ANALIZE DE LABORATOR

Dr. Timofte Mariuca, medic rezident

Hematologie
 MEDULOGRAMA

 Punctia medulara reprezinta tehnica prin care se obtine “suc

medular” care apoi este etalat in strat subtire pe lame, colorat si
examinat la microscop (mielograma).

 Punctia se realizeaza cu un trocar special.

 Punctia se poate executa la nivelul sternului (manubriumul sternal,

pe linia mediana, in dreptul primului spatiu intercostal) sau la nivelul
spinei iliace postero-superioare,
 Permite extragerea de maduva osoasa pentru a o analiza din punct
de vedere cantitativ si calitativ.
 Mielograma permite analiza morfologiei si echilibrului intre diferitele
populatii celulare prezente in maduva.

 Mielograma este realizata, de principiu, in cazurile in care

hemoleucograma a pus in evidenta anomalii cantitative si/sau
calitative ale celulelor sanguine.

 Permite aprecierea cantitativa si calitativa a diferitilor precursori ai

liniilor celulare sanguine si, eventual, punerea in evidenta a unor
celule anormale (celule neoplazice – metastatice sau blasti
leucemici).
 anemii macrocitare
 leucocitoze si leucopenii
 prezenta de celule anormale in sange
 splenomegalie, adenopatie,
 febra inexplicabila si de lunga durata
 boala Waldeström (boala limfoproliferativa).
 mielom multiplu.
 pancitopenie (scaderea tuturor globulelor din sange – anemie,
leucopenia, trombocitopenie), aregenerativa fara cauze evidente.
 diagnostic de leucemie.
 explorarea unei trombocitopenii sau granulocitopenii.

MIELOGRAMA - INDICATII
 Precautii
 operatii pe cord.
 radioterapie care altereaza maduva din stern.
 copii si sugari.
 tulburari ale hemostazei

 Derulare
 Anestezie locala
 Punctie
 Realizare frotiu
 Analiza microscopica a frotiului de sange medular se desfasoara
in cateva etape care urmaresc :
 Numaratoarea de megacariocite : numaratoarea de
megacariocite pe 50 de campuri succesive cu obiectivul 10.
 Evaluarea bogatiei celulare a maduvei osoase (apreciata
prin densitatea celulara pe camp cu un obiectiv microscopic
de 100 – maduva normala se incadreaza in clasele II-III).
 Proportia diferitelor linii celulare.
 echilibrul intre diferitele stadii de maturare in cadrul fiecarei
linii celulare, adica raportul intre celulele tinere (mai putin
numeroase) si cele mai mature (cele mai numeroase).
 Prezenta de celule straine (nonautohtone) in maduva.
 Prezenta de celule blastice, in propor]ie importanta in
leucemiile acute.
MB
Mieloblast Linia granulocitara neutrofilica

PML
Promielocit

ML
Mieocit

MML
Metamielocit

PN
Polinuclrar neutrofil
PROER
Proeritroblast Linia eritroblastica

ERB
Eritroblast bazofil

ERP
Eritroblast
policromatofil

ERA
Eritroblast acidofil
 Varsta Valori (U/L)
0-1 an 225-600

LACTATDEHIDROGENAZA (LDH) 2-14 ani 120-300

M: >15 ani 135-225
 LDH este o enzima intracelulara larg distribuita in organism, fiind
intalnita cu precadere in rinichi, miocard, musculatura scheletica, F: >15 ani 135-214
creier, ficat si plamani.
 Desi cresterile LDH sunt nespecifice, acest test este util pentru
confirmarea diagnosticului de infarct miocardic sau pulmonar. In
infarctul miocardic persistenta nivelului LDH crescut este mai
indelungata decat a celorlalte enzime
 Recomandari pentru determinarea LDH
 • diagnosticul retroactiv al infarctului miocardic;
 • stabilirea gradului de activitate a bolii in alveolita fibrozanta
criptogenica si in alveolita alergica extrinseca;
 • marker al hemolizei in vivo (anemii hemolitice) sau in
vitro (artefact);
 • monitorizarea terapiei citostatice in diverse tumori
 Sex Valori ( U/L)

CREATINFOSFOKINAZA (CPK) Femei3 <192

Barbati3 <308

 Creatinfosfokinaza (CK) este o enzimă care se găseşte în

cantităţi crescute în muşchii striaţi, miocard şi creier. Nivelul seric
al CK creşte în condiţiile lezării acestor ţesuturi.
 Determinarea CK este un instrument util pentru: investigarea
afecţiunilor muşchilor scheletici (distrofii musculare), diagnosticul
infarctului miocardic şi a accidentelor cerebrovasculare
 Valori (
Varsta
U/L)

FOSFATAZA ALCALINA (ALP)

0-6 luni <449
7-12 luni <462
1-3 ani <281
4-6 ani <269
 Fosfataza alcalina (ALP) este o enzima ce face parte din clasa
7-12 ani <300
hidrolazelor (ortofosfomonoesterfosfohidrolaza) si este alcatuita in
principal din trei forme izoenzimatice (hepatobiliara, osoasa, M: 13-17
ani
<390

intestinala), la care se adauga in timpul sarcinii o forma tranzitorie F: 13-17 <187

(forma placentara). Desi se poate face o evaluare rezonabila in ani
privinta originii hepatice sau non-hepatice a cresterii fosfatazei M: >17 <1
alcaline utilizand doar date clinice, exista si metode biochimice ce ani 29
F: >17ani <
pot face diferentierea intre izoenzime 104

