi sur huto are. 1;'1 2 Iunie,

Parabolele

in :cfara drulogu] UI de controversa I M~He! 21. 2J-ln. turma cea mal j rccvcnt
iolo'\lta de G1Ue I'SliS pentru tr ans rnn crca invatatu ru Sale a fost. dupa modelul
lc~H..lI!ICI iudarcc. pli,:a <au arabol.i (!:!f. r. araba le, tr aduccrc a din Sept uugmt a a
'- VlfILU!UI ebraic mashah. ~1 uinuc
-d ':>OUS Iara purubole" 13. 341. O pro-
(~1LHcI

:':\11: a tlll Da ;Ici (P':>. 7:. 2) se re: cru anume la acest mod de :l vorbi pnn lm,,~inl
.I \.dTllpt.ira\ II.

1,.,11.;;
!Hcll·r~i ucu ~..i vor bcasca In p.ir abole, adrca uur-u n hrnba i sunbohc. : eri-

.
•...
"
-

-

[ ca: ei ce seu ta a vada fara s: vada i s intetea f ra


D. l J). Iisus vrea, a stimuleze redinţa di p nibi i acea e a ascu t şi de a ac-
cepta, cuvintul lui Dumnezeu (1' ia 6~ 9-1 ). Inima celor dJD trecut de eruse in-
sens bHa 1 asul lui Dumnezeu. De ceea. cei ce refuza. -L. cu te pe. Iisus, VOT
in\d ge din ce in ce mal puţin. Dimpotrivă. elor ce au credinţa li se ofera ma:
mult.
Apoi. parabola îi dă po ibilitatea . vor ească În mod pontan, În afara sina-
ă

gagii, in aer liber, 'in corabie, pe coline, pe drum, fără UD text biblic in faţă. Para-
bolele au un stil popular, se refers la o meni reali şi la evenimente din mediu
palestinian. Cu aceasta Iisus vrea a sensibilizeze populatia care nu frecventa Sl-
nagoga: femei, copii, perccptori. Parabola stimuleaza irnagmatia şi conversatia,
provoacă tensiuni, neintelegeri şi conflicte .• ocazii pentru Iisus de fi interveni.
Intr-adevăr El explică. interpretează, face aluzii În fata cărora ascultătorii se simt
liberi, in: toate parabolele Se plaseaza de partea celor ce asculta, lăsînd audirori-
lor J.i ertatea de a raspunde. Iisus nu impune doctrine definitiv formulare sau
exegeze enigmatice cu ambiguităţi .•. ci vrea să releveze forţa lui Dumnezeu care
este ascunsă oamenilor.
Evangheliştii au transcris citeva parabole cu adîncă semnificatie teologică şi de
a rară frumuseţe literară: parabola sernănatorului (Marcu 4, 3-20), parabola
despre: omul bogat şi nebun (Luca 12, ])-21), despre iconcrnul necredincios
(Luca 16, 1-8),despre bogatul nemilosriv şi saracul Lazar t Luca 16. 19-J 1). pa-
rabola minelor (Luca 19, 11-27), a văduvei şi a judecătorului (Luca IH. I-~), Il
Oii pierdute (Luca 15, 4--32), pilda samanneanului milosnv (Luca 10. ,0- 7).
P rabol datornicului fara mila (Matei J 3. 23-35), a lucrătorilor din Vie (Matei
~O, 1-16), pilda celor zece fecioare (Mutci 25, I~J3).
In fiecare parabola este mdicat n adevar moral sau religios. privind impăra-
I lUI Dumnezeu ;o, u Biserrcu. P rabo ele au sens numai dacă mesajul, accentul
principal al comparauei este retinut. De pilda, în parabola semanatorului (Marcu
4, 3-~O). accentul nu cade pe saminta care ra are Şl creş e, ziua şi noaptea. cum
nu ştie scrnanărorul. ci pe rccolt , pe secerişul şi culesul recoltei. Sămînţa, Cuvin-
I \IL 1\1l Dumnezeu • este deja aruncata prin propovăduirea Semanator ilur. rar se-
rnanatul Evangheliei produce recoltă mare, . ensu] parabolei este ca iisus nu
crede intr-o revolu le m .nn ă să Instaureze tcocraua in brad Marcu , 26-29J,
ci in creşterea irnparauei care a incoltir dela. EI trimite mal departe secera şi S ~cc-
ratoni, căci a SOSIt secerişul. E timpul recoltei IIoan 4, 35). DeCI incredere in re-
culta. in rezultatul semanarulurl
t n J .secerişul e mult, iar lucra torn sint puurii: Rugaţi, deci, pe Domnul ~Cl:C-
risului, ca sa scoata lucrători la scccrişul Său" (Matei 1.). J -J~n,Apoi. apostolu
vccera unde ,iJ\l1 L-tU s cmănat. asttcl se dist mge semanarorul de secerător. Dar. in
Cimpul vecerişulur. ambii se bu cura, SI cel ce seamana .71 cel ce secera 110:10 4,
)7 -310. in cele din urma. !isus. a 'ind lopata in rrună. '.1 vintura ar ia ~I va
.iuuna gnul ,=1 ar de pleava • l ater _~. j 21.
! n parabola gr iulu: ~I ncghine: ( Mat c: 13. 2·l-JO,. accent u] este pus pe ra 1".

-

li re: "N , nu, rupeţi ne hina, lasaţi sa creasca impreuna ~j riul si neghina pma
la seceriş". 'aci impărâriu nu se 1 opune t:11 terra, rol despre l'a dare e te orba
şi in parabola. mochim lui TI roditor (Luca 13 0-9), Lucrătorul viei intcrvme pe
linga ( pinut care vrea, . a: t. ie mochinul, orindu-i sa mal ştepte: .. Poate: va da
rod in viitor. iar de nu, il vei taia". III par. bola despre viţa cea adevarata tloan
15, J -_) •• 1 ccntul e te pus pe fructul viei. semnul brnecuvimării. Tatăl este lu-
cratorul. cel ce o planteaza, Iar Iisu este fructul.
in parabola de pre vatlu a nedrepratira dat taruitoare (Luca 18. 2~ 7). per-
rana ul entral este judecatorul. Dacă el. judecător nedrept, ra punde pînă la
urma la cererea văduvei • .Dumnezeu, oare, nu va face dreptate aleşilor ăi care
'Iriga către El ziua şi noaptea şi pentru care El rabdă îndelung?" (Luca 18. 7).
Parabola prietenului ospitalier (Luca 11. . -8) pune în vitlenta bunătatea lai
Dumnezeu, totde una generoasa, efecn a, Dumnezeu nu abandoneaza. nu refuza
pe nimeni, Prietenului tare cere nu j e da pentru t:4}-Î prieten, ci pentru îndrăz-
neala lui i se va da cit ii trebuie. Scepticismul fariseilor neincrezatori in bunătatea
lui Dumnezeu este respins în parabola tatalui care-şi iubeşte fiii (Luca Il,
t 1-13). Căci numai celor care cred in Dumnezeu li se tartă păcatele, ca În para-
bola celor do] datornici (Luca 7. 41-43) şi a prostituatei care işi recunoaşte pa-
catul. Cu cit aceasta recunoaştere este mai profundă, cu atit iertarea este mai de-
plina. Cui iubeşte mult i se iart mult: ..Iertate sint pacatele ci cele multe, căci
mult a iubit. Cui se iartă putin, iubeşte puţrn" (Luca 7. 47).
în templu. Înaintea arhiereilor , fariseilor '1 bătrinilor. Iisus spune o serie de
pilde, cum ar ti cea despre- lu ratarii care I~au omorît pe rnoştcnitorul stapinului
'iei (~atei 21. 33-41). In • ceasta parabola EI pune problema responsabilitatii
poporului lui Israel cu care Dumnezeu facuse o Alianţă. in Vechiul Te, tarnent
profetii au fost lapidati. La un moment dat. Dumnezeu nu mai arata rabdare:
..Îmr:iră~ia lui Dumnezeu se va lua de la VOI (Matei 21, ·B) Şl ' e va da neamului
care va face roade. Soarta lut lsrac depinde de el Insusi: daca nu-L accepta pe
Iisus, via e va da altora. Dumnezeu nu este legat de Israel. din moment ce el au
omorit rnostenuorul. Dupa moartea hu lisu . Israel nu va mai putea recupera
v'a. Dumnezeu c legal de [isus. irnpărăţia este deja dată celor ce l-au urmat Lui.
ucerucilor Sai. celor care au lasat totul pentru numele l.ui (Marei 19. 29}.
La un moment dat. Irsus rccurge la vor irea dir ect ă. fără parabole, deoarece
El. Fiul. nu Se mai roaga Tatălui pentru ucenicii Sai, caci l':JLal iubeşte pc: Fiul
in ucenicii Sai: _Aenlca \'1 le-am spus in prldc, dar vine ceasul cind nu va VOI
mai vorbi in pilde. ci pe faţa \'â voi vesti de spre Fatal. .. Au zis şi ucenicii Săi:
ata. acum ne vorbeşti pe fata şi nu spui nici o pilda. Ac rrn şnm ca TlI '11i tO;:H~
~l nu al nevoie S<1 re intrebe cineva. .. De ucee a credem La al Ieşi, de ia Durnne-
lcU" (Ioan IA, 25. 29-3l1>,
Mt 1\1 nu inteleg vorhrrea Jur 11~1I.s. dm cauza necr ed int et lor: ..De ce nu int ele-
p:p vor hrrca Mea? l-nndce nu »iret: sa credcu in cuvintul Meu" (Ioan 8, ..p),
,-\i"::J nu cst c vorr-a de- O simpla problema lmgvrsuca. CI J~ autudinca intelectuala
~: spuuuala lata de adevar: .Dac ~plln adevarul de ce voi nu \t;1 .redeu' el']
--

care e 'le de ta Dumnezeu uscutr cuvintele Mele; de c a oi nu sculrat i. pcn-


{tu ca: nu sinteti e la Dum e eu" (Ioan 6-47),
Iisus vorbeşte in a :J fel incit predica Sti . ai un eCOU. a genereze un ras- ă

puns personal. a elef nme atitudini şi practici spiriruale noi. El nu-Şi impune
invatatura cu forţa I Matei 19. _1}. Chiar uceniciI pot su-L abandoneze si sa-L
r: dczc: "Din a est moment Inul j din di cipoli -au retras şi nu L-au mai u rrnar"
(Ioan 6. 66-67). Si in acest caz cere renuntarea la violenţă (Ioan IX, I!; Matei
26. 52; Luca 9, 54-56'), la constringere morală. (Matc] 10, 14), propovaduind res-
pectul raţă de libertate.
Ecoul acestei atitudini poate a se ră fringă in multe direcţii: ,.Nu-l voi tia
afară pe cel care vine la Mine" (Ioan fi, 37), ici discriminare religioasă (Iisus şi
samarinenii), nici so ială (Iisus şi saracii), nici politica (Iisus felicită ofiţerul ro-
man pentru credinta sa - Matei !9. 21).

