METODE DE CONECTARE DB

„PROGRAMAREA BAZELOR DE DATE”.

Șerban Ovidiu Florin
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
DOMENIUL IASTE (DOMENIUL I NFORMATICĂ : I NFORMATICĂ APLICATĂ ÎN ŞTIINŢE , TEHNOLOGIE ŞI ECONOMIE)
AN: 1
Conf.univ.dr.: Prof. univ. dr. Nagy Mariana

Cuprins.
1. Introducere ...................................................................................................................................... 2
2. Componentele unui sistem de baze de date .................................................................................... 3
2.1. Hardware. ....................................................................................................................................... 3
2.2. Software. ......................................................................................................................................... 3
2.3. Utilizatorii....................................................................................................................................... 4
2.4. Date persistente............................................................................................................................... 4
4. SQL (Limbaj Structurat de Interogare) .......................................................................................... 6
5. MODELAREA DATELOR ........................................................................................................... 6
4.1 Etapele dezvoltării unei aplicații .................................................................................................... 7
4.2 Analiza de sistem ............................................................................................................................ 7
4.3 Proiectarea conceptuală a bazei de date ......................................................................................... 9
4.4 Transformare în model relaţional ................................................................................................. 10
6. Modelul entitate-asociere clasic ................................................................................................... 10
7. Criterii de modelare ...................................................................................................................... 10
Clasificarea in entitati şi atribute ..................................................................................................... 10
Identificarea ierarhiilor de generalizare şi incluziune ...................................................................... 10
8. Accesul la baze de date ................................................................................................................. 11
9. Crearea unui program client pentru baza de date(PHP MySQL) ................................................. 12
9.1. PHP si PDO – conectarea la baza de date (PHP MySQL) ........................................................... 13
PDO. Conectarea la baza de date ..................................................................................................... 13
10. Crearea unui program client pentru baza de date(ADO.NET) ..................................................... 14
11. Bibliografie ................................................................................................................................... 16
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

1. Introducere

O bază de date este un instrument utilizat la organizarea si colectarea

informațiilor. Bazele de date pot înmagazina informații despre produse, clienți, sau
orice este nevoie pentru a putea fii gestionate si prelucrate rapid. Bazele de date au
evoluat odată cu cererea continuă de date si capacităţii de memorare şi a vitezei de
prelucrare eficientă a datelor. In anul 1969 a apărut prima data conceptul bazelor de
date. Conceptul inițial constă în existenţa unui fişier de descriere globală a datelor.
Ideea a dus la dezvoltarea diferita a bazelor de date in funcție de necesitați.
Acestea sunt:
Baze de date relaţionale.
Baze de date orientate pe obiecte.
Baze de date reţea (distribuite).
Interacțiunea noastră cu o baza de date este aproape zilnica, statul tine evidenta
cetățenilor in baze de date naționale, tranzacțiile bancare se fac cu ajutorul bazelor de
date, rezervarea unui bilet la un spectacol se face prin accesarea unei baze de date,
exemple pot fi multiple. Bazele de date au adus informația la îndemâna utilizatorului
reducând timpul de căutare a unor informații si modul de stocare. Accesul la
informații este mai rapid si mai eficient in zilele noastre.
Bază de date trebuie să asigure un set de condiții:
Trebuie sa asigure accesul rapid la baza de date pentru preluarea si introducerea
datelor.
Datele trebuie sa fie independente față de program.
Structura bazei de date trebuie sa fie simpla si ușor de înțeles si administrat.
Securitatea datelor trebuie sa fie sporită.
Organizarea datelor trebuie sa fie transparentă și să nu poată fi afectată de
aplicațiile utilizate.
Sistemele de gestiune a bazelor de date trebuie sa fie eficiente si ușor de înțeles.

Page 2
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

2. Componentele unui sistem de baze de date

Un sistem de baze de date (Database System) reprezintă un ansamblu de
componente care asigură crearea, utilizarea şi întreţinerea uneia sau mai multor baze
de date. Componentele unui sistem de baze de date sunt: hardware, software,
utilizatori, date persistente.

2.1. Hardware.

Calculatoarele pe care sunt instalate de obicei sistemele de baze de date sunt PC

standard, dar şi calculatoare multiprocesor foarte puternice. Performanţele generale de
operare ale calculatorului (numărul şi viteza procesoarelor, dimensiunea şi viteza de
operare a memoriei etc) influenţează în mod corespunzător perfomanţele sistemului de
baze de date. Cea mai importantă caracteristică a calculatorului pe care funcţionează
sistemul de baze de date este capacitatea harddisk-ului, utilizată pentru memorarea
datelor din baza de date.

