Studiu Asupra Eficienței Unor Tratamente Conservative Hormonale Ale Aparatului Reproducator La Cățea Și Pisică

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
SPIRU HARET
STUDIU ASUPRA EFICIENȚEI UNOR TRATAMENTE

CONSERVATIVE HORMONALE ALE APARATULUI
REPRODUCATOR LA CĂȚEA ȘI PISICĂ
Coordonator Științific:
Lect. Dr. Paul Grigorescu
Absolvent:
Elena Rodica Cioartă
Bucureşti 2018
CUPRINS
LISTA FIGURILOR............................................................................................................3
LISTA TABELELOR...........................................................................................................3
LISTA GRAFICELOR........................................................................................................3
2. INTRODUCERE..................................................................................................4
PARTEA I- STUDIU BIBLIOGRAFIC..............................................................................5
1. NOŢIUNI DE MORFOFIZIOLOGIE A APARATULUI GENITAL FEMEL
LA CARNIVORE................................................................................................................6
1.1. PARTICULARITĂŢI ANATOMICE ALE APARATULUI GENITAL FEMEL LA
CARNIVORE...................................................................................................................6
Ciclul sexual la căţea......................................................................................................16
Ciclul sexual la pisică.....................................................................................................18
Reglarea neuro-endocrină a ciclului sexual....................................................................18
I.4. FIZIOLOGIA LACTAŢIEI......................................................................................19
I.5. AFECŢIUNI ALE APARATULUI GENITAL FEMEL ŞI GLANDEI MAMARE
CE POT FI TRATATE HORMONAL............................................................................21
I.5.1. PIOMETRUL ŞI ENDOMETRITA CU CERVIX DESCHIS...............................21
I.5.2. ANESTRUL PRELUNGIT...................................................................................24
I.5.3.HIPERESTRUL ŞI SINDROMUL DE NIMFOMANIE.....................................25„
I.5.4. INCONTINENŢA URINARĂ POST OVARIECTOMIE....................................26
(OVARIOHISTERECTOMIE).......................................................................................26
I.5.5.PSEUDOGESTAŢIA ŞI LACTAŢIA DE PESUDOGESTAŢIE...........................26
I.5.6. TUMORILE GLANDEI MAMARE....................................................................30
I.5.7. AGALAXIA..........................................................................................................32
2. PARTEA A II-A CERCETĂRI PERSONALE...................................................33
2.1.Scopul Lucrării.........................................................................................................34
2.2.Materiale şi metode...................................................................................................35
2.3. REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII................................................................44
2.4.CONCLUZII.............................................................................................................66
REZUMATUL LUCRĂRII...............................................................................................67
SUMMARY.......................................................................................................................68
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................69
2
LISTA FIGURILOR
Figură 1.1 Aparatul reproducator femel la canide...................................................9
Figură 1.2 Reglarea hormonala a functiei reproductive la femela.....................................19
Figură 2.1 Prezentarea produsului comercial FERTAGYL...............................................36
Figură 2.2 Prezentarea produsului comercial Receptal.....................................................36
Figură 2.3 Prezentarea produsului comercial Interocine...................................................37
Figură 2.4 Prezentarea produsului comercial Folligon......................................................39
Figură 2.5 Prezentarea produsului comercial Chorulon....................................................40
Figură 2.6 Prezentarea produsului comercial Propalin......................................................41
Figură 2.7 Prezentarea produsului comercial Galastop.....................................................43
Figură 2.8 Starea de apatie prezenta la o femela cu lactatie falsa (cazul 9)......................65
LISTA TABELELOR
Tabel 1.1 Principalele caracteristici ale ciclurilor sexuale la căţea şi pisică......................16
Tabel 1.2 Principalele modificări survenite în timpul ciclului sexual la căţea..................17
Tabel 1.3 Hormonii care determină dezvoltarea şi funcţionarea mamelei........................21
Tabel 1.4 Medicamente şi doze folosite în tratamentul incontinenţei urinare...................26
Tabel 2.1 CAZUL 1- FOAIE DE OBSERVAŢIE................................................................44
Tabel 2.10 CAZUL 10- FOAIE DE OBSERVAŢIE............................................................53
LISTA GRAFICELOR
Grafic 2.1 Frecvenţa afecţiunilor tratabile hormonal pe specii.........................................60
Grafic 2.2Afecţiunil tratabile hormonal la căţea...............................................................60
Grafic 2.3 Afecţiunile tratabile hormonal la pisică............................................................61
Grafic 2.4 Frecvenţa afecţiunilor tratabile hormonal pe varsta.........................................62
Grafic 2.5 Frecvenţa afecţiunilor tratabile hormonal, animale de rasa si metisi...............63
Grafic 2.6 Numărul animalelor cu semen clinice de incontinenţă urinară în funcţie de
perioada trecută de la sterilizare........................................................................................64
3
1. INTRODUCERE
Ȋn ultimii ani, creşterea animalelor de companie, mai cu seamă a câinilor şi pisicilor,

a luat o amploare fără precedent. Acest lucru se datorează, pe de o parte, dorinţei omului
modern de a-şi apropia, într-un fel sau altul, o bucăţică de natură, iar pe de altă parte,
reprezintă fără îndoială şi un trend al societații actuale.
Este evident faptul că această creştere numerică a fost însoţită şi de un aflux sporit
de pacienţi în clinicile şi cabinetele veterinare. Patologia carnivorelor de companie tinde,
din ce în ce mai mult, să se apropie de cea a omului, iar abordarea diagnostică şi
terapeutică trebuie să ţină pasul cu această evoluţie.
Un loc din ce în ce mai important în cadrul acestei patologii îl deţin afecţiunile ce
pot beneficia de tratament hormonal. În aceste condiţii, confruntaţi cu o patologie relativ
nouă şi cu produse hormonale care nu întotdeauna sunt concepute special pentru speciile
canină şi felină, mulţi medici veterinari comit erori terapeutice cu urmări mai mult sau
mai puţin grave pentru animal sau pur şi simplu îşi declină competenţa în astfel de
situaţii, trimiţând cazul către clinicile mai mari.
Datorită tuturor acestor considerente, lucrarea de faţă se doreşte a fi un ghid practic
de hormonoterapie a aparatului genital şi a glandei mamare la căţea şi pisică.
Lucrarea este structurată conform normelor în două părţi: o parte generală, care
reprezintă un studiu bibliografic actual asupra morfostructurii şi, mai ales, fiziologiei
aparatului reproducător şi glandei mamare la carnivorele domestice, precum şi asupra
principalelor afecţiuni de la aceste nivele care pot beneficia de terapie hormonală şi o
parte de cercetări proprii.
Această a doua parte cuprinde cazuistica luată în studiu, care provine din Clinica de
Reproducere, Obstetrică şi Tulburări de reproducere a Facultăţii de Medicină Veterinară
Spiru Haret Bucureşti și din alte două cabinete private, sub formă de fişe de observaţie
clinică, precum şi prezentarea produselor hormonale şi a protocoalelor terapeutice
utilizate.
Un capitol rezervat concluziilor şi recomandărilor de ordin practic, precum şi
bibliografia care cuprinde un număr de 19 titluri, încheie această lucrare de diplomă.
4
PARTEA I- STUDIU BIBLIOGRAFIC
5
1. NOŢIUNI DE MORFOFIZIOLOGIE A APARATULUI
GENITAL FEMEL LA CARNIVORE
I.1. PARTICULARITĂŢI ANATOMICE ALE APARATULUI

GENITAL FEMEL LA CARNIVORE
Aparatul genital femel este sistematizat în trei unităţi morfofuncţionale:

