FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA : HORTICULTURĂ ECOLOGICĂ
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
PROF. UNIV. DR. MUNTEANU NECULAI
ABSOLOVENT,
COCIORVĂ ANDREI IONUȚ
IAȘI
2018
2
3
CUPRINS
Lista figurilor...................................................................................................................................7
Lista tabelelor..................................................................................................................................8
Introducere.......................................................................................................................................9
PARTEA I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ........................................................10
CAPITOLUL 1 - IMPORTANȚA ȘI TEHNOLOGIA DE CULTIVARE ÎN SISTEM
ECOLOGIC.................................................................................................................................11
1.1. Importanța alimentară.............................................................................................................11
1.2. Importanța agrotehnică ..........................................................................................................12
1.3. Importanța economică și socială ............................................................................................13
1.4. Principalii factori de risc…………….....................................................................................13
1.5. Paticularități botanice și biologice..........................................................................................14
1.5.1. Sistemul radicular................................................................................................................14
1.5.2. Tulpina.................................................................................................................................14
1.5.3. Frunzele...............................................................................................................................14
1.5.4. Florile..................................................................................................................................14
1.5.5. Fructul.................................................................................................................................15
1.5.6. Sămânța...............................................................................................................................15
1.5.7. Înmulțirea ardeilor..............................................................................................................15
1.5.8. Particularitățile creșterii și dezvoltării ardeilor..................................................................16
1.6. Particularități ecologice.........................................................................................................16
1.6.1. Cerințele față de lumină.....................................................................................................16
1.6.2. Cerințele față de temperatură……………………………………………………………...17
1.6.3. Cerințele față de sol………………………………………………………………….........17
1.6.4. Cerințele față de umiditate………………………………………………………………...17
1.6.5. Cerințele față de nutriție…………………………………………………………………...18
1.6.6. Cerințele față de aer……………………………………………………………………….18
4
1.7. Tehnologia de cultivare a ardeiului gras în solarii în condiții ecologice…………………....18
1.7.1. Pregătirea solariilor și a terenului…………………………………………………………19
1.7.2. Înființarea culturii ………………………………………………………………………...19
1.7.3. Lucrări de îngrijire………………………………………………………………………...19
1.7.3.1. Lucrări generale…………………………………………………………………………20
1.7.3.2. Lucrări speciale………………………………………………………………………….21
1.7.4. Recoltarea și condiționarea producției………………………………………………….....21
CAPITOLUL 2 – CARACTERIZAREA RESURSELOR DE CADRU NATURAL ȘI
SOCIAL ECONOMIC DIN FERMA V. ADAMACHI...........................................................22
2.1 Scurt istoric al Fermei.............................................................................................................22
2.2 Relieful……………………………………………………………………………………....22
2.3. Hidrografia și hidrogeologia..................................................................................................23
2.4.Elementele hidrografice……………………………………………………………………..23
2.5. Condiții economico-sociale………………………………………………………………...24
2.5.1. Situația economică………………………………………………………………………..24
2.5.2. Resursele umane………………………………………………………………………….24
2.6. Organizarea fermei…………………………………………………………………………24
2.7. Baza materială……………………………………………………………………………...25
2.8 Prezentarea solarului utilizat în fermă……………………………………………………....28
PARTEA a II-a – CONTRIBUȚII PROPRII.........................................................................31
CAPITOLUL 3 – SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALUL ȘI METODA DE
LUCRU.........................................................................................................................................32
3.1. Motivația temei alese…………..…………………………………………………………....32
3.2. Scopul și obictivele lucrării……………..…………………………………………………..32
3.2.1. Condiții din punct de vedere climatic și meteorologic……..……………………………..33
3.2.2. Condiții pedologice…………...…………………………………………………………..34
3.3. Materialul și metodologia de lucru…....……………………………………………………35
3.3.1. Organizarea cercetărilor……………………………………………………………......…35
3.3.2. Materialul biologic folosit………………………...………………………………………36
5
3.2.3. Prezentarea cultivarelor de ardei gras luate în studiu……………………………………36
3.2.4. Substanțele de fertilizare folosite în cadrul experienței…………………………….……38
CAPITOLUL 4 – REZULTATE OBȚINUTE……………………………………………....39
4.1. Rezultate privind influență fertilizanților asupra creșterii și dezvoltării plantelor………...39
4.1.1. Rezultate privind influența asupra înălțimii totale a plantelor…………………………...40
4.1.2. Rezultate privind influența asupra înălțimii până la primul fruct………………………...40
4.1.3. Rezultate privind influență asupra numărului de fructe…………………………………..41
4.2. Rezultate privind influența asupra producției de ardei……………………………………...42
4.2.1. Rezultate privind influența substanțelor asupra producției timpurii de ardei gras…...…...43
4.2.2. Rezultate privind influența substanțelor asupra producției totale de ardei gras…………..44
4.2.3. Rezultate privind dinamica producției pe luni…………………………………………….45
CAPITOLUL 5 – CONCLUZII……………………………………………………………….46
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..47
6
Lista Tabelelor
7
Lista Figurilor
8
INTRODUCERE
Mă simt dator de a le mulţumi tuturor dascălilor care au călăuzit sinuosul drum spre
altarul ştiinţei iar din punct de vedere ştiinţific, primele gânduri de recunoştintă se îndreaptă
spre conducătorul lucrării, PROF. UNIV. DR. MUNTEANU NECULAI.