2.2. Software.

Între baza de date (colecţia de date memorate fizic în fişiere pe harddisk-uri) şi

utilizatorii sistemului există un nivel software, numit sistem de gestiune a bazei de
date (SGBD)-(DataBase Management System). O bază de date computerizată poate fi
generată şi menţinută fie cu ajutorul unui grup de programe de aplicaţie specifice
acestui scop, fie cu acest SGBD.

Figura 1. Componente ale sistemului de baze de date

Page 3
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

2.3. Utilizatorii

Utilizatorii unui sistem de baze de date se împart în câteva categorii:

• Programatorii de aplicaţii sunt cei care dezvoltă aplicaţiile de baze de date în anumite
medii de programare. Aplicaţiile pot fi aplicaţii desktop (stand alone) şi aplicaţii
client-server.
Aplicaţiile desktop sunt aplicaţiile care se instalează şi rulează pe un anumit
calculator. Acestea sunt aplicaţii implementate în medii de programare cum ar fi:
Visual Basic, Visual C, Java, C++, Delphi etc, iar aplicaţiile clientserver
sunt aplicaţii care se instalează pe un calculator numit server şi rulează de pe orice
calculator aflat în acea reţea. Aceste aplicaţii sunt aplicaţii web implementate în
limbajul de scripturi php sau asp, cu interfaţa dezvoltată în html. Pentru ca aceste
aplicaţii să funcţioneze trebuie instalat şi un server de web, cum ar fi Apache sau IIS şi
pe fiecare calculator de unde va fi accesată aplicaţia, precum şi un browser de web:
Internet Explorer, Netscape, Modzilla etc.
• Utilizatorii obişnuiţi sunt acei utilizatori care accesează baza de date prin intermediul
unei aplicaţii de baze de date. Aceşti utilizatori au drepturi limitate asupra accesului la
datele din baza de date, ei neavând cunoştinţe aprofundate asupra structurii şi a datelor
din acea bază de date.
• Administratorul bazei de date (DataBase Administrator) care este o persoană
autorizată, care are ca sarcină administrarea resurselor, autorizarea accesului la baza
de date, a coordonării şi monitorizării utilizatorilor acelei baze de date.
Administratorul bazei de date efectuează şi operaţii periodice de salvare a datelor
(backup) şi de refacere a lor atunci când este necesar.

2.4. Date persistente

Datele memorate într-o bază de date sunt date persistente, adică date care rămân
memorate pe suport magnetic, independent de execuţia programelor de aplicaţii.

Page 4
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

Datele persistente ale unei baze de date se introduc, se şterg sau se actualizează
în funcţie de date de intrare provenite de la tastatură. Iniţial datele de intare sunt date
nepersistente, ele devenind persistente după ce au fost validate de SGBD. Datele de
ieşire ale unui sistem de baze de date sunt tot date nepersistenete, ele provenind din
operaţii de interogare a bazei de date şi puse la dispoziţie utilizatorului sunt formă de
raport, afişare etc..

3. Noțiuni elementare de gestiune a bazelor de date (SGBD)

Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) studiate in cadrul facultății
definește SGBD ca fiind: “pachet de programe specializat pentru definirea, crearea,
întreţinerea şi accesul controlat la baza de date”.
Sistemele de gestiune a bazelor de date au ca obiectiv separarea datelor de
programe de aplicație. SGBD reunește interfaţa programelor între utilizatori şi baza de
date şi este alcătuit din programe care comunică cu programele de aplicaţie ale
utilizatorului şi cu baza de date.
Modulele programelor utilizate in SGBD sunt complexe si trebuie să îndeplinească
anumite funcții:
Gestionează si întrețin baza de date.
Definesc datele (descrierea explicită a datelor).
Securitatea și controlul datelor este un factor demn de luat in calcul ( accesul
diferențial si controlul integrităţii datelor pentru sporirea siguranței informaționale).
Manipularea datelor (interogarea si actualizarea bazei de date).
Sistemele SGBD trebuie sa evolueze continuu şi necesită să se extindă pentru a fi
eficiente si sa se adapteze noilor cerinţe ale utilizatorilor.
Sistemele de gestiune a bazelor de date actuale sunt determinate trei generaţii
care sunt constituite de modelele logice folosite:
Ierarhic şi de reţea.
Relaţionale. Avansate, sunt cele orientate obiect si cele deductive, multimedia, etc..