 gonada femelă (ovarul) ce produce ovulul;
 tractusul genital (sau căile genitale) care cuprinde: oviductele, uterul, vaginul,
vestibulul vaginal şi vulva;
 mamela, ca şi glandă anexă.
Ovarul
Reprezintă gonada femelă şi îndeplineşte două funcţii în procesul de reproducţie:
- o funcţie exocrină de producător ciclic, la intervale regulate sau sezonal a
gametului femel.
- o funcţie endocrină, de elaborare a progesteronului şi hormonilor estrogeni,
necesari pentru nidaţia zigotului şi dezvoltarea embrionară.
La canide ovarele sunt mici, ovoidale, şi plasate mai cranial decât la alte specii (la
nivelul vertebrelor L3-L4). Sunt complet închise în bursa ovariană, care comunică cu
cavitatea peritoneală printr-un orificiu îngust, dispus medial.
Felidele au ovare mai mici şi sunt închise într-o bursă ovariană, care comunică larg cu
cavitatea peritoneală.
Oviductele
Oviductele, tubele uterine sau salpinxurile sunt organe bilaterale, cu aspect flexuos.
Prezintă trei porţiuni: pavilionul, corpul şi extremitatea uterină.
Pavilionul sau infundibulul este extremitatea abdominală a oviductului, cu aspect de
pâlnie. Corpul se extinde în sens caudal, legând pavilionul de extremitatea uterină, prin
care oviductul se deschide în cornul uterin, prezentând o uşoară strangulaţie.
6
La canide şi felide, oviductele sunt lungi şi flexuoase. Cranial se deschid în bursele
ovariene, iar caudal delimitarea cu vârful cornului apare mai tranşantă.
Uterul
Se prezintă ca un organ tubular interpus între oviducte şi vagin. Prezintă trei
porţiuni: coarnele uterine, corpul uterin şi cervixul.
Canidele au uterul dispus în cea mai mare parte în cavitatea abdominală. Coarnele
uterine sunt dispuse divergent (în „V”), lungi (15-20 cm), rectilinii şi subţiri. Fiecare
ligament larg prezintă câte un ligament rotund foarte dezvoltat, care trece prin traiectul
inghinal inserându-se subcutanat. Uterul la felide este proporţional mai mic, dar întru
totul asemănător celui de la canide.
Cervixul reprezintă segmentul uterin care se interpune între corpul uterin şi vagin,
prezentând un perete mult îngroşat, mai consistent şi bogat în fibre elastice. Are două
porţiuni:
- porţiunea prevaginală ;
- porţiunea intravagianlă.
La canide şi felide, gâtul uterin are aspect cilindric şi este lipsit de floare involtă.
Vaginul
Este un segment musculotubular, cilindroid, turtit dorso-ventral, ce se extinde de la
colul uterin (cervix) la vestibulul vaginal.
Canidele prezintă un vagin foarte lung (5-10 cm) în raport cu talia, ce poate depăşi
marginea anterioară a pubisului. Mucoasa formează cute longitudinale, mai evidente pe
plafonul vaginului în apropierea cervixului (Figura 1.1). La felide, vaginul măsoară în
medie 2 cm, iar pe podea, se găsesc de o parte şi de alta a meatului urinar, câte un redus
fund de sac (Skene), greu vizibil macroscopic.
Vestibulul vaginal
Continuă în sens caudal conductul vaginal, întinzându-se între meatul urinar şi
orificiul vulvar.
7
La canide, sunt prezente numai glande vestibulare mici, iar meatul urinar are aspect
de fantă largă. Uneori este prezent un himen rudimentar. Bulbii vestibulari sunt foarte
dezvoltaţi. La felide sunt prezente glande vestibulare mari.
Vulva
Are aspect de fantă verticală şi reprezintă deschiderea caudală a vestibulului vaginal.
Este situată la toate mamiferele domestice ventral de orificiul anal, de care este despărţită
prin centrul tendinos al perineului.
La canide, vulva este la distanţă de anus, sub nivelul arcadei ischiatice. Comisura
ventrală este îngustă şi se continuă cu un tubercul conic, prevăzut cu un smoc de peri.
Clitorisul este dezvoltat, cu un gland redus, adăpostit într-o fosă clitoridiană dezvoltată,
cu aspect areolat. În structura clitorisului este prezent un rudiment cartilaginos, omolog
osului penian. Felidele prezintă comisura ventrală a vulvei rotunjită, iar clitorisul prezintă
un nucleu cartilaginos.
Glanda mamară
Este o glandă cutanată specializată, dependentă funcţional de activitatea aparatului
genital femel.
La căţea, glanda mamară este formată din 5 perechi de compartimente (4-6) dispuse
2 pectoral, 2 abdominal şi una inghinal. Acestea sunt aşezate în două rânduri paralele,
separate printr-un şanţ intermamar pronunţat şi separate evident între ele. Mameloanele
sunt conice, scurte (1,5/0,7 cm) şi perforate de 5-8, uneori 12 canale papilare. Nu se mai
poate vorbi de sinus galactofor, ci de canale galactofore mari, care formează uşoare
dilataţii ampulare, apoi se îngustează şi se deschid separat în vârful mamelonului.
Numărul canalelor variază în limite relativ largi, unii autori afirmând că sunt 5-8 canale
(Cotea C.,Paştea E. şi col. Citat de Constantin N. 2003), iar alţii 8-20 canale (Deriveaux
şi Ectors citat de Constantin N., 2003).
La pisică se observa 4 perechi de compartimente mamare (3-5 perechi) aşezate
toraco-abdomino-ingvinal. Mamela este puţin evidenţiată în afara lactaţiei şi este
acoperită cu peri şi mameloanele sunt mici, conice şi sunt străbătute de 3-5 canale
papilare (Ghetie V., Paştea E. şi col. citat de Constantin N., 2003)
8
Figură 1.1 Aparatul reproducator femel la canide (adaptata dupa https://just-add-
water.biz/55690_female_reproductive_system_diagram_labeled_desexing/)
I.2. ACŢIUNILE FIZIOLOGICE ALE HORMONILOR
1) Etajul hipotalamic
Acţiunile fiziologice ale ocitocinei
Ocitocina, secretată predominant de neuronii nucleului paraventricular din

hipotalamus, induce contracţia fibrelor musculare netede din glanda mamară, uterul
negestant şi gestant (sensibilizat de estrogeni).
9
Fiziologia hormonului de eliberare a gonadotropinelor
( Gn-RH, LH-RH, L-RH, luliberina)
Principalul hormon care reglează funcţia de reproducţie este Gn-RH care nu are
specificitate de specie şi circulă în sistemul port hipotalamo-adenohipofizar.
Hormonul de eliberare a gonadotropinelor se elaborează la două niveluri:
a) în neuronii peptidergici din eminenţa mediană, în zona gonadotropă a ariei
hipofizotrope, se secretă Gn-RH, care menţine valorile bazale hipofizare de
gonadotropine;
b) în neuronii peptidergici din hipotalamulsul median şi anterior se secretă Gn-RH
ritmic, declansând vârful preovulator.
2) Etajul hipofizar
Acţiunile fiziologice ale hormonului foliculostimulant ( FSH )
Hormon de natură glicoprotidică, FSH este unul dintre hormonii gonadotropi

hipofizari a cărui funcţie esentială, la ambele sexe, este cea gametogenă.
La femelă, principalele acţiuni fiziologice sunt:
 Inducerea dezvoltării foliculilor ovarieni primari şi transformarea lor în
foliculi antrali secundari ( fără a realiza maturarea şi ovulaţia acestora);
 Creşterea numărului de receptori specifici pentru LH în membranele celulelor
tecii interne a foliculilor ovarieni antrali, proces indispensabil pentru
pregătirea acţiunii LH ( care determină inducerea secreţiei de androgeni în
celulele tecale şi, indirect, prin aceşti androgeni inducerea sintezei de
estrogeni în granuloasă ),
 Inducerea secreţiei de estrogeni, numai în celulele granuloasei folicului
ovarian prin transformarea progesteronului şi /sau androgenilor.
 Potenţarea acţiunii estrogenilor de dezvoltare a sistemului canalicular al
gandei mamare.
10
Reglarea secreţiei de FSH este dependent de secreţia hipotalamică de
gonadoliberină (Gn-RH), dar şi de concentraţia sangvină a estrogenilor şi inhibinei şi se
realizează prin mai multe modalităţi:
- Până la pubertate secreţia hipotalamică de Gn RH şi de FSH este redusă şi relativ
constantă;
- După pubertate se intensifică secreţia hipotalamică de GnRH şi consecutiv ei se
intensifică secreţia hipofizară de FSH. La femelă, aceasta secreţie intensificată de
FSH are un caracter pulsatil, prezentând creşteri ciclice care, corelate cu secreţia
pulsatilă de LH, determină activitatea ciclică a aparatului repoducător femel
(ciclul sexual)
- FSH eliberat din anterohipofiză ajunge, prin circulaţia sangvină, la ovare unde
induce secreţia de estrogeni în celulele granuloasei foliculului ovarian şi
stimulează formarea de receptori pentru LH pe membranele celulelor tecale,
pregătind ovarul pentru acţiunea LH.
- Estrogenii ovarieni produşi de foliculii antrali trec în circulaţia sangvină generală
şi când concentraţia lor plasmatică devine maximă (moment premergător
ovulaţiei) acţionează inhibitor (feed-back negativ lung) asupra neuronilor
hipotalamici secretori de GnRH ( FSH-RH). În acest mod ei inhibă implicit
secreţia de FSH căreia îi imprimă un caracter pulsatil. Secreţia de FSH este
inhibată specific de inhibină prin feed-back negativ gonadohipofizar.
- FSH existent în circulaţia sangvină în concentraţie mare inhibă secreţia
hipotalamică de GnRH prin feed back negativ scurt, intervenind astfel în reglarea
propriei sale secreţii (autocontrol).
Acţiunile fiziologice ale hormonului luteinizat (LH)
LH este un hormon gonadotrop de natură glicoproteică, secretat de celulele

gonadotrope adenohipofizare.
La femelă LH controlează funcţiile ovariene şi, indirect, activitatea glandei mamare.
Principalele acţiuni ovariene sunt :
a) Controlul funcţiei exocrine a ovarelor prin :
11
 Definitivarea dezvoltării foliculului ovarian (crescut sub controlul prealabil al
FSH) şi maturarea ovocitei
 Inducerea dehiscenţei foliculare (ruperea membranei foliculare), urmată de
expulzarea ovulei şi lichidului folicular din foliculi (ovulaţia).
b) Controlul funcţiei endocrine ovariene prin:
 Inducerea secreţiei de androgeni în celulele tecii interne a foliculilor ovarieni,
secreţie care difuzează în celulele granuloasei unde androgenii sunt convertiţi
enzimatic în estrogeni sub controlul FSH, rezultând estronă şi estradiol,
 Stimularea formării corpului galben ovarian în locul foliculului ovarian care a
suferit deshiscenţa prin inducerea luteinizării celulelor tecale.
Asupra glandei mamare, LH intervine indirect, prin controlul secreţiei de estrogeni
şi de progesteron, stimulând creşterea şi diferenţierea sistemului canalicular.
Acţiunile fiziologice ale hormonului luteotrop

(LTH prolactina, hormon lactogen sau hormon mamotrop)
LTH este de natură polipeptidică şi are acţiuni diferite în funcţie de sexul animalului.
La femelă, LTH prezintă două categorii de acţiuni fiziologice: acţiuni ovariene şi
extraovariene.
Principala sa acţiune asupra ovarului constă în inducerea secreţiei de progesteron şi
relaxină în corpul galben matur (dezvoltat sub controlul LH), acţiune ce justifică
denumirea de hormon luteotrop.
Principalele acţiuni extraovariene constau în:
 Stimularea creşterii şi diferenţierii epiteliului acinar al glandei mamare,
 Inducerea secreţiei laptelui în celulele acinilor mamari sensibilizaţi în prealabil în
estrogeni,
 Inducerea şi menţinerea comportamentului matern,
 Participă la reglarea sistemului imunitar prin stimularea migrării limfocitelor B
din structurile limfoide ale tractului digestiv spre glanda mamara în ultima
perioadă a gestaţiei ( proces important pentru transferul anticorpilor materni prin
colostru).
12
Reglarea secreţiei de LTH este dependentă de hipotalamus precum şi de factori
periferici.
- Secreţia hipotalamică de LTH-RH este indusă de evenimentele hormonale care au
loc la sfârşitul gestaţiei şi în cursul parturiţiei şi apoi ea este menţinută de
excitaţiile provenite de la nivelul glandei mamare consecutiv masajului prin supt.
Acestor excitaţii li se adaugă stimuli vizuali, auditivi şi olfactivi legaţi de noul
născut.
- Intensificarea secreţiei hipotalamice de LTH-RH stimulează secreţia şi eliberarea
hipofizară care, la rândul ei, induce secreţia de progesteron şi relaxină în corpul
galben ovarian.
- Progesteronul existent în sange în concentraţie mare inhibă secreţia hipotalamică
de LTH-RH prin feed-back negativ lung şi implicit pe cea de LTH adenohipofizar.
3).Etajul ovarian
Acţiunile fiziologice ale hormonilor estrogeni
Estrogenii sunt secretaţi de celulele granuloasei foliculilor ovarieni antrali, precum

