suA

Ţară puternică şi frumoasă

Statuia Libertăţii şi Casa Alba, Coca Cola şi imen-
sele centre comerciale, vaste întinderi de prerie si
autostrăzi goale, vedete de cinema şi Hollywood –
acestea sunt câteva din imaginile care îţi vin în
minte când te gândeşti la Statele Unite ale
Americii. Alte imagini asociate cu SUA sunt nume-
roasele zone de o mare frumuseţe naturală,
câmpurile de bumbac şi tutun aflate în statele din
sud, cluburile celebre de jazz din Manhattan şi New
Orleans. Dar Statele Unite ale Americii reprezintă
mult mai mult. Sunt un tărâm al contrastelor
extreme, iar pentru mulţii imigranţi veniţi aici din
toate colţurile lumii, ţara e cu adevărat, un tărâm
al posibilităţilor nelimitate.

ŢARĂ CANADA
Denumire oficială
Statele Unite ale Americii
M

Cod internaţional erior

L. Sup
USA
U

Localizare geografică
America de Nord;
N

teritoriul principal: St. Paul

M
între 25°07' şi 49°23' lat. N
Coast

gan
Ţ

şi 65°57' şi 124°44' long. V;

ichi
Alaska:
I

r i

L. M
între 51°16' şi 71°23' lat. N
I

şi 130° şi 172°26' long. V.

Hawaii: l e
Ranges

între 154°40' şi 178° lat. N

şi 18°54' şi 28°15 long. V Marele Lac
S

C â
Sǎrat
Suprafaţă
T Â

9 826 630 km2

Marele St. Louis
m p i i

Capitală
Washington D.C.
Climă
N C

Bazin
La est şi centru‑nord
C
a

de latitudinea de 40°, ierni Marele

l i

umede şi friguroase; în sud, Canion

f o

climat oceanic. În munţi, ierni

O S
r n

parţial umede, friguroase

şi climat de stepă; pe coasta
i a

Pacificului, caldă cu veri OCEANUL

˛ I

uscate.
Washington D.C.
14°C/1 033mm;
Dallas 19°C/878 mm;
Denver 10°C/376 mm; PACIFIC
Honolulu 24°C/66 mm; Delta
Juneau 4°C/1387 mm; Mississippi
Los Angeles 18°C/373; St. Pe
Miami 24°C/1518 mm;
Milwaukee 7,2°C /1 518 mm;
New York 12°C/1 076 mm;
G o l f u l
San Francisco 14°C/528 mm MEXIC
Fus orar M e x i c
CET –6–11 ore STATELE UNITE ALE AMERICII
0 500 1000 km

14

sua.indd 14 9/29/2009 3:41:14 PM

 Geografie şi mediu natural
o graniţă definită iniţial între englezi şi ruşi.
În această zonă, clima este moderată, dar cu
un nivel ridicat de precipitaţii: 4 000 mm pe
an nu reprezintă o raritate.
A cincea zonă principală este arhipelagul
insulelor Aleutine, cu o lungime de 1 600 km.
Zona se întinde departe în Marea Bering şi
este dominată de munţi înalţi cum ar fi
vulcanul Shishaldin (2 861 m), situat pe insula
Unimak.
Frumuseţe naturală grandioasă
Frumuseţea naturală copleşitoare atrage cei
mai mulţi turişti spre Alaska: gheţarii,
pădurile întinse şi posibilitatea de a vedea
urşi. Câteva din cele mai pitoreşti zone sunt
Parcul Naţional Denali şi Parcul Naţional
Wrangell‑Saint Elias. Denali, sau „Măreţul“,
este numele băştinaş pentru muntele
McKinley, cel mai înalt din America de Nord.
În Parcul Naţional Wrangell‑Saint Elias se
pot găsi 16 dintre cele mai înalte vârfuri
muntoase din ţară.
Întinderi imense, spaţii pustii
Alaska este cea mai puţin populată zonă a
SUA, cu 2,3 km² disponibili pe cap de
locuitor. Cu toate acestea, regiuni mari din
Bogăţia petrolului din Nordul îngheţat
În 1968 au fost descoperite mari cantităţi
de „aur negru“ în golful Prudhoe din Marea
Beaufort. Dar operaţiunea însemna mai mult
decât a fora în căutarea petrolului şi a‑l aduce
la suprafaţă. Acest proces nu putea funcţiona
într‑o regiune cu îngheţ permanent, sensibilă
din punct de vedere ecologic. Toate materialele
pentru construcţia instalaţiei de forare au
trebuit aduse cu greu la bordul vaselor, pe Marea
Bering. Forarea putea începe, dar cum avea
să fie transportat petrolul? S‑a luat hotărârea
de a construi o conductă directă de‑a lungul
Alaskăi, din golful Prudhoe până la portul
Valdez, care nu era îngheţat, din golful Alaska.
Pregătirile au durat cinci ani, între 1968
Conducta Alaska la suprafaţa pământului.
sua.indd 17
Juneau în 1914. Actuala capitală s‑a dezvoltat odată cu descoperirea aurului la sfârşitul
secolului XIX. Curând, a devenit un important oraş minier.
stat sunt neprimitoare şi distribuţia populaţiei
variază. Sunt doar 664 000 de locuitori în
total, dintre care 270 000 trăiesc în Anchorage,
şi 1973, până când conducta a putut fi
instalată. În 1977, lucrarea a fost finalizată.
Până la acea dată, proiectul costase 8 miliarde
de dolari.
Din punct de vedere tehnologic, conducta era
o capodoperă, dar, din punct de vedere ecologic,
nu era la fel. În fiecare zi, 300 000 de tone de
petrol brut trec prin conductă către Valdez, unde
sunt încărcate pe tancuri petroliere gigantice.
Pe 24 martie 1989, petrolierul Exxon Valdez
s‑a răsturnat în strâmtoarea Prince William
din golful Alaska. Peste 40 de milioane de litri
de ţiţei s‑au scurs din acesta şi au poluat
1 100 km de coaste oceanice imaculate, ucigând
nenumărate păsări şi mamifere maritime.
sua 521
în golful Alaska, şi mai mult de 30 000 în
Fairbanks, lângă râul Tanana, afluent al
fluviului Yukon. Marile ţinuturi din nord şi
regiunile montane sunt practic nelocuite.
Aproximativ 17% din totalul populaţiei sunt
de origine indigenă, incluzând populaţiile
Inuit, Aleut şi amerindieni.
Obiect de schimb între Rusia şi SUA
În 1741, primii europeni navigau în golful
Alaska. Navigatorul danez Vitus von Bering
(1680–1741) se afla în slujba ruşilor şi a
revendicat pământul în numele ţarului. În
1783 se înfiinţa prima aşezare pe insula
Kodiak şi, încetul cu încetul, comercianţii de
blănuri au venit aici pentru a exploata
bogăţiile pe care acest ţinut le oferea. În 1799,
compania ruso‑americană a început să
exporte piele de focă şi vidră de mare din
Alaska. În afară de negoţ, interesele ruseşti
în Alaska erau limitate, de aceea a fost
vândută Americii, în 1867.
Şi activitatea Americii în zonă a fost destul
de limitată, până când a fost descoperit aur în
valea Yukon în 1897. În consecinţă, căutătorii
de aur au început să vină de pretutindeni, ceea
ce a forţat guvernul de la Washington D.C. să
voteze legi speciale pentru Alaska. În 1906,
Alaska trimite primul ei reprezentant în
Congres (fără drept de vot însă); ea a dobândit
drepturi depline ca stat al SUA abia în 1959.
Alaska are la bază cinci piloni economici
care asigură principalele surse de venit. În
primul rând armata, care angajează o zecime
din populaţia statului, datorită poziţiei lui
strategice. Turismul este al doilea sector
economic ca mărime, urmat de pescuit
(somon, în principal) şi de industria lemnului
şi a hârtiei. În ultima vreme, descoperirile de
petrol şi gaze naturale au susţinut dezvoltarea
industriei petroliere.
17
9/29/2009 3:41:31 PM
 522 sua Geografie şi mediu natural

Hawaii – insula paradis, născută din foc şi apă

James Cook (1728–1779) a fost primul
european care a ajuns în Hawaii, în 1778.
Dar insula a rămas un regat independent
până în 1893, deşi devenea tot mai de­
pendentă de SUA. Până în 1887, SUA îşi
instalase deja baza navală la Pearl Harbor,
pe insula Oahu.
În 1893, regina Lilioukalani (1838–1917) a
fost detronată, iar un an mai târziu Republica
Hawaii se declara independentă. Acest statut
a durat doar 4 ani. La scurt timp după
izbucnirea războiului hispano‑american din
1898, americanii şi‑au revendicat insulele. În
1900, Hawaii devine oficial teritoriu american,
iar în 1959 devine al 50‑lea stat din Uniune.
Atacul japonezilor de la Pearl Harbor din
7  decembrie 1941 a determinat intrarea
Americii în Al Doilea Război Mondial.
Complexurile hoteliere care se aliniază pe Waikiki beach, faimoasa plajă din Honolulu. Astăzi, există un monument dedicat celor
În fundal se ridică vulcanul stins Diamond Head. care au murit atunci.

Cel mai tânăr stat din SUA este pentru

mulţi şi cel mai frumos. Este un paradis al
sudului, cu un climat blând şi păduri sub­
tropicale. Dar grupul de insule nu a fost
anexat Statelor Unite în 1898 ca un
paradis al desfătărilor, ci datorită poziţiei
strategice. Insula principală Hawaii este
situată la 3 850 km de coasta Californiei,
la 6 200 km de Japonia şi la 8 500 km de
Filipine, ceea o face o zonă ideală de sprijin
pentru flota militară americană, care
monitorizează zona Pacificului din acest
punct. Insulele se ridică la 5 000 m în
bazinul Oceanului Pacific. Astăzi, peste
1,2 milioane de oameni locuiesc aici, pe o
suprafaţă de 16 734 km².
Insulele Hawaii
Grupul insular este alcătuit din 8 insule
mai mari, locuite, dar şi din peste 100 de
insule mai mici, în principal atoli de corali,
care se întind pe 3 000 km. Cele 8 insule
locuite sunt, de la sud la nord: Hawaii, Maui,
Kahoolawe, Lanai, Molokai, Oahu, Kauai şi
Niihau. Ele sunt cele mai tinere insule din
arhipelag, au între 2 şi 20 de milioane de ani,
toate situate în apropierea paralelei 20.
Economia se bazează pe trei sectoare: turism,
armată şi agricultură (în special culturi de
trestie de zahăr şi de ananas).