Page 5
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

Modelul relaţional ocupă un loc principal, sistemul de gestiune a bazelor de date

relaţionale domina bazele de date existente.

4. SQL (Limbaj Structurat de Interogare)

SQL (Limbaj Structurat de Interogare. Eng. Structured Query Language) este un

limbaj de comenzi utilizate pentru comunicarea intre client si server, apărut la mijlocul
anului 1970 este un limbaj de programare utilizat pentru a lucra cu bazele de date,. In
scurt timp a devenit un standard în domeniul bazelor de date, a fost standardizat ca si
ANSI-ISO. A fost utilizat prima data de către firma IBM care inițial a fost denumit
SEQUEL (Structured Query Language) si a fost utilizat pentru produsul DB2 de
atunci au apărut 7 versiuni diferite ale standardului SQL. Lipsa unui standard unic
SQL duce la creșterea costurilor de achiziție a sistemelor de gestiune a bazelor de date
si diversifica modul de întreținere a bazelor de date.
Primul standard folosit de majoritatea administratorilor de baze de date este
standardul SQL1 numit si SQL-86 care a fost creat de către ANSI (the American
National Standards Institute) și ISO (the International Standards Organization). In anul
1992 a apărut o noua versiune a standardului SQL1 care a fost denumită SQL2 sau
SQL-92. Pentru a se adapta noilor cerințe a administratorilor bazelor de date in anul
1999 a apărut versiunea revizuita SQL3 numita si SQL-99, ulterior au apărut noi
versiuni ale standardului SQL cum ar fi SQL:2003 si SQL:2008. Ultima versiune este
SQL:2011 încearcă sa ofere utilizatorului limbajului uneltele care are nevoie pentru o
administrare cat mai eficienta a bazelor de date..

5. MODELAREA DATELOR

Proiectarea corectă a structurii unei baze de date relaţionale este o premisă

fundamentală în scrierea programelor de aplicaţie şi in functionarea lor fara anomalile
care pot apare in cazul unei structuri defectuoase. Acest capitol prezinta un model de
date folosit in proiectarea conceptuala de nivel inalt numit modelul entitate asociere

Page 6
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

(EA) in varianta clasica (cu unele extensii). Intr-un alt capitol vor fi prezentate regulile
de transformare din modelul entitate-asociere in modelul relational.

4.1 Etapele dezvoltării unei aplicații

Proiectarea structurii bazelor de date relationale este un domeniu in care cercetarile

au evoluat spre elaborarea unor metodologii teoretice şi a unor instrumente software
care asigura un grad ridicat de normalizare a schemelor de relatie, pastrarea
integritatii, evitarea anomaliilor datorate unei proiectari nesistematice şi eliminarea
subiectivismului proiectantului prin inlocuirea lui cu exactitatea metodei.
Extensiile modelului EA au aparut şi pentru alte necesitati:
• modelarea cerintelor de secretizare a datelor,
• documentarea programelor de aplicatie şi usurarea comunicarii intre
proiectantul de sistem şi utilizatorul obisnuit,
• proiectarea bazelor de date complexe pe portiuni şi integrarea ulterioara a
acestora (asa numita integrare a vederilor).
Avantajul principal al modelului EA este acela al simplitatii sale şi al caracterului
sau intuitiv. Rezultatul proiectarii consta intr-o diagrama entitate-asociere care poate fi
apoi translatata in modelul de date

4.2 Analiza de sistem

In aceasta etapa se realizeaza analiza segmentului din lumea reala care va fi

gestionat de aplicatia respectiva. Rezulta o specificatie neformalizata a cerintelor
constand din doua componente:
1. Cerinte privind continutul bazei de date: categoriile de date care vor fi stocate
şi interdependentele dintre acestea.
2. Cerinte privind prelucrarile efectuate de aplicatie: prelucrarile efectuate
asupra datelor, arborele de meniuri al aplicatiei, machetele formatelor de introducere şi

Page 7
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

prezentare a datelor şi ale rapoartelor tiparite de aceasta.