şi de ţesutul interstiţial ovarian la pisică. Hormonii estrogeni sunt reprezentaţi de mai
multe substanţe cu acţiune biologică asemănătoare: estradiolul (dihidrofoliculina),
estrona (foliculina) şi estriolul, ultimii fiind produşi de catabolizare a estriolului.
Acţiunile fiziologice ale estrogenilor se exercită preponderent asupra organelor cu
funcţii corelate cu activitatea sexuală a femelei şi în mai mică masură asupra
metabolismului substanţelor organice şi minerale.
Principalele acţiuni ale estrogenilor asupra aparatului reproducător sunt :
 Stimularea dezvoltării organelor sexuale accesorii ( uter, vagin, vulvă), formarea
şi menţinerea caracterelor sexuale secundare.
 Inducerea modificărilor morfologice şi funcţionale de la nivelul aparatului genital
femel care se produc în cursul fazelor de proestru şi estru: hiperemia şi
edemaţierea uterului, hiperplazia miometrului şi endometrului, hiperemia
mucoasei vaginale, proliferarea glandelor cervicale şi stimularea secreţiei
13
mucoase a acestora, creşterea rezistenţei endometrului la infecţii, scăderea pH-
ului secreţiilor vaginale.
 Determinarea comportamentului sexual al femelei (modificări psihosomatice
caracteristice „căldurilor” induse de efectul specific al estrogenilor asupra
activităţii sistemului nervos.
 Sensibilizarea miometrului faţă de acţiunea ocitocinei, ceea ce determină
inducerea contracţiilor uterine în cursul actului sexual ( contracţi care provoacă
„aspirarea” spermei spre partea anterioară a tractusului genital femel, favorizând
fecundaţia).
Acelaşi rol permisiv al estrogenilor pentru activitatea ocitocinei este implicat şi în
declanşarea contracţiilor uterine şi în cursul parturiţiei;
 Sensibilizarea endometrului pentru acţiunile progesteronului
 Stimularea dezvoltării canalelor galactofore ale glandei mamare.
Reglarea secreţiei hormonilor estrogeni ovarieni
- Până la pubertate estrogenii din organism sunt de origine extraovariană şi ei se
găsesc în cantităţi reduse şi relativ constante
- Începând cu pubertatea secreţia estrogenilor ovarieni creşte şi este controlată de
sistemul hipotalamo-adenohipofizar ( prin hormonii hipotalamici de eliberare a
gonadotropilor hipofizari şi prin FSH şi LH ). La femele FSH induce secreţia de
estrogeni, iar LH induce secreţia androgenilor.
- După pubertate, în cursul fiecărui ciclu ovulator concentraţia sangvină a
estrogenilor prezintă fluctuaţii nesemnificative şi o singură creştere semnificativă
la câteva ore înainte de ovulaţie.
- Concentraţia sangvină mare a estrogenilor ovarieni în perioada periovulatorie
infulentează secreţia şi eliberarea hormonilor gonadotropi, inhibând secreţia FSH
şi stimulând eliberarea”ovulatorie” a LH prin feed-back pozitiv.
14
Acţiunile fiziologice ale progesteronului ovarian
Progesteronul este secretat de corpul galben al ovarului, glanda care devine

secretoare în faza de metestru a ciclului sexual (corp galben „de călduri”) şi în caz că
survine gestaţia, rămâne activă pe toată durata acesteia (corpul galben „de gestaţie”).
Acţiunile fiziologice ale progesteronului se exercită în special asupra aparatului
genital femel şi a glandei mamare şi constau în :
 Stimularea proliferării mucoasei uterine la femelele aflate în faza de metestru,
endometrul (sensibilizat deja de către estrogeni), căpătând aspect dantelat;
 Stimularea glandelor uterine ce produc o secreţie bogată în glicogen, mucus şi
lipide „lapte uterin”;
 Suprimarea ciclurilor ovulatorii (în situaţia instalării gestaţiei) prin inhibarea
secreţiei de FSH şi implicit blocarea dezvoltării unor noi foliculi ovarieni;
 Modificarea secreţiei glandelor cervicale, ceea ce conduce la creşterea vâscozităţii
mucusului cervico-vaginal, făcându-l impenetrabil pentru spermatozoizii depuşi
în vagin;
 Menţinerea gestaţiei prin blocarea acţiunii ocitocinei asupra contractilităţii
miometrului (progesteronul mareşte pragul de excitabilitate a miometrului).
Alţi hormoni ovarieni
Celulele granuloasei foliculilor ovarieni secretă cantităţi mici de prostaglandină F2-

alfa, cu acţiune paracrină (inducerea rupturii membranei foliculului matur în momentul
ovulaţiei). PGF2-alfa intervine în luteoliză.
4) Hormonii extrahipofizari
Gonadotropina Corionică Umană (Human Chorionic Gonadotropin, HCG)

Este o moleculă proteică unitară, dar se poate descompune într-un component cu
efect de LH şi un component cu efect de FSH. Gonadotropina corionică se formează în
celulele citotrofoblastului embrionar. Raportul celor două fracţiuni ale hormonului, diferă
15
în funcţie de faza sarcinii. În prima treime, efectul dominant este de FSH şi mai târziu de
LH, fără să dispară şi efectul de FSH. Producţia de hCG începe înainte de a se produce
implantaţia zigotului. Spre sfârsitul sarcinii concentraţia de hormon scade în mai mica
măsură dacă sexul fetusului este femel.
Este recomandat pentru inducerea ovulaţiei la femele, în tratamentul chiştilor
ovarieni, prevenirea mortalităţii embrionare, al avorturilor precoce, în hipo- şi agalaxie.
Tabel 1.1 Principalele caracteristici ale ciclurilor sexuale la căţea şi pisică (Jean Paul Mialot, 1999):
Specificare Căţea Pisică
Sezonul sexual 2ori/an variabil
Durata ciclului 130-300 zile 17-18 zile
Tipul de ciclu Diestru (monoestru)/complet poliestru sezonier/incomplet
Tipul de ovulaţie spontană Provocată (posibil şi
spontană)
Momentul ovulaţiei zilele 1-4 din estru (2 zile după 24-30 ore după montă
„peack”-ul de LH)
Ciclul sexual la căţea
Ciclul sexual la căţea prezintă numeroase particularităţi (Tabel 1.1). Durata sa este
variabilă în funcţie de rasă şi de individ în cadrul aceleiaşi rase, oricum perioada
interestrală este constantă pentru un animal. Astfel, o căţea poate avea o perioadă
interestrală cuprinsă între 5 şi 10 luni, fără ca acesta să fie patologică, însă intervalul
dintre două cicluri succesive trebuie să fie constantă.
Momentul ovulaţiei este relativ variabil în cursul ciclului. Dar se pare că există o
bună corelaţie între ovulaţie şi maximul secreţiei de LH, aceasta din urmă generându-se
cu 38 -48 ore înaintea ovulaţiei.
De asemenea, există variaţii endocrine specifice în cursul ciclului sexual. Maximul
secreţiei de LH, contrar a ceea ce s-a observat la celelalte specii, este de lungă durată (cel
puţin 48 ore). S-a remarcat o luteinizare preovulatorie a foliculilor, tradusă printr-o
creştere a progesteronemiei periferice în timpul ovulaţiei; în consecinţa în momentul
ovulaţiei concentraţia plasmatică periferică se apropie de valoarea 5,4 mg/ml.
16
Aceste modificări vor fi indispensabile comportamentului sexual al căţelei.
Progesteronemia nu pare a fi diferită la căţeaua gestantă sau negestantă, la cele din urmă
se observă numai o scădere progresivă şi lentă a progesteronemiei (Tabel 1.2).
Tabel 1.2 Principalele modificări survenite în timpul ciclului sexual la căţea
Faza Proestru Estru Metestru Anestru(dura-

Modificări (7-10 zile) (5-10 zile) (110-140 zile) tă variabilă)
Clinice şi -edem vulvar, -edem vulvar, -nidaţie, -fără semne
comporta- -scurgeri -scurgeri roz- gestaţie, fatare şiclinice,
mentale snguinolente; pal reduse, lactaţie -„linişte”
-atrage -atrage Sau hormonală,
masculul, masculul, -pseudogestaţie -perioada
-nu acceptă -reflex postural optimaă pentru
monta. -acceptă monta intervenţii de
convenienţă
Anatomice -creştere -ovulaţie -secreţia -dezvoltare
folicluară -formarea corpului galben, foliculară lentă
- ovar
rapidă corpului galben apoi regresia
-congestie, -proliferare -nidaţie, gestaţie -creştere
-alungirea endometrială -fază scretorie foliculară lentă,
- uter
coarnelor endometrială, -faza de repaus
uterine. apoi descuamare
şi restaurare
-roşie, -roşietică şi mai -roz-pală -netedă (roz)

edemaţiată, puţin -pliuri rare, mai -fără pliuri,
- mucoasă -prezenţa edemaţiată, puţin profunde, -suprafaţa
vaginală pliurilor, -pliuri mai -suprafaţa lipicioasă
profunde, umedă
umedă
Hormonale
-„peack” (varf) -sfarşitul
- LH -nivel de bază -nivel de bază
la sfarşit „peack”-ului,
apoi scade
-cresc până la -scădere -nivel de bază -uşoară creştere
-estrogeni
nivel maxim spre sfârşit
-uşoară creştere -creştere -creştere, platou -nivel de bază

