3.

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ALE

BURGFE !ELOR ELICOIDALE
3.1 MATERI,{L: 3.5 BATAIA RADIALA A DiAMETRULUI
Bitaia radiali (TBr) se verifici fali de coada (cilindricd sau conici)
PARTEA ACTIVA: otel rapid cu rezistenld la rupere de minim a burghiului. La burghiele cu diametru sub 3 mm (inclusiv) cu,
800 N/mm'z(o1el rapid HSS, sau olel rapid cu cobalt HSS-Co)
coadi cilindrici,se verifici in locul bitiii radiale, rectilinietatea
sau otel aliat de scule.- - burghielor (TFr)
Curent, burghieleseexecuti de cdtre 1.5.R. din oqel rapid marca
Rp5 sau Rp3. T 3.2
COADA CILINDRICA: acelagi marerial ca partea active sau in
cazul burghielor construc!ie sudati olel cu rezistenga la rupere Toleranta bitiji radiale TBr
de minim 650 N/mm,. Burghie
COADA CON MORSE: olel cu rezistenli la rupere de minim
650 Nimm2.

Precizie ncrmali: cl.asa de Drecizie B

3.2 DURITATE:
3-10
10
0,06
0,0E
0,08
0,'t2
i o,rz
0,16
PARTEA ACTIVA: minim 760 HY (62 llR) pentru partea activd
din olel rapid Pnecizie merite: clasa de orecizie A
;i 740 HV (61 HRc) pentru partea activi din otel
aliat de scule.
3-10 0,04 0,06 .0,08
LOCUL DE VERIFICARE: pe diametrul exterior pe fagete. 10 0,06 0,08 0,12
La burghiele constructie sudati, duritatea minimi se extinde
minim pe o lungime de:
Iungimea canalelor minus 1,5 ori diametrul burghiului la bur-
- ghiele cu Iocul de suduri in afara canalelor. T ??
din lungim'ea canalelor la burghiele cu locul de suduri pe Tcleranta rectilinietitii TFr
-213
canale.
MULOCUL DE VERIFICARE: aparate.de incercare a duritigii.
COADA: minim 240 HV (240 HB) pentru burghiele la care coada
activi gi minim 190 HV (190 HB)
este din acelasi material ca partea
pentru burghiele construc!iesudatd.
LOCUL DE VERIFICARE: suprafata cozii.
MULOC DE VERIFICAR.E: aparate de incercare a durititii. 1) valabil $i pentru burghiele lungi pentru gdurit
prin bucgi <ie ghidare.
CAPUL DE EVACUARE A COZILOR CON MORSE SAU ANTRE- LOCUL DE VERIFICARE: pe diametrul exterior in lungul cana-
r{ORUL COZILOR CILINDRICE, minim 298 HV lelor.
(298 HB sau 30 HRc).
LOCUL DE VERIFICARE: suorafata capului de evacuare gi a
antrenorului. F 3.1

MULOC DE VERIFICARE: aparate de incircare a duritilii.

Observatii: determinarea duritetii con{orm standardelor din
grupa B 03.

3.3 DIAMETRUL BURGHIULUI

/ I
/ T 3.1
TOLERANIA: l;8 i

LOCUL DE VER|FICARE : oe fatete.

la virful teisului.
d (mm) I rg rmm)

MULOC DE VERTFTCARE:
micrometru, calibre, aparale de -3
controt, 3-6 -4,u4 MULOC DE VERIFICARE: ceas_ comparator, aparate de control.
REGULA GENERALA: in norarea 6-10 -0,0'18
intervalelor de dimensiuni, se sub- 1 0-18
-0,Q22
J 8-30
-0,0273 3.6 LUNGTMEA TOTALA $t LUNGTMEA CANALELOR
inlelege:
DE LA (EXCLUSIN _ PINA 30-50 -0,03
LA -r0,039 TOLERANJA: Lungimea totali gi lungimea canalelor este iimitati
{iNCLUSIV) 50-80
-0,046 intre Iungimile echivalente ale treptei imediat superioare si
inferioare de lungimi (ale treptei de diametre imediat 5uperioare"
respectiv inferioare) din standardul dimensionil respectiv. in.
cazul cind Ia burghiele cu coadi con Morse, lungimea totali ime-
diat superioari sau inferioarl intri in domeniul unei alte mirimi
3.4 CONICITATEA INVERSA A DIAMETRULUI ale conului Morse, lungimea maximi, respectiv minimi admisi-
bili este egali cu lungimea totalS imediat superioari, respectiv
inferioari, minus diferenla de lungime a conurilor. Prin aieasti
reglementare devine posibild. executarea burghielor cu diametre
Curent, in scopul reducer,i frecirii pe fatete, diametrul burghielor intermediare gamei recomandate din seriile de burghie din pro-
descre5te spre coadi. duclia curenti, firia fi necesar de a scurta burghiul sau ca el si
VALOARE: normal (0,02a0,08) mm/100 mm nu se incadreze in lungimile standard ca fiind prea scurte.
I-OCUL DE VERIFICAR.E: pe diametrul exterior pe falere. Aceastd reguli este conformi cu recomandirile ISOiR 235 9i
MULOC DE VERIFICARE: micrometru, aparate de control. ISO/R 494 Si se va aplica la seriile dimensionale ale burghielor
Conicitatea inversi se extinde la burghiele cu coada cilindrici: la care lungimea canalelor si lungimea rotald sinr funclii ie dia-
uniform peste toati lungimea burghiului sau metrul (STAS 4566, ST,A,S 573, STAS 575, STAS 7881, STAS 8156,
- pe lungimea canalelor, coada fiind cilindrici, de diametru egal STAS 8157, STAS 574, STAS 6727-73). Ea nu se aptici seriilor
- cu diametrul burghiului la finele conicitelii inverse. dimensionale ale burghielor la care Iungimea canalelor ;i lungimea
Burghible cq diametru sub 1 mm (inctusiv) sint executate firi totali nu sint funclii de diametru (burghiele extralungi conform
conicitate inversS. lsO/DIS 3291 ;i ISO/DlS'3292).
in produc-tie curente, intreprinderea de Scule Riqnov utilizeazA LOCUL DE VERIFICARE: la virful burghiului.
urmitoarele toleranle pentru lungimea totali gi lungimea cana-
lelor. F 3.4
T 3.4