9
PARTEA I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
10
CAPITOLUL 1 - IMPORTANȚA ȘI TEHNOLOGIA DE CULTIVARE ÎN SISTEM
ECOLOGIC
11
Compoziția chimică a principalelor forme de ardei cultivat în % din substanța proaspătă
(Enăchescu,1981)
Tabel.1.1. Compoziția chimică a ardeilor
Componentul
la maturitatea
Ardei lung la
Ardei gogoșari
pentru
Cultură în câmp
Cultură în seră
maturitatea
fiziologică
fiziologică
Ardei gras
Ardei gras
Ardei iute
Ardei
boia
Substanță uscată 9,67 7,4 8,67 9,93 11,33 16,80
Apă 91,17 94,7 89,39 91,03 87,27 83,30
Celuloză 1,23 1,19 1,06 1,27 - 7,09
Cenușă 0,67 0,77 0,65 0,62 0,74 1,47
Acid ascorbic 221,20 142,80 182,10 194,20 208,10 202,53
(mg/100g)
În afara celor prezentate in tabel, fructele de ardei conțin și alte elemente cum ar fi :
- Magneziu 6-7 mg. .100g p.p.
- Potasiu 170 mg/ 100g p.p.
- Vitaminele B2 42mg/100g p.p.
Din punct de vedere al valorii energetice, aceasta este de 26 kcal/100g la ardeiul dulce și de peste
116 kcal/100g la ardeiul iute ( IBPRG, 1983). Partea utilizată a fructului este de aproximativ 80-
87 % din masa totală. Unele specii posedă și o valoare ornamentală, ardeiul astfel cumulează și o
anumită utilitate la plantă orientală de apartament.
13
Habitusul plantei este mediu dezvoltat sub formă de tufă globuroasă de până la 40-50 cm
înălțime și 30-40 cm diametru. În solarii și sere tulpina poate atinge înălțimi de 1.5 -2.2 metri.
1.5.2. Tulpina
Tulpina plantei de ardei este puternic ramificată, erectă,cilindrică sau ușor muchiată iar
ramificarea este de tip simpodial. Habitusul plantei prezintă o talie diferită ân funcție de soi, specie
și tipul de cultură. Formarea noilor lăstari se realizează după tăierea plantelor la 1-4 cm deasupra
coletului și așezarea acestora în condiții favorabile de mediu.
Acești noi lăstari sunt formați din mugurii laterali de la subsoara cotiledoanelor sau
subsoara frunzelo, care înfloresc apoi și fructifică. Recoltarea fructelor trebuie făcută prin tăiere
cu mare atenție deoarece ramificațiile tulpinii se rup foate ușor.
1.5.3. Frunzele
Frunzele ardeilor sunt simple, alterne, lung pețiolate, limbul este lanceolat, cu marginea
întreagă, până la oval, baza cumelă, ușor sinuoasă, vârful acut și cele două fețe netede, lucioase.
1.5.4. Florile
La ardei, florile sunt hermafrodite, actinomorfe, solitare, sau câte două așezate în punctul
de ramificare a tulpinilor. Fiecare floare se prinde prentr-un pedicel scurt. Caliciul este gamosepal
campanulat, terminal cu 5 dinți scurți. Corola este gamopetală si rotată 5(7) laciniolă, cu tubul
scurt, de culoare albă până la gălbuie.
Androcelul este format din 5(6) stamine, cu antere violete, unite cu tubul corolei. Gineceul
este bicarpelar sincorp, cu ovarul superior bombat, cu un stil terminal cu 2 lobi stigmatici.
Plantele sunt în cea mai mare parte autogame, polenizarea fiind directă și având loc la
începutul deschiderii florilor. Înfloritul și polenizarea sunt mai frcvente în orele de dimineață și se
produc mai rar după-amiază.
14
1.5.5. Fructul
Fructul plantei de ardei este reprezentat de o bacă uniloculară, puțin suculentă, de formă și
culori diferite, polispermă, caracteristici stabilite și definite în funcție de soi și varietate botanică.
Conform ( U.P.O.V ) a precizat nouă forme de bază ale fructelor de ardei. La fructele ce se află la
maturitatea tehnologică ( în verde), culoarea poate fi aprecită astfel; verde-închis, verde-deschis,
verde-gălbui, galben-auriu, galbel sulfuric, galben-ivoriu sau uneori purpuriu, violet închis sau
negreu.
În ceea ce privește fructele aflate la maturitatea fiziologică pot avea culoarea roșie cu
diferite inflexiuni de portocaliu sau galben-auriu. În țara noastră fructele preferate sunt cele de
ardei gras de culoare galbenă sau galben-verzuie.