In general aceasta etapa nu poate fi asistata prin programe de tip CASE dar exista
reguli care ajuta proiectantul in realizarea sa. Activitățile desfășurate includ:
• Analiza activitatii desfasurate la momentul respectiv de beneficiarul aplicatiei
sau de o multime reprezentativa de beneficiari in cazul aplicatiilor de uz general.
• Analiza continutului de date şi a functionalitatii aplicatiilor software “ daca
exista „ care vor fi inlocuite de noua aplicatie incluzand meniuri, machete ecran şi
machete de rapoarte.
• Analiza formularelor tipizate şi a altor documente utilizate de beneficiar
pentru realizarea activitatii respective.
• Identificarea tuturor interdependentelor dintre datele care vor fi stocate in baza
de date şi a restrictiilor privind valorile pe care le pot lua anumite categorii de date.
• Identificarea - daca este cazul - a prelucrarilor care se declanseaza automat atat
in cazul modificarii bazei de date cat şi la momente prestabilite de timp (de exemplu
sfarsit de luna, de an, etc.)
• Identificarea operatiilor care sunt necesare beneficiarului in activitatea curenta
dar care in acest moment nu sunt realizate prin intermediul aplicatiilor software
folosite precum si a operatiilor care pot fi incluse in mod natural in noua aplicatie.:
• Identificarea bazelor de date existente care pot fi folosite de noua aplicatie -
direct sau printr-un import initial de date - evitandu-se in acest fel reintroducerea
manuala a acestora.
• Identificarea modalitatilor de transfer de date intre noua aplicatie şi alte
aplicatii care ruleaza deja la beneficiar şi care vor fi folosite şi in viitor de catre acesta.
• Identificarea necesitatilor privind datele şi prelucrarile care pot fi in viitor
necesare beneficiarului, deci a posibilelor dezvoltari in timp ale aplicatiei.
Aceasta etapa este efectuata de personal calificat avand in vedere ca rezultatele sale
sunt baza de la care se pleaca in etapele urmatoare, eventualele erori putand fi
corectate ulterior cu costuri semnificative.

Page 8
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

Figura 2: Etapele proiectării unei aplicaţii

4.3 Proiectarea conceptuală a bazei de date

In aceasta etapa, pornind de la rezultatele analizei de sistem, se realizeaza

modelarea cerintelor privind datele folosind un model de nivel inalt. Cel mai popular

Page 9
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

model folosit pentru aceasta este modelul entitate-asociere (EA). Actualmente exista
pe piata numeroase instrumente CASE care folosesc diverse variante ale modelului.

4.4 Transformare în model relaţional

In aceasta etapa entitatile şi asocierile care formeaza diagrama EA se transforma pe

baza unor reguli clare in structura relationala a bazei de date. Rezulta schema
preliminara a acesteia formata din tabele (relatii in terminologia relationala), coloanele
acestora (atribute ale relatiilor) şi constrangerile de integritate care pot fi deduse
automat din diagrama incluzand unele interdependente intre date numite şi dependente
funcționale. In capitolul 3 este descrisa o metoda de transformare din modelul EA
clasic in modelul relațional. In cazul variantei specifice uneltelor CASE transformarea
se face automat de către acestea.

6. Modelul entitate-asociere clasic

Acest model a fost introdus de P. P. Chen in 1976. El se constituie intr-o

abordare de tip grafic a proiectarii bazelor de date si a fost adoptat de comunitatea
stiintifica precum si de producatorii de software in domeniu datorita simplitatii si
expresivitatii sale.

7. Criterii de modelare
Clasificarea in entitati şi atribute
Desi definitia notiunilor de entitate, atribut, asociere este destul de simpla, in practica
modelarii apar dificultati in clasificarea diverselor informatii intr-una din aceste
categorii.
Identificarea ierarhiilor de generalizare şi incluziune
Desi definitia notiunilor de entitate, atribut, asociere este destul de simpla, in practica
modelarii apar dificultati in clasificarea diverselor informatii intr-una din aceste
categorii.