Lu ngi mea 6 6 120 315

totali sau
a canalelor -30 -315 -1000
MULOC DE VERIFICARE: micrometru, etc.
Toleran!a +0,5 +1 +1,5
mm
3.12 iNGRO$AREA MTEZULUI
M|JLOC DE VERIFICARE: subler, ;abloane eti. Burghiele se executi curent cu grosime variabili a miezului
ingrogarea miezului-sensul de creqtere a grosimii miezului -
3.7 COADA CILINDRICA: fiind spre coadi.
Vezi punct. 3.4 conicitatea inversi a diametrului. VALOARE: ingrogarea miezului este funclie de:
. diametrul, seria dimensionali (lungimea canalelor) Si de tiPul
3.8 COADA CON MORSEi geometriei pirlii aqchietoare.
l.S.R. utilizeazi Ia burghiele de tip N urm;toarele valori ale ingro-
DIMENSIUNI Sl ToLER;i;conform STAS 248 $lrii miezului:
MULOC DE VERI.FICARE: calibre mangon con Morse.
T 3.6
3.9 CAPUL DE EVACUARE A COZILOR
Diami:trul burghiului
CON MORSE:,
Dimensiuni gi tolerante conform STAS 248
Burghie
0,6]o,e-rll
exrrascurte I 2,2 mm/100 mm
,3.10 ANTRENOARELE COZILOR CILINDRICE
scurte lr,eTtoo rm ] i,5/100 mm lt.rTtoo r,n
Antrenoarele Ia burghie cu- coadi cilindrici se executA curent
numai la burghiele la care aceste antrenoare sint specificate Ia lungi I 0,9 mm/100.mm
execulia curenti. in standardele dimensionale respective (de
exemplu: burghiele cu coadi cilindrici armate cu plicuge din LOCUL DE VERIFICARE: in lungul canalelor.
carbu.ri metalice). - MULOC DE VERIFICARE: micrometru, etc.
Execulia cu antrenor la toate celelalte burghie cu coadi cilindrici
se menlioneazi in comandl gi este considerate execulie speciali. ,
Pind la aparigia unui standard care si reglementeze dimensiunile 3.13 EXCENTRICITATEA MIEZULUI
gi toleranlele antrenoarelor, ISR executi (la burghie cu diametre ABATEREA: APs T 3.7
mai mari de 3 mm) antrenoarele cu urmitoarele dimeniiuni:

F 3.2
I,-, 2-31 3-18118-30]30-sol > 50

nu se condilioneazi
gz rlt4"ll
LIjF +-
- - -.-+$i 0,1 I 0,1s | 0,2 I 0.3

LOCUL DE VERIFICARE: F 3.5

T 3.5 la virful. burghiului
- fali de diametrul
d ,le I'1"
burghiului

3 -3,5 1,6 12,2 10,2 11-13 I 6l 6l 0,4

3,5-4 212,2 10,2 13-1s | 7171 0.4
4 -4,5 2,2 2,5 | 0,2 .18-21 I 8l 8l
1s-18 0.4 MULOC DE VERIFICARE: ceas comparator.
4,5-5,s 2,s I 2,s 0,2 10l't0l' 0,4
5,5-6,5 330,2 21-24 | 11 11 | 0,6 3.14 LATTMEA FAIETELOR:
6,5-8 3,5 3,5 0,2 24-27 | 13 13 | 0,6 VALOARE: << normal > litimea fatetelor se incadreazi in limitele
8-9,5 4,s 4,5 ) 0,4 27-30 l14l 14l 0,6 din diagrami. Burghiele cu diametre sub 0,6 mm (inclusiv) se
9,5-11 5 s 10.4 executi firi fatete.
F 3.6
10
3.11 GROSIMEA MIEZULUI:
6,3
VALOARE: <normal > grosimea miezului se incadreazl in Iimi-
tele din diagrami. F 3.3 1 2l
R
\ 10
16 t
I
/0 n
I a
4 d
t
1A
*\ q16

"" 0.1 a25 0.63

' a16' 1.6 4 10 21 63
/ 0j ' / 25 6,3 t6 @ 100
0bnetrul burghrU/ut (mn) +
^$

s
LOCUL DE VERIFICARE: la virful burghiului.
\5 MULOC DE VERIFICARE: micrometru.
F 3.7
 F 3.8 3.17 UNGHIUL ViRFULUI BURGHIULUI
TOLERANIA: Cbndili de rectilinietate a t;igurilor principale
impun realizarea virfului burghiului in toleranli de ;g30 fali
de valoarea nominali pentru tipul respectiv de burghiu.
Valori recomandate ale unghiului virfului sint redate in tabelul
de mai jos (extras din STAS R 1370).
T 3.8

Tipul Unghiul
Material prelucrat burghiu-
virful ui
lui

t
s Oleluri ;i ogelurl,turnate, nealiate sau
d\ aliate,:
$ r,e400-700 N/mm2 sau 115-205 HB 118"'
R
t r':700-1200 N/mrnz sau 205-350 HB N '130'
$
\ Oleluri inoxidabile N 14Ao
)s Ogeluri austenitice D 140"