- progesteron
şi descreştere
lentă
17
Frotiu vaginal -început de -coloraţie în -coloraţie -coloraţie
coloraţie special bazifilă + + bazofilă.
acidofilă, acidofilă, -celule -frotiu sărac în
-predomină -celule intermediare şi celule,
celulele specifice izloate -celule
intermediare, anucleate sau -prezenţa intermediare şi
-numeroase cu nucleu globulelor albe, parabazale
globule roşii picnotic -mucus aproape
-câteva globule -rare globule abundent exclusiv,
albe albe -globule albe în
număr variabil
Ciclul sexual la pisică
Vârsta pubertăţii variază în funcţie de: data de naştere şi anotimpul în care a fost
nascută; de rasă. Sezonul sexual coincide cu perioadele cu zile mai lungi, cicurile
succedându-se diferit în funcţie de rasă. Femelele prezintă în general anestru toamna şi
iarna, din septembrie până în ianuarie. Animalele de apartament au însa o activitate
sexuală permanentă. Durata căldurilor la pisică variază în funcţie de rasă şi in funcţie de
momentul montei.
Momentul ovulaţiei, care este provocată la această specie, survine după 24-30 ore
din momentul montei, căldurile încetând la 48 ore dupa ovulaţie. Fie se va instala o
gestaţie, fie se va observa o pseudogestaţie. Un nou ciclu de călduri va fi reluat după 4
săptămâni sau după 2 săptămâni de la parturiţie, lactaţia nu inhibă un nou ciclu sexual.
Reglarea neuro-endocrină a ciclului sexual
În timpul căldurilor, foliculii maturi secretă estrogeni în cantitate importantă, ceea ce

provoacă o stimulare hipotalamică conducând la declanşarea gonadoliberinei (Gn-RH),
inducând declanşarea ciclică a LH şi FSH, ceea ce duce la dezvoltarea foliculilor şi
ovulaţie. Celulele granuloasei şi tecii, organizate în corpul galben, secretă apoi
progesteronul; atât cât va fi secretat, progesteronul va inhiba eliberarea Gn-RH,
prevenind astfel toate descărcările ciclice de LH şi FSH în hipofiză. Hormonii hipofizari
nu sunt atunci secretaţi la un nivel bazic favorizant pentru funcţionarea corpilor galbeni şi
dezvoltarea foliculilor este incompletă (atrezie). Atunci când rata de progesteron va fi
18
diminuată, după luteoliză, sistemul nervos central inhibat, se va putea relua o maturare
foliculară normală, cu un nou ciclu. În funcţie de specie, ciclul poate fi succedat sau
interferat de perioada de anestru în timpul căreia activitatea secretorie a sistemului nervos
central (Gn-RH) este minimă. Există o reglare scurtă sau foarte scurtă între Gn-RH şi
gonadotrofine asupra hipotalamusului (Figura 1.2).
Figură 1.2 Reglarea hormonala a functiei reproductive la femela
I.4. FIZIOLOGIA LACTAŢIEI
Formarea laptelui şi eliminarea acestuia prin supt sau muls sunt procese complexe în
care un numar foarte mare de factori interni şi externi joacă un rol important.
19
Declanşarea lactaţiei se eşalonează variat, în raport cu parturiţia, la diferite specii,
dar secvenţele endocrine sunt foarte asemănătoare.
Inducerea lactaţiei naturale este subordonată la două grupe importante de procese: o
secvenţă timp-dependentă şi o secvenţa hormono-dependentă (Hanzen C., 1979, citat de
Seiciu Fl. şi Voicescu S., 1997)
Estrogenii au rol permisiv. Ei determină dezvoltarea lobulo-alveolară, ca şi
sincronizarea celulelor secretorii. Eliberarea prolactinei antepartum este sub dependenţa
creşterii estrogenilor şi scăderii progesteronului. Există o teorie emisă de Folley, numită a
„celor două praguri” şi care susţine că dozele mici de estrogeni favorizează producerea
prolactinei, în timp ce dozele mari inhibă această secreţie, care este prea exclusivistă şi nu
ţine seama de starea functională a mamelei şi nici de rolul hipotalamusului (rolul PIF)
(Derivaux J., Ectors F., 1980, citat de Seiciu Fl. şi Voicescu S., 1997).
Progesteronul participă la dezvoltarea glandei mamare. Este implicat, de asemenea,
în declanşarea lactaţiei, căci prin scăderea lui la sfârşitul gestaţiei, sub acţiunea
prostaglandinelor, şi deci prin suprimarea inhibiţiei progesteronice, are loc o scădere
hipofizară de LTH, LH şi ACTH.
Insulina este hormonul care favorizează absorbţia elementelor necesare
metabolismului celular, atât de intens în procesul de secreţie.
Corticoizii par să fie indispensabili creşterii şi diferenţierii celulare a mamelei. În
glanda mamară există receptori specifici pentru cortizol şi dexametazon. Provocarea
parturiţiei cu corticoizi la sfârşitul gestaţiei face să scadă rolul lactogen al prolactinei.
Corticoizii au acţiune stimulatoare asupra RE, ivers cu a progesteronului (Hanzen C.,
citat de Seiciu Fl. şi Voicescu S., 1997).
Hormonul de creştere îşi îndeplineşte rolul galactopoetic prin rolul său stimulent
asupra metabolismului şi multiplicării celulelor mamare.
Prolactina (LTH) joacă un rol important în mamogeneză, în corelaţie cu estrogenii
şi progesteronul. Are rol esenţial in lactogeneză. Ea coordonează transcripţia genetică a
cazeinei, enzimelor şi dezvoltarea RE; aceste acţiuni se realizează însă numai după
ridicarea inhibiţiei progesteronice. Prolactina induce lactaţia naturală, dar nu o intreţine
(Hanzen C., citat de Seiciu Fl. şi Voicescu S., 1997) (Tabel 1.3).
20
Tabel 1.3 Hormonii care determină dezvoltarea şi funcţionarea mamelei (dupa Hanzen C., 1979)
De la pubertate
Starea femelei pana la instalarea Parturitie Lactaţie
gestatiei
Starea fiziologică a Mamogeneza Lactogeneza Galactopoeza
mamelei
Estrogeni + + -
Progesteron + + -
Corticosteroizi + + -
Insulina + - +
Prolactina + + +
Ocitocina - - +
Hormon de creştere - - +
STH
I.5. AFECŢIUNI ALE APARATULUI GENITAL FEMEL ŞI GLANDEI