Fructele au o mărime variabilă, de la câțiva centimetri diametru si câteva grame, până la
20-25 cm lungime, respectiv 250-300 g.
1.5.6. Sămânța
Forma seminței de ardei este rotund-turtită,cu suprafața puțin deformată, 3-5 mm în
diametru, culoarea fiind galben aurie sau galben cenușie.
Semințele au o longevitate de 4-5 ani în funcție de depozitare, masa a 1000 de semințe este
de 4-9g, un fruct formează în jur de 100-300 de semințe.
15
Din dorința de a avea plante cu un anumit grad de creștere și dezvoltare, la culturile de ardei
se utilizează răsadurile la momentul oportun, mai exact, la realizarea condițiilor optime
corespunzătoare cerințelor naturale ale speciei .
17
Totodată trebuie consemnat faptul că în cazul unei secete accentuate, inclusiv atmosferică,
aceasta determină fenomenul de defoliere a plantelor, ceea ce duce la o întârziere foarte mare în
dezvoltarea plantei.
Nevoile ardeiului pentru apă sunt maxime în perioada de înflorire,fructificare și creștere a
fructelor, perioadă în care se recomandă niveluri de până la 90% capacitate de câmp. În perioada
menționată seceta determină ulterior căderea mugurilor florali,a florilor și chiar a fructelor, ce pot
fi deformate,mici și veștejite din pricina deshidratării excesive.
În raport cu tipul de cultură ( solar,seră), însușirile substratului(capacitatea de reținere a apei
și conținului de săruri), condițiile de mediu, fenofaza și starea de vegetație, starea de sănatate a
plantei dar și paticularitățile hibridului folosit consumul de apă a ardeiului este diferit.
18
1.7.1. Pregătirea solariilor și a terenului
Asemeni culturii de tomate, pregătirea solariilor și a terenului cuprinde o serii de operațiuni
: dezinfecția solului, stabilirea necesarului uneltelor și construcției, montarea sistemului de
susținere, fertilizarea de bază a solului, etanșare spațiului de cultură, modelarea și afânarea solului.
După desființarea culturii anterioare, ân toamnă, se nivelează terenul și se realizează fertilizarea
de bază cu până la 80t/ha cu gunoi de grajd bine fermentat sau cu 100t/ha de gunoi semifermentat,
sulfat de potasiu 260-300 kg/ha și superfosfat 550-650 kg/ha, apoi se realizează mobilizarea
adâncă folosind mașina de săpat solul. În primăvară se realizează de asemenea lucrările următoare
: fertilizarea cu 350 kg/ha azotat de amoniu, se mobilizează superficial solul cu freza încorporîndu-
se cu acestă ocazie și îngrășământul, se realizează lucrarea de modelare a terenului în rțnduri
echidistante înalte, se intalează sistemul de picurare la plantă iar ân final se realizează mulcirea
solului cu folie de mulcire de culoare neagră.
19
1.7.3.1. Lucrările generale
În ceea ce privește aceste lucrări ele constau în : irigare, fertilizare fazială, completarea
golurilor, prășitul, combatrea bolilor și a dăunătorilor dar și reglarea de microclimat.
Ulterior plantării se asigură condițiile de prindere a răsadurilor, scopul acestei acțiuni este
de a iriga pe cât posibil fiecare plantă cu aprox 1 litru de apă, aceată lucrare este executată
dimineața. Completarea golurilor este lucrarea ce se realizează la 4-5 zile de la plantare, udarea se
realizează de asemenea și pentru fiecare plantă nouă. Irigările se realizează în totalitate prin
picurare, operațiune ce este recomandată a fi desfășurată continuu, cu această ocazie consumul de
apă se înjumătățește.
Afânarea solului și distrugerea buruienilor este o lucrare deosebit de importantă, se
realizează prin prașile, lucrare ce este necesară să se repete de 3-4 ori pentru o eficință cât mai
bună. Având în vedere faptul că organizarea culturii este pe straturi înălțate iar mulcirea este
efectuată, buruienile sunt prezente si distruse prin prașile numai printre intervalul dintre rânduri.
În funcție de cerințele plantelor utilizate în cultură și de rezultatul analizelor agrochimice
se realizează fertilizarea fazială. Ferilizarea fazială se efectuează de regulă de 4-6 ori în cultura de
ardei în solar. La primele două fertilizări se aplică azotat de amoniu,câte 100-150 kg/ha, de la
înflorit pînă la creșterea fructelor, iar la următoarele se aplică Complex III, cate 300kg/ha, în
perioada de creștere a fructelor. Voican și Lăcătuș (1998) prezintă un program orientativ de
fertilizare, conform acestui program, feritilizarea din perioada de vegetație se realizează prin patru
procese de fertilizare: primul înainte de înflorit, al doilea la începutul creșterii fructelor iar
următoare după prima și ulterior a doua recoltare.