De la regat la stat
Arhipelagul nu era nelocuit când americanii
au anexat teritoriul în 1898. Avea deja o
istorie veche şi fusese colonizat de marinarii
polinezieni în jurul anilor 300–600 î.Hr.
Hawaii alcătuia vârful de nord al aşa‑numi­
tului Triunghi Polinezian, al cărui vârf de
sud‑vest era Noua Zeelandă, iar vârful de Valurile în largul coastei insulelor Oahu şi Maui se ridică până la înălţimi de 10 m şi sunt ideale
sud‑est era Insula Paştelui. pentru surfing.

18

sua.indd 18 9/29/2009 3:41:32 PM

 524 sua Geografie şi mediu natural

Parcuri naţionale – atracţii turistice impresionante

Tribul Anasazi şi‑a construit faimoasele case sub protecţia stâncilor care atârnă deasupra lor. În imaginea alăturată putem vedea cea mai
impresionantă dintre aceste stânci, Cliff Palace, din Parcul Naţional Mesa Verde din Colorado.

Parcul Yellowstone, Grand Canyon, locul

naşterii lui Abraham Lincoln şi Memorialul
Războiului din Vietnam, aflat în Washington,
au un lucru în comun: sunt în grija Admi­
nistraţiei Parcurilor Naţionale, autoritate
fondată în 1916 pentru supravegherea
zonelor protejate la nivel naţional. Astăzi
există 390 de zone şi monumente prote­
jate – nu doar grandioasele zone naturale,
ci şi monumente istorice, clădiri, zone de
coastă, câmpuri de bătălie, râuri, dar şi
alte instituţii precum National Mall şi Casa
Albă din Washington D.C.

Precursor al mişcării de conservare

În 1872 se înfiinţa primul parc naţional
din Statele Unite. Este şi primul parc
naţional din lume. Parcul Naţional Yellowstone,
la graniţa statelor Idaho, Montana şi
Wyoming, are izvoare termale, gheizere
spectaculoase, cascade impunătoare şi defilee
adânci. Parcul Yellowstone este urmat
îndeaproape de King’s Canion, Sequoia şi Iarna, norii de aburi ai izvoarelor termale creează un contrast puternic cu creasta acoperită
Parcul Yosemite (toate în California, înfiinţate de zăpada a teraselor izvorului termal Mammoth din Yellowstone.

20

sua.indd 20 9/29/2009 3:41:38 PM

 CAN ADA
Un tărâm nesfârşit
Canada, un tărâm nesfârşit, de o frumuseţe La vest se află zona de prerie (câmpiile interioare).
panoramică deosebită şi cu resurse naturale Din punct de vedere geografic, acestea sunt partea
nelimitate, reuneşte o societate multiculturală mai tânără a ţării. Alte formaţiuni de mare interes
care se bucură de unul dintre cele mai înalte sunt depozitele din Cretacic, în care se află zăcăminte
niveluri de trai din lume. Totuşi, Canada nu e lipsită de petrol. Suprafaţa preriei are sedimente şi zone
de probleme, în special cele legate de mediu, de umede formate în timpul erei glaciare şi creează un
populaţia nativă, de mişcarea separatistă din teren propice pentru intense activităţi agricole.
Québecul francofon şi de relaţia economică şi
Munţii de‑a lungul Pacificului
politică pe care o are cu ţara vecină, SUA.
Pe coasta Pacificului, Canada e mărginită de Cordillera,
ŢARă un lanţ muntos tânăr, pe direcţia nord‑sud, cu un decor
Geografie spectaculos de fiorduri. Printre acestea se deschide o
Denumire oficială Istoria colonizării Canadei este strâns legată de zonă de platouri şi depresiuni. Cel mai înalt vârf al
Canada fluviul Sf. Laurenţiu (St. Lawrence), unul dintre lanţului este muntele Logan din Yukon, de 5 959 m.
Cod internaţional cele mai importante din America de Nord, care se În extremitatea estică se află Munţii Stâncoşi, care
CDN
întinde pe 1 000 km, de la Marile Lacuri până la coasta despart regiunile Alberta şi Columbia Britanică.
Localizare geografică de est. Peste 40% din populaţia Canadei locuieşte în În extremitatea nordică, dincolo de Cercul Polar
America de Nord,
41°42’ şi 83°07’ lat. N regiunea de 1 500 km dintre Québec şi Windsor, Arctic, masa continentală a Canadei se disipează
şi 52°37’ şi 141° long. V Ontario. La nord‑vest se află Scutul Canadian. O for­ în nenumărate insule. Cea mai mare este Baffin, cu
Suprafaţă maţiune stâncoasă, deluroasă, veche de 600 de o suprafaţă de 495 000  km². Mai multe insule din
9 984 670 km2 milioane de ani, cunoscută drept „inima moartă a arhipelagul arctic sunt acoperite de gheţari. Cea mai
Capitală Canadei“, pentru că nu părea să poată fi colonizată. nordică aşezare canadiană, dar şi din lume este Alert,
Ottawa Regiunea este foarte bogată în resurse naturale şi pe insula Ellesmere, situată mai aproape de Moscova
Climă aduce o contribuţie importantă la economia Canadei. decât de Toronto.
În general, climat friguros,
ierni umede; climă oceanică
pe coasta de vest; climat
de tundră (îngheţ permanent)
în zonele arctice.
Coppermine –12°C/246 mm;
Edmonton 2,7°C/446 mm;
Québec 5°C/1 089 mm;
Toronto 9°C/790 mm;
Vancouver 11°C/1 068 mm;
Winnipeg 3°C/535 mm
Fus orar
CET –4,5 până la –9 ore

Înconjurate de munţi
înzăpeziţi, insula Spirit
şi lacul Maligne sunt printre
cele mai spectaculoase locuri
din Parcul Naţional Jaster,
în Munţii Stâncoşi. La lac
se  poate ajunge doar pe jos
sau cu barca; este alimentat
de calota glaciară Columbia.

canada.indd 4 9/29/2009 3:38:03 PM

 Geografie şi mediu natural canada 509

A
a b e t h
CANADA i z
E l
C
0 500 1000 km T I n
R C e e I.

Str
y
A u nn
ed

.
Q an

N
e ely Ke
U L
s en l
e I. Ellef
I. Fjordul Gr lu
l na
N I Ringnes Ile Alex Ca
E A I. Borden Sverdrup
Heiberg
Ellesmere Bazinul
O C
Marea I. Am Kane
un
I. Mackenz PrinţG
ie ustav Ringnesd
I. King
A dolf Groenlanda (Dan.)
Princ Perr
Patric e
k Ile y
S t r. M I. Melville I. Bathurst Str. Jones
I.
c Clu Corn- I. Devon
re wallis
s c o u n t Melville
Ile S t r. V i
I. I. Str. Lancaster
Golful
Banks Prince Somerset
I. Bylot
Marea B Pen.
eaufort of Wales
Brodeur I. Baffin
Go
l f ul I. Victoria Ba
Golful A m un Pen. ff
Mackenzie d se n Boothia Golful in
Alaska (SUA)

I. King

Str.
Boothia
William
Golful
Queen Maud

ia
Bo en.
oth
Bazinul

Dav
Lacul Urs
˛ilor
Foxe

St
M ţ i i L. Garry

r.
L. Contwoyto um

is
M

C
L. Point Pen. Foxe be
ac I. Southampton rla
S

nd
Str
k

L. Dubawnt
.H
M

c
e

I. Coats
uds
nz

Platoul Horn
I. Mansel on
u
U N un rdil

ie

Golful
L. Ennada
L. Sclavilor Golful Marea
t

u Ile Ungava
Mt. L. Nueltin Ottawa Labrador
Ţ I ţ i i l e r a )

Logan
l
M Co

L.
Athabasca L. Wollaston
Hudson
(

L.
Arh

L. Reindeer Souther Ile au

Belcher L. Michikam
. Ale

S T ostie

Indian
C
OCEANUL P

xan

a
I. Akimiski
d

n n
Â
er

L. Winnipeg a d i e
C

L. Winisk L. Mistassin
i I. Anti
Ile Queen cos
St. John´s
O

ti
ţ iu
Charlotte en
ri

L. Nipigon ur Golful ţiu

S˛

Str. Queen La Sf . La uren

Charlotte f. St. Pierre n (Fr.)
I

˛si Miquelo
S

L. Superior
AC

I. Vancouver I. Sable

UL
IFI

STATELE UNITE ALE AMERICII OCEAN

C

IC
AT L A N T

Teritoriu al climelor extreme ajung la 40°C pe timpul verii, dar iarna pot O floră minunată
Climatul canadian este clasificat ca „arctic“, scădea până la –40°C sau chiar –50°C. Frunza de arţar a devenit emblema Canadei
ceea ce este doar parţial adevărat. Canada Extreme similare se regăsesc şi în canti­ încă din 1967. Pădurile de arţar, roşii sau
este o ţară de clime extreme, cu ierni care tăţile de precipitaţii. Vancouver, pe coasta aurii, domină toate zonele mixte de la coasta
pot dura cel puţin 6 luni. Temperaturile Pacificului, are o medie a precipitaţiilor de sud‑est dinspre Atlantic până la Marile
variază constant, iar dezgheţuri subite au anuale de 1 068 mm, iar Prince Rupert – Lacuri. Aceste păduri nu pot supravieţui în
loc frecvent. În cele mai îndepărtate colţuri de peste 2 400 mm. Pe coasta de est plouă zonele de prerie sau de păşune datorită lipsei
ale ţării, media anuală ajunge sub 0°C. În chiar mai des. St. John’s, în Newfoundland, de umiditate. La nord de această zonă se află
extremitatea sudică a golfului Hudson, în înregistrează o medie anuală de 1 500 mm. molizi, brazi şi pini. În extremitatea nordică,
Churchill (Manitoba), media temperaturii Spre interiorul continentului, media scade pădurile se pierd în zone de tundră, în care
anuale este de –6°C. Verile scurte sunt destul dramatic. Teritoriile de prerie au o medie vegetaţia este dominată de arbuşti şi licheni,
de călduroase, ceea ce permite vegetaţiei să de precipitaţii anuale de numai 350 până la de care depind turmele migratoare de caribu.
crească. Însă permafrostul persistă. 500 mm – parţial din zăpadă. În anumiţi ani, Coasta de vest este acoperită de păduri
Agricultura poate fi profitabilă doar în condiţiile de secetă pot fi foarte răspândite. umede temperate, printre diversele specii
partea de sud a ţării. Aici, iernile sunt deosebit Regiunile nordice, acoperite în mare parte numărându‑se şi cedrul sau sequoia. Pădurile
de friguroase, dar verile sunt mai lungi, de păduri de conifere, prezintă, de obicei, sunt foarte apreciate în industria lemnului –
iar temperaturile sunt mult mai ridicate. cantităţi mai mari de precipitaţii decât numeroase zone au fost defrişate pentru a
În Saskatoon sau Winnipeg, temperaturile zonele de prerie. aproviziona industria în plină dezvoltare.