MAMARE CE POT FI TRATATE HORMONAL
I.5.1. PIOMETRUL ŞI ENDOMETRITA CU CERVIX DESCHIS
La căţea şi pisică, piometrul este o afecţiune frecventă, fiind considerată cea mai
importantă boală a aparatului genital şi apare mai frecvent la căţelele în vârstă şi, în
principal, la cele care nu au fătat. Cu toate acestea s-au semnalat cazuri şi la femelele
tinere, uneori chiar după prima perioadă de călduri, mai ales la cele tratate cu progestative
pentru întreruperea sau blocarea căldurilor.
Piometrul apare în metestru (la începutul metstrului sau la 12-14 săptămâni după
estrus). La căţea se constată piometrul postcoital consecinţă a menţinerii colului deschis
mai multe zile şi a montei cu mai mulţi masculi.
Etiopatogeneza piometrului la căţea şi pisică este incomplet elucidată. Se consideră
că la baza acestor afecţiuni stă o disendocrinie progresivă ce acţionează pe fondul unei
susceptibilităţi deosebite a uterului la progesterone. Concentraţia crescută a estrogenilor
pentru perioade scurte de timp, urmată de perioade lungi de concentraţii crescute ale
progesteronului, determină apariţia hiperplaziei chistice a endometrului, urmată de
hipersecreţia glandelor uterine şi acumularea secreţiei la nivel uterin.
21
Tratamentul nejudicios cu estrogeni efectuat pentru interferarea vidaţiei ca şi
folosirea pogesteronilor pentru controlul estrusului, executat în timpul metestrului, pot
determina apariţia piometrului.
Simptomatologia este evidentă şi apare în timpul fazei luteale, de regulă la 4-10
săptămâni după estrus sau după administrarea progestinelor exogene.
Simptomatologia generală este reprezentată de stări depresive, deshidratare, anorexie,
polidipsie şi poliurie. Uneori pot aparea voma şi diareea ( Ettinger,J.S.,1993).
Temperatura rectală este de obicei normală. Hipertermia apare doar în primele ore de
la declanşarea septicemiei. În cazul în care s-a instalat septicemia, după o evoluţie cu
hipertermie de câteva ore sau în cazul instalării endotoxiemiei, femele devin hipotermice.
La aceste femele s-a instalat socul.
În metrita cu cervix deschis, colectiile uterine sunt reduse şi sunt prezente secreţiile
vulvare. Aceste secreţii pot fi eliminate continuu sau intermitent şi pot fi: lichide,
păstoase sau granuloase, iar culoarea poate varia: roşietică, gălbuie sau verzuie.
Leziunile anatomo-patologice în piometru la căţea şi pisică sunt: perzenţa corpilor
galbeni pe ovar (caracteristic stadiului de metestru); hiperplazia glandulo-chistică a
endometrului; miometrul este hipertrofiat în metrita cu cervix deschis; inflamaţia şi
prezenţa secreţiilor purulente la nivelul vestibulului şi vaginului; edem, iritaţie şi
congestie vulvară.
Leziunile asociate sunt reprezentate de: hepatită, miocardită, gastrită, pleurezie.
Diagnosticul se pune pe baza anamnezei (stabilirea stadiului ciclului sexual sau
teapiei hormonale aplicate), urmată de examenul clinic al femelei.
Ca examene paraclinice se folosesc examenul radiografic şi ultrasonografia
(ecografia). Ultrasonografia relevă prezenţa unui conţinut omogen al coarnelor uterine
care sunt destinse.
Diagnosticul diferenţial se face faţă de:
- diabetul zaharat ( se diferenţiază prin prezenţa glicozuriei şi creşterea glicemiei);
- insuficienţa renală ( valori ridicate ale uremiei);
- insuficienţa hepatică ( modificări biochimice);
- sindrom Cushing (dozarea cortizolului);
- scurgeri patologice de altă natură: tumori, vaginite (examen vaginal);
22
- distensie abdominală de altă natură ce se mai poate întâlni în: ascită, glob vezical,
tumori abdominale (examen ecografic).
Evoluţia poate fi acută, subacută şi cronică. Frecvent întâlnite sunt formele subacute
şi cornice, evidenţiate mai ales printr-o simptomatologie renală (iniţial glomerulonefrită
şi apoi insuficienţă renală acută) şi care , în final netratate, pot determina moartea femelei
(Cernescu,H.,1995).
Tratamentul cel mai indicat este cel chiurgical (ovariohisterectomia).
În metrita cu cervix deschis se poate recurge şi la un tatament conservativ, mai ales
dacă starea femelei nu permite intervenţie chirurgicală.
Tratamentul medicamentos în metrită urmăreşte 3 obiective:
- rezolvarea semnelor clinice de boală (vindecarea clinică);
- recapacitarea reproductivă a femelei.
Rezolvarea semnelor clinice de boală, respectiv eliminarea secreţiilor patologice
care, prin absorbţie induc starea de anxietate, se poate realiza prin folosirea PGF2α. Se
administrează subcutanat la interval de 12-24 ore ( PGF2α naturale) sau la 48 ore
(analogii sintetici ai PGF2α ) o perioadă de 3-5 zile. Durata tratamentului este
determinată de evacuarea uterului, care poate fi urmărită prin micşorarea diametrului
coarnelor uterine.
Prelungirea tratamentului peste 5 zile indică un prognostic grav.
Dozele recomandate pentru preparatele prostalandinice variază în funcţie de tipul
prostaglandinei:
- pentru preparatele prostaglandinice naturale, dozele sunt cuprinse între 0,1 şi 0,5
mg/kg (Ettinger, J.S., 1993, Nelis, 1995);
- pentru analogii sintetici ai prostaglandinelor, dozele sunt de 2,5 µg/kg (Mailot,J.,
1984, Nelis, 1995).
Un beneficiu important al terapiei prostaglandinice, în piometru la căţea, îl
reprezintă luteoliza, progesteronul seric scăzând sub 1 ng/ml ( Purswell,J., Beverly,
1996).
Prostaglandinele F2α administrate la căţea prezintă şi unele efecte secundare, care
apar la 90-120 minute dupa administrare. Acestea sunt: agitație, contracţii miometriale,
hipersalivaţie, vomă, defecare, dispnee şi midriază sau mioză. Pentru evitarea unora
23
dintre efectele secundare ( vomă, diaree) se poate aplica o premedicaţie adecvată
( Atropina, Emetiral, Torecan).
Concomitent cu terapia prostaglandinică se va administra un tratament susţinut cu
antibiotice pe cale generală. Durata antibioterapiei va fi de 2 până la 4 săptămâni şi se va
realiza cu antibiotice cu spectru larg sau conform antibiogramei.
Remiterea semnelor clinice în metrita cu cervix deschis la căţea după schema
terapeutică descrisă mai sus se poate realiza în 82-100% din cazuri (Ettinger, J.S., 1993),
dar există posibilitatea revenirii acestora după următorul estru.
În ambele scheme de tratament (chirurgical şi conservativ ) trebuie combătută
deshidratarea (prin fluidoterapie) cât şi susţinerea funcţiei renale şi hepatice.
I.5.2. ANESTRUL PRELUNGIT
Prin anestru se întelege lipsa manifestărilor estrale. După ajungerea la pubertate,

activitatea ciclică ovariană se manifesta continuu, exceptând durata gestaţiei şi o scurtă
perioadă a puerperiumului.
Etiologia este de natură neuroendocrină şi constă într-o insuficientă eliberare sau
secreţie de gonadotropine anterohipofizare, responsabile de foliculogeneză, care se
reflectă în lipsă de răspuns ovarian ( inactivitate ovariană).
Manifestările clinice dominante sunt lipsa ciclurilor sexuale după fătare sau montă.
Dacă factorii care menţin starea de hiposecreţie hormonală persistă timp îndelungat,
se poate ajunge la atrofie ovariană.
Diagnosticul se pune prin coroborarea datelor anamnetice şi simptomatologie şi se
confirmă prin determinarea progesteronemiei.
Tratamentul constă în primul rând în eliminarea factorilor favorizanti.
Se poate face tratament hormonal bazat pe utilizarea estrongenilor sau a
gonadotropinelor.
Dintre estrogeni se recomandă Dietilstilbestrol sau Sintofolin în doza de 2-5 mg la
căţea şi 2 mg la pisică. Utilizarea hormonilor gonadotropi constituie terapia cea mai
indicată. La căţea se poate administra gonadotrofina serică în doza de 500 u.i /animal/zi
24
timp de 9 zile, iar la pisică 100 i.u / animal în prima zi, apoi 50 u.i /animal zilnic timp de
înca 7 zile (Paraipan, V., 1982 – citat de Bîrţoiu).
Inducerea estrului fertil la căţea este dificilă şi costisitoare. O metodă constă în
administrarea de FSH (porcin) 0.75mg/kg , zilnic, timp de 10 zile pentru dezvoltarea
foliculară, urmată de administrarea unui preparat de tip LH sau hCG, pentru inducerea
ovulaţiei (Cernescu,H. 2004 – citat de Drugociu).
I.5.3.HIPERESTRUL ŞI SINDROMUL DE NIMFOMANIE
Hiperestrusul este caracterizat prin modificări morfologice caracteristice fazei

estrale, libidoul fiind normal ca intensitate dar depăşind ca durata timpul normal datorită
întârzierii ovulaţiei în comparaţie cu momentul fiziologic caracteristic speciei.
Factorul determinant este reprezentat de tulburarea ovulaţiei, fie prin leziuni
ovariene, fie printr-un dezechibru al raportului FSH – LH (exces de FSH sau insuficienţă
de LH). Aceasta afecţiune nu modifică limitele ciclului sexual.
Hipotiroidismul poate de asemenea să determine imposibilitatea maturării foliculilor
şi, respectiv, dehiscenţa foliculară, menţinând astfel o estrogenemie moderată până în
momentul regresiei foliculare.
Tratamentul la căţea constă în administrarea unei doze de 10-20 u.i /kg hCG (Mann,
1971- citat de Bîrţoiu) sau 35 u.i / kg hCG (Mialot, 1984 – citat de Bîrţoiu ). Rezultate
bune se obţin şi cu ajutorul Gn-RH.
Se pot folosi şi progestagenele, dar prezintă dezavantajul hiperplaziei histice
endometriale, în medie la 10 % din cazuri ( Arthur, 1989 – citat de Bîrţoiu).
Ca o consecinţă a hiperestrogenemiei poate apărea sindromul de nimfomanie, care
este însa mai rar întalnit la carnivore.
I.5.4. INCONTINENŢA URINARĂ POST OVARIECTOMIE

(OVARIOHISTERECTOMIE)
Incontinenţa urinară reprezintă pierderea involuntară a urinei.
25
Concluziile ştiinţifice sugerează existenţa unei legături între incidenţa incontinenţei
urinare şi scăderea secreţiei de estrogen. Receptorii de estrogen se regăsesc la nivelul
sfincterului uretral unde estrogenii induc un răspuns complet, îmbunătăţind închiderea
uretrei şi capacitatea de depozitare a vezicii.
La căţelele nesterilizate incontinenţa urinară este destul de rară (0-1%), pe când la
căţelele cu ovariectomie incidenţa este peste 20%. Mecanismul fiziopatologic de
producere este insuficienta închidere a sfincterului urinar după ovariectomie, din cauza
lipsei de hormoni estrogeni. În urma unui studiu s-a demonstrat că aproximativ 20% din
căţelele cu ovariectomie au prezentat incontinenţa urinară după 3-10 ani de la intervenţia
chirurgicală. Se pot utiliza numeroase medicamente, principalele fiind descrise în Tabelul
1.4.
Tabel 1.4 Medicamente şi doze folosite în tratamentul incontinenţei urinare

