Sunteți pe pagina 1din 6

Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing.

Paşca Sever

Componente pasive de circuit 2

Conţinutul cursului

Componente pasive de circuit  Definirea, descrierea în circuit şi comportarea în curent continuu şi


curent alternativ a componentelor pasive (rezistor, condensator, bobină)
Prof. Dr. Ing. Sever Paşca
 Caracteristicile şi parametrii componentelor pasive
Catedra de Electronică Aplicată şi Ingineria Informaţiei
Facultatea Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti  Circuite simple utilizând componente pasive

3 Componente pasive de circuit 4


Rezistoare

Descrierea rezistorului în circuit


 Legea lui Ohm iR
R
Rezistoare
v R  R iR sau iR  G vR
vR
unde
Definiţie: R este prin definiţie rezistenţa rezistorului, măsurată în ohmi []
Rezistorul este un dipol pentru care impedanţa are un caracter în special G = 1/R se numeşte conductanţă, măsurată în siemens [S]
rezistiv. Parametrul principal al rezistoarelor este rezistenţa electrică. iR
 Caracteristica curent-tensiune (i-v) a rezistorului

R=constant
Observaţie: gR
rct
=a
 Caracterul liniar al componentei rezistor R
R=arctg G
este dat de caracteristica liniară a sa. vR
0

Componente pasive de circuit 5 Componente pasive de circuit 6


Rezistoare Rezistoare

Comportarea rezistorului în circuit Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a


rezistoarelor în schemele electrice
 Rezistorul ideal are o comportare identică în curent continuu şi în curent
alternativ. El se opune trecerii curentului electric cu rezistenţa R.
a) Rezistor fix (simbol preferat) b) Rezistor fix (de obicei integrat sau
 În regim armonic (sinusoidal), curentul şi tensiunea la borne sunt în
într-un model) c) Rezistor fix (simbol tolerat) d) Potenţiometru
fază.
_I R e) Rezistor semireglabil f) Varistor g) Termistor h) Fotorezistor
VR

 Puterea medie absorbită de un rezistor idealizat este dată de relaţia


V2
P  VR I R  R I R2  R
R
o
unde VR şi IR sunt valorile de curent continuu sau valorile efective în v t
curent alternativ ale tensiunii la bornele rezistorului şi ale curentului care
străbate rezistorul.
 Puterea absorbită de rezistor este transformată integral în căldură, (a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)
rezistorul ideal fiind un element disipativ.

Componente pasive de circuit 1


Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever

Componente pasive de circuit 7 Componente pasive de circuit 8


Rezistoare Rezistoare

Caracteristicile rezistoarelor fixe Caracteristicile rezistoarelor fixe (cont.)


 Rezistenţa nominală Rn şi toleranţa acesteia t Marcarea valorii nominale a
Toleranţa t exprimă (procentual) abaterea maximă admisibilă a valorii rezistenţei pe corpul rezistorului se Culorile
Prima cifră A doua cifră
Multiplicator Toleranţă
semnificativă semnificativă
reale R faţă de valoarea nominală Rn înscrisă pe corpul rezistorului: poate face "în clar" sau utilizând (prima (a doua (a treia (a patra
codul culorilor. bandă) bandă) bandă) bandă)
R  Rn
t   max
negru 0 0 1
Marcarea toleranţei se poate face "în maro 1 1 10 1 %
Rn clar", în cod literal sau în codul roşu 2 2 102 2 %