Explicarea Evangheliei

Iisus explica ceea ce propovăduieşte şi interpreteaza ceea ce face. aceasta pcn-


rru a·j antrena p-e toţi in actul converuru, actul (le examinare şi schimbare avreui
pcrsonalc, Iisus nu Se mu ltumeşre nici cu convcrtrrca superficială, ruci cu delăsa-
rea fn~a de vindecarea sun stului: ,J':u dati cele Iinre ciinilor, nici nu arUI1C3~j
mărgaruarclc voastre inaintea porcilor" (Matei 7, tl'. Revelaţia este progresiva ŞI
tot a~a convenirea va li lenta şi dificila. IIsus ecart: spiritele rele care se rcpczcau
sa se prosternczc inaintea Lui. deoarece EI ştia ca aceea era o convcrure falsa:
~lar duhurile rele, cind II vedeau, cadeau inainrea Lui ~I' trtgau: . fu eşri Fiul lui
Dumnezeu, Iar EI le certa mult ca sol nu-L dea pe faF\~ (Marcu J, 11~12).
în alta situatie, I isus îi acuza pc- contemporanii Sa i de o anumita lene iruclec-
tuală. nurrumlu-i spirite tara inr eligerua. ~71lnavnJci cu mima l'a ..~ credeu", ma;
ales arunci cind este vorba de inrcrprcturca proteulor cut: au anuntat glorificarcu
lUI Mesia (Luca 24. 25-27),
Î Iisus il cnuca. de asemenea, re ce! ce cauta o religie t'- ta credinta. pe cel cart'
cer msrstent "scmnr.-'· tic ca sa creadă, fIe ca s;~ nu mal a rba nevoie de .redinta.
Poporul are Inca de credinta. de libertatea de a crede, de aceea cauta sprijin In
semne vazure. Or. I isus nu se rrnpune [U Iorta semnelor: credinta este totdeauna
necesara pentru il oCS<:0PCfl prezenta ~l lucrarea lu: Dumnezeu in istorie. in acest
sens, IISUS insus: reprezuua un " cmn de rm potr ivirc, cum SPUIlt' Srrn 011 M:IICil
Doumului: ,,1::I1('l. Acest a este rus spre cudcrru ~l nuicarea multora din Isracl ~I
':(1 xcrnn de HTl otrrvrrc" r Luca 2.. 1 n.
l rnparaua lUI Dumnezeu in cur' de rcahzar :HC t.nnclc ei 13. 10-17\.
l/'vbtC'1
• are nu por II rcvclat c in vc ns absolut .,-\ce:,!ea sint exuhcm ein par;lholek i rnpa-
r.it rci '}I vint llt::-'copt"nll" (dur 'rHl'"l'1(l: , Te Taud pc Tine. Pa nntc. Doamne .il

..
,
-

v .crului $1 al parrunrulur, că al ascuns acestea in eleptilor şi pricepuţilor ~I Ie-r i


descoperit celor mici" { atei 11. 5.
li us Il· ezitat sa schimbe modul de
ro
interpreta anumite fapte. De pilda, in
gradina Măslinilor, EI zice: _~"lL1 ceea ce Eu voiesc. I ceea ce Tu voreşu". Unele
lucruri trebuie sa le afirme direct, ici altfel ar peirea mincinos: de pil a. că c: iSlA
o ier rhie a adevărurilor: nu lucra j pentru hrana paminteasca. ci pentru hrana
cerească (Ioan J. 27), nu va adunati comori pe pamint, ci adunaţi-va comori in
cer tei 6, 19-20),
(ML
Creştinismul are o bază istorica solidă. Există date, nume, locuri şi fapte i to-
nce care sint adevarate puncte de re-per pentru activitatea lui Iisus, De pildă, Ic-
rncra care in Betania în C41sa lui Simon leprosul, 11 linge pe li us cu mir tic mare
pret. cest implu fapt are, in germene. o valoare irnbolică fundamentala şi tre-
buie să fie, transmis:
.•. , ..Oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta, în toata lu-
mea. se va' pune şi ceea ce a t'~cut aceasta, spre pomenirea Mea" (Matei 26. 13:
Marcu 1 • 9),
t n rata colegiului de la templu, Gamaliel, invărator de Lege •. Iolo eşte, în apa-
rarea apos rotilor acuzati argurnentarea istorica. Pînă acum tOlÎ conducatorii de
miscari populare 3U eşuat.De aceea .... Feriti-vă de oamenii aceştia ~i Iăsati-i, căci
Jad aceasta hotarire sau lucrul acesta este de la oameni. se va nimici; iar daca
.ste de la Dumnezeu, nu veţi putea s-o rnrniciti. ca nu umva sa va aflati şi lupta-
ton impotriva lui Dumnezeu, Şi l-au ascultat pe El" (Fapte 5, -'8-40),

)\:1inunile

Una dintre cele I11,H importante acuvitău ale lui Iisus il fost aceea de t arnadur-
i or al trupului şi al ..•uflctului. Fara indoiala, aceasta sluure mesianică i-a adus
cea mal mare popularuare.
..~j a sfat arut Iisus roată Galilcea, invatind in sinagogile lor ~j propovădu-
ind Evanghelia imparatiei i ramaduind roata boala ŞI toată ncpuunta In
pupur. :;il ~-a dus ve tea despre El in toata Siria şi aduceau ia EI pe 10\' ce
<e aflau in surcr mţc Iiind cuprinşi de multe feluri tit' bolt şi de chinuri, pe
emoruzau, pe lunatici. pe xlăbănogi, ~1 EI ii vindeca. Şi multimi multe
rl er ge au după EI. din Galilce a, tim Decapole. din Icrusahrn ŞI din ludcea şi
de dincolo de Iordan" l Matei 4, 23-25)
l isus '-a apropiat de sutennz: ; mrnat tic rotunde sennrncnt c de IUbire pentru
. ','(;"J \~C reprezmta viat a ŞI de compasiune fata de sute riruu omeneasca. t\ săvirsu
»urnc ro as c nunurn care dovedesc pretuirea Sa pcntr u sanatarea trupului ~l senu-
.neru ul de llld,i f:-l(~l de n ult ime a neajutorata: -mdecarca omului paL~lmH din
('"pernaum r Murcu ~. 1-2). a cclu i demornzat din unutul (j~.d;:lrenJlor (~LU':~i".,
_:.' . ~'11.a lcuros uuu t Marcu 1. .+0-4"), a xl utu orulu: l'! ucru hu rornun dIn ( ;l"
--
••

ernuum j Matei 8. 5-13). hrănire celor inci mii . e la lacul Tiberiadei (Ioan (),
1-t5) etc.
EI a avut puterea dumnezeiasca de a t - rnădui trupul Şl sufletul, dar o-a savlr-
ŞI[ minunile cu , copul de a-i con tringe pe semenii Ai la credinta sau de a-i un-
'Ierti cu .'ii.la~De fapt, Iisus a săvîrşit puune minuni i nu Şi-a folosit misiunea ca
o d••. moustrane de putere. ci ca o manifestare a iubirii Sale ata de Cre tie şi de
OUl,' ca o armă impotriva suferintei, raului şi a mortii. Desigur, minunea este un
semn efica e şi o garantie il. durnneaeirii Sale Matei 1l, 2--6); ea este .pentru
, lava lui Dumnezeu; ca. prin ca? Fiul fui Dumnezeu Se lăveaseă" (Ioan 11.4).
De aceea, El vindeca suferinţa nu ca un simplu iaumarurg sau numai. din compa-
siune. Puterea lui Iisus de a face minuni nu este o forţă. straina pe care o cap-
tcazu . i mim reşre prin procedee magice, Ea este forta cuvintului Său dumne-
zeiesc (Marcu 5, 8), energia propriei Sale persoane şi a dumnezeirii Sate şi deci
este nedespărtltă de sfinrerua Sa (Matei 12. 28). Iisus Hristos este ..Cel sfint ŞI
drept" (Fapte J. 14~ 1 Ioan 2, 20~ Apoc, 3; 7), Care aparţine lui Dumnezeu ~i
Care deţine puterea lui Dumnezeu: "Ţoate li-au fost date de catre Tatăl Meu"
~Luca 10, 22}. In numele Lui, puterea diavolului (Matci 3, 3; Ioan 14. 30; Efes. 6,
16), duşmanul lui Dumnezeu ~j al omului, a fost surpată: ..Am vazut pe satana
ca un fulger căzînd din cer" (Luca 10. (8). Scoaterea demonilor este o operatie pe
c re o face cu degetul lui Dumnezeu, Duhul Sfint (Luca li. 20).
iisus a săvîrşit minuni tocmai pentru a arata ca lumea este destiuată a fi
scoais de sub .stapirnrea
ă intunericului" (Luca 22, 53), că mintuirea inseamna in-
I ringerea morţii şi repunerea vieţii in dreptul ci, transfigurarea Creat ici printr-un
proces de Ieşire d.1O ,.robia pacatului'' (Ioan ,34), Nimic nu L-a tulburat mai
mult ca distrugerea violenta a fiintei umane (moartea Sfintului Ioan Botczăto rul
- Matei 14. 13). ca anihilarea şi degradarea exist eruei prin păcat (femeia pacă-
to să - Ioan 8, 3-11), La mormîntul pnctenului au iubit, Lazăr, Iisus il suspi-
(lat cu duhul, S-a tulburat in sine ~i d lacrimat, deoarece, legea existenţei incerca
'la pună in cumpăna legea crediruei potrivu căreia cel ce crede in Dumnezeu .
"chiar dacă \'3 muri, va trai' (Ioan li, 25),
Dintre minunile săvîrşite asupra oa rneurlor cea mal semnificativă este readu-
c rea la viaţa prin cuvintul S41U creator. Astfel, el a readus la viata Pe fiica lui
Iair. conducătorul sinagogn din Capernaum: .Copilă, ue zic, scoală-te!" (. tarcu
5,41); pe fiul văduvei din Nain; ~Tînarule, ţie tic, scoală-te!" (Luca 7,15): pe
Lazăr din Betania. fratele Martei şÎ Mariei: ..Lazăre. vino afară!" (Ioan 9, 3).
Pentru scopul cu care au Iost savirşire minunile, cel mai lnsemnnt moment este
insasi Schimbarea Sa la fata (Matei 17, 1-13: Marcu 9. 2-8: Luca 3, "'8-J6l.
nrid arc loc rranstrgurarea firii umane a Domnului. ca anticipare ;3 descoperirii
slavei Sale viitoare. De altfel, toate darurile şi minunile Sale constituie {) :-"\,. r..
<are În pr ezcnt a imparauer: .jata. irnpăra ia I l Du 1 ez eu LI venit F este VOI
i l.uca O).
II. •.
Desigur. puterea ce a face rrunum nU-I aparţ mc exclusiv. D isci polii ~I alu:
:IîC,d dU savirsit rrnnuru: "Oa'~a "=U scot dcrruinu cu Beelzebul. Icciorn \'O"(r1 cu

.~
-

\.'lOC ii SCOL'!" (M fel' l2. 27). Totu it minumlc mottveaza rolul Lui de Invatator şt
P ofe şi 'c adauga la au oritarea Lui, M· j important es c faptul că in înt legereu
lui Iisu rninnnr
.tgr, '01 ria: rnin uire, liber. re. vindecare) presupune ~I o tera-
pIC care re enereaza umanitatea, şi nu, numai o ctiune are rascumpara pacatele.
. inurnle releva tocmai faptul' ca mîntuirea e realizeaza. uneori. In mod brusc.
prin zdruncinari crize ire ersibile,
si
li us Hristos a arătat ca esenţa . mi iurui 'rue este mintuirea. notiune bibtică
mai veche. căreia El ii dă o sernnifi caţie noua, mai cu prinzatoare: "Hul Omului
n-a venit ca sa piarda sufletele, ci ca să Ie rnîntuiasca" (Luca 9, 55}. În Noul fes-
ment, mîntuirea este legata de persoana, ŞI opera lui J isus. Hristos si consta in
aducerea credinciosului la o viaţă nouă in comuniune cu Dumnezeu in Hristos.
Mintuirea inseamna recuperarea scrisului . piritual şi a continurulut plenar al exis-
temei: "C.:-.i va folosi omului, (faca. Va cîştiga lumea intreaga. iar SUIlNUI său il va
pierde'? au ce va da omul in schimb pentru sufletul sau?" {Matei l-6. 26). DilC'A
P' catul este o stare de, diminuare si de dezbinare interioară. provenind din rupe-
rea comuruumi cu Dumnezeu (Ioan 9, 16 J 1). mîntuirea ·~tc o plinătate ti cxis-
tcnreicare vine din harul şi iubirea de Dumnezeu, De aceea, nouunea de mintu-
ire, mal ales in Evanghelia după Ioan. sre pusa In legătură cu o altă notiune bi·
blică, aceea de viaţa: ..invâtâtorule bun. ce bine a f•. 'le, ca sa am viata ve nică?'
(Matei 19. 1'6). Iisus Hristos este insăş i sursa vierii dumnezeieşti: ..Caci precum
Tatal are viată in Sine. aşa I-a dat si Fiului să aibă viata in Sine" (Ioan 5. 26),
Dumnezeu L-a dat pe Fiul Său ca lumea ă alba viata din viata Sa (Ioan l, L6),
EI este Cel ce da viata (Ioan S. 21), pentru că ",Întru EI locuieşte. trupeşte, toata
plinatacea dumnezeirii" (Co\. 2, 9),
De aceea. invatatura lui Iisus despre mintuire nu se poate intelege decit unind
seama de conceptia Sa despre viata. Pentru liSU5 mintuirea Înseamnă vint in
Dumnezeu: .Inrru EI era viata şi viaţa era lumina oamenilor" (Ioan 1. ~).
Dar ..,calca care duce la viata" (Matct 7. 14) este calea jertfei: mintuirea ca I
viata, este un 'el de jertfă: ,.Caci cine va VOl sa-şi scape viaţa o va pierde" (Matei
16, 25),
Pe de o parte, prin minurule Sale. Iisus redă sanatatea .oarnenilor. vindeca 1';]-
nile trupului, reface fiinra umana a pe rsoan ci (terapia persoanei]. Pe de altă
parte, EI demasca puterile răului. denunta idolatria ~i fahifican:a raporturrlor
dmt re oameni (terapia socieu ~II".

