L4ae*ru4

64-4

CATALI|O
1001

BURGHIE
ELICIIIDALE

lndica!ii tehnice

G01{TrlrUT:
Pug.
t- Pnoesl de burghiere 3
L eqghie elicoidale-nofiuni si terminologie 4
l. f,aracteristicile constructive ale burghielor elicoidale 7
d €erecteristicile gdurilor executate prin burghiere cu burghie el'ieoidale 10
5. Hcatii perrtru alegerea burghielor 12
i. hplicarea burghielor 15
I. ffi,inerea burghielor 24
L Tsble anexii 27
t- bNdex alfabetic 48
 1. PROCESUL DE BURGHIERE
I,j':- :3 !A se reaiizeazi integral de cdtre cele doui tii;uri
r-'r:: 5 ie cSrre tiigul transversal (ultimul produce mai
fru;: '?re
!:--iere a materialului),
r-:*:*r:r :: :-rghiere prezinti urmitoarele PARTICULARITATI
il,rr;a iE a:a :-::edee de aschiere:
r arir*r*- ;.:l:iuIui realizat este sensibil egal cu diametrul
-
- Ire.rr:-li.::-z :r-: burghiere nu se poate defalca in prelucrare
d* *rcs;":- s ce fini1ie
* a i,rL?* 3-: s3 pct regla numai viteza $i avansul de agchiere,
ar.tiln: me; :: -c:,iere (egali cu 112 din diametrul burghiului)
r'*t r r -:g z: i
uns:n i- il:-:ie variazi in lungul tdi;urilor fiind zero in lun_
- lfu is-! :--E- I ll 5i maxim la virful tii;urilor _ rezultind
:irTrt n :: ?::i ere extrem de variate (cauza principald care
r*t:i -: :iie: carburilor metalice la burghiere)
'r1-r
- is'iliarll!r*€! r::- .r sl a cildurii din zona de aschiere ridici
!;*rtrr l*fii :* - 'a::ui ci aschierea are loc in suprafege inchise
;ll *=ilL *
'sq*T,rtil.:I -.RFIJ[-UI BURGHIULUI iN MATERIAL
* -b:.u :-r.-r{e-Eat aringe materialul, procesul de burghiere
TL:ertre,
,r*t -auur :-a-giesal pitrunde in material, forla de
agchiere
-:a-= rEpede iriisul transyersal produce 45+5|o/o
:-==--s
r r i:*:e::-i Cie a5chiere) tensionind puternic sistemul
m'd t--E- r rnasini gi producind arcuirea sa (arcuire
-
rT,n4*r-r r-::c- -
cr.ralE. cu rigiditatea sistemului), momentul
ilE il:,:t :*' cfESte neesen!ial.
gI-+ 3*:*:I 3.]N FI-INI CU TOATE TAISURILE
e:rs:: "- as:ast.i fazi trebuie si fie constanti forta si
-:rs-:_ :3 +c--e!-e.
:"': - m[ :|r- ;r: -: i]rrez giurii este relativ mici (fati de dia-
rrn*rt-u 1.,r*g- - "r'ir. forla si momentul de aqchiere cresc
'i:al-:s tl"-- - ,n_rluenta frecirii pe fa!ete gi a efortului
rEnulls tei::, -{aclrarea aSchiilor pe canale).
:" I r\uiii]r: nr,aa gi..r:' face problematici evacuarea aSchiilor,
:ssa:s :-:= ? o cresrere foarte variabili a fortei si a
n,rr]mirsrl.r - -e a;chiere. Procesul de burghiere devine
P.ff[R.I.![$)ER,EA VIRFULUI BURGHIULUI PRIN
lliqbfiTEru,Ai_
E Tiir*uil srir,lsversal inc'epe si pitrundi prin material.
G-ffi,6 Tiicuui transrersal pitrunde prin material, forla de afchiere
qi tensionarea sistemului piesS-burghiu-magini
descresc brusc, sistemul arcuiegte ?napoi dind nagtere -la
-deci
o mirire instantanee a avansului burghiului, ceea ce duce
la infigerea virfurilor tiigurilor ?n material Si prin aceasta
Procesul de burghiere a unei geuri (stripunse) parcurge rrei
ETAPE: intrarea virfului burghiului in material burghierea
din plin cu toate tii;urile -
pitrunderea virfului burghiului prin
material. Diagramele forlei- ;i ale momentului de aschiere se pre-
zinti principial astfel:
C
q'
ai'
B-C Tiiqurile principale intri treptat in agchiere, forta de
agchiere cregte, in continuare insi mai pu!in accenruat,
momentul de agchiere cre;te considerabil, tensionarea deci
$i arcuirea sistemului cresc in continuu,
ln aceasti fazl burghierea este indeosebi INFLUENIATA
de: simetria virfului burghiului (ascutirea pe masini),
valoarea unghiului virfului gi a unghiului de asezare
lateral, lungimea tiigului transversal (asculire tip A la
burghiele mari gi burghiele ascutite repetat) 9i zveltelea
(d/L) burghiului (burghie cit mai scurte).
instabil gi pot apare vibrafii torsionale ale burghiulu i
Evacuarea a;chiilor poate deveni chiar imposibili (pericol
de rupere a burghiului), fiind necesari retragerea bur-
ghiului pentru a evacua aschiile.
in aceasti fazi burghierea este ?ndeosebi INFLUENIATA
de: calitatea Iichidului de agchiere, dirijarea unei cantitdli
corespunzd.toare de lichid de ricire pini Ia tiisurile aflate
in a;chiere (aten!ie la burghiere orizontali), evacuarea
agchiilor (giuri adinci), ricirea virfului burghiului inainte
de fiecare burghiere.
In cazul executerii giurilor ?nfundate, procesul de burghiere
se terminA cu aceastd fazi.
Ia o cre;tere brusci a momentului de aschiere (pericol
de rupere a burghiului sau de desprindere a burghiuiui
sau a piesei).
G-H Pini la iegirea completi a virfului burghiului din material,
forla gi momentul de agchiere descresc incontinuu, obser-
vindu-se la momentul de agchiere influenta frecirii pe falete.
in aceasti fazd, burghierea este indeosebi INFLUINTAiA
de: fixarea burghiului;i a piesei, rigiditatea ma;inii, con-
struclia (rob.ustelea), tenacitatea gi lscu{irea burghiului 9i
de avansul de lucru. ' :
2, BURGHIE ELTCOIDALE - NOTTUNI 9t TERMTNOLOGTE