Valorile nominale ale rezistoarelor alcătuiesc serii în progresie culorilor. portocaliu 3 3 103

geometrică în domeniile [1 … 10] , [10 … 100] , [100 … 1000]  etc. Utilizând codul culorilor, valoarea este
galben 4 4 104
verde 5 5 105
Aceste serii (v1, v2, …) sunt diferite pentru fiecare valoare a toleranţei (t) marcată în ohmi şi prima cifră din cod albastru 6 6 106
astfel încât să acopere toate valorile continue ale rezistenţelor reale este banda sau punctul cel mai violet 7 7 107
gri 8 8 108
vX = valoare nominală apropiat de unul din terminale. alb 9 9 109
v = valoare reală auriu 10–1 5 %
Toleranţa argintiu 10–2 10 %
în procente 20 10 5 2,5 2 1 0,5 0,25 0,1
fără
v1(1-t) v1 v1(1+t) v3(1-t) v3 v3(1+t) culoare
20 %
Toleranţa
în cod M K J H G F D C B verde clasă
gălbui profesională
v2(1-t) v2 v2(1+t)

Componente pasive de circuit 9 Componente pasive de circuit 10


Rezistoare Rezistoare

Caracteristicile rezistoarelor fixe (cont.) Caracteristicile rezistoarelor fixe (cont.)


 Puterea de disipaţie nominală Pn  Tensiunea nominală Vn
Puterea de disipaţie nominală, exprimată în waţi [W], reprezintă Tensiunea nominală pentru un anumit tip de rezistor este definită ca
puterea electrică maximă pe care o poate dezvolta rezistorul în regim de tensiunea maximă care se poate aplica la bornele rezistorului în regim
funcţionare îndelungată, fără să-şi modifice caracteristicile. de funcţionare îndelungată, fără modificarea parametrilor acestuia.
Puterea de disipaţie nominală se marchează "în clar" pe corpul
rezistoarelor. Pentru rezistoarele peliculare nu se marchează, ci se Pn [W] 0,125 0,25 0,5 1 2
recunoaşte după dimensiunile rezistorului. Vn [V] 125 250 350 500 700
În schemele electronice, puterea nominală a rezistoarelor este de obicei
indicată cu ajutorul unor simboluri convenţionale situate în interiorul
rezistoarelor:  Zgomotul rezistoarelor
Într-un rezistor prin care circulă un curent continuu, odată cu mişcarea
ordonată a electronilor are loc şi o mişcare haotică a acestora care
V
II

X
I

creează la bornele rezistorului o tensiune variabilă aleatoare – a cărei


valoare eficace este numită tensiunea electromotoare de zgomot şi
0,25 W 0,5 W 1W 2W 5W 10 W
este exprimată în microvolţi [V].

Componente pasive de circuit 11 Componente pasive de circuit 12


Rezistoare Rezistoare

Caracteristicile rezistoarelor fixe (cont.) Performanţele rezistoarelor


 Intervalul temperaturilor de lucru După performanţe – toleranţe, tensiune de zgomot, valorile maxime
Intervalul temperaturilor de lucru reprezintă intervalul temperaturilor în admisibile ale coeficienţilor de variaţie – rezistoarele se împart în clase
limitele căruia se asigură funcţionarea de lungă durată a rezistorului. de precizie ale căror caracteristici sunt prezentate comparativ în tabel:
Influenţa temperaturii asupra rezistenţei R a rezistorului este pusă în Clasa de precizie Toleranţa Tensiune de zgomot Coeficienţi de variaţie
evidenţă prin coeficientul de temperatură al rezistenţei notat cu R, Rezistoare etalon 1 %; 2,5 % 1 V foarte mici
exprimat în [1/K] şi definit ca Rezistoare de precizie 2,5 %; 5 % 1 V medii
1 dR Rezistoare de uz curent 5 %; 10 %; 20 % 15 V mari
R  
R dT
Observaţii:
Pentru o variaţie liniară a rezistenţei cu temperatura, expresia anterioară
 Un rezistor real nu este o impedanţă pur rezistivă, în funcţie de
devine
1 R2  R1 structură şi tehnologia de fabricaţie putând prezenta valori mai mari sau
R  
R1 T2  T1 mai mici de componente capacitive şi inductive (elemente parazite).
 În condiţii obişnuite, rezistorul ideal este o bună aproximaţie pentru
unde R1 şi R2 reprezintă valorile rezistenţei la temperaturile T1 rezistorul real, dar în anumite situaţii deosebite (frecvenţe ridicate)
(temperatura nominală) şi respectiv T2. elementele parazite nu mai pot fi neglijate.