Fonte cenugii: 140-200 HB N 1 180

200:-240 HB N '1180
peste 240 HB N (D) 1 180

t Fonte maleabile N 1180

;r1'uz 2;1/r; ;;u ,)'15/t*ru4%torrooio,, Alami: pini la Am 58 D (N) 1q8''
-Dbmetru/ lurght'u/ui (mm) + de la Am 60 N 1 180
Aliaje: Cu Ni (Alpaca) N '1180
Cupru J
-
diametrul burghiului d 30 mm -. M (N) 1400
3.15 UNGHIUL DE DEGAJARE LATERAL:. .. diametrul burgt{uli.ri d 30 mm N 140"
Aliaie de aluminiu
agchiere cu agchii lungi M (N) 140"
VALOAREAT <i normal > unghiul de degaiare lateral (egal cu agchiere cu a;chii scurte N . ',400
unghiul elicei canalelor) se incadreazi in valorile din diagrami' Aliaje de inagneziu D (N) 1400
Exceplie fac burghiele destinate special prelucririi gdurilor Nichel N 1 '180
adinci. Aliaie de zinc D (N) 1180
LOCUL DE VERIFICARE: t-- F 3'9 Compozigie D (N) 1180
la virful tiisului. A-) Materiale plastice presate
MULoc DE VERIFICARE: Y lA I grosimea S d D 800
aparate de control, gabloane, etc. \\tra
ll'r) Sd M 80"
Materiale plastice stratifi cate D (N) 800
AE] Celuloid M (N) 140"
q,,, Eboniti gi materiale plastice presate
.. .
1,. (pl aci) D (N) 900
Marmorl D 800

3.16 UNGHIUL DE A$EZARE LATERAL:. . . Tipurile de geometrie a pirlii agchietoare indicate in parantezi
se vor utiliza numai ca solutie de comfromis.
VALOAREA: este funclie de diametrul burghiului, de materialul LOCUL DE VERIFICARE:
prelucrat, etc, (valori recomandate 7.2) 3.10 Unghiul format de tiigurile principale.
LOCUL DE VERIFICARE: MULOC DE VERIFICARE:
pe fa[eti la virful tiigului.
F 3.11

MULOC DE VERIFICARE: aparate de control,'glbloane, etc'

3.18 BATAIA TAI$URlLoR PRINCIPALE: 3.19 RUGOZITATEA SUPRAFETELOR

TOLERANIA: TBrt VALOARE T 3.10

T 3.9
Rugozitatea (Ra) maximl pe suprafefele:
6 5-10 | '.'o
Clasa
d (mm) TBrt (mm) de Pre-
de
fetel
aqe-
or I