Asemănător culturii din câmp în mare parte, combaterea dăunătorilor, în solarii este mai
complexă prin atacul mai puternic al agenților patogeni. Acest context cere măsuri de luptă
integrată inclusiv tratamente chimice conform materialelor din literatura de specialitate (
Marinescu și colaboratorii,1986; bratu și colaboratorii 2001). Dăunătorii cei mai periculoși sunt
reprezentați de acarieni, dintr aceștia amintim : acarianul roșu comun (Tetranychus urticae Koch)
și acarianul lat cu denumirea științifică( Polyphagotarsonemus latus Blanks). Alți dăunători :
musculița albă de seră( Trialeurodes vaporiorum West), omida fructelor (Helicoverpa armigena
Hbn) și păduchele verde al solanaceelor ( Macrosiphon euphorbie Thos).
În ceea ce privesc bolile întâlnite la cultura de ardei în solarii acestea sunt : mana ardeiului
( Phytophtora capsici), pătarea bacteriană a ardeiului( Xanthomonas camperstris pv. Vesicatoria),
fuzarioza (Fusarium oxyporum f.sp. vasinfectum) și făinarea ardeiului( Leveillula taurica).
Reglarea condițiilor de microclimat se face cu respectarea întocmai a recomandărilor literaturii de
specialitate ( Stan N. Și Stan T., 1999). În mod normal la executarea celorlalte lucrări de îngrijire,
se întâlnesc aerisirile mult prea energice, ceea ce duce la atenționarea personalului responsabil cu
lucrările, ca temperatura să nu scadă sub 20-24 °C.
Mulcirea terenului reprezintă o altă lucrare generală ce constă în acoperirea solului cu folie
de polietilena, această folie fiind aplicată înaintea plantării. În folie se execută orificii, răsadul fiind
astefel plantat prin intermediul acestora. Folia are rol de protecție împotriva buruienilor.
20
1.7.3.2. Lucrările speciale
Lucrările speciale de mare importanță pentru cultura de ardei în solar sunt : palisarea,
conducerea plantelor, dirijarea și stimularea fructificării, copilitul,cârnitul.
Palisarea reprezintă lucrarea ce se realizează folosind o sfoară pentru fiecare plantă.
Sfoara se leagă cu un capăt de tulpină, sub ramificație, iar celălalt capăt se leagă de sistemul de
palisare( sârmă tranversală a solarului pe direcția rândului). Prin intermediul acestei sfori se va
dirija un sinngur lăstar viguros, ceilalți lăstari fiind ulterior cțrniți deasupra primei inflorescențe.
Lucrarea ce reprezintă cumulul mai multor operațiuni este conducerea plantelor ce se
realizează prin înlăturarea butonilor florali de la primele 2-3 puncte de ramificare și totodată se
înlătură și lăstarii ce se află sub aceste noduri, se aleg 4-6 ramificații mai puternice, ce vor constitui
scheletul de bază al plantelor și din care se va alege unul singur până la final. Lăstarii ceilalți se
vor ciupi,după formarea a 1-2 flori. O lucrare facultativă este reprezentată de copilit, lucrare ce are
ca descrierie eliminarea lăstarilor sterili de la baza și interiorul tufei plantei.
Pentru a stimula creșterea ramificației tulpinii se efectuează lucrarea de îndepărtare a
primei flori/primului fruct. Primul fruct conform lucrărilor de specialitate ( Chaux CL., Foury CL.,
1994) nu va atinge parametrii de calitate ceruți , fiid afectat atât de stresul înregistrat de plante în
momentul plantării cât și de lumina redusă ca intensitate,temperaturile scazute ș.a..
O altă lucrare este reprezentată de cârnit, fiind importantă pentru obținerea fructelor de
calitate. Efectuarea lucrării se realizează suprimând vârful ramificațiilor principale la două frunze
după ultimul fruct (Dumitrescu și colab.1999).
Lucrarea specială definită prin îndepărtarea frunzelor bătrâne și posibil bolnave de la
partea inferioară a plantei se numește defoliere. Stimularea fructificării este importantă ân anii cu
temperaturi medii scazute și nebulozitate ridicată.
În decursul cercetărilor științifice realizate în ferma Adamachi, sa stabilit recomandarea
stimulării fructificării primelor flori cu soluție de L-Stim de concentrție 1:3000, de asmenea ,
stimularea se mai poate realiza prin două tratamente ce conțin Solex în concentrație de 1.5-2%
prin pulverizare fină și uniformă pe toată suprafața plantei(Dumitrescu și colab., 1998).
21
lustruite în funcție de necesitate, apoi se ambalează în cutii de carton ori în saci de polietilenă. În
perioada 5-10 iunie sunt posibile primele recoltări în zona I legumicolă, apoi în intervalul 15-20
iunie în zona a doua. Până în luna octombrie recoltările se pot continua.
2.2 Relieful
Componentă a Stațiunii didactice a Universitășii de Științe Agricole și Medicină Veterinară
Iași, Ferma horticolă '' V. Adamachi'', este subordonată atât administrativ cât și menegerial. Este
situată în apropierea Universității, mai exact pe versantul adiacent Dealului Copou, fiind înregistrat
în zona de silvostepă a Podișuilui Moldovenesc. Ferma horticolă se afla astefel la o distanță de
200metri N-V de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veteterinară, suprafață ce
înglobează terenul agricol dintre Gradina Botanică Iași și Liceul Agroindustrial Vasile Adamachi.