canada.indd 5 9/29/2009 3:38:14 PM

 510 canaDa
Toamnă târzie în faimosul Parc Naţional Banff: lacul Louise, de culoare turcoaz, este una dintre cele mai frumoase atracţii din Munţii Stâncoşi
Canadieni, la al cărui capăt se înalţă muntele Victoria, îmbrăcat în gheaţă. Lacul este îngheţat pe perioada lunilor de iarnă.
Peisaje de coastă
Peisajul este, în mare parte, un rezultat
al efectelor erelor glaciare, care au
creat, în munţii prin care curg râurile spre
Pacific, mari canale asemănătoare unor
fiorduri. Aceste râuri au fost şi primele rute
de acces către interior, folosite de populaţiile
native cu mult înainte de sosirea coloniştilor
europeni. În deltele acestora şi de‑a lungul
lor s‑au dezvoltat multe aşezări, conectate
doar prin râuri şi mare. De obicei, construirea
drumurilor şi a căilor de acces de‑a lungul
coastei nu era posibilă din cauza solului de
munte. Astăzi, încă există anumite locuri în
care nu se poate ajunge decât cu barca.
Odată cu topirea gheţarilor de după ultima
eră glaciară, nivelurile apei au crescut cu
câţiva metri. Consecinţele au fost inundarea
fiordurilor, a văilor dintre munţi, ca şi a
celor din partea inferioară a Cordillerei din
exterior, creând numeroasele insule care
alcătuiesc astăzi coasta. Cele mai importante
sunt Vancouver, Queen Charlotte, Prince of
Wales şi arhipelagul Alexander.
canada.indd 6
Păduri fără de sfârşit
Aproximativ 80% dintre pădurile canadi‑
ene aparţin zonei de conifere din emisfera
nordică, cunoscută în Rusia sub numele de
taiga. Această pădure se întinde pe tot conti‑
nentul nord‑american pe o lungime de peste
5 000 km. Pădurile furnizează lemn industriei
de cherestea şi materii prime industriei hârtiei.
Străvechile păduri de pe coasta de vest au
o deosebită însemnătate şi frumuseţe. Cele
mai importante soiuri de copaci sunt cucuta
de vest (Tsuga heterophylla), cedrul roşu
(Thuja plicata), bradul Douglas (Pseudotsuga
taxifolia) şi molidul Sitka (Picea sitchensis).
Cedrii cresc până la o înălţime medie de
50  m şi, în locurile foarte propice, până la
100 m, având un diametru al trunchiului de
până la 5 m.
Pădurile au jucat un rol special în viaţa
locuitorilor de aici. Cedrul roşu, în special, se
utilizează la scară largă. Conţine o substanţă
care îl face rezistent la trecerea timpului; se
ciopleşte cu uşurinţă şi e util pentru con­
struirea bărcilor; de asemenea, oferea materie
Geografie şi mediu natural
primă pentru fabricarea mobilei şi a şindrilei.
Populaţiile indigene, cunoscute şi sub denu­
mirea de „oamenii cedrilor“, foloseau fibrele
din scoarţă pentru a face sfoară, acoperişuri,
coşuri, aşternuturi şi haine.
Păduri umede în insula Vancouver
Cea mai impresionantă parte a pădurii
umede din zona Pacificului se găseşte pe
insula Vancouver, care acoperă o zonă de
31 284 km2, făcând‑o cea mai mare insulă
de pe coasta vestică a Americii de Nord. În
regiunea centrală, insula atinge o înălţime de
2 201 m pe Golden Hinde. Coasta de vest a
insulei este mai puţin vizitată decât alte părţi
ale sale, pentru că există un singur drum care
duce către Tofino şi Ucluelet, două vechi sate
de pescari, astăzi centre turistice. Traversarea
insulei dezvăluie devastările cauzate de eco­
nomia forestieră. Nu mai există decât câteva
păduri de sequoia şi cedri. Zone imense de
pădure au fost doborâte şi vor trece multe
decenii până când arborii replantaţi vor
ajunge de înălţimea celor iniţiali.
9/29/2009 3:38:17 PM
 Geografie şi mediu natural
British Victoria,
Vancouverul cosmopolit
Capitala provinciei Columbia Britanică,
Victoria, se află la extremitatea sudică a
insulei Vancouver. Centrul oraşului este
concentrat în jurul portului, unde se află şi
atracţiile turistice: clădirea parlamentului, un
remarcabil muzeu de istorie naturală şi fai‑
mosul hotel Empress, unde se poate lua ceaiul
de după‑amiază în cel mai pur stil britanic.
Vancouver e un oraş cât se poate de
cosmopolit şi unul dintre cele mai frumoase
din lume. El îşi datorează reputaţia peisajului
unic: se află la poalele muntelui Grouse, care
este acoperit cu zăpădă aproape tot anul.
Oraşul s‑a dezvoltat de‑a lungul falezei şi se
laudă cu kilometri întregi de plaje frumoase
aflate chiar în inima localităţii. Sunt multe
atracţii turistice, inclusiv podul Lion’s Gate,
înalt de 847 m, un pod suspendat peste
canalul Burrard, cu numeroase facilităţi
portuare; Stanley Park, unul dintre cele
mai frumoase parcuri citadine din America
de Nord; şi Gastown, unde istoria oraşului
pare să se fi oprit în perioada Prohibiţiei. De
la Expoziţia Mondială, ţinută aici în 1986,
Vancouver are şi Piaţa Canada, un centru
expoziţional modern, care şi‑a adus contri­
buţia la peisajul urban.
Munţi care merită protejaţi
De la începutul secolului XIX, munţii ves‑
tici au devenit o componentă importantă a
conştiinţei canadiene. La început, au repre­
zentat un loc de amplasare a capcanelor
pentru animalele cu blană şi a avanpostu‑
rilor Companiei Golfului Hudson. Ulterior,
expediţiile ecologice şi geologice pentru
studierea plantelor, a originii munţilor şi a
activităţii gheţarilor au adus aici vizitatori.
În jurul anilor 1840–1850, primii artişti
au început să picteze peisajul şi locuitorii.
Picturile realizate pe la 1845 de către Henry
James Warre (1819–1898) ar putea fi printre
primele astfel de opere. Lucrările lui Paul
Kane (1810–1871) au fost mai cunoscute,
cuprinzând peste 700  de peisaje din Munţii
Stâncoşi şi portrete ale locuitorilor acestora.
Originea unei idei
Canada a preluat ideea unui parc naţional
curând după crearea Parcului Naţional
Yellowstone din SUA (1872) şi în urma con‑
struirii Căii Ferate Canadiene a Pacificului.
Iniţial, a fost rezervată o zonă de doar
26  km2. A fost creată lângă calea ferată
din Banff, alături de izvoarele calde de sulf.
Hotelul Izvoarele Banff a fost construit aici
la începutul secolului XX; a rămas până
astăzi unul dintre cele mai exclusiviste hote‑
luri din Canada.
Odată cu trenul, au apărut şi turiştii, în
special căţărători, care au dat pentru prima
dată piept cu crestele stâncoase. Din 1899,
companiile de cale ferată au angajat ghizi
canada.indd 7
canaDa 511
montani elveţieni pentru a promova turismul. lungi dintre adăposturi, se recomandă turiş‑
Succesul acestor eforturi a dus la formarea tilor să pornească la drum bine pregătiţi – să
altor parcuri naţionale în aceeaşi regiune: în ia cu ei echipament adecvat, hărţi – şi să fie
1901, Parcul Naţional Yoho; în 1907, Parcul atenţi la urşi.
Naţional Jasper; şi în 1920, Parcul Naţional Ambele parcuri naţionale au fonduri pro­
Kootenay. Aceste patru parcuri alcătuiesc o venite aproape exclusiv din turism. Hoteluri
zonă vastă condusă conform Legii Parcurilor şi reustaurante, magazine de suvenire şi
Naţionale din 1930, încă valabilă. facilităţi de servicii, magazine speciale
pentru sportivi şi excursionişti domină aceste
Protecţia mediului regiuni. Majoritatea literaturii turistice de
Odată cu emiterea acestei legi, a apărut promovare şi a informaţiilor sunt disponibile
ideea protecţiei mediului, iar utilizările în în multe limbi, chiar dacă majoritatea turiş­
scop economic ale zonelor conservate au tilor (peste 80%) sunt canadieni. În ultimii
fost reduse drastic. Acest lucru nu a avut un ani, a crescut constant numărul de turişti
impact mare asupra turismului, deşi au fost japonezi şi mai ales germani. Pentru a apăra
emise numeroase reguli, lucru necesar în mediul, s‑a restricţionat masiv dezvoltarea
urma numărului mare de vizitatori, în con‑ în ambele destinaţii.
tinuă creştere. Din anii 1960 au fost impuse
restricţii suplimentare, din cauza conflictului Planuri ambiţioase
dintre protecţia mediului şi turism. Planurile pentru viitor anticipează că va mai
Aproape în fiecare an, o treime din numărul fi creat cel puţin încă un parc în Canada, cu
total de turişti de aproape 15 milioane propria faună şi floră specifice. Acest lucru
vizitează Parcul Naţional Banff. Acesta este înseamnă că până şi nordul îndepărtat va
motivul pentru care autorităţile au împăr­ fi inclus în cadrul sistemului parcurilor na­
ţit parcurile în mai multe zone, pentru a ţionale, în care există deja câteva accesibile
putea controla accesul. Zonele 1 şi 2 sunt doar pe calea aerului sau a apei. Crearea
„sălbăticia“ şi se vizitează restricţionat. Ele parcurilor naţionale nu ar face neapărat
reprezintă aproximativ 90% din suprafaţa aceste zone mai accesibile; totuşi, ar ga‑
parcului şi aici se poate intra numai cu ranta conservarea peisajului şi a mediului
permisiunea autorităţilor. În zona 3 se permit în starea lor primară. Extinderea parcurilor
anumite activităţi controlate (este permis naţionale din Canada la 12% din întreaga sa
campingul în zone special amenajate). În suprafaţă este însă pusă la îndoială.
zona 4 sunt concentrate activităţi precum
canoe, biciclism sau schi. Centrele de servicii
care alcătuiesc infrastructura turistică sunt
oraşe ca Banff sau Jasper şi centre turistice,
adesea amplasate alături de hoteluri şi
restaurante, care se află în zona 5.
Parcurile Naţionale Banff şi Jasper
Peisajele pitoreşti şi uşurinţa cu care sunt
accesibile au făcut din cele două parcuri
naţionale mărci însemnate ale Canadei,
ele atrăgând vizitatori din lumea întreagă.
Parcurile sunt legate prin Icefields Parkway,
un drum meandric de pe care se pot vedea
unele dintre cele mai grandioase peisaje
montane din lume. Tot de aici se pot vedea
gheţarii care împodobesc munţii şi alimen‑
tează lacurile şi râurile din morene.
Anual, aproximativ 6,5 milioane de vizi­
tatori sunt atraşi de Columbia Ice Fields,
o acumulare de gheaţă de 325 km2 care
alimentează opt gheţari mari. Turiştii sunt
avertizaţi să nu meargă pe gheţar. Există
un aşa‑numit „glaciermobil“, special con­
ceput, pentru a accesa zona, dar cozile de
aşteptare sunt deseori foarte lungi, datorită
popularităţii acestei minuni naturale. Aceste
vehicule sunt singurele mijloace pentru a
ajunge la gheţari.
Pentru turişti există numeroase poteci de Vară indiană în Parcul Naţional Cape Breton
munte, cu o lungime totală de 1 300 km. Highlands, care este localizat pe insula cu acelaşi
Turismul este aici mult mai puţin popular nume din provincia estică Nova Scotia. Este cel mai
decât în Europa şi, din cauza distanţelor vechi parc naţional din provinciile Atlanticului.
9/29/2009 3:38:19 PM
 ARGENTINa
ŢARĂ
Denumire oficială
Republica Argentina
Cod internaţional
RA
Localizare geografică
America de Sud;
între 21°46’ şi 53°03’ lat. S
şi 53°39’ şi 73°29’ long. V
Suprafaţă
2 766 890 km2
Capitală
Buenos Aires
Climă
Climă maritimă în nord-est
şi sud, în restul ţării, de
la climă răcoroasă şi climă
de stepă uscată până
la climă deşertică;
Buenos Aires 17,4°C/1 432 mm;
Mendoza 16,2°C/283 mm;
Rosario 17°/1 277 mm;
Ushuaia 5,7°/547 mm
Fus orar
CET –4 ore
De la munţi la pampas
Argentina este o ţară a superlativelor, cuprinzând Patagoniei pornesc din dreptul paralelei de 38° şi
vaste întinderi de pampas, gheţari gigantici, cei mai străbat Tierra del Fuego până în Isla de los Estados.
înalţi munţi din America şi unele dintre cele mai Lanţul muntos omogen este înlocuit aici de vârfuri
mari cascade de pe continent. Cea de a doua ţară răzleţe, izolate, precum spectaculosul turn de granit
ca mărime din America de Sud se întinde pe o Cerro Fitz Roy, de 3 375 m înălţime.
suprafaţă de aproape 2,8 milioane km2 de la Quiaca,
în nord, la graniţa cu Bolivia, până la Ushuaia, în Centrul plat
Tierra del Fuego. Argentina are cea mai mare al Argentinei
varietate de peisaje din toate ţările Americii de Sud. Câmpiile din nord şi din est sunt formate din trei unităţi
principale: Chaco, ţara celor două râuri (Mesopotamia)
Geografie şi pampasul. Chaco de nord, de la graniţa cu Paraguay,
Argentina se învecinează cu cinci state. La vest, este o câmpie aflată parţial sub nivelul mării, care
lanţul muntos al Anzilor formează o graniţă devine mai aridă în nord. Pe alocuri este acoperită de
naturală pe 5 300 km cu Chile. La nord, graniţa cu păduri. Mesopotamia, situată între Río Paraná şi Río
Bolivia traversează munţii, iar la nord şi nord‑est, Río
Pilcomayo formează o graniţă naturală cu Paraguay.
Graniţele cu Brazilia şi Uruguay se află de‑a lungul
unor fluvii principale: Río Paraguay, Río Paraná, Río
Iguaçu, Río Uruguay şi Río de la Plata.
Argentina este împărţită în trei zone geografice bine
delimitate: Anzii, câmpiile din nord şi est şi Patagonia.
Anzii –
munţii din vest
Anzii constituie graniţa de vest a Argentinei. La prima
vedere par a fi un lanţ muntos omogen, însă sunt
bine delimitaţi în trei secţiuni. Întinzându‑se de la
nord la sud, aceste secţiuni sunt Puna, Anzii Superiori
şi Cordiliera de Sud, în Patagonia. Puna cuprinde
zonele muntoase din nord‑vestul Argentinei. Vârfuri
de 5 000–6 000 m înconjoară o vale muntoasă situată
la 3 000–3 500 m. Acest peisaj este în cea mai mare
parte deşertic şi presărat cu nenumărate lacuri saline.
Aşa‑numita precordilieră formează zona muntoasă
de la baza Punei, în est, atingând altitudini care
depăşesc 5 000 de metri. Cordiliera porneşte de la
paralela de 27° şi cuprinde cele mai impresionante
vârfuri andine. Cel mai înalt dintre acestea este
Aconcagua de lângă Mendoza, de 6 963 m. Anzii