I cizie a fa!e- canale-

burghiu- telor tor
clasa de
precizie B
j 0,,, | 0,18 | ,,, lui pri nci-
Pa re

clasa de
1-; I "rl 1,6 | 1,6 3,2 3,2 1,6

"
precizie A
0,8 I 0,8 I 1,6. | 1,6 0.8

LOCUL DE VERIFICARE:
in lungul tiigurilor principaie fa1l de diametrul burghiului' *) pentru burghie cu diametru sub d : 1 mm
MUt-OC DE VERIFICARE: Ra:0.8 m
ceas comParator F 3.',t7
LOCUL DE VERIFICARE: pe suprafelele respective. I
MIJLOC DE VERIFICARE: etaloane de rugozitate, aparate de
control, etc.'
Observalie: denumirea curenti de ( falete >> se referi la faletele
(proeminente) ale .fepel6r de agezare secundare.
 4. CARACTERISTICILE GAURILOR EXECUTATE PRIN
BURGHIERE CU BURGHIE ELICOIDALE
Giurile executate prin burghiere cu burghie elicoidale se carac-
terizeazi Dri n :
CALITATEA GAURILOR care inglobeazi curenr, noliunile de:
precizie dimensionali (diametrul efectiv al giurii in raport cu
diametrul ei nominal 9i cu diametrul burghiului),- abaterile de
4.1 FAcToRll CARE INFLUENTEAZA CALITATEA $l ABATERTLE DE poZtTtE ALE GAUR;LoR EXECUTATE
PRIN BURGHIERE
FACTORUL BURGHIU:
MATERIALUL BURGHIULUI: compozilia chimici, trata-
mentul termic, termochimic sau sDecial (macro _ si
microstructuri), duriratea si rezistenia la compresiune,
la incovoiere, la torsiune, tenacitatea, stabilitatea muchiei
a;chietoare, rezistenta la uzuri mecanici prin frecare 9i
la temperaturi, tendinla de formare a tiigului de depunere,
conductibilitatea termici, etc. Influenla materialului bur-
ghiului apare in special la adoptarea regimului de agchiere
si in procesul de uzur:i a burghiului. DIMENSIUNILE
BURGHIULUI: diametrul, coniciiatea inversi, zvelteqea
(raportul inrre lungimea liberi 9i diametru). PARAMETRI
GEOMETRICI : tiisul transversal (lungime: inclinalie,
for:mi), grosimea miezului, ?ngroganea hiezului,. Iitimea
, falgtelor, unghiul de degajare lareral (egal cu unghiul
eliqei canalelor), unghiul virfului burghiului, unghiul de
agezare lateril, geometria canalelor elr'coidale. RUGOZI-
TAIEA SUPRAFETELOR de degajare 9i de a;ezare prin-
cipale. ABATERTLE DtMENSIONALE, de formi gi de
pozitie : toleranla diametrului, simetria virfului burghiului,
bitaia radiali. AS.CUTIREA BURGHIULUI: normitA sau
speciali. UZURA BURGHtULUI.
FACTORUL MASTNA St DtspoztTtvE AJUTATOARE:
PRECIZIA STATICA. Abaterile de pozirie ale arborelui
principal 9i ale locagului port-burghiu (bitaia radiali,
coaxialitatea cu direclia de avans, starea locagului), jocul
arborelui principal (axial ;i radial), perpendicularitatea
mesei, abaterile de formi (planeitate) 9i de pozirie ale
Suprafetelor de bazi ale dispozitivetoi (ae fixare)'si ale
' bucgelor de ghi,dare (coaxialitatea cu axa arborelui principal,
' axa burghiului 9i direclia de avans).
4.2 PRECIZIA DIMENSIONALA A GAURILOR EXECUTATE PRIN BURGHIERE
Diametrul giurilor executate prin burghiere in cazul unei producpii de serie se incadreazi curent in urmitoarele toleranle:
normali, rigid itate
Dispersia diametrelor alezajelor realizate prin burghiere in
aceste cimpuri de toleranle relativ mari, se datore5te variatiei
condiliilor de agchiere, acestea fiind numai par!ial controlabile.
De exemplu: prin execulie, diametrul nominal al burghiului si
geometria sa nu s?nt aceleagi, ci se incadreazd in anumite cfmpuri
de tolerante, prin reasculire.Simetr;a virfului se realizeazi de
asemenea numai in anumite toleranle iar diametrul burghiului
gi geometria virfului se modificd prin reascutire. Din cauza coni-
citelii inverse gi a ingrogirii miezului, tiigurile burghielor sint
supuse uzurii, etc. De asemenea, piesele in care se executi giu-
rile nu au materialul cu duritate, omogenitate, structurA, etc.,
identici, ci gi acestea se incadreazi in anumite limite. Asupra
toleranlelor aleza.ielor se poate acfiona cunoscind cl: tendinfa
de lirgire cregte cu asimetria virfului burghiului, cu cresterea
regimului de agchiere (vitezi 9i avans in special la giurirea in
metale ugoare), cu cregterea zveltelei burghiului, cu progre-
sarea uzurii burghiului (lirgirea cregte relativ pu!in cu progre-
sarea normali a uzurii, dar cregte rapid prin uzuri neuniformi
sau disti'ugerea accidentali a unuia din viifurile tiigurilor).5i ci
ldrgirea este funclie de materialul in care se executi alezajele
(lirgirea este maximi Ia fonte, medie la oleluri si minimi la
metale ugoare si la otelurile tenace, in care cazuri diametrul giu-
formi ale giurilor (abaterea de la cilindricitate conicitate
-
si abaterea de Ia circularitate-ovalltatea-giurilor) -
9i rugo-
zitatea suprafegelor.
ABATERILE DE POZITIE ale giurilor (abaterea de la pozilia nomina-
ld, perpend icularitatea giu ri lor, paralelismu I intre doui giuri, etc.).
PRECIZIA DINAMICA: rigiditatea maginii, narura si am-
plitudinea oscilatiilor produse, rezonanla masinii, uni-
formitatea vitezei ;i avansului realizat de maSini etc.
FACTORUL PIESA:
MATERIALUL PIESEI: agchiabilitatea (compozijia chimici,
structura metalograficS, proprietilile fizice: rezistenta la
curgere, la forfecare gi la rupere, tenacitatea, alungirea
specifici, elasticitatea, duritatea, tendinta de sudare la
rece gi de ecruisare, conductibilitatea termici) qi omoge-
nitatea materialului (duritate, porozitili, sufluri, goluri,
giurile prin 2 materiale diferite, inclusiuni etc.). iitrucit
c_ondiriile de agchiere,.diferi esenlial in funclie de procedeul
de agchiere (burghiere, strunjire, frezare, alezare, etc.)
agchiabilitatea unui material trebuie determinat pentru
fiecare procedeu de lucru in parte, neexistinc .o caracte:
risticd comunn. GEOMETRIA PIESEI: stabiliratea 9i rigi-