Page
10
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

8. Accesul la baze de date

O bază de date este constituită dintr-un ansamblu structurat de date evolutive,
organizate pentru a fi exploatate de diferite programe (aplicaţii).
Deşi orice întreprindere face apel la baze de date pentru păstrarea şi gestionarea
informaţiilor, câteva dintre aplicaţiile acestora sunt deosebit de spectaculoase :
• bazele de date ale liniilor aeriene care sunt accesate simultan din sute de
agenţii pentru a realiza rezervări şi vânzări de locuri pentru date şi zboruri
diferite;
• bazele de date ale băncilor care permit realizarea a mii de tranzacţii zilnic;
• bazele de date ale supermagazinelor care sunt accesate atât de la casele de
marcaj cât şi de la echipamentele de inventariere;
• bazele de date ale bibliotecilor care păstrază milioane de titluri şi permit
localizarea unei lucrări folosind diferite criterii (cuvinte cheie, titlu, autori,
domeniu);
Datele conţinute într-o bază de date sunt înregistrate în fişiere, formate din
înregistrări (articole).:

Figura 3: Accesul la baze de date

Articolele unui fişier au toate aceeaşi structură, dată de câmpurile pe care le conţin.
Un câmp se caracterizează prin nume, tipul informaţiei conţinute, lungime şi numărul
de zecimale (pentru câmpuri numerice).
Datorită faptului că formatul articolului este fix, frecvent se foloseşte pentru fişier o
reprezentare tabelară şi chiar se denumeşte fişierul de date "tabel"

Figura 4: Structura tabela DB

Page
11
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

Putem preciza ca fiecare articol din fişier este regăsit direct, pe baza valorii unui câmp
special, care are ca şi conţinut valori unice în baza de date, numit cheie.

9. Crearea unui program client pentru baza de date(PHP MySQL)

De cate ori se va lucra cu MySQL va trebui sa ne conectam la baza de date

folosind o anume sintaxa.

<?php
$hostname="localhost";
$username="root";
$password="pass";
$database="test";
$conexiune=mysql_connect($hostname,$username,$password)
or die ("Nu ma pot conecta la baza de date");

$bazadate=mysql_select_db($database,$conexiune)
or die ("Nu gasesc baza de date");
?>

mysql_connect() este functia prin care ne conectam la baza de date cu urmatorii

paramatrii: numele serverului, nume utilizator si parola pentru conectarea la baza de
date.
Variabila $conexiune va avea o valoarea TRUE sau FALSE functie de rezultatul
conectarii la serverul MySQL folosind functia mysql_connect(), iar in cazul esuarii va
afisa mesajul continut de constructia die().
mysql_select_db este functia care stabileste baza de date la care ne vom
conecta, avand ca parametrii numele bazei de date si identificatorul de acces la
conexiunea catre serverul MySQL.
In mod similar variabila $bazadate folosind functia mysql_select_db va afisa in
cazul negasirii bazei de date mesajul continut de die.

Page
12
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

Puteti modifica variabilele din fisierul conexiune.php in functie de configurarile

propriei baze de date:
$hostname=adresa serverului, de cele mai multe ori este localhost dar pentru
siguranta intrebati administratorul serverului
$username=username-ul de conectare la baza de date
$password= parola de conectare la baza de date
$database=numele bazei de date
Dupa ce operatiile dorite au fost executate cu baza de date va trebui sa inchidem
conexiunea folosind functia mysql_close() avand ca argument datele de acces la
serverul MySQL.
<?php
mysql_close($conexiune);
?>

9.1. PHP si PDO – conectarea la baza de date (PHP MySQL)

PDO: Abreviere de la PHP Data Object. O extensie a limbajului PHP (incepand

cu versiunea 5.1) care ofera o alternativa de lucru cu bazele de date.
Avantajele PDO:
Portabilitate. Lucreaza cu mai multe SGBD-uri (Sistem de Gestiune a Bazelor
de Date): MySQL, PostgreSQL, SQLite, Oracle, Microsoft SQL Server, etc.
Flexibilitate. Daca am folosit PDO intr-un proiect si vreau sa schimb SGBD-ul,
pot face asta schimband o singura linie de cod.
Viteza. PDO este o librarie scrisa in C/C++, limbaj compilat, nu interpretat
precum PHP.
PDO. Conectarea la baza de date
Crearea unui obiect PDO
<?php
$pdo = new PDO("mysql:host=myhost;dbname=mydb","myuser","mypassword");
?>

Page
13
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

myhost, mydb, myuser, mypassword se vor inlocui cu valori concrete

reprezentand numele serverului, numele bazei de date, utilizatorul si parola cu care
accesez baza de date.
Creare obiectului PDO pentru baza de date
<?php
$pdo = new PDO("mysql:host=localhost;dbname=mydb","root","d");
?>

- baza de date se afla pe serverul localhost

- numele bazei de date este mydb
- baza de date poate fi accesata cu utilizatorul root, fara parola
- daca datele sunt corecte si este permis accesul la server, se realizeaza
conexiunea la baza de date; altfel se transmite un mesaj de eroare