22
Ferma horticolă numarul 3 ''V. Adamachi" S.D. este definită ca amplasament de un relief
fragmentat, ce are 90-120 m altitudine și o pantă de 12-21%, cea mai mare parte din această
suprafață de află sub forma unui amfiteatru de origine naturală ce este format din versanți cu
expoziție sudică și sud-vestică cu panta între 10-25%.
Ferma este încadrată față de Municipiul Iași în partea de Nord-Vest, între coordonatele
geografice de 47°10'-47°15' latitudine nordica si respectiv 27°30' longitudine estică.
2.4.Elementele hidrografice
În ceea ce reprezintă raportul resurselor hidrice, teritoriul județului Iași este caracterizat de
o zonă centrală deficitară, încadrată spre V și E de sectoarele traversate de râurile Moldova, Siret
și Prut, răuri ce prezintă o serie de disponibilități.
Râurile și lacurile sunt alimentate doar cu 15-17% din precipitațiile medii anuale, destul de
mici, cea mai mare parte fiind consumată prin infiltrație și evaporație. Alimentarea principalăă a
raurilor este formată din zăpezi și ploi, fenomene ce participă la formarea scurgerii cu 80% în
sudul Câmpiei Moldovei și cu o pondere de 90-94% în zona înaltă din sudul și nordul județului.
Rețeaua hidrografică din județul Iași are o lungime de 2.323 km iar densitatea medie a rețelei este
de 0,44 km/kmp.
23
2.5. Condiții economico-sociale
În perioada 1977-1985 datorită organizării sistematizării teritoriului și a combaterii excesului
de umiditate, s-a modificat modalitatea de parcelare și distribuție a terenului cu plantații de pomi
și viță de vie, modificare ce în prezent crează condiții optime aplicării tehnologiilor diferențiate de
întreținere a plantațiilor.
24
Tabelul 2.1 Teritoriul Cadastral al fermei V. Adamachi
Nr.Crt. Categoria Adamachi
ha Stat Asociații
1. Arabil 8 8 -
2. Pomi total 25 25 -
Din care pe rod 19 19 -
3. Vii total 16,5 16,5 -
Din care pe rod 14 14 -
4. Fânețe 4,5 4,5 -
5. Pășuni - - -
6. Total agricol 54 54 2
7. Vegetație forestieră 3,5 3,5 -
8. Construcții 6,8 6,8 -
9. Neproductiv 7,3 7,3 -
10. Total exploatat 77 77 -
11. Cuvenit AG123/93 84 84 -
12. Ocupat abuziv 7 7 -
- Bazin de colectare;
- Pompă de apă;
- Filtru;
- Robineți + Garnituri;
26
Fig. 2.3 Schemă sistem de irigații solar
Folosirea acestui sistem nu numai că este imperios necesară în cultura de solar dar totodată
prezintă și o serie de avantaje din care amintim :
- Apa utilizată este distribuită la rădăcinile plantei, această nu se scurge la suprafața solului
sau pe aparatul foliar ;
- Apa este introdusă treptat în profunzimea solului, situție ce duce la stoparea ieșirii aerului
din sol ;
- Se pot administra pe această cale îngrașămintele, fertilizarea hidrolizantă fiind foarte facilă;
- Se înregistrează o economie de apă deoarece este folosită rațional și sub un control foarte
amănunțit ;
27
- Existența posibilității de programare electronică a regimului de irigare prin folosirea
sistemului computerizat .
- Pulverizator cu reglaje
28
Fig. 2.5. Solar legume
Solarul care este prezentat în lucrare este unul de tip individual format dintr-un schelet
mixt, acoperit cu folie specială de protecție din polietilenă cu grosime de 200 de microni și
rezistența U.V., cu realizarea încălzirii naturale, acesta fiind destinat producerii atât de legume cât
și de răsaduri.
Din punct de vedere a elementelor constructive, acest solar este construit din stâlpi din fier
cu dimensiunile de 5x5 cm. La acest tip de modul, lățimea diferă în funcție de tipul constructiv,
fiind de 10 metri ori de 20 de metri. Stâlpii sunt situați pe rând la o distanță de 2 metri. La coamă
înălțimea este de 2.6 metri la varianta de 10 metri modul, iar la cel de 20 de metri, înălțimea la
coamă este de 4 metri. În cazul ambelor modele, înălțimea la dolie este de 1,7 metri. Fixarea
stălpilor se face direct în pământ pe o adâncime de 0.80m pentru stâlpii de mijloc și intermediari,
iar cei laterali la adâncime a de 1 metru.
29
Determinarea pantei acoperișului este dată de diferență dintre stâlpii de la coamă și cei de
la dolie. Solarul acesta este construit din formele de legătură ( lonjeroane) din fier cu diametrul de
4-6 cm. Prin intermediul acestora se realizează legătura dintre stâlpiide susținere dar și asigurarea
echilibrului rigidității solarului. Confecționarea coamei este realizată din țeavă de fier cu grosimea
de 8-10 centimetri.