ditatea piesei, par:alelismul suprafelelor p.rin care se gdu-
regte, natura giurii (de trecere sau infundate), pozi{ia
giurii, raportul intre diametrul $i adincimea giuiilor.
FACTORUL CONDITII DE LUCRU:
REGIMUL DE ASCHIERE: viteza (m/min) 9i avansul (rot/
mm). LICHIDUL DE A$CHIERE: natura sa, debitul, 'pre-
siu.riea, etc. POZITIA SUPRAFETELOR plESEl: perpendi-
cularitatea suprafelelor in gi prin care pitrunde burghiul
fali de axa 9i direclia de avanl a burghiului, calitatea pre-
centruirii (adincimea, perpendicularitatea ei, abaterea ei de
Ia pozitia ncminald, centruirea ei fali de axa burghiului
etc.). MODUL DE GAURIRE: cu sau firi bucgd de glid"ru
sau precentruire. FIXAREA plESEl: rigiditatea fixdrii,
pozitionarea corecti.
T 4.1
ghidare.
ghidare.
rilor poate fi chiar mai mic
ca diametrul burghiului). De aseme_
nea, dispers,iadiametrelor efective _a.le alezafelor realizate este
maximi la fonte, descrescind la oleluri gi fiind minimi la prelu-
cra,rea metalelor ugoare. Reducerea toleranlei alezajelor'prin:
red'rcerea (h7, h6, h5) sau schimbarea pozitiei cimpului de tole-
ran{i al diametrului burghiului, prin utilizarea unor burghie
de..precizie mirite (clasa de piecizie A) reascufite corect, prin
aplicarea unor asculiri speciale, (de obicei greu realizabile si
foarte greu reproductibile in condigiile cie proiductie) prin redu-
cerea regimului de agchiere, reducerea timpului intre doui reascu-
!jri sau prin utilizarea unor procedee speciale de ricire duce
de obicei la cheltuieli de productie mirite, de reguli nejustificate
fali de efectul realizat. Realizarea alezajelor cu d'iametre cu tole-
ranle mai restrinse in condi!iile unei produclii de serii este eco-
nomici numai prin burghiere urmati de lirgire, respectiv pentru
alezaie cu toleranle 9i mai restrinse prin burghieie urmati de
lirgire 9i alezare. (Exceplie face produclia de uiicate unde cu un
9.trqiiu _bine ascu!ir se pot realiza alezaje in toleranle H 11
(.1 1Ol To.lerantele alezajelor realizare prin burghiere in con-
ditiile-productiei de serie,_asiguri executarea in t6leran(i a gdu-
rilor. inainte de filetare (H 12),. a giurilor de trecere pentru
guruburi, giurilor pentru nituri, etc,
4.3 cONIcITATEA cAunIIOn EXECUTATE PRIN T 4.2
BURGHIERE
Este influenlatd in piimul rind de MATERIALUL PRELUCRAT,
Material Rugozitatea suprafelelor giurilor Ra (um)
influenga regimului de agchiere (viteza gi avansul), a diametrului
gi a uzurii burghiului fiind neesenliali. Conicitatea alezajelor fonti Ra: 3,2 : 12,5 um
este minimi la giurire in fonti, medie la giurire in opel 9i maximi olef Ra : 4 um dar si pini Ia Ra : 16 trm
la giurire in metale ugoare (unde atinge in medie 0,001 mm/1 mm metale ugbare Ra : 6,3 -12,5
12,5 um dar gi peste Ra : 16 urn
adincime gauri).
-
4.4 ABATEREA DE LA CIRCUTARITATE (OVALITATEA Realizarea unor rugozitili mai mici este de obicei Iegati de sci:
$r PoLTGoNALTTATEA) cAURTLOR EXECUTATE PRrN derea productiviti!ii. Rugozitdli economice s-au dovedit a fi
BURGHIERE Ra: 6,3 um Ia giurire in fonti 9i olel 9i Ra: 12,5 la gl,u-
rire in metale ugoare care se a;chiazi cu agchii lungi.
Este influenlati in primul rind de DIAMETRUL BURGHIULUI
(este mai pronungati la diametre mari) 9i de MATERIALUL PRE-
I-UCRAT (minimi la giurire in fonti, medie la gdurire in olel 9i 4.6 ABATERTLE DE pOZtTtE ALE GAURTLOR EXECU-
maximi Ia giurire in metale u5o.are) si mai pulin de regimul de TATE PRIN BURGHIERE (ABATEREA DE LA POZITIA
-LA
agchiere gi de uzura burghiului. ln medie abaterile de Ia circula- NOMINALA, DE LA PERPENDICULARITATE, DE
ritate se incadreazi in 0,02-0,05 mm, dar pot atinge 9i 0,1-
0,2 mm Ia alezajele executate in metale ugoare'(in speci-l in partea PARALELISM
- iIqTRE DOUA GAURI, etc.)
'de intrare a burghiului), dar 9i 0,01-0,02 mm la giurirea in fonti
sint in principal funclie de: BURGHIU (simetria virfului, Iungi-
si oteluri. mea tAi$ului transversal, uzura, zveltelea gi diametrul burghiu-
lui); de STAREA MA9lNll Sl A DISPOZITIVELOR(jocul radial
4.s RTJGOZTTATEA SUPRAFETELOR GAURTLOR sau axial, bitaia radiali a arborelui principal, starea locagului
,EXECUTATE port-burghiu, perpendicularitatea mesdi etc.), de CONDITIILE
PRIN BURGHIERE DE LUCRU (regimul de agchiere, in special avansul, modul de
Este influenlati in primul rind: de REGIMUL DE A$CHIERE (la executare a giurilor-cu sau firi bucgi de ghidare sau pr6{en-
giurire in fonti gi olel influenla avansului este mai pronunlati tr:uire, precizia gi calitatea precentruirii, centrarea gi fixarea
rizuri; la giurire in metale ugoare influenla vitezei de a;chiere- piesei, rigiditatea fixirii piesei, prelungirea la executarea
este mai pronunfati la viteze mici de agchiere, agchierea are giurilor cu diametre mari, perpendicularitatea - suprafe+elor,
-
loc mai mult prin smulgere, iar influenla avansului este cons!- etc.), de PIESA in care se execut; giurile (natura materialului,
derabili ,numai la viteze de agchier.e mari),.9i de natura MATE- structura metalografici, duritatea uniformitatea ei, omoge-
RIALULUI PRELUCRAT (rugozitatea 9i dispersia rugozitilii este -
nitat€a materialului,. paralel ismul su prafetelor gi rigiditatea piesei,
minimi la gdurire in Ionti, medie la giurire in olel gi maximi raportul intre diametrul gi ddincimea giurilor, etc.). La giurire
la giurire in metale ugoare. in medie se obgin prin burghiere liberl (firi bucgi de ghidare sau precpntruire), abaterile de pozilie
urmitoaiele ru!ozitili.ale suprafelelor glurilor: ale giu.rilor se incadreazl in generll in urmitoarele toleranfe:

T 4.3

Precizia Diametrul gdurilor (d) mm

O-lU 1 0-18 18-30 30-50 s0-80 80-120

Toleranta abaterilor de pozi.tie ale centrelor giurilor (mm)

medie +0,4 +1 +1,5 *2,5 J-?

grosolani +0,8 +1,5 tztJ IT L6

La executarea giur.ilor cu adincime p?nd Ia 5 x d, abaterile de F 4.',1

pozilie se incadreazi in precizia medie, abaterile fiind mai mari
la executarea g[urilor mai adinci.
Abaterile de pozilie ale giurilor se reduc in cazul in care piesa
execute mi$carea de rotalie (exemplu: burghiere pe strung)
sau cind, atit piesa cit 9i burghiul se rotesc (se reduce in special
tendinta de deviere a burghiului).
 5. lNDtcATil PENTRU ALEGEREA BURGHIELOR
Pentru a soluliona optim un anumit caz de prelucrare in special
tn -
,ceea ce. p;'.ivegte alegerea sculei - problema de prelucrare
trebuie priviti in ansamblu. Se recomindi parcurgeiea urmi-
toarei scheme (schema generali fiind particularizatiprin exem-
prlrcarea pentru cazu I burghierii):

ASPECTELE PROBLEMEI DE PRELUCRARE:

Geometria suprafelei Prelucrate,

Procedeul de geometria piesei ce se va prelucra in Conditiile de lucru: Dimensiunea nominali a
Prer ucrare ansamblu, geometria maginii pe care se
materialul piesei gi alte condi!ii suprafelei prelucrate
executi prelucrarea, impuse de ma;ini gi piesi.

de exemplu:
Bu rgh iere Configuralia suprafegei prelucrate Agchiabi I itatea material u I ui piesei, Dimensiune nominali a
in trepte etc.) forma agchiilor rezultate si rezol- alezajului
(alezaj cilindric; conic, burghiat.
Adincimea alezajului (in raport cu varea problemei evacuirii agchi-
diametrul alezalului). ilor.
Geometria piesei in ansamblu (locul Stabilitagea maginii gi a piesei.
de prelucrare ufor sau greu accesibil). Natura alezajelor prelucrate:
Modul de fixare a sculei in masini giuri de trecere sau infundate,
(prin mandrin, in alezai con Morse Sensul de a$chiere.
etc.).

ADAPTAREA SCULEI LA ASPECTELE PROBLEMEI DE PRELUCRARE SE REALIZEAZA PRIN:

Genul sculei Seria dimensionali a sculei Tipul sculei

Dimensiune nominali a
sculei
deci de exemplu prin:
Burghiu burghiu cu parte activi cilindrici, materialu pirlii active a bur-
I diametrul nominal al
(elicoidal sau conici in trepte etc. ghiului bu rghiul ui
cu canale lungimea pirtii active ;i lungimea geometria gi parametri
d re pte) totali (in raport cu diametrul nominal) active, sensul de aschiere
forma cozii: cilindrici, conicd etc. (vitezi;i avans), mediul de ricire-
u ngere

Seria dimensionali, tipul ;i dimensiunea nominali sint in strinsi nominale recomandate o cuprinde seria scurtd. de burghie eli-
interdependenti, nefiind posibili sau nefiind ra!ionalA orice com- coidale (d : 0,2 f 00 mm), celelalte serii dimensionalJ cuprin.
binalie intre aceste elemente. Asigurarea stabiliti!ii necesare zind numai game- de diametre preferenliale, mai restrinse. ihiar
a burghiului, impune de exern-plu ca tipurile de burghie speci- ;i in cadrul seriei scurte de burghie elicoidale, varianta cu coadi
fice prelucririi materialelor greu agchiabile s; se. execute numai conicd cuprinde in domeniul 3 14 numai o gami restrinsi
in seriile dimensionale scurte. Alegerea.sculei corespunzdtoare de diametre nominale. -
.pste intotdeauna gi o problemi economici, fiind necesar de a T 5.2
analiza randamentul sculei (productivitatea realizati) in compa-
rafie cu cheltuielile aferente (cheltuieli de achizitii, timpul de gama generali a diametrelor d'e burghie (mm)
achizilie, cheltuielile de depozitare,de intrelinere etc.). in ac"st
sens se recomandi evitarea sculelor speciale si utilizarea pe scard
cit mai largi a sculclor normalizate (standardizate) ca serie dimen- ,0,2 0,22 0,25 0,28 3 3,2 1
sionali, tip gi dimensiune nominali, Aceste scule asiguri bene- ,0s ,1
'3,11 ,15 1 1 1,2 1,2s ,3 1 3-
ficiarilor cheltuieli gi durate minime de achiziIie (fiind produse 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6 14
in serie, in loturi de fabrica!ie suficient de mari pentru a asigura' 14,25 14,5 14,75 15 1s,25 15,5 32
cheltuielile de produc!ie minime) Si un minim in ceea ce pri- 32,5 33 33,5 34 3.4,s 3s 51
vegte stocul minim necesar, de scule gi cheltuieli de intrelinere 52 53 .54 5s 56 57 100
a sculelor (reasculire etc.). Neexistlnd <sculd universall> care
si lucreze cu acela;i randament optim in condi!ii diferite de Se recomandi de a -tine cont de
lucru, diversificarea tipurilor de scule (ca material, geometrie urmitoarele, la alegerea burghie-
lor elicoidale:
Si parametri pdr!ii agchietoare a sculei) devine o problemi pri-
mordiald, Pentru a putea asigura producitorilor de scule gi in
aceste condilii, loturile minime de fabricalie adecvate unei pro-
-5.1 SERIA DIMENSIONALA A BURGHIELOR ELICOI-
DALE:
duc(ii de serie, deci in final beneficiarilor cheltuieli minime de
fabrica!ie adecvate unei productii de serie, deci in final benefi- BURGHIELE CU LUNGIMI MINIME POSIBILE SINT CELE MAI
ciarilor cheltuieli minime de achizilie,. se impune reducerea ECONOMICE.
gamelor de serii dimensionale si de dimensiuni nominale. Astfel Tendinla de a utiliza burghie cu lungimi mai mari ?n scopul
normalizarea interna!ionali cu privire la burghiele elicoidale de miririi numirului de reascufiri posibile este neeconomici, sta-
uz general stabilegte ca serii dimensionale: seria burghielorextra bilitatea redusi a acestor burghie deter.minind gi reducerea dura-
scurte'(cu coadi cilindrici), seria burghielor scurte (cu coadi biliti!ii lor intre doud reascu!iri. Drept indice pentru stabilitatea
cilindrici sau conici),seria burghielor lungi (cu coadi cilindrici) burghielor, se utilizeaze naportul lungimii canalelor (l), respectiv
;i seria burghielor extralungi (cu coadi cilindrici sau conicd), a lungimii totale (L), fali de diametrul burghiului (d). pentr-u ale-
fiecare serie dimensionali cuprinzind o gami de diametre 'nomi- gerea seriei corespunzdtoare a burghielor, se recomandi de a
nale recomandate diferentiat, Gama cqa mai largi de diametre utiliza;
 DIAGRAMA (F 5.1) reprezinti rapor4ul: lungimea can4lelor / F 5.1
diametrtil burghiului (l/d) penti-u sbriile normalizate de" bufghi6
in compara(ie cu raportul: adincimea giurilor/diametrul giu-
rilor. Observalie: in cadrul seriilor dimensionale, raportul I/d 500
la burghiele cu diametre mici este mai mare ca la burghiele cu
diametre mari, fiind in concordanli cu necesitilile reale, raportul
adincimea giurilor / diametrul giurilor fiind in general mai mare
la giurile cu diametre mici. EI
100
1
I

