CURS X – 2 – PLANTELE LEMNOASE ȘI CARACTERELE LOR VIZUALE

PERDELELE – sunt plantații sub formă de fâșii dense, neregulate sau regulate ca structură.
Sunt de două feluri : - perdele din arbori ;
- perdele din arbori si arbuști cu talii diferite.

PERDEA PEISAGERA DE ARBORI PERDEA PEISAGERA DE ARBORI

ȘI ARBUȘTI

PERDEA DE PROTECȚIE

PLANTAȚII ÎN PERDELE

MASIVELE – sunt plantații mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare,

în general cu densitate mare. In planuri sunt prezentate sub forma unor contururi.
1
 Pot fi – masive de arbori,
- masive de arbuști,
- mixte – de arbori și arbuști.

MASIV ARHITECTURAL ÎN PLAN ȘI PERSPECTIVĂ

MASIV CU FORMĂ NEREGULATĂ ÎN PLAN

VOLUMETRIE NEREGULATĂ

FORMĂ ÎN PLAN ȘI VOLUMETRIE A MASIVELOR DE ARBORI

Masivele de arbori pot avea forma in plan si volumetrie regulată (în compoziții
geometrice) sau neregulată (în compoziții libere).

2
 Structura lor poate fi omogenă (o singură specie) – pe suprafețe restrânse –
rășinoase (pin, molid) sau foioase (tei, mesteacăn), sau heterogenă, mai multe specii
dintre care care una predomină cantitativ (tei, carpen si artar tătărăsc).

MASIVE OMOGENE DE ARBORI

MASIVE HETEROGENE DE ARBORI

MASIVE DE ARBORI ȘI ARBUȘTI

3
 Structura arhitectonică a masivelor heterogene este variată și etajată în funcție
taliile speciilor asociate și de viteza lor de creștere. Dispunerea în plan este
neregulată iar distanțele între specii este 2-6m în funcție de densitatea dorită. Una
dintre specii trebuie să domine cantitativ. Arbuștii se plantează de regulă la
extremitatea ansamblului mixt, unde condițiile de iluminare sunt mai bune.

REPARTIȚIE A ARBORILOR DUPĂ TALII ȘI A

ARBUȘTILOR ÎN STRUCTURA UNUI MASIV MASIVE DE ARBUȘTI HEREROGENE
HETEROGEN

PROFILE DE PLANTAȚII MASIVE DE ARBORI ȘI ARBUȘTI

4
 GARDURILE VII – sunt plantații dense, înguste, ordonate, aliniate, alcătuind un
anumit desen. Sunt alcătuite din arbuști și unele specii de arbori.
Mod de conducere – pot fi :
- tunse – borduri : h - 0,3m,
– garduri : h – 2m,
- ziduri verzi : h – peste 3m
- libere – de diferite înălțimi – după puterea lor de creștere.
Alcătuire – omogenă – cel mai des întâlnită,
- heterogenă – alternanță regulată de specii sau cultivaruri
- amestec – mai ales la gardurile vii tunse.

UTILIZĂRI ALE GARDURILOR VII

TIPURI DE MODELARE A GARDURILOR VII ÎN PROFIL LONGITUDINAL

Distanțele de plantare :
- Pe rând – 0,3 – 0,5m pentru gardurile vii propriu-zise,
5
 – 0,1 – 0,2m pentru borduri,
– Intre rânduri – 0,3 pentru arbuști,
– 0,5 pentru arbori,
– 0,2 pentru borduri.

Distanțe față de elementele construite :

– Față de bordurile aleilor : 0,5m,
– Față de garduri : 1 – 2m,
– Față de piloni, stâlpi : 0,5 – 1m,
– Față de instalații subterane : 0,5 – 1m.

Tipuri de garduri :
- Garduri de împrejmuire – urmăresc conturul terenului. Pot fi libere sau
tunse, de sine stătătoare sau dublând un gard constructiv (fig.3.15.a.b) ,
- Garduri de separare sau de mascare (fig. 3.15.c,d),
- Gardurile vii și bordurile decorative – desene decorative , mai ales în
cadrul parterelor (fig. 3.15.e).

DECORAȚIUNILE FLORALE ȘI TRANDAFIRII

Principalele calități ale plantelor floricole și ale trandafirilor implicate în
aranjamentele florale de exterior sunt : talia, culoarea florilor (sau a frunzișului),
habitusul, epoca și durata înfloririi.

Tipuri de aranjamente florale utilizate în decorul parcurilor și al grădinilor :

RABATE – forme geometrice regulate

- Forme geometrice asimetrice.
Sunt alcătuite preponderent din plante anuale în succesiune cu bianuale care
sunt dispuse de regulă în interiorul conturului. Rabatele pot fi monocrome sau
aranjamente de doua sau mai multe culori. Culorile sunt dispuse în amestec omogen
sau formând desene distincte.

6
ARANJAMENTE ÎN RABATE (FLORI ANUALE SAU BIENALE)

MOZAICURI FLORALE SUB FORMĂ DE PLATBANDĂ

DECORAȚIUNI FLORALE

7
 Mozaicurile sunt alcatuite din plante de tip mozaic (fig.4.1.b.).
Arabescurile florale - reprezintă desene din flori în volute, pe fond de gazon.