2.1 ELEMENTE CONSTRUCTIVE:

BURGHIU ELICOIDAL CU COADA CILINDRICA

BURGHIU ELICOIDAL CU COADA CONICA

ldttmea
Cap de
elecae"e

2.2 GEOMETRTA PARTil A$CHTETOARE:

Pasu/ e/hei cana/e/or

Cana/ e/batAa/

Bif tranare,.sa/
Dbmetru/ Fet'a de
fet'e/or de a1ezarepnnc,fo/i
afezare
6ecundare
Gnt/mea
mrezu/ui
lni(inea
fat'etei Wrfil tii1ului
Fat'a de
vtrfal telfu/al dega-1are
fransverea/ 2ep/asarea artb/i
tiqari/or pnncrpa/e

4
rotunlTt
T;i$ prnctpa/
aSezare secqndara' I ung mea ti i7u /ui pnbc ipal
2.3 UNGHIURILE BURGHIULUI:
in funcgie de sistemul de referinli (constructiv sau functional) qi de planul in care se misoari, se definesc la burghie urmltoarele
unghiuri:

srsrEMUL DE REFERTNTi CONSTRUCTIV SISTEMUL DE REFERTNTA FUNCTTONAL

Unghiurile de pozitionare ale tiigului, misurate tn:

Pfanul de bazi: Pr Planul tdigului: Ps Planul de bazi Planul tlisului

funclional: P." . fu nc-tional : P."

Unghiul de atac Er - Unghiul de atac _-

fu nctional Kre

Unghiul de atac Unghiul de atac com-

complementar tfr
I
plementar funcgional Vre

Unghiul de inclinare Is Unghiul de inclinare

funclional Ise

Unghiul de virf €r

U nghi u ri le de pozitionare ale suprafefei de degajare ;i de a$ezare, misurate in:

Plan u I Planul I Planul Planu I
' Planul PIan u I PIan u I Plan u I

normal pe de lucru Posterior ortogonal normal Pe de lucru posterior ortoSonal

tiig : Pn constructiv tii s, fu nc!ional fu nclional
fu nclional :Pne
Pn: Pnu PI Pp Po Pne : Pn I le Pp" Po"