Temperaturi medii ale aerului, ore cu soare şi zile ploioase în Buenos Aires
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Zi (°C) 30 29 26 22 18 15 15 16 18 21 25 29
Noapte (°C) 18 17 15 12 9 6 6 6 8 11 13 16
Apă (ºC) 22 22 21 19 17 14 12 12 12 14 17 20
Ore cu soare/zi 7 6 4 4 4 3 4 5 4 5 8 6
Vârful Aconcagua, acoperit de zăpadă şi înalt de 6 963 m,
Zile ploioase 9 9 9 9 8 6 7 8 7 10 10 9
este cel mai înalt din Argentina şi din Anzi.

102

argentina.indd 102 9/29/2009 4:00:07 PM

 Geografie şi mediu natural Argentina 607

Uruguay, este o păşune fertilă cu unele zone

mlăştinoase. Pampasul însă este o câmpie fără BOLIVIA
copaci care se întinde de la Atlantic până la
Anzi. Este în cea mai mare parte plană şi Tropical Capricornului
străbătută doar de câteva râuri. Este una dintre CHILE PARAGUAY
zonele agricole principale ale ţării.

C
I F I
Deşertul Patagoniei
La sud, pampasul face treptat loc stepei Iguaçu Falls
Patagoniei. Principalele trăsături fizice ale

P A C
acestei regiuni sunt podişurile etajate (meseta)
fragmentate de râuri, vârfuri montane izolate
şi văi asemănătoare unor canioane.

A
Patagonia cuprinde întregul teritoriu al

L
Argentinei situat la sud de Río Colorado. Este

A N U
o regiune a mesetelor care se întinde şi în BRAZILIA
Tierra del Fuego şi la vest de coasta Atlan­
ticului. Se înalţă până la 1 500 m deasupra
nivelului mării, însă în medie are doar 200 m

N
O C E
înălţime. Peisajul este monoton. Deoarece
partea argentiniană a Patagoniei este protejată
de Anzi, este în cea mai mare parte uscată şi URUGUAY
semideşertică. Tufele şi iarba răzleţe sunt
folosite pentru creşterea oilor.
Spre deosebire de regiunile sterpe ale mese­ Ri

P
o
Z
a
tei, fâşia agricolă de pământ, lată de 15  km, m de
la
din valea Río Negro este de un verde viu. În p Pl
at
a a
această regiune, cunoscută sub numele de s
„California Argentinei“, se cultivă recolte de
tip mediteraneean, protejate de şiruri de plopi
şi irigate abundent. CHILE
I

Mai multe tipuri de climă –

faună şi floră variate
În Argentina există mai multe tipuri de climă:
temperaturile pot fi subtropicale în nord‑vest Golful
şi glaciale în Patagonia. Temperaturile medii San Matias

descresc de la nord la sud, iar precipitaţiile

scad de la est la vest. De‑a lungul paralelei de
68°, o linie secţionează America de Sud. La vest
de această linie, unde se situează tot sudul
Argentinei, precipitaţiile sunt considerabil mai O C E A N
U L
A

scăzute. Media precipitaţiilor din zonele aride

ale Patagoniei este de 250 mm anual, în timp
I

ce în regiunile de nord‑est media este de

N

Golful
1 900 mm. San Jorge
Fauna şi flora sunt foarte variate din cauza
O

acestor mari diferenţe geografice şi climatice. A T L A N

T I C
G

În nord‑est încă mai sunt păduri tropicale în

care supravieţuiesc diverse specii protejate de
A

animale şi de plante. Aici este habitatul natural

al tapirilor, jaguarilor, maimuţelor şi pisicilor
T

sălbatice. Pampasul a fost transformat în cea

A

mai mare parte în regiune agricolă. Multe dintre

fostele animale native, precum căprioarele, au
P

Insulele F
fost de mult alungate. Doar rhea, pasăre asemă­ alkland (M
B)
nătoare struţului, mai trăieşte aici, alături de
sconcs şi tatu. Lama, alpaca, vicuna şi guanaco Str.
Magella
n
trăiesc pe câmpiile înalte, iar condorii planează
deasupra Anzilor. Guanaco, vulpile, cobaii de Isl a Gr an de
Patagonia şi rhea sunt animale endemice. de
Tierra del Fuego
Colonii mari de foci‑elefant, lei de mare, foci
şi pinguini se găsesc pe coastă, în special în ARGENTINA
pensinsula Valdés. Balenele, cu fanoane sau 0 100 200 300 km
fără, trăiesc în apele de lângă coastă.