intrînd in arena vierii sociale, Iisus ]1-a putut sa treaca cu vederea ceea ce se
imîmp a in rîndul saracilor, bolnavilor şi al celor oprimati. Caci Iibertatea fara de
pacatul personal este inseparabila de eliberarea l'afâ de nedreptatile sociale. Iisus
, avut un cuvint aspru impotriva bogaţilor. uran ilor şi opresorrlor de: orice Icl,
Prrn ace sra, EI a dat naştere unei xcr n de contlicie cu autoriratile rchcroase ~i
pohncc dm l eruvahrn. Procesul ~I condamnarea lui IIsus x-au petrecut Într-o :H-
mosfera de tensiune ŞI ostilitate. Toate auto iraule au consimtit la destinul Său
.ra gic: ..Este vinovar de moarte" ( Mat ct 26. (161. Cînd a vazut ca rCZIS[~n\a po-
pur uttn in f:,I1:..1 acestor acuzat n este mc xrstcrua )1 ca s n uaţ ra nu roate ,'i schirn-
--

b tâ. ca eliberarea de sub tirania P carului e: re un pro es mult mal p of nd ŞI de


lunga durata. arunci <i acceptat propria LUI suler inră şi infrîn cre. in ascultare
ra~3 de Fatăl, [isus ia calca Crucii, a "Mielului lui Dumnezeu , ammun u-ne CA
El este Fiul Omului C re a-a 'enir să I se .lujeasc: CI ca EI sa slujeasca. De
fapt. Iisus a suferit Crucea riu imediat dupa botez. el dupa .e S- contruntar pu-
blic cu aceste puteri ~i a dovedit prrn fapte, In
mijlocul oamenilor simpli, iubirea
.i dreptatea Sa.
Nici învăţătura, nici minunile nu pot fi despartire de persoana Sa. Un lepros
venind la Iisus, a ingenunchiat şi L-a rugat: "Doamne, dacă Tu voieşti, poti sa
mă vindeci" (Marcu 1, O). Nimic mai direct ~i mai personal ca în această de-
s rierel Bolnavul işi da seama ca Iisus nu este un magician, care mamputează
forte misterioase: impotriva. el vede pe Dumnezeu însuşi in minunile Sale. Pu-
terea de a vindeca este activara de lntelegerea şi cornp siunea Sa pentru suferinta:
.•Şi făcindu-l-Se mila, a intins: mina şi S-a atins de el şi il zis: Voiesc. curăţeşte-te"
(Marcu " 4/): MIi ase, fiul lui David. ai milă de mine" (Marcu 10, 4~). strigă
Bartimeu orbul, fiu! lui Timeu' din Ierihon.
Unele din minuni se POt explica in mod natural (cazul apelor curative care fa-
ceau minuni - Ioan .5. J). Dar poporul era educat să ceară. şi să. vada semne din
cer', acte extraordinare de manifestare divina. de aceea II intreaba pe Iisu : .Dar
ce minune faci Tu. ca sa vedem ·i sa credem in Tine'! Ce lucrezi?" (Ioan 6. 30),
Or , tocmai aici apare noutarea Evangheliei: .Pentru ce neamul acesta cere semne'!
Adevarat grălesc ••'oua ca nu se va <la semn' ccstui neam" (Marcu 8. 12). Iisus nu
c magician şi nu vrea sa incurajeze idolatria ~I supersuua, ci numai sa descopere
. puterile ascunse, care sînt în EL •
Minunile int dictare adeseori de suferinţa umana. in acest sens, Iisus, citeaza
doua mirucole din Vechiul Testament (Luca 4. 1.5-27), ambele amintite in III
~egJ (17. 8-16): Ilie, care a cerut ospitalitate unei vad uve pagine din .. arepta, in
Sidon, săvîrşeşte o minune în timpul Ioarnctei: I~UNecrnan, conducator de o. ti
dm Siria, se prezinta ta Elisei. succesorul lui Ilie. ca ac asra sa-I vindece de lepra.
Ii us ••-inoeca i de la distanţa, dar nu pentru a-ŞI demonstra forta. intilnirea
cu persoana reala ~i increderea acesteia in puterea lUI Dumnezeu sint necesare.
("'CI importanta este atitudinca celui care cere mila S<J. EI însuşi, idenuficat-o pe
femeia care L-a anns, caci se dezlegase ingură de orrcc suspiciune ~i ezrt are, iar
El a vindecat-o (Luca R. 46). Ceea ce desface blocajul intr iii este creuirua. Vinde-
c rea, ca orice aua mmune , este consccmţ a credinţei ..vtunc: cind credinta lip-
seştc, tămăduirea nu are loc ... Credinţa ta le-a mintuit", ~punc EI Icmcn prostitu-
are , dind-o ca exemplu tuturor ~Luca 7. 50). Dimporrrva. din c: uza necredintei
compatnoulor SaI. El nu a putut sa luca acolo. in Nazaret. nici o minune i~larcu
..
fi. ."t
lisus c.rlmcaza Of ~ ohul U crucilur C:1 pot ~,1 Iaca mnum. 'e ri lJlI-k ~a indrepte
c re dmţ a, nadejde a I ur;lgu~tt:i:1 tur spr c or ..z ont ul irnpuruţ rci iUI J)llIllIlUL-U: ... u
va bucur aţ i de J. ·C1St::1. \..j duhui de VI ,,~ supun. 1.'1 \'~l bucurau t.<i numele vou strc
<int scrise in ce ru n ( Lur a 10. ::UL
-

vlinunile 1 i Iisus sinr fapte ale revelat iei lui Dumnezeu. Acea ta era credinta,
comuna impar 3 it de. poporul iudeu, ăreia ii da expresie fariseul Nicodim;
.Rabi, ştim ". de la Dumnezeu ai venit Invatatori nimem nu poate f CI! aceste
rrununi pe care te faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el" (1081]. 3: 2). Datorită.
rnmunilor, vestea despre Iisus s-a intins peste tot (Marcu 1, 29). De aceea, mu ţi-
rmfe au iecdima naturală de < raspindi, ve tea, de a se angaja In actiuni misio-
nare. Dar Iisus, a poruncit ca nimeni să nu vorbeasca despre minunile Sale
(Marcu 5. 4J). Poate din cauza ca minunile, prin Intervenua puterii divrne asupra
fortelor uarurii şi ale răului, puteau să dirninueze credinta, in loc să o întărea . că
. şi să o transforme in adorare. Or, numai credinţa poate sa intreţină speranta trai-
mea. U enicii, martori ai potolirii rniraculoase a furtunii pe mare, erau cuprinşi
de teama: ..Iisus le-a zis Ior: pentru ce sinteti aşa de fricoşi? Cum de nu, ave icre. •.
dinJj:J" (Marcu 4. 40}. Sau, poate, pentru ca El. Căruia totul l se upune ub pi...
. doare, fiind .,mai presus decit toată. începatoria şi stăpinia ~i puterea şi domnia i :.
ecit tot numele ce se numeşte, nu numai in veacul acesta, CI şi in cel viitor"
(Efes. l, 21). prefera să apere sensul misiunii Sale: ..Urmeaza-Mi" (Marcu 2,. 14),
adică vino şi vezi pe Dumnezeu însuşi care Se arată În minunile Mele. Credinţa,
mai preţioasă decit aurul trecut prm foc, trebuie sa Iie mereu păstrată şi consoli-
ata ..ca să fie găsită. spre lauda şi spre slavă şi spre cinste", la arătarea lui
Hristos (l Pret ru 1, 7).
Calea credinţei este calea inimii. a umilirii lUI Hristos în mtirnitate cu El. Dar
)1 o judecata dreapta făcută cu faculrătile naturale, bazată pe bunul simt. poate
conduce la Dumnezeu: ••Se cuvine oare, în ziua Sabatului, a face binele sau a
l ce răul a mintui un sunet sau a-I pierde'? Dar ei taceau" (Marcu J, 4,.
Tot aici trebuie spus ca. mesajul Sau nu trece uşor. mai ales cind este vorba de
inviere. unul dia punctele esenţiale ale invăraturii Sale (Marcu 12. 18-27). Este o
iluzie faptul ca noi am putea anunţa Evanghelia de asa manieră, incit acru! de
credinţă să devina mai uşor. Iisus spune că fidelitate a fata de Cuvîntul lui Durn-
nezeu (~1arcu 12, 24-27) este cea mai bună metodă. rnisionară. Aceeaşi ideiitatc
este dara de catre apostoli, ca legămînt. tuturor celor ce vor raspindi cuvintul
Evangheliei: ..Drept invatind cuvintul adevarului" (II Tim. 2. 15).
Actele prin care Iisus Se ungajeaza il lucreze sint multiple: de la înmulţirea
piinilor - aniiciparea Cuminecăturii - pina la vindecarea prin ungerea organe-
lor de simt şa punerea miinilor peste cei bolnavi: ..!;li I-au adus un surd, care era
~I gingav, ~i Lvau ru zat ca să-Şi pună. mina peste el. Şi luindu-i din mulţime, la o
I arte, Şi-a pus degetele în urechile lui, Si scuipind, S-a atins de limba lui. Iisus
~i-a rtdicat ochii la cer şi a suspinat. zicînd: Effata! ceea ce inseamna: Dcschi-
.ie-re ' Şi urechile lui s-au deschis, iar legătura limbii lui indată !\-ii dezlegat ?i \'0[-
bea bine" ( Mar cu 7, 32-.15).
in această descriere avem toate elementele c-are compun ceea ce BIserica va
nunu Taind sali Sacrament. "M:mnc" despre carc. exista certitudincu că OUIJ)!lCZeu

\c angajează S3 lucreze in mod eficace prin intermediul oamenilor şi <it unu: 1'1-

:uClL!
--

icoatere de nilor

l ..n aspect important'rm siunii lui Iisus este confruntarea.