Componente pasive de circuit 2


Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever

Componente pasive de circuit 13 Componente pasive de circuit 14


Rezistoare Rezistoare

Circuite simple cu rezistoare Circuite simple cu rezistoare (cont.)


n
Res   Rk 2 v R
Divizor de tensiune (a) vo  R2 i  R2  R  R  R  R  vi
i
 Gruparea serie a rezistoarelor (a) 
1 2 1 2
k 1
n n ii G2 R1
1 1 io  G2 v  G2    ii io   ii
 Gruparea în paralel a rezistoarelor (b)  Gep   Gk  Divizor de curent (b) G1  G2 G1  G2 R1  R2
Rep k 1 Rk k 1

Generalizare pentru n rezistoare:


R1
i Rj Rj
vj   vi  n  vi
ii Res
R2 R1 R2 Rn  Rep
R1 io
 Rk
 Res k 1
vi 1 v 1
G1 = G2 =
vo R1 R2
R2 Gj Gj
Rn ij   ii  n  ii
Gep
 Gk
k 1
(a) (b) (a) (b)

Componente pasive de circuit 15 16


Rezistoare

Circuite simple cu rezistoare (cont.)


 Reţeaua R–2R
Rezistenţa reţelei R–2R văzută la intrarea sa şi după fiecare nod

este egală cu 2R. Condensatoare
 Fiecare nod al reţelei are potenţialul faţă de nodul 0 (nodul de
referinţă) jumătate din potenţialul nodului anterior, astfel că
tensiunea ultimului nod din reţea este de 2n ori mai mică decât
tensiunea de intrare în reţea.
 Fiecare nod al reţelei divizează curentul de intrare în el în mod egal Definiţie:
în cei doi curenţi de ieşire şi astfel, prin ultima latură a reţelei, va
circula un curent de 2n–1 ori mai mic decât curentul de intrare în Condensatorul este un dipol care are impedanţa cu caracter în special
reţea. capacitiv. Parametrul principal al condensatorului este capacitatea
R1a R(k-1)a Rka R(k+1)a R(n-1)a Rna electrică.
i R 1 R k-1 R k R k+1 R n-1 R n

R1b R(k-1)b Rkb R(k+1)b R(n-1)b Rnb


2R 2R 2R 2R 2R R
R1 R(k-1) Rk R(k+1) R(n-1) Rn

Componente pasive de circuit 17 Componente pasive de circuit 18


Condensatoare Condensatoare

Descrierea condensatorului în circuit Comportarea condensatorului în circuit


 Capacitatea electrică notată cu C şi exprimată în iC C  În curent continuu, iC = 0 deoarece vC = constant. Condensatorul ideal
farazi [F] este definită ca raportul dintre sarcina q se comportă ca un circuit deschis (rezistenţă de valoare infinită)
acumulată pe una dintre armăturile sale şi tensiunea întrerupând circulaţia curentului continuu prin circuit.
stabilită între armături:  În curent alternativ, în regim armonic 1
XC = ___
q vC C
C (sinusoidal), condensatorul ideal se opune 
vC trecerii curentului electric cu o rezistenţă 0

 În conformitate cu definiţia de mai sus a capacităţii electrice (q = C vC) aparentă numită reactanţă capacitivă (notată
C =constant
şi cu legea conservării sarcinii electrice (iC = dq/dt) relaţia dintre cu XC şi exprimată în ohmi)
tensiunea la bornele condensatorului şi curentul care îl străbate este 1 1
XC  
1 C 2f C

dv
iC  C  C sau vC  iC dt
dt C Observaţie:

Observaţie:  La frecvenţe mari (f  ∞) condensatorul ideal se comportă ca un


scurtcircuit (XC  0) iar în curent continuu (f  0), el este un circuit
 Condensatorul ideal nu permite salturi de tensiune la bornele sale
deoarece vC(t) trebuie să fie o funcţie continuă. deschis (XC  ∞).