I
,0"

a^(
R

Lungimea canalelor (mm) *

F. 5.1 500 400 300 200 100 10xd 8xd 6xd 5xd
EL EL EL EL EL EL EL EL EL Adincimea giurilor
\ TL

100
4xd 2xd 1xd 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Diametrul burghiului (mm)
Seriile dimensionale ale burghielor elicoidale:
ES seria extrascurti, S seria scurti, L sbria lungi, LBgh seria
lungi pentru giurire prin bucgi de ghidare 20 30
EL seria extralungd,lSO, EL73 seria extralungi STAS 6727-73 Zbnetru/ burghru/ui (mm) +
TABEL DE RECOMANDARE (T 5.3) la care se va line cont de observalia de mai sus T 5.3

.Adincimea
- Se recomandi Standardul dimensional al seriilor Recomandare pentru
giu rilor seria dimensionali dimensionale de burghie cu coadi uti I izare :
diametr4l giurilor de burghie
cilindrici con ici '

.max3xd
-.,_..-!i
extrasqr'rti srAs 4s66 prelucriri in condilii.grele sau
f- ,a nstabi Ie '
,
i I
max5xd scu rta STAS s73
rst'i STAS 575 'pielucrili curente - /
=f5-10l x -d ru,nga STAS pentru executarea giurilor adinci
sau burghiere prin bucgi de
peste 10 x d extral u ngi tso 3292 STAS 6727 ghidare

TABELUL COMPARATIV AL LUNGIMILOR BURGHIELOR ELI-

COIDALE (vezi pe coperti)
OBSERVAJIE: Cu exceplia seriei de burghie extralungi, lungimea
canalelor gi lungimea totali sint funcgii ale diametrului burghiului.
Burghiele elicoidale din seria extralungi au pentru diametrul
nomin.il 2:4 trepte de lungimi (lungimile fiind numere normale).
Seria burghielor lungi pentru giurire prin bucgd de ghidare
(STAS 8156 cu coadi cilindrici 9i STAS 8157 cu coadi conici),
precum gi seria burghielor extralungi cu coadi conici STAS
6727 editia 1973, se vor retrage treptat din fabricalie (in diagrama
F 5.1 aceste serii au fost reprezentate cu linii intrerupte), fiind
inlocuite cu seriile dimensionale conforme ru reglementirile
internationale lSO.
5.2 TIPUL BURGHIULUI
RANDAMENTUL MAXIM LA BURGHIERE SE REALIZEAZA CU
BURGHIELE CU PARTEA ACTIVA ADAPTATA CA MATERIAL
GEOMETRTE Sr PARAMETRI LA CONDtTilLE DE LUCRU
Tipul burghiului este determinat in principal de agchiabilitatea
materialului prelucrat. Ca criterii ale a5chiabilititii se pot utiliza:
. durabilitatea burghiului, forla gi momentul de agchiere, modul
de formare, forma gi modul de evacuare a a;chiilor, rugozitatea
.;i precizia dimensionali a giurilor executate etc, Pentru a ratio-
naliza diversificarea tipuriior de tcule a;chietoare, in general
tipurile de scule au fost grupate in scule de tip N, D gi M, dome-
niile lor de utilizare fiind recomandate prin STAS 9901 (vezi an.,u
anexi). intrucit aceasti defalcare s:a dovedit a nu fi suficienti
pentrg cazul burghielor elicoidale,s-au dezvottat din aceste.tipuri
de scule subgrupe de tipuri (vezi T.3.8) care prezinti o adaptare
;mai buni a geometriei gi parametrilor pirlii active a burghiului
la condiliile de lucru (atit la agchiabilitatea materialelor prelucrate,
cit gi de exemplu la condi{iile ingreunate de evacuare a agchiilor
in cazul executirii giurilor adinci). Observafie: pentru a u$ura
evacuarea agchiilor se utilizeazi la executarea giurilor adinci,
burghie elicoidale cu secliuni mari ale canalelor gi cu unghi de
degaiare lateral (egal cu unghiul elicei canalelor) mirit. Delimi'
tarea intre giuri adinci gi <<.giuri de adincime normali )) nu este
rigidi, ci depinde de -diametrul alezaiului executat precum Si de
materialul prelucrat. In general se considere giuri de adincime
normali, giurile cu adincimi egale cu (3-5) ori diametru. Din
multitudinea de tipuri de burghie elicoidale, l.S.R. consideri ca
fi ind acoperitoare utilizarea urmitoarelor tipuri ale ciror caracte-
ristici sint redate in tabelul T 5.4 9i al ciror domeniu d'e uti-
lizare rezulti din tabelul T 6.'t .
 T 5.4