 Determinarea fosfatazei alcaline este de obicei folosita pentru

diagnosticul diferential al bolilor hepatice. Alta arie de utilizari clinice
include afectiunile osoase, fiind la ora actuala singura enzima cu
importanta practica pentru patologia tesutului osos, si in
hiperparatiroidism. In tumorile de diverse etiologii fosfataza alcalina
are valoare de marker tumoral (depistarea metastazelor hepatice
sau osoase)
 Valori crescute de origine hepatica: cele mai marcate cresteri se
intalnesc in obstructia mecanica a cailor biliare extrahepatice
sau in colestaza intrahepatica:
 Valori crescute de origine osoasa: hiperparatiroidism;
hipertiroidism; boala Paget; metastaze osoase; tumori osoase;
osteomalacie, rahitism; in evolutia fracturilor multiple1.
 Valori crescute de origine placentara: apar in saptamanile 16-20
ale unei sarcini normale, crescand pana la nivelul maxim (de 2
ori normalul) la debutul travaliului5.
 Valori crescute de origine intestinala: in diverse afectiuni
ulcerative ale tractului gastrointestinal, malabsorbtie severa,
infarct intestinal.
 Valori crescute in neoplasme: ocazional tumorile (in special
hipernefromul) pot produce o fosfataza alcalina identica sau
similara cu forma placentara (izoenzima Regan)
 Scaderi: hipofosfatazia familiala; • hipotiroidism, cretinism; •
malnutritie; • deficit de zinc; • deficit de magneziu; • femeile
aflate in post menopauza cu osteoporoza care urmeaza
tratament estrogenic substitutiv
 PROTEINE TOTALE SERICE
 Plasma contine mai mult de 300 de proteine diferite: enzime,
inhibitori de enzime, factori de coagulare, anticorpi, proteine
transportoare.
 Cresteri: deshidratare si hemoconcentratie datorita pierderilor de
fluide; • unele cazuri de afectiuni hepatice cronice (hepatita
cronica activa, in special cea indusa de virusul C); • mielom
multiplu, boala Waldenström si alte gamapatii; • sarcoidoza si alte
boli granulomatoase; • colagenoze (LES) si poliartrita reumatoida; •
boli tropicale (kala-azar, lepra); • alte conditii asociate cu
infectii/inflamatii cronice
 Scaderi: aport insuficient (inanitie sau malabsorbtie); • ciroza
hepatica si alcoolism cronic;
 • glomerulonefrite si sindroame nefrotice; • insuficienta cardiaca, •
enteropatii cu pierderi de proteine,
 • boala Crohn si colita ulceroasa, • afectiuni dermatologice severe
si arsuri, • hipotiroidism
ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

 Proteinele serice indeplinesc functii variate in organism:

 • sursa de nutritie;
 • componente ale sistemelor tampon;
 • agenti imunologici (imunoglobulinele);
 • rol de carrier, asigurand transportul anumitor ioni si molecule
(haptoglobina, prealbumina, transferina);
 • rol de reglare a activitatii diverselor enzime proteolitice
(antiproteaze: alfa1-antitripsina, alfa2-macroglobulina);
 • rol in reglarea presiunii oncotice
Varst Albumin a1(%) a2(%) b(%) g(%) A/G
a a (%)
<1 40-65 2-5 6.6- 8.5-14 10-21 1.16-
an 13.5 2.23
1– 50-65 2-5 6-15 8.5-15 10-22 1.06-
16 2.48
ani
> 16 52 – 68 2-5 6,6- 8,5 - 11 – 1.39-
ani 13,5 14 21 2.23
 In cazul sistemului care separa 6 fractiuni se utilizeaza
urmatoarele valori de referinta:
 Albumina: 52-65.1%
 a1 globuline: 1-3%
 a2 globuline: 9.5-14.4%
 b1 globuline: 6-9.8%
 b2 globuline: 2.6-5.8%
 g globuline: 10.7-20.3%2.
  Scaderea albuminei serice (hipoalbuminemie) survine in stari
patologice variate si are semnificatii diferite (malnutritie,
malabsorbtie, sindrom nefrotic, neoplazii).
Deficitul de alfa 1-globulina este asociat cu anumite boli pulmonare
(emfizem cu debut precoce) si hepatice (hepatita neonatala).
Scaderea alfa-2 globulinelor se poate intalni in pancreatite acute
severe, leziuni hepatocelulare, sindroame de coagulare
intravasculara diseminata, anemii hemolitice, anemii
megaloblastice.
Nivelul seric de beta globuline scade in boli autoimune aflate in
puseu activ (LES), nefroza, afectiuni hepatice, neoplazii, infectii
acute si cronice.
Procentul de Gamma - globuline scade in agamaglobulinemie,
hipogamaglobulinemii si sindroame nefrotice.
 Cresteri ale albuminei apar in urma deshidratarilor.
Cresteri ale alfa-1-globulinei se inregistreaza in toate reactiile
inflamatorii (de eceea mai este numita si „reactant de faza acuta”).
Crestere alfa-2 globulinelor apare in infectii acute, reumatism
articular acut, arterita, sindrom nefrotic, diabet zaharat, neoplazii;
Nivelul seric de beta-globuline creste in anemia feripriva si ciroza
biliara.
Cresterile gamaglobulinelor indica un proces imunologic cronic
asociat cu afectiuni hepatice (hepatita cronica activa, ciroza), boli
de colagen (LES, poliartrita reumatoida), neoplazii (ex. boala
Hodgkin), leucemie mielo-monocitara cronica.
Copy protected with Online-PDF-No-Copy.com