Unghiul de degajare normal ate ral

I posteri or ortogonal
normal lateral posterior .l ortoSonal fu nclional funcgional fu ncgi on al fu nc!ional

]n ^,r
lr YPITo Yne TPe Yoe
- Unghiul de asculire posterior ortogonal
- normal ateral
I

normal lateral posterior -l ortogonal fu nc!ional fu nc!ional fu nc!ional fu nclional

9+l3nu 9r 9plP" Pne:Pn 9t"

D
PPC Fo"

Unghiul de agezare normal lateral posterior ortogonal

n6rmal lateral posterior I ortogonal fu ncgional fu nclional fu nclional funclional
.d.n d.l .Pp I o" c( ne &fe ePe o(oe

Curenj, burghielese caracterizeazl prin unghiurile laterale (mAsurate la

- virful tiigului).

UNGHIURILE LATERALE iN SISTEM DE REFERINTA

F 2.4
l//rfu/
rd/fu/u/
l?/vectrb
CONSTRUCTIV: prncpa/i Unghru/

UNGHIUL DE DEGAJARE LATERAL: tglr :;'* drec/ret

de aSthiere

unde: d : diametrul burghiului

: pasul .elicei canalelor
p 2r1ect'ia
Din reialie rezulti ci variazi in lungul tiigurilor principale, fiind oc ayan?s
maxim la virful tiiEului.
Dhecfub de apchfure
UNGHIUL DE A$EZARE LATERAL: Af
variazi de asemenea in lungul tiigurilor principale, fiind minim
!JNGHIUL DIRECTIEI DE A$CHIERE' te
yt:'l.o
la virful tiisului. Modul de varialie depinde de procesul de ascu-
tire utilizat. irnde s : avansul/rot
Din refapie rezulti ci 11 variazd in lungul tiigurilor fiind minim
la virful tiigului.
UNGHIUL DE ASCUTIRE LATERAL: Varia-tia unghiului direcgiei de agchiere in funclie de raportul
p1 : 90'- (yt + s/d (deci atit in funclie de avansul utilizat, cit 5i in lungul tiigu-
"t) rilor) nu influenleazi esenlial unghiul de degaiare lateral funclio-
UNGHTURILE L+TERALE iN SISTEM DE REFERINTA nal, are insi o influenli apreciabili asupra unghiului de agezare
lateral funclional, in special in cazul burghielor de diametre
FUNCJIONAL: mici (la care raportul s/d este mai mare in comparalie cu cazul
burghielor de diametre mari).
UNGHIUL DE DEGAJARE LATERAL FUNCTIONAL: Varialia unghiurilor in lungul tiigurilor pentru un burghiu de
^Y1e:ft1) d:17,5 mm, cu grosimea miezului de m:2,8 mm, pasul elicei
canalelor p:95 mm, in cazul utilizirii unui avans de s:0,25
mm/rot rezulci a fi:
UNGHIUL DE A$EZARE LATERAL FUNCJIONALI
&fe: rt -'fl

UNGHIUL DE ASCUTIRE LATERAL FUNCJIONAL:

0r" : 90'- (Y* * ot")
UNGHIURILE BURGHIULUI iN SISTEM DF REFERTNTA CONSTRUCTTV

*rrleregJ 4l
(P, )
.hrecNia printiPaii
v
constructiYi

N\
Vede?ea 3
(Ps)

y'edarea R
( p")
Pr : planul de bazd Punct tonstderat
;/ tdiTu/ui
Pt : planul d+ lucru constructiy &
Pc: planul Posterior lederea A
---7D r?
ps : planul teigului
t
+T-
P1 : planul normal pe t;is ^
P" : planul ortogonal

)i
5\ lntersectb
'p/ane,/pr
'Pe sriPPo

.niEctti FnuPal4
|
:**""1

UNGH|URILE BURGHIULUI iN SISTEM DE REFER{NTA FUNCTTONAL

hrect'ia de
'aschfui'e

Lse\1

Pps: planul de bazd funcgional

P1q: planul de lucru
Ppe : planul posterior funclional
.Drect'a prnapa/i
PsE : planul tii;ului func-tional D

pn" : planul normal pe tiiS, functional ,,

.Tirecfia de aSchlve
Peg: planul ortogonal funclional
.hrecf a de auans'

Sectrunea P-P

wh
{
htercecfu
plane/or
Pr" fi P., ntrec/D de
+"