103

argentina.indd 103 9/29/2009 4:00:18 PM

 608 Argentina Populaţie

POPULAŢIE
Număr de locuitori
O naţiune de imigranţi
40,3 milioane
Densitate Argentinienii spun cu haz că sunt
15 loc./km2 „spanioli care vorbesc ca italienii,
Distribuţie se îmbracă asemenea francezilor
90% urban şi se cred englezi“. Argentina este
10% rural
o ţară a imigranţilor în care s‑au
Rată anuală de creştere
0,9% păstrat, dar şi îmbinat diverse cul­
Speranţă de viaţă turi. Însă descrierea de mai sus nu
Femei 80 ani include şi alte naţionalităţi care
Bărbaţi 73 ani au sosit în această ţară: irlandezi,
Religie galezi, germani, evrei est‑europeni,
Catolică
musulmani din Orientul Mijlociu,
Limbi vorbite
Spaniolă (limbă oficială), coreeni proaspăt veniţi, precum şi
limbi native imigranţi din ţările învecinate –
Rată a analfabetismului Uruguay, Chile, Paraguay şi Bolivia.
3%
Populaţie
Populaţia actuală a Argentinei
este de 40 de milioane de locui­
tori, ceea ce înseamnă că naţiunea
POLITICĂ
de pe Río de la Plata este cea de a
Regim politic doua mare vorbitoare de limbă
Republică prezidenţială spaniolă din America de Sud, după
Şef de stat Columbia. Densitatea populaţiei este,
Preşedinte
în medie, de 15 locuitori pe km2. Însă
Legislativ această cifră nu înseamnă prea
Cameră a delegaţilor cu 257 de
membri, aleşi parţial o dată multe, pentru că distribuţia nu este
la 2 ani, şi Senat cu 72 de uniformă. În timp ce mai mult de
membri aleşi pe 6 ani 45% din argentinieni locuiesc în
(o treime din locuri sunt realese
o dată la 3 ani) provincia Buenos Aires şi în centrul
Organizare administrativă
metropolitan şi mai mult de 13 800 de
23 de provincii, districtul oameni împart acelaşi kilometru
federal Buenos Aires pătrat în capitală, regiunile de sud
ale Patagoniei sunt aproape nelo­
cuite. În provincia Santa Cruz, fie­ Membri ai unui grup folcloric nativ purtând portul tipic andin.
care locuitor are mai mult de 1 km2 Argentina este patria unui amestec colorat de culturi diverse.
ECONOMIE
Produs intern brut
608,8 mld. $
Produs naţional brut/loc.
4 470 $
Comerţ exterior
Importuri 32,6 mld. $
Exporturi 46,5 mld. $
Datorie externă
109,7 mld. $

În portul şi tradiţionalul cartier

al imigranţilor din Buenos
Aires, La Boca, a fost înălţat
un monument în onoarea
luptătorului pentru libertate,
generalul José de San Martin.

104

argentina.indd 104 9/29/2009 4:00:20 PM

 Populaţie
Argentinienii sunt pasionaţi de sporturi. Polo (sus) şi fotbalul sunt sporturile naţionale ale ţării.
la dispoziţie. Per total, regiunile din nordul
şi centrul Argentinei sunt mai dens populate
decât sudul şi 90% dintre argentinieni trăiesc
în mediul urban.
Grupuri etnice şi distribuţie
Structura etnică a populaţiei este în mare
parte omogenă datorită imigraţiei europene
masive de la sfârşitul secolului XIX şi
începutul secolului XX. Conform datelor
oficiale, mai mult de 95% din populaţie este
formată din urmaşii albi ai imigranţilor
europeni. Numărul metişilor este mai redus
decât în alte state din America de Sud. Majo­
ritatea populaţiei indigene a fost nimicită, iar
acum în ţară există mai puţin de 30 000 de
indigeni. Cele mai mari grupuri de indigeni
sunt Kolla, în nord‑vest, urmaţi de Mapuche
în provinciile Nuequén, Río Negro, La Pampas
şi Chubut. Mai mult de 90% dintre argentinieni
sunt romano‑catolici. În ciuda sărăciei
extinse, speranţa de viaţă este ridicată.
Argentina are unul dintre cele mai bune
sisteme de educaţie din America de Sud, deşi
calitatea acestuia variază considerabil în
funcţie de regiune. În zonele rurale nu sunt
prea multe şcoli, iar puţinele centre educa­
ţionale existente sunt adesea slab dotate.
Situaţia se prezintă mult mai bine în capitală
şi în alte oraşe mari, unde sunt nenumărate
şcoli private consacrate. Universităţile private
sunt mai bine dotate decât cele de stat.
Influenţa europeană
în artă şi literatură
Deoarece o mare parte a populaţiei este de
origine europeană, viaţa culturală şi artistică
argentiniană a fost întotdeauna orientată
predominant spre Europa. Arhitecţii care au
argentina.indd 105
proiectat clădirile elegante din Buenos Aires
au fost inspiraţi de cele din Franţa şi Italia.
Începând cu jumătatea secolului XIX,
principalii artişti au fost puternic influenţaţi
de curentele franceze. Cel mai faimos artist
argentinian este Benito Quinela Martín
(1890–1977), care a devenit cunoscut în anii
Polo şi pato
Sporturile ecvestre sunt populare într-o ţară
în care se cresc mai mult de 3 milioane de cai.
Însă nici cursele şi nici dresajul nu prezintă
interes pentru argentinieni; aceştia sunt mai
degrabă pasionaţi de alte două sporturi
ecvestre – polo şi pato.
Polo, introdus de englezi în secolul XIX,
a devenit rapid popular. Astăzi, în Argentina
sunt mai mulţi jucători de polo decât oriunde
în lume. Cupa Argentiniană, care are loc
în fiecare an în noiembrie în Buenos Aires,
este un eveniment de mare importanţă
în sezonul de polo mondial, unde concurează
cei mai buni jucători. Echipa victorioasă este
de obicei din Argentina.
Pato este similar polo-ului, însă iniţial a fost
un sport mult mai dur. În spaniolă, pato
înseamnă raţă, iar în jocul original ambele
echipe încercau să intre în posesia unei raţe
aşezate într-un coş de piele cu două mânere
şi să îl transporte în propria estanzia.
Nu existau restricţii sau reguli pentru jucători,
cu excepţia uneia: călăreţul care deţinea raţa
trebuia să o ţină în mâna dreaptă cu braţul
întins în sus. Era un joc dur asemănător unui
rugby călare. În 1822, guvernul l-a abolit
din cauza numărului mare de răniţi. A reapărut
în 1938 într-o formă mai „civilizată“. Acum
jocul se desfăşoară între patru jucători; aceştia
joacă cu o minge de piele cu mânere,
iar scopul jocului este să arunci „raţa“ în coş –
un fel de baschet călare.
Argentina 609
1920 şi 1930 prin picturile care evocau La
Boca, cartierul de pe ţărm al Buenos Airesului.
De fiecare dată când ne gândim la muzica
argentiniană, ne vine în minte tangoul şi astfel
uităm că Argentina a dat naştere multor
muzicieni distinşi şi măreţi atât în domeniul
muzicii populare şi clasice, cât şi în rock (nu
numai cel tipic latino‑ame­rican).
Argentina a dat naştere şi unor scriitori de
talie mondială. Autorul de secol XIX José
Hernández (1834–1886) a înfăţişat o imagine
romantică, dar realistă a gaucho în măreţul
său poem Martin Fierro, care a devenit epo­
peea naţională a Argentinei. Însă, mai presus
de toate, revista literară Sur, publicată de
Victoria Ocampo (1890–1974), a pus bazele
unui mediu literar prin care anumiţi autori,
cel mai cunoscut fiind Jorge Luis Borges
(1899–1986), au căpătat faimă internaţională.
Un student la arte lucrând în aer liber. Artele
creative – de la muzică şi dans până la pictură
şi literatură – au o tradiţie bogată în Argentina.
O naţiune amatoare
de evenimente sportive
Argentinienii sunt atletici; joacă polo, rugby,
tenis şi le plac cursele de maşini. Doi dintre
eroii lor sportivi sunt Juan Manuel Fangio
(1911–1995), faimosul pilot de Formula 1, şi
Guillermo Vilas (n. 1952), fost campion ar‑
gentinian la tenis. Însă sportul preferat este
fotbalul, deşi epoca de aur a jucătorilor ar‑
gentinieni de mare clasă se pare că a apus.
Echipa naţională, marea favorită, a pierdut în
sferturile de finală împotriva Germaniei la
Campionatul Mondial din 2002. Acest meci
nici nu poate fi comparat cu Campionatul
Mondial din 1978, când au câştigat pe pro‑
priul teren sub conducerea lui Mario Kempes
(n. 1954) sau cu victoria asupra Mexicului din
1986, când marea vedetă a fost incompara‑
bilul Diego Armando Maradona (n. 1960).
105
9/29/2009 4:00:23 PM
 610 Argentina Istorie şi politică