L a cu puterile rău-
lui, confruntare pe care pop ilaua din (cel timp nu o inţ elcgea. iisus arata ca EI (
venit intre "ht sa ce i tare" ( '111fCU 3, 1).';1 lege pe al puterni : cum t

stapinul acestei lumi va ii aruncat afara" (Ioan 12, J 1). Văzind minunile savlrşite
de Iisus,' cribii li acuzau C' El alunga demonii cu Beelzebul, domnul demonilor.
.Cum poate sat na sa alunge pe satana?" intreabă Iisus. .Căci dacă arana s- I

sculat Impotriva lui ins uşi şi s- dezbina" nu mai poate sa dainuiasca, ci are sfîr-
şit" (Marcu 3, 26). Pentru Iisus păcatul impotriva Duhului Sfint, arc nu arc ier-
tare, este a ela de .~-L huli 4:A lucreaza cu puterea demorulor (Marcu J, 28-30).
Evangheliile ne prezintă (de pildă, in vindecarea dcrnonizatului din regiunea
Ghergheseni - Luca H, •...6-39, sau a elui din regiunea Gadarenilor - Marcu 5,
1-20) nu numai ce pot sa faca puterile raului din om, ci şi eea ce Dumnezeu
poate să faca elin puterea răului. Numele diavolului este .Jcgiunc' (Luca ,30:
Marcu 5, 9 15), ...cohorta", deoarece este vorba de o concentrare de multiple
forţe rele, pentru ca, astfel, violenta raului sa devină insuportabilă. Omul osedat
de rau este dezordonat, turmentat, fără voinţă proprie. legat din toate partile. O
alta fiinta traieste in el. toate posibrlitatile de exprimare si de comunicare îi sint
luate; el est e dominat de o tacere satanica.
Sub presrunca satanei, omul rccurgc la Iisus, Care nu a ccpră ca acesta să tic
manevrat de diavol precum o maşrna. Dumnezeu nu este nepăsător, indiferent la
suferinta. Misiunea Sa este aceea de Il indeca, de a-l lega şi prada pe cel rau, de
u reda omului sănătatea. Caci nu venise S.1 judece, ci sa mintuiască (sâ tarnadu-
las .a) nu pe CCI drcpu, l'l pe .j pa ato: i (Mate] 9, 13). El f. ce a asia ca fiind
stapinul tu uror elementelor: ,.1t..-şi duh necurat din omul acesta" I Marcu 5, 8).
Demonii SI.: srmt , la rindul lor. eur mentaţ i, fiind aruncau ~J inecat: in upa, irnpre-
una cu o turma de doua mii de porci (Marcu 5, 13). in laţ a acestui "pe t acol, C~I
prezenti sint cuprinşi de paruca. de aceea Îi cer lui Iisus să plece din ţinutul IOL
[isus pleaca, int r-adeva r, deoarece acolo nu gasise credinra. Iar 1.:1 ingadure
neascultarea. dar nu nccrcdint a. in schimb. cel vindecat devine cel trimis, tri nus
.J vorbeasca despre experrent a
tuturor a cu Dumnezeu: .Intoar ce-te Ia casa la ~I

spune cit bine p-;;. faCUI tic Dumnezeu. Şi a plecat vest Ind in toata cetatea cite II

tacuse IISUS" I Luca ,J9).


Evanghelistul . iarel notează că autoritutca lui [isus asupra demonilor iucre azn
in orice loc. i timp. chiar ŞI intr-un t ern orru pagin, precum Gadaru, unde este in
timpmat tit: doi dcrnoruz aţt pc care EI i-a vrndecat: ..Ar verut L.!1l! ca sa ne chinu-
le,ll jf1[IIIHe de vrerne' (J\.1 lei ,', _,\. Incidentul ne descopera efi ev.sra uime nsuuu
,"Lume a le lunr c: cr esrmu lu.. J~ unse asiazr. Jar cart vor Il t'acutc- cunosc te pIna
u rmu. LI larg":j't' \'lLJUnC;J noust r a despre misiunea Biserrcn. In rllp.;h':lIl)lk ,J~'
In ,..phlas~,w stare ~G arat c Dumnezeu n-a r abdut , hn C'-l1l7J rmlei ':de.I.',;1 '·.,i

l,..tJ..i om ut ur a nrz at ŞI legat tit' diavol. Irsu«. prIn rrurareu .-;] În Iordan. '1!lnlC:~(c"
! pc:! C ') I !lI rC'D ...,I(: Lel ncrcn III.:.- demn n il o l' care ~e 1.: UI ba ns 1.' ra ..J Lui ()
-

Pentru Iisus, condiţia esenuah de- il li om o ti. eliberarea C puterea păcatu-


Int. Demonii alunguu inseamna Înfringe ea p c: {Ului. e iberare de' necuratie .
.. lungarea d momlor in turma de porci (porcul este un anunul necurat pentru iu-
dei] ar [a anume că vindecarea oricarui om, ma, ales a untua care în cele din
rrna devine evangbelizator t este mai' de preţ decît orice pese iune materială.
L irneni nu are Însa drept de proprietate asupra putcrn primite, De aici, sensul
ru ciunii, de care depinde eticacitatea oricarui act. Ru aciunile ca şi postul. sint
pra tici biblice de mare irnportan in Vechiul Testament se cunoaşte rugaciunea
ă,

reginei Ester, amenintata de exterminare lE t cr L4, 1-14}. Sau cea a lui David.
rugaciune publica in care dă pe fa,' Imreaga sa viata (1J Regr 7, I -29). In Noul
Testament. viaţa credinciosului e ritrnată de rugaciune: ..,ere!i ...• cautati. ..• ba-
l~lj... (~atci 7. 7-12).
Dar biectul cererii este important.
nu ci raportul intre cel ce se roaga şi
Dumnezeu. Numai unirea cu DumnczcuJl face sa participe la puterea rugaciunii.
Dac.1 acea stă unire cxi, tă, devin po ibile miracolele. Eficacitatea ci depinde de
ataşamentul nostru fală- de Dumnezeu. EXÎSf;) o coordonare intima Între ruga-
ciune ~I actiune: .•Acest neam de demoni cu mrnic nu poate ieşi, decît cu ruga-
ciune ŞI cu post" (Marcu 9. 28-29), le raspunde Iisus ucemcilor Sai care se mira
de faptul ca ei Il-IiU putut să alunge demonul din copilul ce li se prezenta e. cu
toate ca, In alte cazuri, reuşiseră. Postul nu inseamna doar privare de mincare, ci
asumarea unei stari eliberatoare de tor ceea ce tine sufletul în sclavie. Postul este
un sacrificiu: a oferi ceva Într-un spirit nou, nu obligatorru. Aceasta nu inseamna
slăbiciunea sufletului, ci inaltar ea ~i innoirea lui, caci la vin nou se ca vase nOI
~,farcu 2. L8-22). Sfintul Duh ne da vinul nou pentru a deveni fiinte noi.

f ubirea

LIn cărturar evreu, vomd să al le dacă Iisus cunoaste escntu Scripturilor lui
. [oisc. il întreabă: ..C re este cea dinti: dintre porunci?"
.Iisus l-a răspuns ca i nrija este: Asculta Israele, Domnul Dumnezeul
no ..tru este ingurul Do mri. Si: Sa iubc ,ti pc Domnul Dumnezeul tau din
toată irurna ta, .dm tot <urletul tau. din tor cugetul tau !?I din toata puterea
fa, Aceasta este cea dintii porunca, Iar Il doua c aceasta: "il iube ti pe
aproapele tau ca pe une insuu. Mai mare decit acestea nu este altă po-
runca. :;;i I-a Li" căr tura rul: Bine. lnvaratorule. Adevarat ai zis ca unu este
Dumnezeu ,1 nu esec altul alură Jc EI. Şi a-I. iuhi pe El din toată inima.
Jm 101 suflctu l. drn ~i JlI1 IUl1l8. puurca ~! ii rub: pt: l1pruapc iau
t -lI nl,lletul
~J pe une in U! 1 este ITI;) i mult deci, ro.ne arderrle de tol I decit toate jert-
'ele. lar Iisus. vazi ndu-l C.l d răspuns cu iruclcpc.une. 1-'[ z is: Nu qu de-
parte de imparaua Illl Dumnezeu. :;l' II rrncn I nu mal indraznea ~-L mal in-
[r~bo::" (\LHI':U 12-. ~lj-ql

" '
-

Într-ud v. r, Iisus oruirmă 1. I echiu Testament in tot L! ace. [ are, mai un-
port a nt. Dar EI adauga o porunca noua. ar' duce, la desavir irea UDa chipul lUI
Dumnezeu:
~Să nu duşrnaneşu pe fratele t u in inima La, dar . a mustri pe aproapele
tău, ca să nu porn păcatul lui .. a nu-ti razbuni cu mina ta ŞI sa n-ai ura
asupra [nor poporului uiu, CI sa iubeşti pe aproapele tău, ca pe line insuu.
Eu sint Domnul Dumnezeul vostru" (Lev. 19, 17-1 ).
..Ati auzit ca. s-a zis: Să iube ti pe aproapele tău j sa urăsti pe vrăjma-
sul tau. iar Eu V· zrc vou ; iubiţi pe vrăjmaşii va rri, binecuvintaţi pe el
ce va
blestema, uceu bine celor ce vă urasc ~i rugaţi-v pentru cel ce V:1 va-
tama şi vi pri C::)n-l.--SC,ca sti Iiţi fiii I'atălui vostru Celui din ceruri. ca El
face sa ras fa '0 rele p ste cel r i 'i pe le cei bunr si trimite ploaie peste cei
drepţi ~i peste ~Cl nedrepţi. Căci da a iubiţi pe cei ce va iubesc. ce rasplata
VC(Î avea? Au nu fac şi vameşii acela i lucru'! Şi . acă îrnbrâuşau numai pe
fratii voştri, re faceti mai mult? Au nu fac j paginiiacelaşi lucru? f-iţi. dar.
v i desăvirşuj, precum Tatal vostru Cel cer c desăvîrşit este" (Matei -
43--48),
.\1ai mult, iisus face din porunca cea nouă porunca Sa: .
"Porunca noua dau voua: sa \,'a rubiri unul pe altul. Precum Eu v-am
iubit pc VOI, ,$3 ~I voi sa va iubiţi unul pc altul, intru ceasra vor cunoaşte
[OP ca sintcţ i uceuicii lV1eI, daca vet i avea dragoste urni fata de allii~ (Tna n
IJ. 34.-.l5) .... Ac -asra este porunca Mea: Sa va rubiţ: unui pe altul, precum
v-am Iubit Eu. MaÎ mare dragoste decit aceasta nimeni nu are. l'<J sufletul
lUI sa si-I puna pentru prrerenu săi" (Ioan 15. Il-lJL
in această porunca se iuulncsc ragosrca naturală şi cea divina. de aCCC3
evanghelistul Ioan enUI1lC~lC dragostea .. porunca veche ,?i noua" {I Ioan 2, 7-':).
Dragostea divina vine 1. IlOI in mod divin. in persoana fiului lui Dumnezeu,
. I Carul nume este Iubire. Clei jncm aceasta S~'I aratat drago. rea I li Dumnezeu
catre noi. ca pe Fiul S~1U cel Unul-nascut L·a t rrrrus Dumnezeu in lume. ca prin
Fl viata sa avem" (1 Ioan -t. 9-10), Iar aceasta nu este nUI113.1 alir rnuua aposto-
lului Ioan. (1 insaş: porunca pe (arc Dumnezeu Tatal o rosteşte in momentul bo-
rczului Domnului. n l isus Dumnezeu ~L pus intreaga .·'1 iubire r Marcu 1. J 1: Ma-
l ~i I _).
:\MlL'l. creş nnn sint ~JnU11 sa marturiseasca nu num,u CI Tatal L-a trimis pe
Fiul. Mintuitor al lumii ( l Ioan -l, I·H. nu numai ta fiul S-a intrupat ,~l Sva jertfit
pentru pacatele noastre. ~l ca in LI DUmn4:LXU J coucenrrat I llrea~J. Sa 11IbJfe.
nO~:J\j;j covirsuoarc .1 ha r ului 51 Iubim ce il il\ UL catre IlOI siru a .uruulat c In
HI1QOS hsus (Efes. ~. -:-l. Dumnezeu ,·1 \ rut CI IOdU .phnatare .... Ci locui; ~Cil in
LI: ... in EI locuieşt e trupcşt c tC<LI:l • Ii .1:' lea d' mne z ciru" 1'1..11. 2. ,:h