Componente pasive de circuit 3


Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever

Componente pasive de circuit 19 Componente pasive de circuit 20


Condensatoare Condensatoare

Comportarea condensatorului în circuit (cont.) Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a


condensatoarelor în schemele electrice
 În curent alternativ, tensiunea la bornele _I C
condensatorului ideal este defazată cu /2 în
urma curentului care străbate condensatorul. a) Condensator fix
 Caracteristica curent-tensiune a condensatorului b) Condensator semireglabil
V
_C
VC  X C I C c) Condensator variabil
 Condensatorul ideal nu disipă energie ci poate d) Condensator electrolitic
transmite şi înmagazina energie electrică. IC
Cantitatea de energie electrică acumulată de un 
condensator având la borne tensiunea este
=constant
C vC2 rct
g
XC
WC  =a
2 C
Observaţie: 0
VC
 Pentru o valoare constantă a pulsaţiei , 0
caracteristica fiind o dreaptă, condensatorul
(a) (b) (c) (d)
ideal este o componentă liniară.

Componente pasive de circuit 21 Componente pasive de circuit 22


Condensatoare Condensatoare

Caracteristicile condensatoarelor fixe Caracteristicile condensatoarelor fixe (cont.)


 Capacitatea nominală Cn şi toleranţa acesteia t  Tensiunea nominală Vn
Valorile înscrise sau marcate pe corpul condensatoarelor definite similar Tensiunea nominală este tensiunea continuă maximă sau cea mai mare
cu cele ale rezistoarelor şi alese tot în serii în progresie geometrică valoare eficace a tensiunii alternative care se poate aplica la bornele
însoţite de toleranţe. condensatorului în regim de funcţionare îndelungată, fără distrugerea
sau modificarea parametrilor acestuia.
Coeficient de A doua cifră
Culorile
temperatură
Prima cifră semnificativă
semnificativă
Multiplicator Toleranţă
 Rezistenţa de izolaţie Riz
(banda iniţială) (prima bandă) (a doua bandă) (a treia bandă) (a patra bandă)
Raportul între tensiunea continuă aplicată unui condensator şi curentul
[10–6/C] C  10 pF C > 10 pF
negru 0 0 0 1 2 pF 20 %
care se stabileşte prin el după un interval de un minut de la aplicarea
maro –33 1 1 10 1 % tensiunii.
roşu –75 2 2 102 2 %
 Tangenta unghiului de pierderi tg 
portocaliu –150 3 3 103
galben –220 4 4 104
Raportul între puterea activă disipată pe condensator şi puterea
verde –330 5 5 105 0,5 pF 5 % reactivă a lui măsurate la frecvenţa la care se măsoară capacitatea
albastru –470 6 6 0 nominală: tg  = Pa / Pr*
violet –750 7 7
gri 8 8 10–2 0,25 pF
 Intervalul temperaturilor de lucru (definit similar ca la rezistoare)
alb 9 9 10–1 1 pF 10 %  Coeficienţii de variaţie ai capacităţii (definit similar ca la rezistoare)
Auriu +100

Componente pasive de circuit 23 Componente pasive de circuit 24


Condensatoare Condensatoare

Performanţele condensatoarelor Circuite simple cu condensatoare


Parametrii şi performanţele unui Policarbonat  Gruparea serie a condensatoarelor
condensator depind esenţial de tipul 1 n
1
dielectricului şi de tehnologia de
Polistiren

Ceramică
 
Ces k 1 Ck
fabricaţie. În practică, tipurile diferite
se pot interschimba destul de rar.
Poliester  Gruparea în paralel a condensatoarelor
Hârtie n
 Domeniile frecvenţelor de lucru
Electrolitici
Cep   Ck
pentru diverse tipuri de f[Hz] k 1
condensatoare (figura alăturată) 100 101 102 104 106 1080 109 1010