ISTORIE
1480
Democraţie dificilă şi criză continuă
Incaşii cuceresc nord-vestul ţării
1536 Stabilitatea democratică nu a fost tocmai o carac­ Marea Britanie înfrânsese flota spaniolă în bătălia de
Spaniolii întemeiază prima
aşezare teristică a istoriei argentiniene. De la câştigarea la Trafalgar din 1805. Trupele britanice asediaseră
1776
independenţei, ţara a fost în cea mai mare parte Buenos Aires, iar viceregele spaniol părăsise oraşul.
Fondarea viceregatului a timpului condusă de dictatori şi demagogi. Pe Însă locuitorii din Buenos Aires i‑au izgonit pe
Río de la Plata parcursul secolului XX, schimbările politice au avut agresori. Apoi, pe 25 mai 1810, l‑au detronat pe
1816 loc mai degrabă prin lovituri militare decât prin vicerege şi, după o perioadă de haos, în care Paraguay
Provinciile unite ale Río de la alegeri democratice. În ciuda problemelor eco­ şi Uruguay s‑au proclamat independente, Argentina
Plata îşi declară independenţa s‑a declarat şi ea independentă pe 9 iulie 1816. Însă
nomice mari, de după înlăturarea juntei militare,
1829–1852 preşedinţii au fost aleşi democratic. tânăra naţiune a trebuit să lupte împotriva Spaniei
Dictatura lui M. Rosas pentru a‑şi câştiga suveranitatea.
1916–1930 Bernando Rivadavia (1780–1845) a devenit primul
Uniunea Radicală a Cetăţenilor Istorie şi politică preşedinte al Argentinei. Nu a guvernat multă vreme,
este la putere Nu se ştiu prea multe despre istoria precolumbiană deoarece naţiunea se afla în mijlocul unui război civil
1930 a Argentinei. Descoperirile arheologice atestă care nu s‑a sfârşit până în 1835, când Juan Manuel
Armata preia puterea că primii locuitori s‑au aşezat în nord‑vestul ţării
1943
de Rosas (1793–1877) a preluat puterea. Rosas a
acum 12 000 de ani şi în sudul îndepărtat acum condus ca dictator mai bine de două decenii (1829–
Lovitură militară la care 10 000 de ani. În 1516, când au ajuns primii spanioli
participă şi colonelul 1832 şi 1835–1852) şi a unificat ţara prin forţă.
J.D. Perón la Río de la Plata, în vest trăia populaţie Diaguita În 1852, a fost răsturnat de la putere, iar în 1853 s‑a
1944 care construia case de piatră, planta porumb şi făcea redactat o constituţie, în vigoare şi astăzi. Au urmat
Argentina luptă în Al Doilea comerţ cu incaşii. Querandi locuiau în pampas, iar perioade de linişte, mai întâi sub conducerea lui
Război Mondial de partea populaţiile Pehuénche, Huilliche şi Tehuelche, în Bartolomé Mitre (1821–1906), apoi sub Domingo
Aliaţilor Patagonia şi la poalele Anzilor. Ona (selk nam) se
1946–1955
Faustino Sarmiento (1811–1888), care a dezvoltat
răspândiseră prin Tierra del Fuego. sistemul educaţional şi a încurajat imigraţia din
Mandatele preşedintelui
J.D. Perón Europa. Argentina a devenit o naţiune de imigranţi,
Prima colonie spaniolă iar economia a înflorit.
1955–1958
Guvern militar sub conducerea Juan de Solis (cca 1470–1516) a fost primul spaniol
lui P.E. Aramburu care a navigat de‑a lungul Río de la Plata. Căuta Lovitură după lovitură
1973 pasajul de la est la vest pe care Ferdinand Magellan Primele partide politice au fost fondate la începutul
Perón se întoarce din exil (cca 1480–1521) avea să îl traverseze în premieră în secolului XX şi, pentru prima dată, în 1916, un
şi este ales preşedinte 1520. Spaniolii cunoşteau astfel conturul ţării, însă preşedinte, Hipólito Irigoyen (1852–1933), membru
1974 interiorul acesteia era un mare spaţiu gol pe hartă. al Uniunii Radicale Civile, a fost ales democratic. Pe
Moartea lui Perón; soţia sa, În 1536, Pedro de Mendoza (1487–1537) a fondat
Isabela, devine succesoarea parcursul Primului Război Mondial, ţara a rămas
la putere. prima colonie, Puerto de Nuestra Señora de Santa neutră. Criza economică mondială din 1929 a cufun­
Maria del Buen Aire, pe malul sudic al Río de la Plata. dat Argentina în haos economic, iar în 1930, armata
1976
Armata o înlătură pe I. Perón Aceasta a fost la scurt timp abandonată din cauza a preluat puterea. La izbucnirea celui de al Doilea
1977–1983 atacurilor indigenilor şi a fost refondată în 1580. Război Mondial în 1939, Argentina s‑a declarat din
Guvernare militară Aşezarea, viitorul Buenos Aires, a devenit în 1617 nou neutră. Însă, în ianuarie 1944, Argentina a fost
1982 capitala provinciei Río de la Plata, parte a viceregatului ultimul stat din America de Sud care a rupt relaţiile
Războiul Insulelor Falkland; Peru, după care, în 1776, a fost declarată capitala economice şi diplomatice cu Germania şi, pe 27 martie
Argentina este înfrântă viceregatului Río de la Plata, care cuprindea teritoriul
de Marea Britanie 1944, a declarat război Germaniei.
Argentinei, Uruguayului, Paraguayului şi Boliviei de La acea vreme, ţara era guvernată de un grup de
1983 astăzi, inclusiv minele de argint din oraşul Potosí.
Restaurarea democraţiei; comandanţi militari care preluaseră puterea în 1943
R. Alfonsin devine preşedinte printr‑o lovitură de stat. Unul dintre aceştia era Juan
1989–1999
Independenţă şi haos Domingo Perón, ales preşedinte în 1946.
Preşedinţia lui C.S. Menem Mişcarea de independenţă a început la scurt timp. Perón a condus ţara până în 1955, când a fost
1999 Puterea spaniolă intra în declin peste tot în lume. răsturnat de la putere de către armată şi a plecat în
F. de la Rúa devine preşedinte exil. Următoarele decenii au fost caracterizate de
2002 alternanţa guvernelor militare şi civile, nici unul
E. Duhalde devine preşedinte neavând un plan pentru ieşirea din situaţia economică
2003 dezastruoasă. În 1973, Perón s‑a întors din exil şi în
N. Kirchner preia funcţia
de preşedinte; Parlamentul acelaşi an a fost reales preşedinte. A murit în 1974,
şi Senatul resping legislaţia iar văduva sa Isabela (n. 1931) a devenit succesoarea
de amnistie pentru crime comise lui. Ţara era divizată. Teroarea politică, gherilele şi
în timpul dictaturii militare criza economică măcinau naţiunea. În 1976, armata
2007 a răsturnat din nou guvernul, însă situaţia nu s‑au
Cristina Férnandez de Kirchner
devine preşedinte îmbunătăţit. De fapt, s‑a întâmplat exact opusul:
arestările arbitrare, torturile şi crimele au completat
criza economică.

Reîntoarcere la democraţie
Armata s‑a retras de la putere după înfrân­gerea din
Plaza de Mayo din Buenos Aires. războiul din Falkland şi de atunci Argentina se

106

argentina.indd 106 9/29/2009 4:00:25 PM

 BRA zili a
Minune a naturii între Anzi şi Atlantic
Brazilia este cea de a cincea ţară ca mărime din Întinzându‑se pe mai mult de 4 000 km de la nord la
lume, după Rusia, Canada, Statele Unite şi China. sud şi de la est la vest, ţara acoperă un teritoriu vast
Acoperă aproape jumătate din teritoriul Americii şi are mai multe zone climatice. Regiunea de coastă
de Sud şi se învecinează cu toate statele de pe mărgineşte Oceanul Pacific pe aproape 7 500 km.
continent cu excepţia Ecuadorului şi Chile. Numele Fauna şi flora Braziliei sunt mai variate decât ale
„Brazilia“ este derivat de la cuvântul portughez oricărei alte ţări. Pentru că zonele acoperite de păduri
brasa, cărbune strălucitor. Primul portughez care tropicale inaccesibile din bazinul Amazonului sunt
a păşit pe pământ brazilian a numit culoarea în mare parte virgine, probabil că mai există foarte
ŢARĂ
roşiatică a lemnului de jacarada, „brasil“. Şi‑au dat multe plante şi animale necunoscute.
Denumire oficială
Republica Federativă a Braziliei imediat seama de importanţa acestui lemn, un
material brut care, exportat, avea să aducă bogăţii Câmpii înconjurate de munţi
Cod internaţional În nord, teritoriul brazilian include o parte a Podişului
BR enorme puterii coloniale europene.
Guyanelor, care se întinde în principal în ţările înveci­
Localizare geografică
nate Guyana Franceză, Surinam, Guyana şi Venezuela.
America de Sud;
între 5°16’ lat. N şi 33°45’ lat. S
Geografie Pico da Neblina, cel mai înalt vârf din Brazilia având
şi 34°46’ şi 74° long. V Brazilia este situată de ambele părţi ale ecua­ 2 994 m altitudine, se înalţă aici.
Suprafaţă
torului, extinzându‑se la sud până dincolo de La sud de Podişul Guyanelor se află marele bazin
8 511 965 km2 Tropicul Capricornului, înspre zonele temperate. al Amazonului, care se întinde până la Anzi. În ciuda
Capitală activităţilor forestiere intense, bazinul este încă aco­
Brasília perit de o pădure tropicală deasă – cea mai mare
Climă suprafaţă omogenă de pădure din lume. În timpul
În mare parte climă tropicală
de savană; în sud şi est, climă sezonului ploios, se inundă pe suprafeţe mari.
maritimă; în zonele muntoase, Amazonul este fluviul cu cel mai mare debit de apă
climă subtropicală cu ierni din lume. Este şi cel de al doilea fluviu ca lungime
uscate; în nord, climă tropicală; din lume, după Nil, şi traversează circa două cincimi
Brasília 21,2°C/1 381 mm;
Belém 25,9°C/3 752 mm; din continentul sud‑american.
Manaus 26,8°C/2 842 mm; La sud de bazinul Amazonului, relieful se înalţă
Rio de Janeiro 23,9°C/1 420 mm formând Planalto Brasileiro, cea mai vastă formă de
Fus orar relief a ţării. Cel mai înalt vârf al acestuia este Pico
CET –4 până la –6 ore da Bandeira, de 2 890 m, lângă coasta Atlanticului.
De‑a lungul coastei, munţii coboară abrupt înspre
mare. Zona de coastă este dantelată cu golfuri numai
în sud. Aici au fost întemeiate aşezările europene care
au devenit cele mai mari oraşe din Brazilia. Vârtejurile
şi cascadele întrerup cursul multor râuri din Planalto,
printre care Paraná la sud şi São Francisco la est. Cele
mai spectaculoase cascade sunt Iguaçu, în sud‑vestul
ţării, la graniţa cu Paraguay şi Argentina.
Partea de vest a Planalto Brasileiro este mărginită
la sud de o regiune cunoscută sub numele de Pantanal.
Acoperind cca 200 000 km2, aceasta face parte din
De‑a lungul coastei câmpia paraguayană şi, deoarece este străbătută de
Atlanticului, între Rio de fluviul Paraguay, se inundă des în timpul sezonului
Janeiro şi Santos, dealurile ploios. Pantanal are un peisaj variat, cu lacuri,
împădurite coboară abrupt mlaştini şi păduri tropicale, precum şi râuri care
înspre ţărmul oceanului. şerpuiesc prin pădurile dese.

62

brazilia.indd 62 9/29/2009 3:50:30 PM

 Geografie şi mediu natural brazilia 567

GUYANA
VENEZUELA
SURINAM Guyana Franceză O
COLUMBIA Înălţim
(F) C
Guyanile
a
E
ac
muc-Hum
Mţ ii Tu

A
N
Sao Paulo
(Br.)