~hLIIL'. t o.uurmvrunca ~J .;illflrl'd lUI l.~\l!), .Pc nuu multa :-;:1 iubrr e cu care lIţ-d

:1 bu " I Efes, 2. ') Du mr t'LCU pl.' I·IUI. ,,:.JT~ eram rno ru rm pacate le uo axt r c , ne-it
1,ICU! \11 impreuna LU l Ir isios IFr·c·~, ::. (1-(1
-

Dragostea lui n [OS ne tine vn pen ru ă acă Cel ce a murit pentru noi e re
iu, atuncr ( ~iau TIt ril i sint li. nu in c pacirarea lor . roprrc, ci in virruiea
Celui care murit şi înviat pentru 1 oi 11r Cor. ". 14.
Dragostea U' identnarea cre tinului, creeaza ambianta divină in . an: ace la işi
duce •vi l:I~a•
..De aş răi in limbile oamenilor şi ale îngerrl r, l r dragoste nu am. !a-
cutu-m-arn arama sunătoare şi chimval râSUI1 tOT. :)i' de-aş avea darul proo-
rociei şi rainete toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţa, şi tie as avea atîta cre-
din\ă incit sa mut şi rnuntu, iar dragoste nu am, nimic nu Înt; Şi de 81$ im-
p rti toata a utia mea şi de aş da trupul meu ca a riu ars; iar draga te nu
am, mrnic nu-mi foloseşte. Dragostea indelung rabdă: dragostea este bine-
voitoare. dragostea nu pizmuieşte. nu se laudă, nu e trufeşte. Dragostea nu
'C poartă cu necuviintă, nu caută ale sale, nu se aprinde e minie>. nu gin-
d te raul. Nu 'le ucură de nedreptate, ci se bucura de adevar. Toale le su-
eră, toate le crede, toate le nad jduieştc, toate le rabdă. Dragostea nu cade
niciodată. Cit despre' prooroci - se vor ti fiinta: darui limbilor va Înceta;
suima e va stlrşi. Pentru că in parte cunoaştem şi in parte proorocim. Dar
ind va veni ceea ce E: de ăvirşit, ( (Unei ceea ce t: te in parte se va desfiinta.
Cind eram copil. orbearn ca un coprl, simteam ca un copil. judecam ca un
coprl: dar cînd In-am facut bărbat, .111 Iepadat ele alt! copilului. Căci ve-
em acum ca prin oglinda. in ghicitură. iar atunci. tata către fata; acum cu-
nosc in parte. dar atunci voi cunoaşte pe deplin. precum am fost cunoscut
ŞI eu. Şi acum rămîn acestea trei: credinta. nădejdea. dragostea. {ar mai
mare dintre: acestea e te dragostea (1 Cor. 13. 1-13).
Înainte de plecarea din Gal ilcca. !isus e afla În fala unei multimi Info mct ate ,
co mpnrară cu o turma Iără pa ·tor (Iez. 34 . .t-5~11-16). Neputind-o lasa sa
moară de ina nit ie, 3 inmultit piinca, pentru il arata ca EI este Bunul Păstor (Ma-
l 18. 12-1 : Luca 15, 4-7). EI inmnlţ ise deja vmul, la indemnul rnarner Sale.
1:1 nunta din Cana, nordul N azaretului Ioan 2. 1-11). schi mbarca apcl în vi n fi·
ind un semn dat apostolilor ca EI c vinul nou. simbolul bucuriei.
Dupa aceasta. Iisus a t inut u cuvintare despre ,.piinea venita din cer". !'Ctcil1d
; srtel legătura intre inrnulţ irea piinilor şi Euharisne.
\'ciLindu-L ":<1 face minuni. rnulurnea este inclinata su-L proclame rege. Jar
Iisus fuge (Ioan (), (5). El face orice ca sa fie inţ elcs de contemporanii Sai (Marei
II. 1.6-1 n Jar constata ca aceştia sint orbi ŞI nu pot sa citească .semnele tim-
pului". Iudeii nu vad, au ochii bolnavi (Luca Il. r; Ioan 12.35). Ucenicii lUI
Ii.-u;; insă trebuie ~â va •..Iă everumentele (Luca 12, 56) uşa cum vulturri văd prada
~I "1.: aduna in [uru l acesteia ( ,fat i A. 2:-<': Iov -' . 29-.:·01-
Utnblind e colinele şi drumurile din Galileea. Iisus intilncşte O rnulţ irnc dt:'

\.',111 en: apart inind diferitelor .;:alt'goni sociale. Fap'l de aceasta rnulţ irnc arneste- .'
\:W1 I~J exprima compasuniea: ... ·fila Mi-c de rnulume' (,\L te i Ij, .31\. Cum ve- ş
'.
:llse -'d VIndece oa m eru ŞI sa t r at czc su uutu reale. FI savirşc .te numeroase -mdc-
·.nl I\,.L.ltCI 15. 2<!-)O~. :\11lt'fla. sufe r inj a .. oala nu smt dt.'CI o forma '.i<.: con-
-

damnare; Dumnezeu, deşi lumea acea, ta este rea, intervine I scoate oameni; din
:,; crin ă.
Or. pentru iu ci; un asemenea Dumnezeu generos şi iertator era de neconce-
put. Printr contemporani circula o imagine falsa despre Dumnezeu, stapin (arc
rasptareste şi ajută numai pe cel ce nu eate porunca (Luca 15. 29-30), parinte'
: S re care nu e veseleşte cu fiul care j·a risipit averea. IISUS prezintă însă o altă
fata a lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu este un tiran, de aceea nu pretinde nimic. Toti au dreptul sa
z.ică ..• Tatal nostru", Îrnpărătia lui Dumnezeu este un dar, deci nu e vorbs de a
practica Legea. ci ne a primi darul lui Dumnezeu. Toate acestea Izvorasc din bu-
n latea lui Dumnezeu, Iisus Însu i fiind numit adesea bun. rabi bun (Marcu 10.
I -18). Nimeni nu se compara cu Dumnezeu. căci nu mai EI este bun (Marcu
10. 18). [imeni nu poate sa dea inapoi lui Dumnezeu ceea ce ii datoreaza. Nici
practica cultului, nici împlinirea poruncilor mai conteaza, ci urmare:' lui Iisus nu
(. Iarcu 10. 21; fetei 19. 21-22). dupa exemplul copiilor. Trebuie sa devenim
copii ca sa. primim acest dar al imparatiei. Sau a fim .riăscuu din nou", fapt pe
care Nicodim nu il intelege Ioan • 3-4.

Iisus a propovaduit iubirea de sine, dcoarcc nu exista ceva mal de pret pe


lume decit sufletul: "Ce va da omul in schimb pentru sufletul său?" (Matei 1(,.
26: tarm 8, 36), în parabola celor zece fecioare, 'isus arată ca iecare suflet per-
sonal arc o candela. fiecare se lumineaza cu propna lui lumina. Cel ce crede IlII
rn 1~1 ca primeşte ~i poseda propria 1 i lumina din credrnra ":3 supranaturalu, CI.

la rindul lui, devine datatcr de lumină şi purtător de har.


l ixus d u mare atentie puterii transformatoare a Evangheliei. care <chunba pe
cet ce cred in sarea pamintului - simbolul intelepciunii, in lumina lumii - sirnbo-
I I revclanei divine, in aluatul care preface toata Irarninratura ( I Cor, 5. 6) -
simbolul innorru. Ce poate fi mai nobil decit aceste atribute pe care Iisus le a trr-
buic discipolilor Sai: ~Voi sinteti lumina lumii: nu poate o cetate asezata pe virt
ce munte S;J T ascunda" (Matei 5, 14L .. 'oi .int cţ i 'arca pamintului" (Mare: 5.
13), .Buna este sarea; dar dacă . are a îşi va pierde puterea de a sara, cu ce \J vcu
Jrcgc?"' ( Larcu 9, 50L ...VOl sj ntct i prietenii Mei, dacă r"ce\i Ct:<!3 ce va porun-
cesc" (103n 15, 141.
In t oat e descnerue !)i nar auun ilc din Evanghehi, persoanele ocupa LI! [ele r rn-
t rul. Ev an ahcliş tu nu .nsrsra asupra comunitatilor organizare sau a poporulu: JI)

'2eneral. (1 asupra persoanelor care compuTl al:t:~1 popor: _ Privind . C '::<..'1 ,.(' ve-
.lcau in jur ul lUI' (.'1arc 1 J. J ). Pcrso: experrenţ nu, c a et par H'lJLH~L u cv mc

d .t orul prrncipal. usu cum se vede, de pilda, in c hcma.rcu apo stohlor . ...::.11< .irc \lll
cuructcr per son at, murn. cit: scoală xprruuula: trecind pe ling;i brr oui l.k \ .ima ,
It ~li !> - d \:l L LI l rc ~•.1(J te I (a t I (l S L e VI} '; J 1- a c hema t . a . [ ., C v in ;\ ci I ~CI: ),î I

1.]
-

.11Jl!imea era do r lea sa-L. vad" .JuIU bolnavi naval au ca sa e atin~ă de EI.
EI insusi căutînd să cite imbulzeala multimii (~fnr u 3. 8-10). Unii n-aveau
rabdarea şa timpul pentru a istubili un .ontact personal aprof ndat cu EI. Cre-
.ieau insa in prelungire au extinderea efectelor credinţei, rugîndu-L a le ingă-
JUlC .o,i! se atinga macar de .,poala hainei Sale" (Marcu 5,. _.J-2!S: 6. 5o,. in
aceasta privinta, paginii consntuiau un model pentru cei din neamul Sau: .Da,
Doamne, ar ~i ciinii maninca fărirnirurile copiilor. .ub ma. a", spune femeia pa-
gin din Fenicia Siriei (Marcu 7, 28). Int crvcnţia ci arc rolul de a lărgi imparatia
S~ ~j o unifica.
[isus contează pe efortul fiecaruia de a veni catre, El. De la cel care nu arc:
rivna ~i iniuativă ŞI ceea ce are i se va lua (pilda tulantilor - Matei 25, 14-29).
EI a .1jUtJ( numai pe cel care au acceptat ca Dumnezeu sa-i jure: •.Cred,
Doamne! Ajută necredintei mele!"
.Si chemind la Sine mulţimea împreună cu ucenicii sai, le-a zis: Oricine
voieşte sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, a-şi ia rucea şi sa-Mi ur-
rneze M it:. Caci cine va voi sa-şi scape .ufletul il va pierde, iar cine va
pierde sufle mi pentru Mine şi pentru Ev nghelie, acela il va scapa. Clici ce,
foloseşte omului sa cişrige lumea intreaga. daca işi va pierde sufletul?"
(Marcu ~, 34-30>.
Acesta este planul lui Iisus, pe care-I face public. de a construi noul popor al
lui Dumnezeu în jurul persoanei si cuvinrului Său, prin contrast cu planul pe
L~n: l-au facut îiii oarncrnlor: să zidească cetate ŞI turn pina la Dumnezeu, dar
tăra Dumnezeu. Cetatea lor a fost numita Babel. caci acolo a incurcat Domnul
limbile intregului pămînt (Fac. II. 1-9). cum, Iisus vrea să construiască eera-
te;] cu puterea cuvintului Sau. adunind in jurul Sau o comunitate de ucenici, că-
rora le incrcdirucază Evanghelia Sa. EI este Noul Moise care conduce: noul popor
,il lUI Dumnezeu,
--

7. .Iată omul!'