Substanţa activă Doza
Dietilstilbestrol căţea: 0.1-0.3 mg/kg/zi, PO, timp 7-10 zile, urmat de
1 mg/anim/sapt.
Fenilpropanolamina căţea: 1.5-2 mg/kg, PO, de 1-3 ori/zi
Efedrina căţea: 1.2 mg/kg, PO, de 2-3 ori/zi
pisică: 2-4 mg/kg, PO, de 2-3 ori/zi
Pseudoefedrina căţea >25 kg: 30 mg/anim, PO, de 3 ori/zi
căţea <25 kg: 15 mg/anim, PO, de 3 ori/zi
I.5.5.PSEUDOGESTAŢIA ŞI LACTAŢIA DE PESUDOGESTAŢIE
Este o afecţiune întâlnită mai des la căţea şi pisică şi foarte rar la alte specii şi este
caracterizată prin apatiţia, în decursul următoarelor trei luni care urmează estrului, a unor
modificări comportamentale asemanătoare celor observate în gestaţie ( pseudogestaţia)
urmate de intrarea în funcţiune a glandei mamare (lactaţia de pseudogestaţie). Această
modificare de comportament este foarte frecventă, fiind observată la foarte multe căţele
cel puţin o dată în decursul vieţii.
Etiopatogeneză – sunt admişi ca factori declanşatori senzaţiile olfactive, vizuale,
auditive recepţionate de la femelele care au născut şi cu care femelele vin în contact. Cel
mai frecvent, însă, această afecţiune apare la căţelele care trăiesc singure. În această
26
situaţie se consideră că tulburarea este de origine hormonală, corelată probabil cu reflexe
înnăscute.
În ceea ce priveşte statusul endocrin al căţelelor gestante şi al celor pseudogestante,
nu au fost decelate diferenţe ale concentraţiilor de estrogeni şi progesteron. Concentraţia
de progesteron se menţine crescută datorită lipsei involuţiei corpului luteal, această
concentraţie crescută determinând semnele asociate gestaţiei. Dezvoltarea glandei
mamare, aflându-se sub controlul secvenţial al steroizilor ovarieni ( estrogeni şi
progesteron), este posibilă atât în timpul gestaţiei cât şi al pseudogestaţiei. În jurul zilei
60 după ovulaţie, progesteronemia scade, aşa cum se intâmplă şi în cazul gestaţiei
adevărate, scădere care va determina creşterea prolactinei care determină declanşarea şi
menţinerea lactaţiei, precum şi comportamentul matern.
La pisică, pseudogestaţia se afla tot sub dependenţa progesteronului. La această
specie, ovulaţia este provocată de actul coital. Cu toate acestea, au fost întâlniţi o serie de
stimuli necopulatori care pot induce ovulaţia ( apăsarea pe spate cu mâna, stimuli fizici,
auditivi, vizuali sau olfactivi de la un motan aflat în apropiere). Progesteronul secretat de
corpul luteal al pisicilor stimulate necopulator inhibă sinteza hormonilor hipotalamici de
eliberare a gonadotropinelor (Gn-RH) şi prin urmare, eliberarea FSH şi LH hipofizari,
aceste pisici nemanifestând estrul atâta timp cât se află sub dependenţa progesteronului
( în medie 40-45 zile ). Spre deosebire de căţea, la pisicile pseudogestante faza luteală
durează jumătate din perioada normală de gestaţie, ceea ce va permite revenirea mai
rapidă a pisicilor la stadiul fertil.
Nu s-a putut pune în evidenţă nici o predispozitie legată de rasă sau vârstă. De
asemenea, gestaţia nu reduce frecvenţa apariţiei acestei psihoze la ciclurile ulterioare
gestaţiei.
Simptomatologie – momentul apariţiei simptomelor variază în funcţie de individ,
fiind cuprinse într-un interval 5-12 săptămâni după estrus. Căţeaua poate prezenta o
creştere în volum a abdomenului, urmată de scăderea bruscă a acestuia, poate obosi uşor,
este nervoasă şi manifestă comportament matern (adună şi protejează jucării, papuci,
pantofi). Unele căţele sau pisici adoptă puii unei alte female care a fătat sau pui din altă
specie.
27
La examenul aparatului genital, de regulă, nu se observă nici un semn
particular.Uneori, mai ales la femele care prezintă mărirea în volum a abdomenului
urmată de scăderea bruscă a acestuia, poate apărea o scurgere vaginală gleroasă, puţin
abundentă.
Glanda mamară este mărită în volum ( cele mai dezvoltate sunt mamelele ingvinale )
şi prezintă secreţie lactată normală. La unele căţele, prin mulgere, în locul secreţiei lactate
normale se elimină o secreţie seroasă sau vâscoasă.
Frecvent se constată tendinţa la lingere sau autosugere.
În ceea ce priveşte complicaţiile lactaţiei de pseudogestaţie, unii autori afirmă ca
această afecţiune nu predispune la apariţia mastitelor şi nici a tumorilor mamare. Cu toate
acestea există studii care infirmă această teorie. Uneori, pseudogestaţia se poate complica
cu piometrul sau lactaţia de pseudogestaţie poate evolua concomitent cu piometrul.
Evoluţia merge către dispariţia simptomatologiei. Primele dispar modificările de
comportament în 8-10 zile. Lactaţia şi mărirea în volum a mamelei se reduc şi dispar în
30-60 zile, depinzând de importanţa acestor modificări.
Diagnosticul este uşor de pus pe baza semnelor clinice. Obligatoriu se va executa
examenul aparatului genital pentru a diferenţia gestaţia falsă de gestaţia adevarată.
Tratamentul – majoritatea femelelor sunt uşor afectate şi nu necesită tratament. La
cele care manifestă simptome şi modificări comportamentale intense se execută terapia
care are urmatoarele obiective:
- modificarea comportamentului,
- inhibarea lactaţiei,
- revenirea la dimensiunile normale a glandei mamare
Modificarea comportamentului se poate realiza prin scoaterea femelei din mediul
obişnuit, prin executarea unor plimbări lungi şi în locuri necunoscute pentru distargerea
atenţiei.
Următoarele obiective pot fi realizate prin tratament:
- igieno-dietetic
- local
- diuretic
- hormonal
28
Tratamentul igieno-dietetic permite reducerea lactaţiei. Este aplicat la femelele cu
lactaţie intensă. Se recomandă dieta completă 24 de ore şi dieta hidrică 48 de ore, după
care în urmatoarele 10 zile se va reduce la jumătate aportul de proteină. Raţia va conţine
foarte multe vegetale.
Tratamentul local determină reducerea hipertrofiei mamare şi a congestiei ţesutului
mamar. Constă în aplicarea compreselor reci, unguentului camforat 5-10% aplicat de 2-3
ori pe zi.
Tratamentul diuretic determină reducerea lactaţiei. Constă în administrarea
furosemidului 4mg/kg/zi timp de 5 zile.
Tratamentul hormonal constă în administrarea steroizilor sexuali şi a alcaloizilor
derivaţi din secara cornută.
Steroizii sexuali ( estrogenii, progesteronul şi androgenii ) în doze mari au acţiune
inhibitoare asupra axului hipotalamo-hipofizar, putând fi folosiţi şi pentru inhibarea
lactaţiei. Totuşi, datorită efectelor secundare negative la nivelul aparatului genital, trebuie
utilizaţi cu foarte mari precauţii şi numai după o prealabilă analiză risc- beneficiu.
Pot fi folosite următoarele preparate:
- Estrogeni 10000-20000 U.I.
- Testosteron 5-10 mg
- Fecundan ( valerianat de estradiol 0.045 mg/ml şi enantat de testosteron 0.002
mg/ml ) în doză de 1-2 ml.
- Bromocriptina – alcaloid sintetic extras din secara cornută inhibă secreţia
hipofizară de prolactină. Se administrează în doză de 20-30 micrograme/kg/zi,
timp de 14 zile.
- Cabergolina - administrată în doză de 5 micrograme/kg
- Contralac - 0.2 mg /kg /zi, per os, la căţea, şi 0.25 mg/kg/zi la pisica, timp de 7
zile.
Mai poate fi folosit produsul Lactafug comprimate. Se administrează numai la căţea,
4-6 comprimate/zi, timp de 5-6 zile.
Prevenţia, deoarece se poate repeta la caăldurile următoare, se poate face prin
administrarea unei doze unice de 0.01 mg/kg de benzoat de estradiol, la 10 zile de la
încetarea căldurilor ( Moraillon, R. si col. 1997-citat de Bîrţoiu).
29
I.5.6. TUMORILE GLANDEI MAMARE
Sunt afecţiuni cu o incidenţă mai mare la carnivore, cu localizare mai frecventă la

