Replicarea ADN

Replicarea ADN-ului este procesul prin care se sintetizeaza ADN-ul.

A fost descries de catre Watson-Crick: fiecare catena a unei molecule de ADN se

comporta ca o matrita pentru sinteza unei noi molecule de ADN, iar secventa de
nucleotide din catena nou formata este determinata de complementaritatea bazelor.

Are loc in timpul fazei S a diviziunii celulare.

Pentru ca procesul replicarii sa se desfasoare intr-o perioada de timp rezonabila, sunt

necesare mai multe puncte de start ale replicarii (denumite repliconi).

Schematic, dubla spirala de ADN se separa in cele doua catene componente, formand o
structura in forma de Y, numita „furca de replicare”.
Etapele replicarii:

 Initierea (implica recunoasterea regiunii de pe o molecula ADN unde va incepe

procesul de replicare)
 Elongarea (cuprinde evenimentele ce se desfasoara la o bifurcatie de replicare,
unde catenele parentale sunt copiate in catene fiice)
 Terminarea (presupune incheierea procesului atunci cand molecula parentala a
fost complet replicata)

Mecanismele replicarii:
Initierea

 Sub actiunea unor enzime numite topoizomeraze, ADN-ul este despiralizat

 Catenele sunt separate de catre alte enzime, numite helicaze, iar proteinele SSB
(strand binding proteins) stabilizeaza catenele si impiedica respiralizarea lor
 Desfacerea ADN-ului are loc simultan in mai multe puncte, denumite repliconi, la
aceste nivele aparand „furcile de replicare” sau bifurcatiile de replicare in forma
de Y
Mecanismele replicarii:

 ADN-ul devine monocatenar, iar ambele catene se replica simultan, servind ca

matrite pentru catenele nou formate
 Pentru initierea replicarii este nevoie de enzima ARN primaza, care va aseza
primul nucleotid (ARN primer), iar apoi enzimele necesare replicarii, numite
ADN polimeraze (Pol ẟ si Pol α), vor elonga catenele
 ADN polimerazele prezinta doua caracteristici generale:

toate ADN polimerazele sintetizeaza ADN numai in directia 5’ → 3’

„nu stiu” sa inceapa sinteza unei catene, ci numai sa o alungeasca,
adaugand un nucleotid la extremitatea 3’ OH
Mecanismele replicarii:

 Polimerizarea celor doua catene care sunt antiparalele se va face diferit, deoarece
ADN polimeraza se poate deplasa doar in directia 5’ – 3’.

1. Pentru catena matrita 3’ – 5’, sinteza catenei noi (denumita leading strand sau
catena avansata) se relizeaza continuu, ARN primaza fiind necesara doar la
inceputul replicarii, iar apoi ADN polimeraza va adauga nucleotid cu nucleotid la
capatul 3’ OH.

2. Pentru catena matrita 5’ – 3’, sinteza catenei noi (denumita lagging strand sau
catena intarziata) se va face discontinuu cu ajutorul Pol ẟ, incepand din punctul
mai indepartat al furcii de replicare, prin sinteza unor fragmente de 100 – 1000 de
nucleotide, numite fragmente Okazaki, care apoi sunt legate cu ajutorul ADN
ligazei.
Mecanismele replicarii:

 Intr-o faza mai avansata a replicarii, primerii sunt indepartati atat din structura
catenei avansate, cat si din cea intarziata, dupa care golurile sunt umplute de ADN
polimeraza α.
 Replicarea este bidirectionala, avand loc in ambele sensuri, terminandu-se cand
ADN polimeraza ajunge la capatul repliconului.
 Replicarea este semiconservativa, moleculele de ADN fiice fiind formate dintr-o
catena veche si una noua.

ADN-ul mitocondrial:

 Mitocondriile sunt organite celulare a caror functie este producerea de energie.

 Cu toate ca majoritatea ADN-ului se regaseste in nucleul celulei (98%),
mitocondriile prezinta si ele ADN-ul propriu.
 Acest material genetic este denumit ADN mitocondrial (ADNmt).

Caracteristicile ADN-ului mitocondrial:

 Genomul mitocondrial are un ADN circular, bicatenar, format din 16.569

pb.
  Este format din doua catene: catena H (grea) si catena L (usoara).
 Intr-o regiune mica, denumita bucla CR/D, in care se afla situsul de initiere
al transcriptiei si replicarii, ADN-ul este alcatuit din trei catene: catena H,
catena L si o secventa ADN 7S.
 Genomul mitocondrial este compact si contine 37 de gene (28 pe catena H
si 9 pe catena L):

13 gene codifica enzime implicate in fosforilarea oxidativa

22 de gene codifica ARNt (de transfer)
2 gene codifica ARNr (ribozomal)

 Genele ADNmt nu contin introni.

 ADNmt nu este asociat cu proteine si nu contine ADN repetitiv.
 Numarul copiilor de ADN variaza de la o mitocondrie la alta, fiind intre 2 si 20.
 Codul genetic mitocondrial are o semnificatie diferita.
 ADNmt se transmite exclusiv pe cale materna.
 Rata mutatiilor in ADNmt este de 10-15 ori mai mare ca in ADN nuclear si, de
obicei, se produce fenomenul de heteroplasmie, intr-o mitocondrie existand atat
ADN normal, cat si cu mutatie.
 Mutatiile ADNmt produc boli neurodegenerative severe, cu un debut tardiv si
evolutie progresiva, precum: miopatia mitocondriala, sindromul Kearns-Sayre,
neuropatia optica ereditara Leber.