PLATBANDĂ

RABATE PĂTRATE

RONDURI

DECORAȚIUNI FLORALE DIN PLANTE ANUALE SAU BIENALE

PETE FLORALE – au contururi regulate sau neregulate din diferite tipuri de flori
BORDURA MIXTA – alcătuită din plante anuale/bienale care poate borda o
alee, un gard viu, un masiv de arbuști. Pot fi cu contururi regulate sau neregulate.
GRUPURILE – sunt realizate în general din plante perene voluminoase.
RABATELE ȘI PETELE DE TRANDAFIRI – sunt realizate în locurile în care nu există
gazon (spații neînierbate) și pot avea forme regulate sau nu.
Grupurile de trandafiri – sunt realizate din trandafiri de parc (semiurcători sau
specii botanice).

8
COMPUNEREA SPAȚIILOR CU AJUTORUL VEGETAȚIEI

Elementele vegetale de compunere a spațiilor sunt:

1. planul inferior (suprafața solului) – sunt alcătuite din iarba, gazonul, plantele
înlocuitoare de gazon, arbuștii tărâtori;
2. arbuștii și subarbuștii până în 50 de cm, în masive - reprezintă obstacole
fizice în deplasarea pietonilor dar spațiul rămâne visual deschis;

PLANUL INFERIOR SE REALIZEAZĂ PRIN UTILIZAREA PLANTELOR ACOPERITOARE DE

SOL ȘI A CELOR SCUNDE

VEGETAȚIE DE TALIE MEDIE POATE DELIMITA UN SPAȚIU CARE RĂMÂNE VIZUAL

DESCHIS PENTRU PIETONI

ARBUȘTII ÎNALȚI AU CEL MAI IMPORTANT ROL ÎN DELIMITAREA SPAȚIULUI

3. arbuștii de înălțime medie (1,5m) în masive, garduri vii

– constituie obstacole fizice, pot delimita spațiul, permit trecerea privirii pe deasupra;
- pot constitui uneori și ecrane vizuale pentru persoanele care stau pe bănci, scaune ;
- pot ascunde o zonă amplasată în aproprierea obstacolului vegetal (gard
viu, masiv de arbuști) ;
4. arbuștii înalți care depășesc nivelul privirii pietonilor – masive și garduri vii
pot constituii o barieră fizică și vizuală. Utilizări :
- mascare, îngrădire ;
- orientarea privirii (încadrarea unei linii de vedere) ;
- reper vizual (ca plantă izolată sau grup de arbuști mari).
5. Arbori în plantații masive – pot ecrana complet sau parțial privirea.

9
 6. Arbori în aliniament – crează linii vizuale puternice , spații determinate de
succesiunea de trunchiuri verticale – pot permite trecerea privirii.

SPAȚIU ÎNCHIS FIZIC ȘI VIZUAL SPAȚIU ÎNCHIS FIZIC ȘI PARȚIAL DESCHIS VIZUAL

SPAȚIU DESCHIS FIZIC ȘI PARȚIAL ÎNCHIS VIZUAL SPAȚIU ÎNCHIS FIZIC ȘI DESCHIS VIZUAL

Tipuri de spații determinate de plantații :

a. Spații închise fizic și vizual, corespunzând unor arii de diferite mărimi. Plantațiile
înconjoară complet spațiul, concentrează interesul în interiorul acestuia ;
b. Spații parțial închise fizic și vizual : plantația perimetrală este discontinuă, poate
orienta privirea și în exteriorul acestuia ;
c. Spații închise fizic și parțial închise vizual (plantația este parțial penetrabilă
pentru privire către exterior ;
d. Spații parțial închise vizual, fizic deschise (ex : spațiul delimitat de arbori în
aliniamente) ;
e. Spații vizual deschise, fizic închise : delimitate de mase sau garduri vii de arbuști
de talie medie;
f. Spații vizual și fizic deschise delimitate de plantații discontinue de arbuști mici.

PROFUNZIMEA SPAȚIULUI ȘI EFECTUL DE PERSPECTIVA

Se realizează prin modul de dispunere a plantațiilor, unele în raport cu altele și

astfel se pot remarca :
- Prim – plan (zonă în care se percep detaliile foarte bine);

10
 a. SPAȚII STATICE b. SPAȚII DINAMICE

ASOCIEREA SPAȚIILOR STATICE ȘI DINAMICE (conf. N. Robinson)

-

ALINIAMENTE DE PLOPI PIRAMIDALI ÎN LUNGUL UNUI SPAȚIU ARHITECTURAL

ȘIR DE PARTERE ÎNCADRÂND O VEDERE LARGĂ ÎNCADRAT DE MASIVE
11
 - Fundalul (este zona îndepărtată în care se disting doar volumele și relațiile
dintre acestea).

PERSPECTIVĂ ÎNCADRATĂ DE VOLUME ARHITECTURALE

ALINIAMENTE DE ARBUȘTI ȘI PARTERE CONTURATE CU GARD VIU,

ÎNTR-UN SPAȚIU ARHITECTURAL

12
13