10. Crearea unui program client pentru baza de date(ADO.NET)

Un program de interfaţă pentru bazele de date va utiliza un mecanism de
databinding.
Databinding: Prin acest mecanism, un control de interfaţă (TextBox, ListControl, etc)
este conectat direct pe înregistrările unui câmp dintr-un tabel, astfel încât primeşte,
afişează şi permite modificarea valorilor acestuia, fără ca programatorul să fie nevoit
să implementeze accesul la baza de date în mod explicit.
În principiu, fiecare control va implementa un mecanism propriu de conectare la date.
Vor exista controale care vor prezenta date dintr-un singur câmp şi controale care vor
putea administra date din mai multe câmpuri simultan.
Mecanismul de databinding utilizează tehnologia ADO.NET, care este o dezvoltare a
unei tehnologii Microsoft mai vechi, numită ADO (ActiveX Data Objects). Această
tehnologie defineşte o serie de clase care permit manipularea datelor dintr-o bază de
date, prin intermediul unor obiecte de interfaţă uzuale.
Realizarea mecanismului de databinding se face în mai mulţi paşi:
• ADO.NET începe prin a realiza o conectare la baza de date, utilizând sistemul de

Page
14
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

gestiune al fişierelor implementat de sistemul de operare, sau o conexiune prin

intermediul unui protocol de comunicaţie, dacă serverul de baze de date se
găseşte la distanţă.
• ADO.NET gestionează conversaţia aplicaţiei (cerere şi răspuns) cu baza de date.
• ADO.NET gestionează datele primite în urma interogării bazei de date. Prin
intermediul acestui mecanism operaţiile ce pot fi efectuate asupra articolelor din
baza de date sunt: căutarea unui articol pe baza informaţiei dintr-un câmp,
actualizarea unui articol, ştergerea unui articol respectiv adăugarea unui nou
articol.
• ADO.NET gestionează mecanismul de legătură dintre obiectele de interfaţă şi
informaţiile recepţionate de la baza de date, stocate într-un obiect de tip dataset.
Aici apare o întrebare. De ce e nevoie să construim programe de aplicaţie care să
lucreze cu baza de date şi nu lăsăm utilizatorul să lucreze direct cu aceasta, prin
mecanismul prezentat la paragraful 4.1? Există mai multe motive pentru aceasta.
Utilizatorul final al bazei de date nu este în general un specialist în calculatoare. De
aceea, este necesar ca aplicaţia pe care o utilizează să necesite un efort de învăţare cât
mai mic din partea acestuia şi să fie cât mai uşor de utilizat, nepermiţând acţiuni ale
utilizatorului care pot afecta corectitudinea şi integritatea bazei de date.
In acest mod, accesul la baza de date poate fi restricţionat, din motive de securitate.
Utilizatorul final va avea acces doar la acele informaţii disponibile prin intermediul
interfeţei şi în plus, accesul la unele informaţii poate fi restricţionat pe bază de parole.
O aplicaţie de interfaţă va putea controla şi ordona modul de prezentare a datelor. Prin
acces direct, datele pot fi accesate oricum, fără a exista o logicăp evidentă în modul lor
de prezentare. Prin implementarea unui program de interfaţă, utilizatorul final va fi
silit să urmeze paşii impuşi de logica programatorului.
• În al patrulea rând, prin acces direct, un utilizator final nespecialist poate strica
integritatea datelor. Un program de interfaţă va evita în mare măsură acest lucru
şi, în situaţia pierderii integrităţii datelor, va putea lua măsuri, transparent pentru
utilizator, de refacere a acesteia. Deşi orice întreprindere

Page
15
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE STIINŢE EXACTE
IASTE 2015

11. Bibliografie

Florin Rădulescu – Baze de date, Editura Printech,. 2000

Dollinger R. - Baze de date şi gestiunea tranzactiilor, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 1998
(reeditată 2000).
Nagy M., Vizental M. – Prelucrarea informaŃiei economico-financiare, Note de curs
şi exemple, Ed. Mirton, Timişoara, 2003
Adriana OLTEANU, Magdalena ANGHEL, Radu Nicolae PIETRARU. BAZE DE
DATE ŞI UTILIZAREA ACESTORA, 2015
Nagy M., Vizental M. – Prelucrarea informaŃiei economico-financiare, Note de curs
şi exemple, Ed. Mirton, Timişoara, 2003

Page
16