Pentru aerisire, sunt prevăzute pe toată suprafață solarului ferestre de aerisire, poziționate
mai exact la partea superioară a doliei și poartă denumirea de fusta solarului. Prin intermediul
acestei fuste, odată cu deschiderea ei pe o lățime de 50-60cm se realizează procesul de aerisire si
controlare a temperaturii.
Partea definitivă a construcției constă în așezarea și aplicarea foliei cu o grosime medie de
0.15 mm. Prin șipci se realizează fixarea prinderii foliei pe stalpii solarului, de reținut este faptul
că folia are în medie o durată de viață de aproximativ 4 ani.
30
PARTEA a II-a – CONTRIBUȚII PROPRII
31
Capitolul 3 – SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALUL ȘI METODA DE LUCRU
- În funcție de resursele naturale și tehnice ce pot fi asigurate, trebuie ales soiul pretabil cel
mai ușor;
- Înființarea culturii trebuie efectuată respectând cantitatea de semințe, epoca și materialul
de plantat împreună cu schema și densitatea de plantare;
32
- Lucrările de întreținere trebuiesc aplicate corespunzător și în concordanță cu tipul de
cultură;
Având în vedere aspectele prezentate mai sus scopul lucrării este de a stabili pretabilitatea
unui sortiment de ardei gras cultivat în cultura protejată, ecologic, în funcție de nesesitățile culturii
și ulterior găsirea și aplicarea celor mai bune metode cu privire la lucrările de fertilizare.
În vederea scopului propus, s-a organizat experiența sub forma unei culturi comparative unde
s-au monitorizat parametrii de creștere și dezvoltare a plantelor caracterizate de soiurile luate în
studiu.
33
Din punct de vedere a umidității relative aceasta are valori medii anuale de 70%, și este mai
coborâtă decât în celelalte regiuni ale țării. Precipitațiile cad sub formă de ploi în cea mai mare
parte a anului, excepție făcând intervalul cuprins între 23 noiembrie și 21 martie, interval in care
se înregistrează până la 48 de zile cu ninsoare. Lunile cele mai bogate în precipitații sunt mai și
iunie iar uneori luna iulie când se înregistrează până la 75 mm. Lunile cu precipitații sub formă de
ploi sunt lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie, în care se înregistrează 25-35 mm lunar.
Regimul vânturilor este caracterizat de o intensitate mare a vânturilor dinspre N-V și N,
cu predilecție în lunile de iarnă, în cele de vară vânturile bat dinspre S-V și S. Masele de aer
încărcate cu vapori de apă sunt aduse de vânturile din Vest, ele asigurând în medie precipitațiile
ce cad în zonă. Vânturile puternice sunt dăunatoare culturilor în câmp dar și pomilor.
Tabelul exemplifică regimul vânturilor înregistrat la Stația Iași.
Tabelul 3.1. Regimul vânturilor
Fregvența Vântului %
N N-E E S-E S S-V V N-V Calm
9,6 5,6 8,3 13,1 5,7 4,7 5,8 21,2 26,5
Viteza Vântului (m/s)
2,7 2,1 2,4 2,8 3,4 2,0 2,7 4,4 -
- Clasa solurilor neevoluate, trunchiatte sau desfundate constau în litosoluri tipice, soluri
gleizate, eredisoluri, coluvisoluri și soluri aluviale molice.
Pe lânga soluri prezentate în clasele de mai sus, în proporție de 30% sunt regăsite și
complexele de soluri : sol aluvial-coluvial, sol cenușiu- eredisol, sol brun-litos, sol cernoziom-
soloneț ș.a. .
34
Pretabilitatea solurilor pentru a fi arabile este caracterizată de 6 clase de aptitudine :
- Clasa I : Terenuri ce au o pretabilitate foarte bună în vederea culturilor de câmp;
- Clasa III : Terenuri clasificate mijlocii din punct de vedere al culturilor de câmp ce necesită
aplicarea măsurilor de amenajare și ameliorare;
- Clasa IV : Terenuri ce prezintă o pretabilitate slabă pentru culturi, acestea necesitând msuri
inteensive specifice ameliorării/amenajării;
35
În ceea ce privește plantarea răsadurilor, aceasta a fost executată pe un teren nemodelat, la
70 și respectiv 110 cm între rânduri și 40 cm între plante pe rând, asigurând o densitate de 27,767
plante la herctar.
Fig.3.1. Brillante F1
Bianca F1 – Este un hibrid cu destinație de cultură în sere, solarii dar și câmp. Deține o
capacitate bună de fructificare prin prisma faptului că este un soi foarte timpuriu. Fructele sunt
mari, cu 3-4 lobi de culoare gălbuie, cu o greutate medie de 150-200g.
36
Are un sistem radicular puternic, putere mare de creștere, internodii scurte, ceea ce îi
conferă un echilibru bun între creștere și fructificare. În cazul culturilor protejate, aproximativ 45%
din producția totală se obține la primele recoltări. Potențialul ridicat de producție este atins ușor
deoarece reacționează foarte bine la tehnologia de cultură aplicată corect.