Observaţii: Observaţie:
 Un condensator real poate fi aproximat în cele mai multe situaţii cu un  Deoarece la legarea în serie, tensiunea nu se distribuie uniform pe
condensator ideal deoarece rezistenţa dielectricului este foarte mare şi capacităţile componente (ci invers proporţional cu valoarea capacităţii, şi
inductanţa parazită este mică. la capacităţi egale contează rezistenţe de izolaţie care nu poate fi
 La frecvenţe ridicate (chiar medii pentru condensatoarele bobinate care aceeaşi de la exemplar la exemplar), tensiunea nominală nu este
nu au spirele armăturilor scurtcircuitate), componenta inductivă nu mai neapărat egală cu suma tensiunilor nominale ale condensatoarelor din
poate fi neglijată iar componenta rezistivă poate să conteze la grupare!
frecvenţele la care dielectricul are pierderi ridicate.

Componente pasive de circuit 4


Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever

Componente pasive de circuit 25 Componente pasive de circuit 26


Condensatoare Condensatoare

Circuite simple cu condensatoare (cont.) Circuite simple cu condensatoare (cont.)


 Încărcarea condensatorului printr-o rezistenţă  Descărcarea condensatorului printr-o rezistenţă
sub tensiune continuă constantă dq dv dvC vC
vC  r i i  C   0 vC  A1  e  pt K
t=0 i
V  vC dq dv dvC vC V dt dt dt RC
i  C C   vC  A0  A1  e  pt
R dt dt dt RC RC t=0 i
K R vC
t t
  
t 
t

t V   C vC R
 vC i e  I e  =V
vC  V  1  e   1 e  vC  V  e 

+
  V V C v R t=0
C
  t t 
t

t
V  vC V   
i
e  q  C V  e   q0  e 
i  e
R R I
vC, __
__ i Concluzii: vC, __
__ q
i , __
Concluzii: V I V I q0
 La momentul de timp t = 3 condensatorul se 1  Condensatorul se poate considera 1
poate considera complet încărcat. vC
__ descărcat la momentul de timp t = 3
V
 Randamentul de încărcare a  Energia înmagazinată iniţial în câmpul
condensatorului este egal cu 0,5 şi este i
__
electric dintre armăturile condensatorului
independent de mărimea rezistenţei R. I t
este disipată integral sub formă de căldură t
Condensatorul se încarcă cu energia CV2/2.  de către rezistenţă. 

Componente pasive de circuit 27 28


Condensatoare

Circuite simple cu condensatoare (cont.)


 Încărcarea condensatorului sub un curent constant
dq dv Bobine
i  C  C  I  constant i
dt dt
I C vC
I
vC  t
C Definiţie:
Bobina (sau inductorul) este un dipol pentru care impedanţa are un
Observaţie: i, vC caracter în special inductiv. Parametrul principal al bobinei este inductanţa
vC electrică.
 În timp ce valoarea curentului de încărcare
i
rămâne constantă în timp, valoarea I
tensiunii pe condensator şi, implicit, energia
înmagazinată în câmpul electric dintre
armăturile condensatorului, cresc nelimitat tg  = I/C
în timp.  t