glandele mamare abdominale şi ingvinale şi rară la cele toracice sau la întregul lanţ
mamar.
Există o mare varietate în ceea ce priveste tipul (pot fi maligne, benigne sau
asociate), forma, mărimea, numărul, poziţia, consistenţa şi volumul.
Etiologia este complexă şi puţin cunoscută.
Printre factorii potenţiali sunt: numărul de parturiţii, lactaţia nervoasă sau
pseudogestaţia, variaţiile valorilor FSH-ului, LH-ului şi prolactinei, administrarea de
progestageni sau de estrogeni mai ales în intervenţiile de convenienţă.
Rolul estrogenilor în etiologia tumorilor mamare la căţea a fost confirmat indirect
prin efectul profilactic, pe care îl are ovariectomia efectuată la căţelele tinere înaintea
apariţiei pubertăţii. Aceasta reduce riscul tumorilor mamare la aceste femele sub 0,5%
comparativ cu căţelele necastrate. Daca intervenţia este mai tardivă, după 2,5 ani,
avantajul oferit de ovariectomie (lipsa estrogenilor), devine nul. Diseminarea
carcinoamelor mamare, atât la căţea cât şi la pisică, se realizează în principal la
limfonodurile regionale şi la pulmoni. La căţea, 5-10% din carcinoamele mamare, pot
produce metastaze osoase (Cernescu,H., 2004, citat de Drugociu,D.,2005).
Simptomatologia este foarte variată şi este în funcţie de aspectul tumorii sau
tumorilor, poziţia şi structura lor.
Astfel pot fi de talie mică, aspect caracteristic tumorilor benigne, sau de talie mare şi
foarte mare aşa cum sunt în general cele maligne. Tumorile pot fi bine delimitate sau
difuze, aderente sau mobile, iar la palpaţie pot avea o temperatură normală sau crescută,
cu o zona inflamatorie adiacentă. Ele pot fi singulare, multiple sau metastazate în
ganglionii regionali sau în organele vitale. Suprafaţa tumorilor este de obicei lobulată, de
culoare gri şi cu o consistenţă crescută.
Diagnosticul se stabileşte pe baza datelor anamnetice, data aperitiei formaţiunilor
tumorale, rapiditatea cu care au evoluat şi alte semne observate de proprietar. Semnele
constate la examenul clinic sunt cele de certitudine, ele confirmând sau infirmând datele
30
anamnetice. Un ajutor important îl aduce biopsia mamară şi a ganglionilor locoregionali
şi efectuarea examenului histopatologic, care permite stabilirea precisă a tipului tumorii,
dacă este benignă sau malignă, precum şi evoluţia ei în timp.
Diagnosticul diferenţial se face faţă de: mamita gangrenoase, mastoza chistică.
Tratamentul în cazul tumorilor dense, localizate şi superficiale cu dimensiuni mici
este exereza chirurgicală largă. De asemenea vor fi înlăturate glandele mamare care
comunică pe cale limfatică cu cea bolnavă. În cazul tumorilor multiple se recomandă
ablaţia celor două lanţuri mamare prin două intervenţii succesive la interval de 3
săptămâni, pentru a preveni necroza pielii dintre cele două plăgi.
Pentru a prelungi supravieţuirea după exereza chirurgicală sau când aceasta nu se
poate realiza din diferite motive, se folosesc mijloace terapeutice complementare ca
roentgenterapia, chimioterapia, imunoterapia şi hormonoterapia.
Hormonoterapia anticanceroasa împiedică creşterea celulelor tumorale
hormonodependente. Pentru ca o celulă să fie hormono-dependentă trebuie să posede
receptori pentru estrogeni sau pentru progesteron; în jur de 50% din tumorile benigne şi
maligne posedă aceşti receptori, iar aplicarea în acest caz a unui tratament hormonal
poate frâna evoluţia tumorii şi apariţia metastazelor. Dar pentru a recurge la
hormonoterapie este necesar ca în prealabil să se stabilească dacă celulele tumorale
posedă receptori hormonali.
În cazul tumorilor estrogenodependente se recomandă utilizarea antiestrogenilor sau
o combinaţie estrogen-progesteron, pentru blocarea receptorilor. Majoritatea autorilor
recomandă efectuarea ovariectomiei (Moraillon, R.,1997, citat de Drugociu, D., 2005)
I.5.7. AGALAXIA
Aceasta afecţiune este mai putin frecventă la carnivorele domestice.
31
Etiologie – ea este consecinţa frecventă a dezechilibrelor hormonale de origine
nutriţională. O cauză frecventă este stresul din timpul parturiţiei şi din primele zile post
partum. Se constată mai frecvent la primipare.
Ea s-a observat des în acelaşi efectiv şi, ca şi alte câteva anomalii anatomice, poate
aparea datorită unor probleme aduse de crescător: mediu de creştere sau alimentaţie.
Se impune astfel efectuarea unei anchete pentru a stabili cauza agalaxiei.
Tratament: trebuie, în primul rând, corectate greşelile crescătorului. La fel şi
mijloacele medicamentoase, care nu dau întotdeauna rezultatele dorite.
Putem folosi:
- extract ante-hipofizar ( 100 UI);
- hCG (35 UI/kg la 48 ore);
- ocitocina (2-5 UI, de 4 ori/zi);
- calciterapie.
Neapărat trebuie să avem în vedere hrănirea puilor, fie la o mama doică, fie alăptarea
artificială.
32
2. PARTEA A II-A
CERCETĂRI PERSONALE
2.1.Scopul Lucrării
In ultimii ani, creşterea animalelor de companie, mai cu seamă a câinilor şi pisicilor, a

luat o amploare fără precedent. Este evident faptul că această creştere numerică a fost
însoţită şi de un aflux sporit de pacienţi în clinicile şi cabinetele veterinare. Patologia
carnivorelor de companie tinde, din ce în ce mai mult, să se apropie de cea a omului, iar
abordarea diagnostică şi terapeutică trebuie să ţină pasul cu această evoluţie.
Un loc important în cadrul acestei patologii îl deţin afecţiunile ce pot beneficia de
tratament hormonal, fie în scop de substituţie, fie în scopul inhibării sau, de ce nu, stimulării
funcţiei de reproducere.
În urma acestei patologii relativ nouă şi cu produse hormonale care nu întotdeauna sunt
concepute special pentru speciile canină şi felină, mulţi medici veterinari comit erori
terapeutice cu urmări mai mult sau mai puţin grave pentru animal sau pur şi simplu îşi declină
competenţa în astfel de situaţii, trimiţând cazul către clinicile mai mari.
Scopul lucrării de faţă este acela de a descrie câteva cazuri reprezentative privind
incidenţa, diagnosticul şi tratamentul hormonal al afecţiunilor aparatului reproducător la
cățea și pisică din cadrul Clinicii de Reproducere, Obstetrică şi Tulburări de reproducere a
F.M.V. Spiru Haret Bucureşti și a altor două cabinete din București.
Studiul de faţă îşi propune să evidenţieze importanța corelării datelor anamnetice cu
examinarea clinică şi paraclinică a animalului în scopul stabilirii unui diagnostic de
certitudine. Un alt obiectiv important al lucrării este acela de a trece în revistă modalităţile
terapeutice adaptate modificărilor hormonale.
S-a avut în vedere în permanenţă că hormonii joacă un rol foarte important în etiologia
neoplaziilor genitale, fiind citaţi şi în medicina umană ca „ factori de creştere” sau
„oncoinductori”.
34
1.2. Materiale şi metode
Studiul de fata a fost efectuat in perioada iunie2017-august 2018. Materialul de studiu

a fost reprezentat de 14 cățele și 2 pisici prezentate pentru consult la Clinica de Reproducere,
Obstetrică și Tulburări de reproducere a Facultăţii de Medicină Veterinară Spiru Haret şi alte
două cabinete veterinare din Bucureşti, care au prezentat patologii asociate modificărilor
hormonale la nivelul aparatului genital și la nivelul glandei mamare.
Pentru fiecare animal s-a efectuat o anamneză completă asupra condiţiilor de apariţie
a manifestărilor clinice, a alimentaţiei şi igienei corporale, istoricului reproductiv şi totodată
prin aplicarea examenului clinic reprezentat de: inspecţia, palpaţia și termometria animalelor
pentru evaluarea starii generale a pacientului, cât şi a examenului complementar, respectiv
examenul ecografic. In urma acestor examene s-a hotarat diagnosticul si planul de tratament
pentru fiecare animal. De asemenea, proprietarul a fost informat cu privire la prognostic și
masurile complementare pe care trebuie sa le ia pentru a asigura o vindecare cat mai rapid și
completa a pacientului.
Produsele hormonale pe care le-am avut la dispozitie pentru tratamentul afectiunilor
sin sfera genitala si mamara la carnivore sunt descrise in cele ce urmeaza. Preparatele
comerciale de uz veterinar, folosite (în România) în tratamentul afecţiunilor genitale ale
aparatului genital femel şi glandei mamare sunt fie pe bază de hormoni sintetici, fie pe bază
de hormoni naturali.
GONADOLIBERINELE (Gn-RH)
-se utilizează la căţea pentru inducerea ovulaţiei, la subiectele cu călduri prelungite:
50mcg/animal, după ziua a 10-a de călduri.
-pentru inducerea estrului fertil în caz de insuficienţă hipotalamo-hipofizară în asociere cu
PMSG (20UI/kg/zi, timp de 5-9 zile), apoi 50mcg/animal în ziua a 6-a (a10-a), monta sau I.A.
au loc la 2, 4 şi 6 zile de la inocularea Gn-RH.
-produse comerciale care conţin Gn-RH: Fertagyl, Receptal (Intervet), Cystorelin.
FERTAGYL
35
Figură 2.3 Prezentarea produsului comercial FERTAGYL
Descriere - Fertagyl este o soluţie injectabilă de gonadorelină (100 mcg/ml) (Figura 2.1).
Mod de acţiune – substanţa activă este gonadorelina, un decapeptid identic cu Gn-RH
natural. Astfel, Fertagyl are exact aceeaşi acţiune ca şi Gn-RH: el controlează producţia şi
secreţia de LH şi FSH de către glanda pituitară.
Indicaţii – terapia chisturilor ovariene;
- îmbunătăţirea fertilităţii;
- îmbunătăţirea fertilităţii post partum.
RECEPTAL
Figură 2.4 Prezentarea produsului comercial Receptal
Descriere - Receptal® se prezintă sub forma unui flacon ce conţine o soluţie injectabilă,
limpede, transparentă (Figura 2.2).
Compoziţie - 1 ml conţine 0,0042 acetat de buserelin şi 10 mg alcool benzilic.
Mod de acţiune - Acetatul de buserelin este un releasing-hormon identic hormonului natural
de eliberare a gonadotropilor. De aceea, Receptal® exercită o acţiune identică cu cea a Gn-
RH-ului endogen: GnRH controlează producţia şi secreţia hormonului luteinizant(LH) şi a
hormonului de stimulare foliculară (FSH) de către lobul anterior al hipofizei. Administrarea
de Receptal® determină în scurt timp eliberarea simultană de LH şi FSH. Atât LH cât şi FSH
36
exercită un efect direct asupra ovarului. FSH stimulează dezvoltarea foliculară iar LH induce
ovulaţia şi luteinizarea.
Indicaţii - Tulburări de fertilitate de origine ovariană, îmbunătăţirea ratei de fecunditate,
tratamentul chiştilor foliculari, anestru, fără manifestarea ciclurilor, întârzierea dehiscenţei
ovariene şi atrezia foliculară, ameliorarea ratei de fecundare, profilaxia tulburărilor de
fertilitate.
OCITOCINA
- pentru stimularea contracţiei uterine în fătările hipokinetice şi hipotone: 2-10 UI/ animal,
preferabil i.v., în perfuzie lentă, asociată cu săruri de calciu, glucoză, vitamina C, numai după
excluderea distociilor de tip obstructiv.
-pentru tratamentul subinvoluţiei uterine şi/sau retenţiei placentare: 2-10 UI/ animal, s.c. sau
i.m.; după caz, se poate repeta din 4 în 4 ore, timp de 3-4 zile;
-produse comerciale care conţin ocitocină sintetică: Ocytovem, Intertocine (Intervet).
INTERTOCINE®-S
Figură 2.5 Prezentarea produsului comercial Interocine
Descriere - Intertocine®-S se prezintă sub forma unui flacon ce conţine o soluţie apoasă
incoloră. (Figura 2.3)
Compoziţie - 1 ml conţine 10 U.I. de oxitocină sintetică pură, un nanopeptid identic cu cel
natural.
Indicaţii - stimularea contracţiei uterine pentru accelerarea travaliului
- stimularea involuţiei uterine post-partum, desprinderea placentei şi eliminarea
detritusului
- în prevenirea hemoragiei post-partum
- tratamentul agalaxiei (pentru reluarea producţiei de lapte)
37
Mod de acţiune - Provoacă şi intensifică contracţiile muşchiului neted uterin şi ale glandei
mamare şi stimulează involuţia uterină. Nu exercită acţiune vasopresoare sau antidiuretică.
Doze şi mod de administrare
Specia Doza(ml) Calea de administrare
Căţea 0,2 - 1 ml (2-10 U.I.) s.c. sau i.m.
Pisică adultă 0,1 - 0,5 ml (1-5 U.I.) s.c. sau i.m.
Se injectează intramuscular sau subcutanat, cu repetare după 40 de minute dacă este necesar.
Pentru un efect foarte rapid, se injectează lent intravenos 1/4 din doza indicată mai sus, diluată
1/10 cu ser fiziologic. Când se utilizează în cursul parturiţiei, se folosesc doze mici care
permit repetarea, când este cazul. În perioada post-partum se pot folosi doze mari.
Contraindicaţii - În dilataţii insuficiente ale cervixului şi în orice formă de distocie
obstructivă.
GONADOTROPINELE EXTRAHIPOFIZARE
- PMSG (gonadotropina corionică ecvină) – folosită singură nu dă rezultate la căţea şi pisică;
- HCG (gonadotrpoina corionică umană) – folosită la căţea în tratamentul agalaxiei şi retenţiei
laptelui: 100-500 UI/ animal s.c., simultan cu ocitocină sintetică 2-10 UI/ animal, după caz, se
poate repeta la 24 ore; în tratamentul căldurilor prelungite şi al metroragiei esenţiale: 35
UI/kg, s.c., de 3-4 ori, la 48 de ore.
- combinaţia PMSG – HCG – folosită la căţea pentru inducerea căldurilor fertile: PMSG 20
UI/kg/zi, s.c., timp de 5-9 zile, apoi în ziua a 6-a (a 10-a), 500 UI HCG/ animal, de preferinţă
i.v.. Monta sau I.A. la 2, 4 şi 6 zile de la injecţia de HCG.
Produse comerciale care conţin :
- PMSG – Folligon (Intervet)
- HCG – Chorulon (Intervet), Pregnyl (Merck Sharp&Dohme)
38
FOLLIGON
Figură 2.6 Prezentarea produsului comercial Folligon
Descriere - Folligon® se prezintă sub forma unui flacon ce conţine o pulbere albă, cristalină,
liofilizată însoţit de un flacon cu diluant pentru reconstituire.(Figura 2.4)
Compoziţie - Fiecare flacon conţine 1000 U.I. de gonadotrofină serică de iapă gestantă
(PMSG). Volumul diluantului este de 5 ml.
Indicaţii - Poate fi utilizat pentru reglarea tulburărilor de reproducţie la animalele domestice:
anestrul la căţea (inducerea estrului şi intensificarea activităţii ovariene, care duc la o
fertilitate crescută).
Mod de acţiune - Componenta activă este PMSG, o glicoproteină complexă, cu activitate de
FSH (hormon foliculo-stimulator) şi de LH (hormon luteinizant). La femele, PMSG
stimulează creşterea şi maturarea foliculilor.
Doze şi mod de administrare:
Specia Indicaţia Doze şi mod de administrare
500 U.I./animal sau 20 U.I./kg corp/zi, i.m