Acizii ribonucleici:

 Acizii ribonucleici sunt macromolecule, prin intermediul carora informatia

genetica este exprimata si vehiculata in organismul uman.

 Structura lor moleculara este foarte asemanatoare cu a ADN-ului, cu diferentele ca

glucidul din compozitie este reprezentat de riboza, in loc de dezoxiriboza, iar
timina este inlocuita cu uracilul. ARN-ul se regaseste in majoritate sub forma
monocatenara, insa poate forma si dublu helix in anumite conditii.

 Din totalitatea moleculelor de ARN regasite intr-o celula care este activa din punct
de vedere metabolic, ARNm reprezinta 3-5%, ARNr, 90%, iar ARNt, aproximativ
4%.
Tipuri principale de ARN:
1. ARN mesager (ARNm)
2. ARN de transfer (ARNt)
3. ARN ribozomal (ARNr)
4. Alte tipuri de ARN

ARN mesager (ARNm):

1. Rezulta din ARN mesager precursor (pre – ARNm) printr-un proces de maturare
(matisare) care presupune inlaturarea intronilor si protejarea extremitatilor.
2. Este o copie a secventei codante a unei gene si serveste ca matrita pentru sinteza
unei proteine.
3. Este exportat din nucleu in citoplasma, unde se leaga de ribozomi, si translatat in
proteina cu ajutorul ARNt.
 4. secventa de trei nucleotide reprezinta un codon, care este apoi tradus printr-un
aminoacid in proteina.
5. Marimea moleculei ARNm este direct proportionala cu dimensiunea peptidului pe
care il codifica. De exemplu, o secventa codana de 1000 de pb. va determina
formarea unei proteine cu 333 de aminoacizi.
6. Unele ARNm sunt comune tuturor celulelor, specificand proteine house-keeping,
iar altele sunt specifice anumitor celule, cum ar fi hemoglobina regasita doar in
hematii.
7. Intr-o celula exista cateva sute de molecule de ARNm diferite.

ARN de transfer (ARNt):

 Se gaseste in citoplasma celulelor

 Este o molecula mica de ARN, formata din 70-93 de nucleotide care transfera la
situsul ribozomal, in timpul translatiei, un aminoacid specific lantului polipeptidic
in formare.
 Intr-o celula care sintetizeaza activ proteine se regasesc simultan cel putin 50 de
tipuri de ARNt.
 Exista cel putin un ARNt pentru fiecare dintre cele 20 de tipuri de aminoacizi
regasiti in proteine.
 Are o structura particulara, prezentand un sit pentru atasarea aminoacidului si trei
bucle, dintre care una prezinta o regiune de trei nucleotide, denumita anticodon
pentru recunoasterea codonului din ARNm, de care se leaga prin legaturi de
hidrogen.
 Secventa anticodonului ARNt este esentiala pentru formarea lantului de
aminoacizi ai proteinei.
ARN ribozomal (ARNr):
1. Este sintetizat in nucleu
2. In citoplasma se combina cu proteine, fiind elementului majoritar din structura
ribozomului, avand atat rol catalizator, cat si structural in sinteza proteinelor prin
procesul translatiei.
3. Ribozomii umani contin patru tipuri de ARNr: 5S, 5,8S, 18S si 28S care intra in
componenta celor doua subunitati (mare si mica)
4. Ribozomii leaga ARNm si realizeaza sinteza proteinelor
5. Mai multi ribozomi pot fi atasati simultan la o molecula de ARNm
6. ARNr este regasit in cantitate mare in citoplasma, reprezentand 90% din totalitatea
ARN-ului.

Alte tipuri de ARN:

a) ARN mic nuclear (ARNsn) (small nuclear)
 Reprezinta un grup heterogen de ARN de 60-360 nucleotide
 Intra in constitutia spliceozomului, participand la convertirea pre – ARNm
in ARNm prin sectionarea si indepartarea intronilor
 Participa la procesarea altor clase de ARN
 Regleaza factorii de transcriptie
b) ARN mic nucleolar ARNsno (small nucleolar)
 Reprezinta un grup heterogen de ARN de 60-360 nucleotide
  Participa la biogeneza ARNr si ARNt
 Participa la reglarea matisarii alternative a unor gene
c) Micro ARN (ARNmi)
 Este o molecula de ARN de 21-22 de nucleotide
 Blocheaza translatia sau produce degradarea ARNm prin fenomenul de
„interferenta ARN”
d) ARN interferent mic (ARNsi) (small interfering)
 Este o molecula de ARN de 20-25 nucleotide
 Este utilizat posttranscriptional
e) ARN necodant lung
 Este o molecula de ARN cu o lungime ce depaseste 200 de nucleotide
 Este implicat in reglarea expresiei genelor prin modificarea cromatinei,
biologia telomerelor, amprentare, inactivarea cromozomului X