U
Ecuator
PERU

L
A m n
s i
a z o
n B a

A T
L A N
PERU
Pod is˛ ul

T I C
Mat o Gros so Todos os santos
Bay

e
ien
B r a l ţ i m i l e
BOLIVIA

zil
Î n ă
CIFIC

(Br.)

PARAGUAY
CHILE Tropicul Capricornului
OCEANUL PA

Cascada
Iguacu

ARGENTINA

BRAZILIA
0 500 1000 km
URUGUAY

Climă variind
de la tropicală la subtropicală
Cea mai mare parte a Braziliei se află la
tropice şi are o climă tropicală cu sezoane
ploioase bine delimitate. Numai în sudul
extrem, sub Tropicul Capri­cornului, predo­
mină o climă subtropicală.
Variaţiile anuale de temperatură sunt mici
pe întreg teritoriul ţării. În cele mai răcoroase
luni, temperaturile medii depăşesc 18°C. În
Rio de Janeiro, pe coastă, temperatura medie
este de 28°C în ianuarie şi de 20°C în iulie.
Capitala Brasília, aflată în interiorul ţării, are
o temperatură medie de 20–22°C. În bazinul
Amazonului, temperatura medie este de 26°C
tot anul. În nord‑estul ţării, temperaturile pot
depăşi 40°C.
Variaţiile sezoniere ale precipitaţiilor
sunt în general mai pronunţate. În bazinul
Amazo­nului, unde precipitaţiile cad pe tot
parcursul anului, rata anuală este de 2 000–
3 000 mm, în timp ce în unele zone de coastă
depăşeşte 4 000 mm. În Planalto Brasileiro
există un sezon uscat bine delimitat.
Diversitate fascinată
şi specii nenumărate de animale
Vegetaţia Braziliei este dominată de diverse
soiuri de arbori cu lemn de esenţă tare, iar
ferigile, bambusul şi lianele cresc pe suprafeţe
întinse.
Peisajul arid cunoscut sub numele de
caatinga este caracteristic regiunilor uscate
din nord‑estul Braziliei. Aici cresc tufe de
ciulini cu frunze căzătoare, rezistente la
secetă, şi plante suculente. În regiunea Sertão
din nord‑estul Braziliei, cu un sezon uscat
îndelungat, cactuşii înfloresc în condiţii
deşertice. Regiunile cu climă tropicală sunt
habitatul reptilelor – aligatori mari şi caimani,
dar şi şerpi şi şopârle mici.
Păsările din Brazilia sunt viu colorate şi
sunt simbolizate de papagal, emblema păsă­
rilor tropicale. Printre mamifere se numără
timidul jaguar; ocelotul, o felină mai mică
cu blană cu pete; tapirul, un animal bizar cu
bot alungit şi cu trei degete la labele din
spate, dar şi furnicarii, nenumărate specii de
maimuţe şi leneşii.
Vieţuitoarele tipice savanelor sunt capibara
(„porcii de apă“ ai Americii de Sud) şi iepurii
de pampas (maras), furnicarii mari şi puma,
cel mai mare prădător al faunei braziliene.
Pe Mato Grosso, un platou înalt din vestul
ţării, trăiesc lupi. O pasăre mare caracteristică
câmpiilor din sudul Braziliei este nandu sau
struţul sud‑american.

63

brazilia.indd 63 9/29/2009 3:50:42 PM

 568 brazilia Populaţie

POPULAŢIE
Număr de locuitori
Bucuria de a trăi
190 milioane
Densitate Brazilia este un creuzet în care se contopesc Conglomeraţii urbane
22 loc./km2
culturi europene, africane şi indigene, fiecare Populaţia Braziliei nu este uniform distribuită; patru
Distribuţie
85% urban contribuind la formarea caracterului naţional. din cinci brazilieni locuiesc la oraş. São Paolo şi Rio
15% rural Samba este o oglindă a spiritului brazilian şi este de Janeiro sunt cele mai mari oraşe.
Rată a natalităţii inseparabilă de marea tradiţie a carnavalului. Procentajul de albi este mai mare în sud. Mulţi
1,0% Când vine vorba de samba sau de fotbal, sportul negri locuiesc în est şi nord‑est, în timp ce aproape
Speranţă de viaţă naţional al Braziliei, diferenţele sociale dintre toţi indigenii trăiesc în bazinul Amazonului şi în
Femei 76 ani bogaţi şi săraci dispar pentru că pe ringul de dans Mato Grosso. Cum construcţia drumurilor în pădurea
Bărbaţi 68 ani tropicală este în plină desfăşurare, habitatul indige­
şi pe stadion toţi sunt egali.
Religii nilor este periclitat şi riscă să fie izgoniţi dintr‑un
Catolică, protestantă Populaţie mediu care le‑a servit drept adăpost mii de ani.
Limbi vorbite Vasta diversitate etnică a Braziliei îi conferă un
Portugheză (limbă oficială),
limbi indigene farmec aparte. În această ţară, inimi europene Să vorbim „braziliana“
bat alături de cele ale Africii negre şi ale indigenilor. Limba oficială a Braziliei este portugheza. Însă portu­
Rată a analfabetismului
11% Albii care reprezintă circa 54% din populaţie for­ ghezii şi brazilienii nu se înţeleg întotdeauna pentru
mează cel mai mare grup etnic şi majoritatea sunt de că portugheza vorbită în Brazilia include cuvinte şi
origine portugheză, spaniolă sau italiană. Aproape expresii derivate din limbi africane şi indigene. Mai
40% din populaţie este de origine mixtă: în acest grup exact ar fi să numim portugheza vorbită în Brazilia
Carnaval do Brazil, care se remarcă populaţiile de mulatri, metişi (cunoscuţi „braziliană“.
durează aproximativ patru zile sub numele de caboclos) şi zambo (sau cafuzos), de
şi patru nopţi, este sărăbătorit origine africană şi indigenă. Negrii formează circa 6% Mitul armoniei rasiale
cu mare entuziasm şi pasiune. din populaţie. La începuturile perioadei coloniale, Cu locuinţe somptuoase şi coşmelii sărăcăcioase,
Pentru crearea costumelor circa cinci milioane de indigeni locuiau pe teritoriul buticuri elegante şi copii care cerşesc, metropolele
incredibile este nevoie Braziliei de astăzi. Acum au mai rămas doar 760 000, Braziliei reflectă diferenţele sociale prezente peste
de multă imaginaţie şi efort. reprezentând 215 populaţii diferite. tot în ţară. Deşi Con­stituţia interzice discriminarea

64

brazilia.indd 64 9/29/2009 3:50:44 PM

 Populaţie
Capoeira, o combinaţie de dans războinic şi tehnică de autoapărare, face parte din cultura populară
afro‑braziliană. Aici, doi dansatori interpretează capoeira, acompaniaţi de cântăreţi şi muzicieni.
socială pe motiv de rasă sau de culoare,
realitatea poate fi diferită. Politica şi
economia ţării sunt dominate de albi. Deşi în
mare parte negrii sunt acceptaţi ca personal
de serviciu şi în lumea spectacolului,
recunoaşterea socială este o problemă. Cu
cât eşti mai negru, cu atât creşte posibilitatea
de a avea un venit mic şi de a fi needucat şi
cu atât mai reduse sunt şansele de a avansa
în societate.
Însă există şi o latură pozitivă: cultura
neagră nu este considerată exotică, ci tipic
braziliană. De exemplu, feijoada, pe vremuri
hrana sclavilor constând în fasole şi carne,
este servită astăzi cu mândrie ca mâncare
naţională. Cei care se află cu adevărat la
marginea societăţii braziliene sunt nativii
ţării, care locuiesc în marea lor majoritate în
zone izolate.
Religie şi rituri
Circa 74% dintre brazilieni sunt catolici şi 15%
protestanţi. Credinţa creştină s‑a îmbinat cu
diversele ritualuri şi practici aduse în Brazilia
de popoare de origini etnice şi culturale
diferite. Mulţi creştini de culoare practică şi
ritualurile afro‑braziliene ale strămoşilor lor.
Zeităţile africane se unesc cu sfinţii Bisericii
Catolice, credinţă care fost adusă în America
de Sud de primii colonişti europeni.
La slujbe, reprezentări ale Fecioarei Maria
stau lângă statui ale unor sfinţi negri, iar
credincioşii interpretează dansuri extatice cu
lumânări în mână.
Artă şi cultură
Tradiţiile africane şi indigene se perpetuează
prin muzica braziliană în care instrumentele
de percuţie de toate felurile deţin un rol‑cheie.
Samba este considerată chiar mai tipic
braziliană decât stilul de jazz bossa nova.
Samba, un dans social, a evoluat din vechi­
le dansuri africane şi a ajuns să reflecte
brazilia.indd 65
brazilia 569
Mâncare şi băutură
În special în sudul ţării, churrasco, un fel de
mâncare din carne de vacă la grătar cu sos
de ceapă şi roşii, este prezentă în fiecare
meniu. Conform tradiţiei, feijoada, mâncare
din fasole şi carne, se pregăteşte doar
sâmbăta. Printre alte specialităţi se numără
caruru, crevete cu bame şi ardei iute, şi pato
no tucupi, raţă în sos de ierburi.
Printre cele mai populare băuturi se numără
rachiul din trestie de zahăr cachaca. În timp
ce brazilienii savurează cachaca sec, majori­
tatea turiştilor îl beau sub forma caipirinha,
cu lămâi verzi, zahăr brun şi gheaţă pisată.
societatea multiculturală a Braziliei. Trăsătura
esenţială a muzicii braziliene este un ritm
puternic care te obligă să dansezi. Mulţi
brazilieni dezavantajaţi găsesc un refugiu în
muzică, fără de care probabil că ar avea
puţine lucruri de sărbătorit. Viguroasa
capoeira, un dans războinic din Angola, adus
în Brazilia de sclavi, este foarte populară.
Tradiţiile indigenilor sunt cel mai bine
conservate prin meşteşugurile lor – fabricarea
de obiecte decorative, castroane de lemn sau
ţesături şi obiecte ceremoniale precum măşti În mahalalele marilor oraşe, oamenii locuiesc
animaliere, confecţionate cu măiestrie şi în coşmelii aglomerate, fără instalaţii sanitare,
vopsite de obicei în culori vii. apă potabilă şi electricitate.
Ţara „raiului fotbalistic“
„Futebol“ este omniprezent în Brazilia. Poţi vedea
copii şi adolescenţi jucând fotbal pe străzi
şi pe plajă. Sportul este o componentă esenţială
a culturii braziliene şi creează o coeziune socială
extraordinară, pentru că în acest joc rasa şi
culoarea pielii nu au nici o relevanţă. În special
în cartierele sărace, la fiecare colţ de stradă, poţi
vedea pe cineva lovind câte o minge. Fotbalul
este pasiunea comună a tuturor brazilienilor.
Există o mulţime de modele de urmat:
Garrincha (1933–1983), legendarul mijlocaş,
regele driblingului de la Campionatele Mondiale
din 1958 şi 1962, şi Pele (n. 1940), probabil cel
În Brazilia, fotbalul este atât o pasiune, mai bun jucător din istorie. Nume ca Zico
cât şi o promisiune că marginalizarea (n. 1953), Romario (n. 1966), Ronaldo (n. 1976)
socială va fi înfrântă. şi Ronaldinho (n. 1980) încing spiritele
suporterilor. Barometrul stimei naţionale de sine
este performanţa echipei naţionale, Seleção (Selecţionata). Dacă echipa braziliană pierde, întreaga
naţiune este în pierdere, însă, după fiecare victorie, urmează o sărbătoare zgomotoasă.
Brazilia a câştigat Cupa Mondială de cinci ori: în 1958, 1962, 1970, 1994 şi 2002. Mai mult decât
orice altă ţară. Marea de tineri talentaţi, fiecare râvnind să întreacă legendele fotbalului, este
inepuizabilă. Stilul de joc a fost modelat pe parcursul anilor de mari strategi, jucători fantastici
şi marcatori de goluri excepţionali. Între timp, fotbalul brazilian a devenit mai european, probabil
pentru că mulţi fotbalişti brazilieni de valoare s‑au alăturat cluburilor europene. Nu toţi brazilienii
sunt de acord cu acest stil de joc, însă succesul „semizeilor în galben şi albastru“ este peste medie.
Templul fotbalului brazilian este stadionul Maracaña din Rio de Janeiro, un simbol pentru
suporterii din întreaga lume. Construită în 1950, această „catedrală“ poate adăposti circa 150 000 de
spectatori, mai mult decât orice alt stadion din lume.
65
9/29/2009 3:50:45 PM
 Turism brazilia 575