Pilat, după ce-L intreaba pe Iisu "Ce este adevarul" (ioan 18, JO). il prezinta
rnulrimii spunind: "lata Omul!" (Io: n J9, 5). A trecut Pilat dincolo tie umanis-
mul lcgalist punind: ..Eu nu găsesc În El nici o vină" (Ioan 18, 38)1 Pilat i-a dat
seama, lotuşi, că Iisus Se simţea pc deplin angajat in exi 'lenta umană de vreme
ce acceptase de buna voie să fie expus in fala autoritatilor religioase: şi politice,
Iisus a lăsat a se Inţelege ca problema capitala In Patimile, ale este restaurarea
omului in drepturile sale de Fiu al lui Dumnezeu. în acest proces, EI este
Omul-cheie. dupa logica apostolului Pavel: dupa: cum printr-un singur om a in-
trat pacatul În lume. tot aşa, printr-un Om-Iisus Hristos. lumea a fost binecuvin-
tata cu harul lui Dumnezeu (Rom, S, 12-15).
in ce fel Iisus este Omul".' l n ce onsta semnuicatia originala a persoanei Sale?
r: cesre intrebari apar in mintea cont ernporurulor . ai Of) de cite ori Iisus învăţa
~ va nou. oriunde aducea şi facea ceva nou. Viaţa per onala ~i publică a lui Iisus
're idcruitatea el pe care cvanghelistii n-au redar-e decit in mod partial. Ei :JU
ubliniat cii au putut insa caluatca cxceprionala a vieţii lui It. us.
La un moment dat , IISUS spune: Jnvaţa\l de la Mine. cii. i Eu sint blind i'i
smerit cu inima" (Matei 11• .29), De unde vine forta e: cmplului Său? Din asculta-
" rea fata de Tatăl. din comuniunea murnu cu Părintele ~~li 'i cu Duhul . fînt pe
Care il va uimire de la Tatăl (Ioan 1 , 2b). Viata Sa are o rad;\CH13 divina in
ceasra comuniune ~Luca tO, 21).
intr-adevar. Iisus ti numeşte pe I'aral Sau Ql'\'Q (cuvint ebraic. tradus în limba
grruca pnn paters, care arata mt rrrutat ea urnca cu Dumnezeu. Cu constunta accs-
lt::1 cornurnuru in t i me, EI va spune: ~roate MI-au fost date de către Tatal Meu ŞI
rurncru nu cunoaste cine este Fiul. decit nurnai Tatal. ~! CI le est~ Tatal. decit nu-
nun FlUL ~i caruta voieşte Fiul sa-i desconere:' (Luca 10, 22~... vceavia consuirua
-na rufesr at: la -irsra de d(w;pr zece aCI! va domina intr •.~q!~ Lui Viata ( l.uca ~.
L?), Iisu: cr şte ŞI Se dezvolta 'o cornuruunea ~I ascultarea fata de ['d[;:}l l·..•.perr-
.nenrara in I•.itcva momente evt raordmar e: 1<1 botez, la transfigururc, la mviere.
-

[j us recunoa te, inainte de ori e, ca ceea ce' .tic ine din revelana lui Dumne-
leu t. Toate Mi- u fo t revelare de către T tăl "ieu" . EI nu este un nostic ,'3U
rrnsuc, prerinzind că are viziuni şi mtuuii ale lui Dumnezeu. ln viata ..a exista
momente care lasă impresia de ne-claritate şi de dubiu, e pildă. in conflictul Lui
c moartea. Dar EI a e totdeauna autoritatea invataturii, puterea Iiscernămintu-
lui şi judecăţii datorită ascultări] şi cornuniunii ale u Tatăl. El este lnvatător,
invărind de la Tatăl (Matei 23, 8-10) .
. poi, <ieşt este fidel Tatălui.şi re autoritatea Sa elin filiatia cu Dumnezeu,
[isus este liber. 'libertatea Lui, ca şi umaniratea •.. e manifesta ori de cite ori ii in-
rilncştc e semenii Săi, EI are o comportare unică. teandrică. Filiaria Si divinira-
rea nu-i distru libertatea şi umaniratea, [isus Işi controleaza viata. nu este un
po edat sau un exaltat. El are autoritate atit asupra a CÎt şi asupra altera: .•Spre
judecatii am venit in lumea aceasta" (Ioan 9, 39) .
.n raport cu morala Vechiului Testament, morala lui Iisus este noua, deoarece
pune in: centrul ci sfinţenia (gr. agiâtes, stare de punrare ufletească ·i trupeasca).
fucultarea de a sta in fara lui Durnn z u ca un copil ai SăU. Nu Legea. ci [nsusi
"atai ceresc este modelul şi tinta sflnteniei (Matei 5, 48). Profetii au interpretat
Legea, dar Iisus este Cuvintul lui Dumnezeu in persoană: "Eu sint Calea, Adevă-
rul i Viata" (Ioan J ..•., 6). declară Iisus; .J~u sint", zice in altă parte loan 4, 26),
'';U Intelesul ca EI are autoritatea lui Dumnezeu ~i deci c demn de credinţă. La în-
ceput a fost Cuvintul, Cuvintul-persoană care 11 precedat cuvintul-Evanghelic.
Evanghelia nu exprima deci un cod de prescripui, ci insăşi ••.iata lui Iisus ca per-
soanei, Care este Dumnezeu faCUI om şi revelat. Lucrarea lui Dumnezeu in creş-
tini este aceea de a cre e in Cel pe care El L-a trimis (Ioan 6. 9).
Sfiruenia arc aspect profund. religios. Legea Veche are dreptate, dar nu in ala
lui Dumnezeu (Ioan 8. 5--8): ea trebuie să tie reinterprerata, spiritul ei trebuie
schimbat. Accentul nu mal cade pc actul exterior. ci pe relaua intima cu Dumne-
zeu, Care este şi vede in ascuns (Matei , 4, (), 1 ). Care-i răsplăteşte pe cei ce nu
~':.iC pe placul oamenilor.
Parte din morala lui Iisus este afirrnaua ca nimeni nu este exclus de la iubirea
lui Dumnezeu. Dumnezeu este ca un soare care străluceşte peste toti, rai şi buni.
Cei ce sine striviţi de societate sine prietenii lui Iisus, El vorbeşte '0 femeia eretica
din Samaria, ii dezleagă pe sufermzi şi acatoş i din strimroranle Legii pe care nu
o puteau practica. Eliberat in ciclul Legii, credinciosul intra in cic ul iubtrii. a!
sfinţeniei. c: re include IUbirea dusmanului. Aceasta Iubire nu e te o porunca rrn-
posibrtă "1 o virtute nerealizabilă. deoarece Iisus Însuşi o practică: ..A a cum Eu
v_o m Iubit pe voi, rot aşa sa va Iubiti unul pe altul" t Io an 13.. 4). Sfinţenia se
.;. noaste prin iubirea aproapelui. Ucerucilor care il intreaba: ..Ce .J. f cem?"
'I<lan 6. 2,: +arcu 10, 17), le raspunde: .,Orlc.e pom bun tace roade une. iar po-
rn ul rău face roade rele ... De aceea. după roadele lor il vet r cunoaste" (Mute]
17-20).
1tlJ("JI L-;".u criticat insa pe r isus pentru 101 ce facea: L-uu acuzat CJ bea ·u
'.. unesr: tÎi,htTel II. l~-I ). tund astfel pasibil de moarte in atara cetatii (Deur.
-

! It I , I -2J)~ L-au crezut orator şi taurnaturgj , Iare 1 14}~L-au ima mat


profet: dar n-uu vrut sa c eadă cu ni I un preţ C este. Iesia, linii din conternpo-
ranii Sili nu pute u vedea in EI decit ace tca . i nimic mai 'mult, din cauza ca
nu-şi schimbascr ŞI mima.
[ala cirev: din principiile ŞI practicile Sale sprruuulc:
- Sd iube ni... it iubesti pe Domnul. Dumnezeul tau cu toata mima ta, cu tot
sufletul tau ~l cu tot cugetul tău..; Să iubeşti pe aproapele tau ca pe tine insut i"
(Mater 12, 37-39). Aceasta este cea mai importanta porunca cvanghelica. Iisus
nu numai eli a predicat, dar a pus in rot ce a facut () dragoste adinca. o atitudine
de mare compasiune. i de re pect Iata de om, Legislatia lui Mot e era foarte dez-
voltată in ti mpu Sau, Jar juriştii veau răspunsuri gara preg utc pentru once în~
trebare, Iisus priveşte Lenea in punctul de vedere al dragostei ş. O rezuma la
draga 'te, eoarece Dumnezeu insusi este iubire. Aceasta porunci nu este mori-
vara de consideraţii sentimentale sau juridice. Dragostea. e bazeaza pe dăruirea
(le sine, pe dorinţa de a elibera aproapele din robia pac tulur, Criteriul moralei
reştine cite stabilit In functie de aceasta eliberare - ceea i iubire pentru aproa-
pele, ca pentru noi inşme, La. ccasta se rezuma Legea ~1 proorocn
L (Matei 7, 12).
Pavel va spune C<1 cel ce Iubeşte a implinu Legea: .Dragosrea este implinirea le-
gii" Rom. 13. 10). Dragostea reprezinta mima ŞI sunetul vieţii creşt ine. Draga. lea
este legea creşună.
- Fiii desavirsiti. Inaltimea sprriruală la care ne cheama Iisus e aratata in in-
demnul Său: "Fi~j, dar. voi de. avirşiu, precum T3taJ vostru Cel ceresc desavirşit
este" (1\'1atei 5, 48). De pe aceasta culme a desavirşmi intelegerea este cornplctă.
Din această perspectiva sint judecare suferinţa, urrulint a, toate eforturile ascezei.
Pe aceasta culme sînt chemaţi _cei doi marto n " ai lui Iisu .••• dupa expcrtern a Cru-
cii: .Suiri-va aici! ~i s-au suit la cer , la nor, ŞI au privit la el dusmanii lor"
( A poc. J J. 12).
Calea desavîrşirii începe I,;U aceasta deschidere Iată de Cuvintul IUJ Dumnezeu.
Maria asculta Cuvintul lui Dumnezeu la picrorn ele Iisus (Luca
10. J --42).
lUI
Iisus a arătat că aceasta este calca de a-L de .copcri pe Dumnezeu i de a-L eu- ş

.. noaşte, cale presărată insa cu multe obstacole. l-t oria, lumea de aier. societatea •
fiecare arc consistenta er. nu este O simpla iluzie. Pusa in raport cu impârât ra lui
Dumnezeu. lumea are auroi orma I l ~Dati Cez arulur"). Dar aceasta nu insearnnă
ca ca este independerua sau indiferenta. lstorra ru pra de credinţă este ca o lea
calaroare. Viata de aici se explici nurnai in raport cu radăcma ei divina, deşi isi
păstreaza nutonomra.
- Cineva in mulţimr. ~Cinc '3 din mulţime l-a 71S ... - :Luca 12, 131. IJI,us a
in ilru; rnulurnrlc in diverse ,)tu;j~li. Dar El a stai de vor ha cu fiecare III parte. in
r iod personal. S-"i adr esa t. rind pe Înt! UI.:COlCJ!O·, I net ernlor. strainilor. Fiecare
persoana mentă cicc: a enue. "dU cxtr e chemata ;;;1. .Ievina hhcra ~i t espo nsabtlu .
irmc nu e, uu at sau . I"pre:ult
.....•. in (•.tIa lUI DUITInueu U (',>tc .•pa r at o rul celiu
C~ va m •.rlLH1S! pentru EI. l:.l promite nrczenta Du hulur Sfint asupra celo r re sim
un aj •.p în rna r t urrsrrca .n lcva ru hn j Luru 12. II-ii). Um UiUz;1 CI sub acuune a
-