37
3.2.4. Substanțele de fertilizare folosite în cadrul experienței
38
Interdependența existentă între efectul substanțelor biostimulatoare și factorii de mediu este
caracterizată de intensitatea radiației luminoase, durata de iluminare , regimul hidric, regimul de
nutriție, temperatura (înregistrată atât ziua cat și noaptea) și umiditatea relativă a aerului( Sociu și
Belcin 1972).
Conform studiilor substanțele biostimulatoare acționează preponderent la nivelul
internodurilor, acestea aflandu-se în momentul tratamentului în faza cea mai intensă de diferențiere
și alungire, concomitent este evidențiată stimulareaformării rădăcinilor și a îngroșării limbului.
Pentru cultura în solar, utilizarea acestor substanțe a determinat realizarea timpurietății
unor sporuri de producție. Cultura legumelor solanaceee în solar presupune realizarea unor serii
de corelații între diferitele verigi tehnologice, în așa fel încât să se realizeze o optimizare a acestora.
De cele mai multe ori,, diferența dintre eșecul și reușita unei culturi este dată de dibăcia rezultată
din acumularea inginerului sau, dupa caz, a tehnologului (Munteanu și colb.2008).
39
4.1.1. Rezultate privind influența asupra înălțimii totale a plantelor
În ceea ce privește înălțimea totală a plantelor de ardei luate în studiu, reiese faptul că din
punct de vedere a uniformității tuturor variantelor din cadrul experienței nu au existat discrepanțe
foarte mari între acestea.
Conform măsurătorilor efectuate după aplicarea tratamentelor a rezultat faptul că varianta cea
mai înaltă este reprezentată de soiul Brillante tratat (x) cu Veramin 0.025 % » 113,4 centimetri și
cea mai scundă varianta Export netratată » 98,30 centimetri.
Valorile prezentate (maxim/minim) sunt însemnate la ultima dată de efectuare a măsurătorilor (
Tabelul 4.1).
40
Înălțimea cea mai mare până la primul fruct este înregistrată la varianta cu soiul Export x
Veramin 0.025 % » 37,8 centimetri iar la varianta cu soiul Brillante F1 » 31,4 centimetri ,
reprezentând cea mai scăzută valoare.
Valorile prezentate (maxim/minim) sunt însemnate la ultima dată de efectuare a
măsurătorilor ( Tabelul 4.2).
41
folosite în ceea ce privește numărul de fructe sunt încadrate între datele de 13 iulie, 18 august și
13 septembrie.
În urma măsurătorilor se poate constata faptul că varianta superioară este reprezentată de
Brillante F1 x Veramin 0.025% » medie de 15,8 fructe/plantă, iar varianta cu cea mai mică medie
este reprezentată de Export » 10,8 fructe/plantă.
Valorile prezentate (maxim/mediu/minim) sunt însemnate la ultima dată de efectuare a
măsurătorilor ( Tabelul 4.3).
42
Pe parcursul experimentării în urma aplicării tratamentelor s-au efectuat observații și
determinări biometrice pentru principalele însușiri agroproductive a recoltei : timpurietatea
soiurilor din cultură, producția totală și dinamica producției de ardei pe luni.
4.2.1. Rezultate privind influența substanțelor asupra producției timpurii de ardei gras
Având în vedere zona de NordEst a României,în special pentru zona legumicolă a orașului
Iași,producția timpurie obținută în spațiile protejate este caracterizată de acea producție ce este
obținută până la data de 30 iulie a fiecărrui an ( Stan, 2010).
Măsurătorile și calculele asupra influenței substanțelor folosite asupra cultivarului au
evidențiat în ceea ce privește producția timpurie faptul că există 3 variante ce sedetașează cu un
spor pozitiv față de media experienței :
- Brillante x Veramin 0,025% » + 2,75 t/ha
Diferențele prezentate mai sus sunt pozitiv semnificative, în urma calculelor rezultând și două
variante cu un deficit de producție major comparativ cu variantele prezentate :
- Export ( netratat) » -1,78 t/ha
43
Tabelul 4.4. Producția timpurie
Cultivarul Producția timpurie Diferențele de SEMNIFICAȚIA
producție
Specificația Kg/Ha Procent% ( Kg/Ha)
Brillante F1 11046 101,12 1879,8
Brill x Pav 0.01% 12781 116,34 1923,5 ***
Brill x Eco 0.01% 12148,2 110,87 1871,7 **
Brill x Mold 0.01% 13245,4 121,72 2351,2 ***
Brill x Ver 0.025% 13620,8 83,21 2752.4 ***
Export 9042 87,65 -1781,3 000
Exp x Pav 0.01% 9534,8 83,89 -1214,6 00
Exp x Eco 0.01% 9133,4 97,87 -1672,5 000
Exp x Mold 0.01% 10607 94,21 -1532,4
Exp x Ver 0.025% 10244,5 93,63 -578,6
Bianca F1 10024 91,76 -834,8 0
Bia x Pav 0.01% 10146 94,22 -613,9
Bia x Eco 0.01% 10154 94,12 -638,8
Bia x Mold 0.01% 10182 94,14 -589,9
Bia x Ver 0.025% 10256,8 95,02 -527,8
Media 10757,3 100 0 Martor
experienței(Martor)
4.2.2. Rezultate privind influența substanțelor asupra producției totale de ardei gras
În urma calculelor producției totale de ardei gras în condițiile menționate, se orservă o
oarecare uniformizare a acesteia.