ca orice, paulistanos, locuitorii din São Paulo, adoră Florianópolis – INFO DE CĂLĂTORIE
să se plimbe pe străzile cu magazine şi să se delecteze cel mai frumos oraş din sud Vaccinări
cu varietatea de baruri şi restaurante. Multe dintre Florianópolis este cel mai frumos oraş din sudul Nu se cer vaccinări la intrarea
aceste locuri sunt comparabile cu ceea ce oferă alte Braziliei. Şi nu numai datorită amplasării lui: capitala în ţară decât dacă se vine
oraşe de talie mondială. Una dintre cele mai frumoase statului Santa Catarina se întinde de‑a lungul coastei, dintr‑o regiune contaminată
cu febră tifoidă. Se recomandă
privelişti asupra acestei enorme metropole este de la pătrunzând până în insula Santa Catarina. Ambele vaccinarea împotriva
Terraço Itália, restaurantul construit pe acoperişul părţi ale oraşului sunt legate de mai multe poduri. Cel tetanosului, difteriei, hepatitei
uneia dintre cele mai înalte clădiri din São Paulo. mai vechi a fost terminat în 1906. Fotografii adoră să A, febrei tifoide şi câteodată
imortalizeze priveliştea nocturnă a podurilor luminate împotriva malariei.
ale oraşului, pozate de pe continent, o imagine tipică Vamă
a cărţilor poştale. Pot fi introduse fără taxe
articole de uz personal
Ambele părţi ale oraşului sunt o dovadă a talentului şi cantităţi limitate de ţigări,
portughez. În secolul XVIII, aici au rămas nenumăraţi tutun, parfumuri, băuturi
imigranţi din Azore. Aceştia sunt responsabili atât alcoolice şi cadouri a căror
pentru numeroasele case vopsite în dungi albe şi valoare să nu depăşească suma
de 500 de dolari americani.
albastre, cât şi pentru Fes ta da Tainha, care are loc Este interzisă introducerea
în fiecare an la sfârşitul lui iulie şi care îşi regăseşte de carne şi produse animale.
originile în Azore. Însă farmecul festivalului este Pot fi introduse sume
completat de ritmuri şi dansuri tipice şi altor regiuni în monedă naţională şi valută,
deşi trebuie declarate. Se pot
din Portugalia. Vizitatorii vor îndrăgi de asemenea scoate sume în monedă
dealurile verzi din jurul oraşului şi plajele de pe insulă. naţională şi valută în limita
valorii declarate la intrarea
în ţară.
Monedă şi mijloace de plată
La Rio Negro, în mijlocul pădurii tropicale braziliene, 1 real (RD) = 100 centavos.
au fost construite bungalow‑uri pentru turiştii Există bancomate. Cecurile
care vor să studieze jungla de aproape. de călătorie pot fi schimbate
la bănci şi case de schimb.
Principalele cărţi de credit sunt
Varietatea de activităţi culturale şi de recreere este acceptate în hoteluri mari,
enormă şi satisface şi gusturile mai exotice. Vizitele magazine şi restaurante.
la muzeul şerpilor din cartierul Butanta, unde se pot Transport
Reţeaua de autobuze este bine
găsi speciile cele mai veninoase de şerpi din lume, dezvoltată. În Amazonia există
sunt foarte populare. Grădina zoologică este cea mai posibilitatea de a călători
mare din America de Sud. Museu de Arte de São Paulo În sezonul uscat, nenumărate animale vizitează cu barca. Rutele aeriene interne
deţine cea mai importantă colecţie de pictură de pe sunt potrivite pentru distanţele
adăpătoarile de la Pantanal, precum acest caiman lungi. Există aeroporturi
continent. Parcul de distacţii Parque do Ibirapuera pe care s‑a aşezat un frumos fluture Dryas julia. internaţionale la Rio
este ca un magnet pentru turişti. São Paulo oferă o de Janeiro, São Paulo, Porto
mulţime de atracţii, printre care Museu de Arte Pantanal – Seguro, Salvador, Recife, Natal
Moderna, Museu do Folklore şi Planetarium. şi Fortaleza.
o regiune mlăştinoasă din interiorul ţării
După ce a fost extins de mai multe ori, aeroportul Pentru şoferi
În Pantanal, o regiune mlăştinoasă acoperind Se cere un permis internaţional
Guarulhos din São Paulo l‑a întrecut pe cel din Rio 200 000 km2 din partea de vest a ţării, lângă graniţa de conducere. Pentru a conduce
ca mărime, devenind centrul traficului aerian brazi­ cu Bolivia, poţi vedea o diversitate absolut incredibilă propria maşină este nevoie
lian. În general, transportul – autostrăzi urbane cu de plante şi animale. Pe parcursul sezonului ploios care de un document special.
până la şase benzi – ajunge aproape până în centru. durează din noiembrie până în martie, fluviul Paraguay Asigurarea pentru terţi este
Ambuteiajele, haosul, zgomotul şi stresul sunt la şi numeroşii săi afluenţi ies din mătci şi inundă obligatorie. Limita de viteză
o enormă regiune argiloasă. Fosta mlaştină poate este de 30 km/h în localităţi,
ordinea zilei în centru. Ca metropolă economică a 40–60 km/h în afara localităţii
fi vizitată acum cu aşa‑numitul „taxi aerian“
Braziliei, São Paulo este centrul industriei de cafea. şi de 80 km/h pe autostradă.
(taxi aereo). Sezonul uscat (aprilie–noiembrie) este însă
Odată cu extinderea, la mijlocul secolului XIX, a mult mai potrivit pentru studiul animalelor. În această Se circulă pe dreapta.
zonelor cultivate cu cafea în statul São Paulo, aici au perioadă, vieţuitoarele de aici, printre care aligatori, Cazare
început să sosească valuri masive de imigranţi din tatu, jaguari, capibara şi bâtlani, se îndreaptă către Puteţi alege între hoteluri
Europa. Imigranţii din Spania şi Germania au adus adăpători. Este recomandat să vizitezi regiunea în timpul internaţionale standard,
refluxului, dacă nu vrei să fii sâcâit de insecte. apartamente, pensiuni,
cunoştinţele tehnice necesare oraşului. Construirea hosteluri pentru tineret
reţelei feroviare în oraşul‑port Santos a contribuit la Datorită biodiversităţii sale, o parte a regiunii
şi locuri de camping.
dezvoltarea São Paulo. Pantanal a primit statutul de rezervaţie naturală În jurul pădurii tropicale
şi a fost chiar desemnată Patrimoniu Natural Mondial sunt hoteluri ecologice.
UNESCO în 2000. Această diversitate unică a faunei
Plaja de vis Jericoacoara şi florei se datorează nenumăratelor habitate. Chiar dacă Perioadă optimă de vizitare
Pe coasta de nord, cei care adoră soarele se pot Perioada optimă de vizitare
apa este factorul‑cheie în dezvoltarea habitatelor pentru Brasília sau Rio
desfăta cu o adevărată bijuterie. Plaja din Jericoacoara din Pantanal, plantele rezistente la secetă, precum tufele de Janeiro este din mai până
se numără printre cele mai frumoase zece plaje din de mărăcini, cresc printre higrofite, care se găsesc în septembrie.
lume. Întinderi nesfârşite de nisip auriu caracterizează şi în câmpiile Amazonului. Însă ecosistemul se află
Numere de urgenţă
această parte a coastei care, fiind izolată, nu este în pericol: braconierii şi vânătorii îşi continuă activităţile Poliţie 190
încă deloc aglomerată. Aici se ajunge cel mai uşor cu ilegale, iar din regiunile miniere de la poalele munţilor Pompieri 193
apele reziduale poluate cu mercur îşi croiesc drum Salvare 192
maşini de teren sau prin tururi turistice. Dunele mai prin această regiune deosebit de sensibilă. Planul
înalte de 30 m care mărginesc plaja sunt atracţiile de construcţie a unor drumuri ameninţă de asemenea
principale. Pentru vizitatori, un moment special este echilibrul ecologic al mlaştinii.
o plimbare pe plajă sub clar de lună.

Informaţii utile www.brasilien.de; www.braziltourism.org 71

brazilia.indd 71 9/29/2009 3:51:04 PM