Duhului Hnt se ezvolta persoan a, pacatul impotriva Duh. lui nu . c va Jena


I Luca 11, 1O}. el c S~ 0PUDl! actiunii Duhului Hot este: cer ce refuza sa recu-
noa ca pa rul i. r cest cs z. Iertarea nu nre sens.
- latâ, Eu stau la usâ şi bat. Inima evangheliei lui Iisus stă in a eastă fraza:
.,bla •. eu stau ia uşa. ŞI t: daca cineva va auzi glasul leu ~i a eschidc uşa,
Eu voi Imra la el şi VOI cina u 1. ~i -1 'U Mine" (Apoc. 3. 10).
Viata creşnnă nu ste altceva decit un raspuns la draga lea dăruită de [isus,
r: spuns care vine in inrimnatea fiecaruia. Acelaşi mesaj l-a adresat Iisus mulţimi-
lor punînd Fericirile. Fiecare este vizitat de către Dumnezeu în propria lui casa,
pentru a intlăcăra deschiderea reciproca ~l spiritul de comuniune cu EI. Aceasta
i vitaue po te sa. ramina. fara ra puns: El i·a invitat la ospăţul de nuntă, ••dar ci
11- u voit sa vina": a insi- tat: "Veni j la nuntă", dar el' o-au unut seama şi au e-
Iuzat (Matei 22, 3-5),
- Eu sint Pâstorul el Bun. fnca din nrnpul vietii Sale, iisus este cunoscut ca
trimisul lui Dumnezeu. Care. la sfirsitul lumii, va re .tabiti dreptatea lui Dumne .•
Leu. şi v separa pe cel buni de cel rai: ..El are lopata în mina $1 va curaţi aria Sa
şi va aduna griu] in jirmţă, iar pleava o va arde cu foc nestins- (Matei J. 12).
Aceasta o va face la a doua venire, atunci cind va judeca VIii şi mortii. A judeca
nu inseamna insa 3 condamna. La judecata. Iisus se comporta nu numai ca jude-
cator. ci şi ca păstor. El este Bunul Pastor (Ioan 10, 1-16) Care vine să adune
t-ille risipite (Matei • 36; 15, 24) pentru le pazi, a le hrăni şi conduce la mintu-
[re (Apoc, 7, 17: Evrei 1. .20). EI vrea ca nici una din ele sa nu piară.
Duş manul lui Iisus este satana (Matei 4. 10). care poate domina şi tiraniza
omul. dar nu-l poate ucide. Lupt: .• cu . at ana a inceput o dată cu lupta contra su-
fer inrei şi bolilor. in cele: Jin urma satana va fi Învins şi aruncat în foc pe veci
(Luca 10. ) ).
• -

8. Convertirea

.Mama Mea ~. frallt Mei sint accş ria care asculta cuvintul lui Dumnezeu şl-l
indcpline c" Luca X, 21): ~Ft'ricitJ C~J ce Il cultă cuvîntul !ui Dumnezeu şl-1 pa-
zesc" (Luca II, 2. ). Iisus Hristos evidenuaz aceasta fericire dupa alungarea de-
monulu] mut. anume pentru a rrsrpi ideea ca mintuirea ar consta in obţ merea
unei puteri miraculoasc care ar face credinta in cuvîntul lUI Dumnezeu ŞI onvcr-
tirea personala inutile sau secundare.
Toti sint invitaţ i sa-L urmeze, mult imea impreuna cu ucenicii: ,.Si zicea catre
el: Cel care voieşte il vina dupa Mine, sa' renunte la el insuşr, sa-şr ta rucea ,}I
iă-l'vli urmeze" (Luca 9. 23: Marcu ,34), Renunţarea este cel drnti] pas spre 00-
verure.
13t:1, nOI am I~isilt t outc i ! r-am ur mat". spune a postolul Petru, C;1<.:1celor
L";UC şi-au lăsat .casa. sau (rap, sau surori, sau mama. sau rata, sau COpII, ~3U ta-
nne: pentru Iisus ~I Evanghelia Sa. Ii se va (ia insu t it ... iar in veacul e va ~l
vina , \lIUIă veş nica " (Marcu 10. ::~-JOI,
..Ce sa fac _1 ~ m050te/ln.c viat a vesnica?" I Marcu 10, 17), intreba un tinar
bogat Care, respectînd toale poruncile, se preunde a vtrtuos. lrsus îi raspunde: ..Un
lucru ili mal lip e ne: Mergi. vinde lut ce al, UJ. saracilor, ~I \'~I U\'t'U î3rJ. in
nrW..
cer: ~I apor, luind crucea. vine ŞI urmeaza Mic" (Marcu 10. 2n.
_Cît de greu vor intru cel bogap În irnpa rnţ ra .lui Dumnezeu. Iar uc .mcii
erau IIlIniTI de cuvintele Lui. Dar IISUS. f1bpUn7ind iarăşi, le-a LIS: Fiilor. cit
de greu este celor ce se incrcd in hO~Lltil "il intre in impăraua Iu: Durnne-
zeu: Mai lesne este carrulci Sil treaca pnn r chile ucuhu, decit hogatulul sa
m tr e in imparatia lUI Dumnezeu. Iur er. mai mult tnrm ndu-s e, ziceau unu
către 31\1;: Si CUlc poate S se rninrurascu' r isus. prlVlIl(j la ei. le-u LIS: r ~I
»unem iUCf1JI c cu ItTHIlIll(;"!, dar nu ta Du 'nn -zcu. (',Îl"' b Dumuez 'U
r oure sini cu puunta 1,\l:Hcu tO, '::3-.;71.
-\cea~[,;j ar ara nrnucle ~I msuriClt'qdc [n~Il, f)e:'l~ur, rnulu p;lginl ~[t'm~ill)rr
de [)umneUtJ~ (Luca ~"~5: Fa prc 1(1, J ~ ~lU :ll.kr~il la r.~gr:~ iudarca o"J L.l m(1r,lla

il /
-

lui r. racl. arnna pe cei ce sint .virtuoşr"


Iisus nu-i con Iudei sau pagini. putrivn
L .gii: Zaheu, femela care- a uns picroarele lUI (ari .eul. tinarul h •
lisus la Simon

gal (Marcu 1 • J7-2 ). Ac" tO(,;J Iisus le spu e: ,.Nu l:Ş[1 d parte tie Imp: ratia lut
Dumnezeu" (Marcu 1_, J4); dar mal este nevoie de ceva. anume tic :.1 Iubi pe
Dumnezeu şi aproapele. Legea poate face~\,jrtu()şi'·, dar transrorrna ea. oare.
iruma .• N-uvcţi in voi dragostea de Dumnezeu ~ ioan 5. 42), le spune )isus iudei-
lor prigonuori. In plus, mai e nevoie de a da ..laudă, mărire '1 cin le lUI Durnne-
ze - I( Petru 1. 7).
lina din dificultatile convcrtirii este a cea de a alege intre poarta cea larga şi
po rta cea strimta:
.Intrmi prin poarta ea strimta. că larga' este poarta si Iată este calea
care duce la pieire şi mulţi sint \:el care o află, Şi strîmtă este poarta şi În-
gu taeste calea care duce la viata, i puţ ini sint i.:CI care o atla ~ (Matei 7.
1.1-14)'.
Ace sta alegere isi are logica ei. logica iubirii:
"Căci cine va voi sa-şi scape sunetul il va pierde: iar cine-şi va pierde
.ufletul pentru Mine, acela il mîntui. ce foloseşte omului daca va iş-
ă

tiga lumea toată, iar pe sine se va prcrdc sau e va pagubi?" (Luca 9,


24-25).
lisus repeta ca inceputul inceputului este con ertirea, Deşi postesc. des: se
roaga, toti. inclusiv cei .vrrtuoşi", au nevoie <le convcrtirca rnimii care este rada-

ema omului: ..Inimă curată zideşte intru Muie", se roaga psalrnistul I Ps, 50. 11).
Converrirea e le acuunea omului sau a lui Dumnezeu? iisus se plaseaza rotdea-
una in planul rnilei şi al iubim, nu al justitiei Iegaliste. Mintuirea este un dar al
lui Dumnezeu pentru care 1 se cuvine recunostinta şi multumire. Dar ea nu e
poate realiza fara raspunsul, hbertatea ~i cooperarea omului. In paranoia .clor
dOI fii. {alai respecta libertatea fiului care pleaca de la casa pă nntcască, tic aceea
nu poate, a-I reuna (Luca 15. 12). Tatăl aşteaptă. se bucura de intoarcerea fiului
'au plecat, căruia ii reda cu gcnerozu ate locul de rIU. Mintuirea implica prezenta
actuala lUI li US Şl ascultarea
L actuala a omului. ca in eUlUI lUI Zaheu din Ierr-
han (luca 19. 1-10), Principalul este schimbarea vrctii , a raportului cu Dumne-
LeU ~I a r aportului cu aproapele. Zaheu decide sa repare nedreptatile comise: ~J u-
marare din averea mea o voi da saracilor. Iar daca am nedrcptăţ rt pe cineva cu
ceva. intorc irn putr it" (Lu a 19, 8).
Cine poate sa fie mintuit? Toţi cei care-I, pr irncsc pc hsus Hristos s i-L ur-
mează. In actul mintuirii cea mai mare ~I cea dintii porunc este: Iubeşte pe
Dumnezeu. iti eşre pe aproapele a pe tine insut i t Marei 22, ~()--+O: L lICJ 10.
25-2 ~ Rom. 1.1. "-10: Gal. 5. 1-1 :). Clei ee este 1 rnpo sibrl la oameni es c cu
puuntă la Dumnezeu t Luca "', "26-27).
Desigur, converureu este un aci comple x , dif Il. Aceasta ."-E.' vede. dt prlda , In
insrstern lUI (isus asupra <chimbarri vietii
a rara cnrnplczcma. impluurca UDlH pr m

porunci aspre: t.ncrca miinilor ~I prcrourclor , sco.uer e a ochrlor.


--

..Daca mina t te smmteşre ...• daca pi j ru] tau le !\n1mtl.!Ştc ...• ~I dac. le
<rmnresre O hrul au, coutc-l, ca mal hine il i este ue cu un singur ochi sa
intri in irnpa pa lui Dumnezeu, decit. avînd amindoi o -hli sol fi'i Jf\IIH:at
in gheena focului" ( Iurcu 9. 3-47).
'[fel. li LIS pune noi condun de mîntuire. care inseamna nu numai a urma
Legea. CI a x )11n a viata (., Vinde OLite avenle:' Luca I~. _2). Aceasta rrans-
formare este cu puunra numar prin credinta, precedata de renuntare.
.L'rrnarea" lui Hristos presupune deci o angajare lerrna In direcua comuniunii
cu Dumnezeu .t aproapele şi, de aceea, t:<l nnphcă o alegere libera ~io UeCI7.;e ra-
drcală:
.•Nimeni nu poate sa slujea 'ca la dOI domni, l'a I sau pe unul îl va uri ~i
pe celălalt îl va Iubi, sau de unul se va lipi ŞI pe celălalt il va dispreţui: nu
puren L sJuji~i lui Dumnezeu şi lui mamona" (Marei 6, 24~.
Convenirea C! un act liber. de aceea EI condamna sisternut Iariserlor de, face
pr ozciiţ i (Matei 23, 15). Adevarata convertire, adevărntul cult (Rom. 12, [-2)
este lin sacntlciu in erlor. libertatea pentru irnpărane Oamenii trebuie sa devina
liberi ..,l":.i ingerii in cer".
-