Diferențele apărute între cele 15variante sunt nesemnificative din punct de vedere a
calculelor statistice.
Valorile cât și diferențele producției totale sunt menționate in tabelul 4.5. .
44
Tabelul 4.5.. Producția totală
Cultivarul Producția timpurie Diferențele de producție
( Kg/Ha)
Specificația Kg/Ha Procent%
Brillante F1 44111,8 101,4 512,8
Brill x Pav 0.01% 44289,4 101,52 745,8
Brill x Eco 0.01% 44135,5 101,18 538
Brill x Mold 0.01% 44221,6 101,34 623.4
Brill x Ver 0.025% 44253,7 101,45 657,3
Export 42832,8 97,43 -643,4
Exp x Pav 0.01% 43287,3 98,37 -267,1
Exp x Eco 0.01% 43082,6 98,12 -594,8
Exp x Mold 0.01% 43376,9 99,23 -254,9
Exp x Ver 0.025% 43500,7 94,02 -1965,3
Bianca F1 41004,8 100,2 -257,9
Bia x Pav 0.01% 43616,8 99,34 -104,6
Bia x Eco 0.01% 43876,8 101,72 -132,5
Bia x Mold 0.01% 44355.9 99,89 811
Bia x Ver 0.025% 44098,8 101,32 512
Media experienței(Martor) 43598,8 100 0
- August varianta Bianca F1 x Veramin 0,025% înregistrează cele mai bune producții » 24,32
t/ha;
45
CAPITOLUL 5 – CONCLUZII
Prin intermediul acestei lucrări am pus în lumină în urma experienței create în ferma
V. Adamachi Iași, creșterea și dezvoltarea plantelor legumicole reprezentate de ardeiul gras dar și
modul și gradul de influență realizat prin utilizarea la fertilizare a substanțelor bioactive.
Concluziile trase constau în interpretarea rezultatelor obținute, astfel :
- Înălțimea totală a plantelor luate în studiu variază între 113,4 cm înregistrată la varianta
Brillante tratat cu Veramin 0,025% și 98,3 cm înregistrată la varianta Export netratată.
- Înălțimea până la primul fruct la platele studiate variază între 37,8 cm la varianta Export
tratată cu Veramin 0,025% și 31,4 cm înregistrată la varianta Billante F1.
- În cazul producției totale de ardei se înregistrează în urma rezultatelor o mică diferență din
punct de vedere statistic între variantele luate în studiu.
Eficiența aplicării substanțelor fertilizante este pusă în lumină de vigoare plantelor de ardei,
cât și de producțiile obținute.
Astfel variantele tratate cu Veramin au înregistrat în medie cele mai bune rezultate și au
determinat diferențe pozitive foarte semnificative și distinct semnificative față de variantele
martor.
46
BIBLIOGRAFIE
1. Butnariu, H., Indrea D., Petrescu C., Saviţchi P., Chilom Palaghia., Ciofu
Ruxandra., Popescu V., Radu Gr., Stan N. – (1993 ) - Legumicultură - Editura
Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti;
2. Ceauşescu, I., Bălăşa M., Voican, S., Stan, N. (1984) - Legumicultură generală
şi specială .Editura Didactică şi Pedagogică.Bucureşti;
9. Munteanu N., Stan N., Stan T. (2003) – Legumicultură vol II. Editura “Ion
Ionescu de la Brad”, Iaşi;
10. Munteanu N., Stoleru V., Stoian L., Fălticeanu M. (2008)- Bazele tehnologice
ale legumiculturii ecologice. – Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
11. Stoleru V., Imre A., ( 2007)- Cultivarea lrgumelor cu metode ecologice. Editura
Risoprint, Cluj-Napoca;
47
12. Ungureanu Gina, (2000) – Studiul efectelor unor substanțe bioctive asupra
diferențierii mugurilor florali la tomate. Teză Doctorat U.S.A.M.V. Iași;
13. Sociu S., Belcin D., (1972) – Aplicarea stimulatorilor de fructificare la legumele
solano-fructoase. Redacția Revistelor Agricole București;
14. Birescu L., Borlan Z., Târdea C., Mustea M., Chintea, Iurea V., (2009) – A
furostanol glycoside used in grape wine growing. Lucrări științifice , Universitatea
de Științe Agricole și Medicină Veterinară ''Ion Ionescu de la Brad'' Iași.
15. Blatt M.R., (2000) – Cellular signaling and Volume control in stomatal movements in
plants. Annual review of Cell Development Biology.
48