Componente pasive de circuit 29 Componente pasive de circuit 30


Bobine Bobine

Descrierea bobinei în circuit Comportarea bobinei în circuit


 Inductanţa electrică notată cu L şi exprimată în iL L, Ø L  În curent continuu, deoarece iL(t) = constant rezultă diL / dt = 0 şi deci
henry [H] este definită ca raportul între fluxul magnetic vL = 0. Bobina ideală se comportă în curent continuu ca un scurtcircuit
 al bobinei şi intensitatea curentului electric prin bobină: (rezistenţă de valoare nulă).
L vL XL = L
 În curent alternativ, în regim armonic
L
iL (sinusoidal), bobina ideală se opune
trecerii curentului electric cu o rezistenţă
 În conformitate cu legea inducţiei electromagnetice, relaţia între aparentă numită reactanţă inductivă (notată L =constant
tensiunea vL la bornele bobinei idealizate şi curentul iL care parcurge cu XL şi exprimată în ohmi)
bobina este
d L di 1 X L  L  2f L 
vL   L L sau i L   v L dt
dt dt L 0
Observaţie:
Observaţie:  La frecvenţe mari (f  ∞) bobina ideală se comportă ca un circuit
 Bobina ideală nu permite salturi de curent la bornele sale deoarece iL(t) deschis (XL  ∞) iar în curent continuu (f  0), ea este un scurtcircuit
trebuie să fie o funcţie continuă. (XL  0).

Componente pasive de circuit 5


Electronică analogică şi digitală în biomedicină Prof. Dr. Ing. Paşca Sever

Componente pasive de circuit 31 Componente pasive de circuit 32


Bobine Bobine

Comportarea bobinei în circuit (cont.) Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a


bobinelor în schemele electrice
 În curent alternativ, tensiunea la bornele bobinei
ideale este defazată cu /2 înaintea curentului V
_L
a) Bobină fără miez
care străbate bobina.
b) Bobină cu miez
 Caracteristica curent-tensiune a bobinei _I L
c) Bobină (simbol tolerat)
VL  X L I L
d) Bobină cu miez reglabil
 Bobina ideală nu disipă energie ci poate
e) Bobină variabilă
transmite şi înmagazina energie electrică.
Cantitatea de energie electrică acumulată de o
IL
bobină care este parcursă de curentul iL este
L i2 0
WL  L
2
=constant
gX
L
Observaţie: rct
=a
 Pentru o valoare constantă a pulsaţiei , L

caracteristica fiind o dreaptă, bobina VL
0 (a) (b) (c) (d) (e)
ideală este o componentă liniară.

Componente pasive de circuit 33 Componente pasive de circuit 34


Bobine Bobine

Caracteristicile şi performanţele bobinelor Circuite simple cu bobine


Există o multitudine de variante constructive şi domenii de utilizare a  Bobine cuplate
bobinelor. Există în consecinţă numeroase caracteristici şi performanţe Două sau mai multe bobine care îşi pot transfera i1 i2
specifice fiecărei variante constructive şi domenii de utilizare. Este energie una alteia prin intermediul unor M
practic imposibil să se facă o prezentare coerentă a acestora. reactanţe de cuplaj formează un ansamblu de
bobine cuplate. v1 L1 L2 v2
Două bobine cuplate dispuse pe un acelaşi miez
magnetic formează un transformator.
Ecuaţia care caracterizează bobinele cuplate inductiv (câmpul magnetic
Observaţii: creat de o bobină intersectează spirele celeilalte bobine) este
 O bobină reală poate fi foarte bine aproximată cu un circuit R-L serie di
v2  M  1
ideal. dt
 De multe ori însă, mai ales la frecvenţe ridicate, va trebui să ţinem cont unde M este inductivitatea mutuală între cele două bobine având
şi de capacităţile parazite destul de mari care apar între spirele bobinei. inductivităţile proprii L1 respectiv L2.
Inductanţa de cuplaj între cele două bobine este
Lc  M  k  L1 L2
unde k reprezintă coeficientul de cuplaj magnetic dintre bobina
primară L1 şi bobina secundară L2 (k  1).

Componente pasive de circuit 35


Condensatoare

Circuite simple cu bobine (cont.)


 Înmagazinarea energiei într-o bobină
sub o tensiune continuă constantă
i
di
vL  L   V  constant
dt +
V L vL
V
i t
L
i, vL
Observaţie: i
vL
 În timp ce valoarea tensiunii la bornele U
bobinei rămâne constantă în timp, valoarea
curentului prin bobină şi, implicit, energia
tg  = V/L
înmagazinată în câmpul magnetic al  t
bobinei cresc nelimitat în timp.

Componente pasive de circuit 6