9. Simţul religios Credinta

1isu este confruntat cu o rcligre intemeiata pe acre sirnbolice de Alianta intre


Dumnezeu ~l popor, .H.:eS[Ca fiind acre de interpunerc între Dumnezeu, Care face
dreptate pentru a fi respectata Legea Sa. şi credincios. CMe n-are acces la Dum-
nezeu daca nu este ales.
Lx perrenţa determină poporul lu 1 Israel sa caute sprijin in ritualul religios. EI
cere semne CJ sa iasa din starea de Inca şi de OI. pa re, Inainte de trecerea prin
hrca Roşre ca pe uscat. poporul ieşu din Egipt sub conducerea lUI Moise, fiind
urmaru tie trupele lUI Faraon. strigă: "Ce-ai făcut tu .;U 1101, scotindu-nc drn
Egipt'?" Ei se intreaba dacă nu era mai bine sa ramina În Egipt decit ~a moara in
JI;~t:rL Credmt a este: inexrsrenra. Moise striga atunci: ..Nu V~ remeu!", ş nind ca
Dumnezeu le va da un semn: rrurucolul trecem prin Marea Roşie ca pc uscat (Ieş.
14. 5-1~).
Nourarea adusa de E •..anghelie (om/a in l;tpll-tJ ca orice e te cu putinta celui
ce crede, căc: crcdinru dokaga mima spre incredere in Dumnezeu. Părăsmd pre-
scripuilc i rrrualunle C<Ht: dadeau o asigurare exterroura. cel ce crede Se li credrn-
reaza liber 1111Dumnezeu. luin atirudrncu celui '1.: prrrueşte. iisus vindeca in 1:1 de
"abat tocmai pentru a arata CI ~I li ~, cel Vindecat sint e hbcrau de prescrrpur.
hsus 'i (t:I'U[ totdeauna credrrua profunda, incredere dcsavirsua în iubirea iu:
Dumnezeu. Care este credincios l.cgarrnnu-lor Sale Cr euuu a este pentru li~ 1
deschiderea sut'lctulu: in ederea r lTI,r1J harulu: da ruit: _CreJmlLl lLi te-a rnin-
IU/!- tMarcu IU. 52). Prunitorul este cel CI: •.TeJc. CCI •.·u '>]]11\ rejJglo", rca lizcaza
-:j harul UI Dumnezeu nu se Jă ca rasplata pentru t munca pr csiura. Cl (;) u n
raspuns la hdeln ate ~L ruaarrunc: ..Cind to;- rogi, int ra in CiSLI tct. include uş a ~I
w.t_'(l-rl': r;lfa)lIl rau, Care este in ascuns. ,>1 lutal tau, Care ,'c:Jr.: in ascun«. 1\1 ',';t
rJ..,pl;lu nc ' (~'(~!lct (1. h 1.
C·i.:'[ III srrnt r:.-IIJc,IUS i~1 ..Jau ~r.:,11)\,1 1.::1 IIS\lS .rrc v.putcrcu Je J Ierta P;I~~I[l.:k p..:
j';lnllIH" rj\.{jrctJ 2. Il" ... Cinc 1oare <a Ierte p;.i( •.•· .. k ::1(,1 num.u unul [)umm:-
:"'u_'" r\Ltr\.l1 .'. -:-1. In ·nhlul Il'''(,illlnll. Il:"Il:If::::1 n:1..:.:.1c c-r ('-le r'jSlbll,) ,.J'..1:,I· C:I
-

declar' tie t Natan a iertat pacatul lui David) intrucit rurneru 111 este- tara d p'IC' t
~I III acea sra tare omul nu se poate ub<1\11 singur. fl8olt!zul o ăint ei' practicat
de Ioan era numai o .uraure imbolica, pre iertarea pacatelor", pe care av a
I

~-o faca lis lIS, Iudeii nu inteleg atitudinea lui hsus .i-L acuza de hulă cînd cxer-
cita puterea divina,
Pcn ru Iisus ornu păcătos nu ste pierdut, Dar vindecarea pinde de liberta-
tea acestuia. caci el e liber ~â ramina in starea e dependenta Iată de păcat u sa
ia 'a din ea, De aceea, iertarea pacatelor este o acuune teandnca. E vorba de un
transfer de energie şi viaţă intre două persoane, r ră ca acestea să-şi schimbe fi-
rea: ...Am simtit o putere care it ieşn din Mine' [Luca . 6), s Ud, Iisus arata ca
iertarea pacatelor este o lucrare proprie Fiului 1 i O rmnezeu, Iudeii in~jşi, .dupa
vindecarea unui puraliuc la rzvorul Virezdu, au inteles ca Iisus se proclama Fiul
lui Dumnezeu şi il acuza de I lasfernie, orgamzind condamnarea 'a (Ioan 5, 16),
Precaut, Iisus interzice drvulgurea minurulor Sale pentru a nu instiga la mi .can
populare cu caracter pO!tIÎ"'.
Iertarea păcatelor este un act de gra ue şi de libertate •.1 Jur Dumnezeu. După
vrndccareu orbuhn din naştere, l rxus spune ca ,.nlci (:1, nici pă nruu IUJ n-au paca-
mi," (Ioan 9, J). Minunea, iertarea pacatelor fac parte din placerea lui Dumne-
ICU de a regasi irnul, chipul Sau. Este ~i un act de eliberare: "Daca vetr ramine
in cuvîntul Meu sintcţi (U udcvurat ucenicii Mei j vet: cunoaşte adevărul. Iar

cllie\'arul. va va fJ.,ce liberi" (Ioan S, 31-.121, Adevarul este revelatia coruuniunn


cu HrlSlOS, in care fiecare discrpol se sirme IIOU, accentul căzînd pe ..Juca vcu
ramine in cuvintul Meu", Prin urmare. auev, ruj nu trebuie c: urat ~au descoperit
prin exegeza, ci e primat in aceasta comuniune libera care precede \'I7.1UnC'L
(isus a tinut sa precizez e ,,;:3 rninunrea pe care El u ~IJUCC nu este o lucrare de
la distanta. Mintuirea inseamna intrnrca intr-o cxisrcrua ..cereasca", ce vine de
~u.s asupra noastra. insa nu ";:.1 U rea Hale c xterrouru. lUUCJi cer ceva extcrror. de
f felul manei daruue in pustie ~.lq. 16, 9-}o). Dar 11~US It! promite trupul e u:
"Eu ..int piinca vict n (Ioan 6, 35; ~8-58.), Caci exista un mister al mrraru VICIU

lUI Dumnezeu in vuuu oarncrulor pe care Iisus il sugcr cuza spu nind parabola \..i~t:t
de vie.
.Eu sint viţ u cea adevarata Tutăi
~I Meu este lucrătorul. Orrcc ITlIJ.di~<1
c: re nu ~ (11 ce [0<1<.1.1 intru Mine. tJ IJ L:Ilc. ~I orsce rnladiţa c: re aduce
roada, EI o curaţcştc, ca mai al u ca . .' cum voi viru ct i cu-
multa roada '>,1
/'3(1, pentru cuvintul pe cu re \'1 l-am .:.pus. Rarnincn in Mine ~t cu in VOI. '
Precum mladita nu ponre sa aduca roada de 1:1 vine. naca nu rn mine in vua,
t ot H)<i nu t VOI. daca nu ru rnincu in Mine. Eu sint \'11..1, \'01 sinrcu rnlădi-
.c le. Cej c:: ramine iu -lme ~l Lu III el. ~~~'l'~lJ ~iJUI,.:c' ruad~l muli a. 1,":ll..'l f<lr~1
line 1111 purcu IdCL.: ru rruc. [):j~;1 "::111(:,';'1 nu r a rrnne in .\fine <e arunca :jj;II-;1

'.0..1 ml~h.ll\~l,_-1 se lI~UC: I ,;JITIcnJJ le .ddu:1i.l ~J il: ,HlIl1CLi 1I~ loc \1 uru" Ilu;ilI
:.:-.. 1-(1),
,'nul Tc stumc ru (\Ii.:Ll multe xcrnpic .:c ..:n:J IlI;) In umpul lUI lI, :" \k~!..!
Ud .~~I'pl:lI 1,..[ Ul rl'):!X \ld"rJU:> Jill UI:~U:llt.Jerq,1 lui U~I\IL! lin, ~3. ~_t'l
-

· ce ta I tep arc se Iundcază pe promr iunea a ută profetilor, oti C~J ce vor
ac e in aceasta t':lg.:1dulO\av r de eni d sccnden n lui raarn. Prin credinţa in
Iisu Uri IOS roate neamurile- v r prirnt binecuvintarea şi intlerea lui Avraam
(GaL J, -1-': 4, 4-7), Credinţa inseamna ai i aştept rea li Incredere: şi iideli-
rate a unur iiror promis.
po toiul Pavel s-a angajat personal in impunerea acestei doctrine (Gal. 3.
1-14). Intrebarea era: din faptele Legii sau din ascult, rea credinţei vine mintui-
rea'! Pavel nu-şi putea lua riscul Je a ang ja numele lui Iisus in opmii personale.
El vrea sa verifice "evanghelia'· sa, De ceea t1 mers la leru alim . a cerceteze pe
Petru şi Hstilpii Bisericii". A tfel. el poate: invata CU autoritate că ,,[0'1 sintej i tii
ai Iui Dumnezeu prin credinţa in Hristos ii us' (Gal. 3, _6) ... Jar dacă a venit
credinţa, nu mai 'intern 'UD calauza'' (Gn1. J. 25).
Totuşi, oamenii continua să alerge dupa faptele Legii deoarece ucesrea le dau
o oarecare ecuritate. Credinţa presupu OI! respon: abilitatea şi lrbertatea de a face
ependentă viaţa de harul lui Dumne7.eu:... tit de t'ar3 minte sîntc I? Dupa ce ati
inceput în Duh. cautari acum dcsăvirsirea in trup'!" (Ga], 2, 3),
Pentru evanghelistul Ioan, credinta e te inseparabilă de marturie. nu numai
pentru că discipolul initiat trebuie .'i-a transmită invatatura dascalului ·au prrr-
tual, CI şi pentru ca harul credintei este dat şi primit anume ca să fie daruit mai
departe altuia.
"Cine crede in Fiul lui Dumnezeu arc aceasta marturie in el însuşi. ~inc
nu crede in Dumnezeu, L-a tacut mincinos. pentru că n-a crezut în mărtu-
ria pe care a mărturrsrt-o Dumnezeu pentru Fiul Sau, ;;. aceasta este mar-
turia, ca Dumnezeu ne-a dar viaţă vesnica ~i această viaţă este in Fiul SiIU.
~el ce arc pe Fiul are viata. .e ce nu arc pe Fiul lur Dumnezeu nu are
vrura" (1 Ioan 5. 10-11) .
.-\-L urma pe Hristos nu inseamna deci :1 fi convms de o ~~~I'It!de credinte reli-
gioase, ci a transrnue altora ceea ce am prrrnil , U\JIC~ vraja lui Dumnezeu. chrar
cu riscul propriei vieti. Credi nt a este instrumentul t1)::J nu rici, care apaq ine celui
I.:C cre e pînă la o anumită Iim n dincolo de acea: ta. Duhul StII')! fiind Cel care
ă ,

preia credinţa rnartun utorului. Cei ce ••duc rnart urrc dt: pre H r rsros inurntea oa-
menilor. aceia sînt cei ce in rnod sl~ur ali asi renta Duhulut SEne ~Fiindca nu
VOI sinteti cei care vorbiţi. ci Duhul Tara lut vostru t.'S[C cart gra ieşre in voi" rMa-
(ci 10. 20), Iisus intareste acea ••ta ccrtitudrnc: .Oricine \'(1 IY1::-Htum., pentru Mine
inaintea oamenilor, rnărtunsr-vor ?i Eli pentru el inamlru 1, ialm vlcu (t\-1~lle,
10.. Ll. De aceea. Ştefan, plin de har : I ruine. l.Jcl"a mrnuru 5i semne mari in po-
por: IM nimeni nu putea sa stea lrnpot nva Duhului cu ca re vor .l'd (r:lpre il. 1.

1(1).