. Unghiul Unghiul Tipul de Grosimea Ingro;area Aria Materialul Recomandat pentru executarea
Tipul de de asculire miezului miezului canalelor pirtii actiye giurilor in:
rghiului degajare virf (cu re ntd)
lateral

normal 1 18" normali normali normali normali otel rapid sau olel (nealiat sau aliat), fonti,
olel aliat de cupru elqctrolitic alami, alpaca,
. scule silumini (Si 11yo), aliaje de Zu
gi Ni

N-Co normal 1 180 tip A miriti normali normali olel rapid cu otel aliat cu r 900 N/rnm2, fontd
cobalt aliati duri, aliaie de Ni
NCL ; meiid'.. 130o tip C miriti foarte olel rapid executarea giurilor adinci ln
I'
otel
mare si fonti :

N 130 normal 1 300 tiP A miriti normali normali olel rapid cu otel cu r 900 N/mm2,
cobalt olel inoxidabil, otel termorezistent
sau refractar, alami speciali, bronz,
Ti ;i aliaie de Ti

NIO mirit 1 300 tip miriti normali normali otel rapid cu oteluri inoxidabile, termorezis-
cobalt cente, ttTl -:9i alia.ie
-^--- -t:-:- r^
de Tl
Tl.

140" normali normali foarte mici miriti olel rapid olel nealiat cu r 500 N/mm2,
cupru, aluminiu slab aliat, silu-,
mini (Si 11/), materiale plastice.
MCL mirit 130o tip A miriti foarte ogel rapid executarea giurilor adinci in cupru,
mare aluminiu,, silumind, aliaje de mag-
ne2iu

reo us 11E" ' normali normali foarte mici mirit6 ogel rapid alami (Am 58), aliaje de magneziu,
materiale termo-plastice (Plex!-
glas)

D I 30 redus 1 300 tip B miriti normald normali olel rapid cu olel manganos
cobalt

D80 reo us 800 normali normali foarte mici miriti otel rapid materiale duroplastice, ebonitl

CM reo us 115o normali miriti normali normalI carburi metalici materiale cu acliune abrazivi pro.
(tip A) nunlati ca: fonti, tabli de arc,
bronz dur

CM 85 red us 850 normali miriti normali normali carburi metalici materiale duroplastice (exemplu cu
intirituri din fibre de sticli
etc.).

Tipurile de burghie NCL 9i MCL sint destinate in special.prelu-
cririlor in cadrul cirora evacuarea agchiilor prin canale este pro-
blematici (cazul giurilor adinci). ln ceea ce privegte utilizarea
burghielor elicoidale armate cu plicule din carburi metal.ice
(tipul CM) trebuie menfionat ci din cauza condiliilor nefavora-
bile de agchiere care caracterizeazi procesul de burghiere (in
spe,cial a varialiei vitezei de alihiere. in lungul tii;urilor prin-
cipale), utilizarea carburilor metalice la burghiere este limitati.
Acest tip de b:rghie se recomandi a fi utilizat in cazuri in care
materialele prelucrate au proprietili abrazive pronun{ate (fonte,
bacheliti etc.), 9i in cazurile in care burghiele din ogel rapid nu
mai pot asigura un randament minim (de exemplu in cazul giu-
ririi inolel aliatcur1500M/mm2 9i duritatemai mare de45HRc).
De asemenea nu este rajional a utiliza tipurile de burghie
executate din olel rapid cu cobalt pentru prelucrarea matdria-
lelor curente.

5.3 PRECIZIA BURGHIULUI regte o oarecare stringere a dispei':iei dimensionaie a giurilor

La prelucriri curente,se recomandi utilizarea burghielor de pre-
cizie normali (clasa de precizie B). Burghiele de precizie miriti
(clasa de precizie A) se recomande a fi. utilizate in condilii
in care este necesar a asigura o dispersie mai restrinsi a pro-
prietililor de aqchiere ale burghielor (ca de exemplu la giurire
cu capete multiax, magini automate li agregate) sau cind se urmi-
executate prin burghiere (vezi gi 4.2). Pentru a utiliza rational
burghiele de precizie miritd, este necesar si se asrgure recon-
dilionarea lor corespunzitoare (se va utiliza numai asculirea pe
magini) 9i de a executa burghierea pe ma$ini cu rigiditate miriti.
In aceste condilii de utilizare, eficienla acestor burghie se ya
resim!i. indeosebi la executarea giurilor cu diametre mici'si
la executarea giurilor de adincimi mai mari.