Căţea Anestru / inducerea estrului timp de 10 zile. În ziua a 10-a se
administrează 500 U.I. CG, i.m.
Efecte adverse - Uneori pot apare reacţii de tip anafilactic. Este indicată administrarea de
adrenalină (1:1000 i.m. sau i.v.) sau glucocorticosteroizi.
39
CHORULON
Figură 2.7 Prezentarea produsului comercial Chorulon
Descriere - Chorulon® se prezintă sub forma unui flacon cu pulbere albă, cristalină,
liofilizată însoţit de un flacon cu diluant pentru reconstituire. (figura 2.5)
Compoziţie - Fiecare flacon conţine 1500 gonadotrofină corionică (hCG).
Indicaţii - În controlul tulburărilor de reproducţie la animalele domestice:
 inducerea ovulaţiei la femele (canide)

 anestru la femele (canide)
 ovulaţie întârziată, estru prelungit la femele (canide)
 deficienţa libidoului şi criptorhidism la masculi (canide)
Mod de acţiune - Componenta activă este HCG, glicoproteină complexă, cu activitate de

hormon luteinizant (LH) cu rol de:
 a stimula dezvoltarea foliculului şi a induce ovulaţia

 a determina luteinizarea celulelor din granuloasă
 a menţine viaţa funcţională a corpului galben
 a mări secreţia de progesteron la nivelul celulelor luteinizante
 amplificarea acţiunii FSH asupra creşterii ovarului
40
AMINE SIMPATICOMIMETICE
PROPALIN
Figură 2.8 Prezentarea produsului comercial Propalin
Prezentare: sirop pentru administrare orală (Figura 2.6)

Compoziţie: fenilpropanolamină hidroclorică 40,28 mg/ml
Indicaţii – tratamentul incontinenţei urinare asociată cu insuficienţa sfincterului uretral la
căţea. Eficienţa a fost demonstrată în special la căţelele cu ovariectomie.
Nu se utilizează în tulburările de micţiune de origine comportamentală.
Doze şi mod de administrare:
- 0.81 mg fenilpropanolamină/kg, de 3 ori pe zi , 1 mg clorhidrat de fenilpropanolamină/ kg
de 3 ori pe zi în timpul mesei, ceea ce corespunde a 0.1 ml/5kg de 3 ori pe zi.
Absorbţia de clorhidrat de fenilpropanolamină creşte dacă produsul este administrat în timpul
zilei.
ANDROGENII – la căţea şi pisică sunt folosiţi pentru pregătirea ablaţiei chirurgicale a

tumorilor glandei mamare: 5-10 mg testosteron/animal, s.c. sau i.m., cu 2 săptămâni înainte
de intervenţia chirurgicală.
Produse comerciale care conţin androgeni: Durateston (Intervet), Decanofort (Terapia),
Anabolin Forte (Alfasan), etc.
PROGESTERONUL – la căţea în tratamentul mortalităţii embrionare şi avortului

habitual: 5-10 mg progesteron/animal, s.c. sau i.m., la 4 şi 7 zile post coitum; în tratamentul
metroragiei esenţiale: 0,5 mg/kg, s.c. sau i.m., de 2-3 ori la 48 de ore.
41
La căţea şi pisică, progesteronul este principalul factor inductor al complexului hiperplaziei
glandulo-chistică (H.G.C.E.).
Produse comerciale care conţin progesteron natural: Progesteron, Progesteron Retard
(Terapia).
PROSTAGLANDINELE F2-ALFA SINTETICE

Folosite la căţea şi pisică în tratamentul afecţiunilor uterine cu cervix deschis (piometru,
metrite puerperale): 2,5 mcg/kg, din 2 în 2 zile, sub protecţia unui antibiotic cu spectru larg,
până la vindecarea clinică (apar frecvent recidive la următorul ciclu).
Produse comerciale care conţin cloprostenol: Flavoliz (I.C.Ch.F.), Oestrophan (Spofa),
Synchromate (Bremer Pharma), Sincronizator del Cello (Ceminova), Oestrus Synchronizer.
PROSTAGLANDINELE F2-ALFA NATURALE

Folosite la căţea şi pisică în tratamentul afecţiunilor uterine cu cervix deschis (piometru,
metrite puerperale)
Produse comerciale care conţin dinoprostum: Enzaprost (Ceva Sante Animale),
ENZAPROST F
Descriere - soluţie injectabilă dinoprost 5mg/ml
Indicaţii – sincronizarea estrului, tratamentul piometrului, producerea avortului.
Doză şi mod de administrare – la căţea în piometru cu cervix deschis 250 μg/kg de 2 ori pe
zi, s.c. sau i.m. între 3 şi 10 zile (se administrează încă o zi din momentul în care proprietarul
nu mai observă scurgeri).
Efecte adverse – vomă, gastro-enterită.
ANTIPROLACTINICELE
La căţea sunt folosite pentru tratamentul lactaţiei de pseudogestaţie (lactaţie nervoasă):
bromergocriptina mesilat – 20-30 mcg/kg/zi, timp de 2 săptămâni, asociat cu tratament local
antiflogistic (comprese reci, unguent camforat 10%, Mastoprofen, etc). Efect secundar: este
emetizant.
Exista şi alte molecule asemănătoare bromocriptinei: metergolina, cabergolina, cu efecte
secundare mai puţin supărătoare.
Produse comerciale care conţin bromergocriptina mesilat: Bromocriptin (Biofarm, Gedeon
Richter), Parlodel (Novartis).
Produse comerciale care conţin cabergolină: Galastop
42
GALASTOP
Figură 2.9 Prezentarea produsului comercial Galastop
Descriere – soluţie orală ce conţine 50micorgrame-ml cabergolină. (Figura 2.7)

Indicaţii – cabergolina este un derivat al ergolinei ce inhibă secreţia de prolactină. Prolactina
este hormonul lactogenezei şi al iniţierii şi menţinerii lactaţiei după parturiţie. Mai mult,
etiologia gestaţiei false este mediată de creşterea nivelului de prolactină care intra sub
incidenţa nivelului de progesteron în timpul metestrului.
Gestaţia falsă la căţea – inhibarea secreţiei de prolactină de către Galasotp se observă rapid
prin diminuarea semnelor gestaţiei false, incluzând lactaţia nervoasă si schimbarile
comportamentale.
Suprimarea lactaţiei la căţea – se poate realiza din motive clinice întemeiate, de exemplu
indepartarea puilor după fătare sau inţărcare timpurie. Inhibarea secreţiei de prolactină de
către Galastop realizează întcetarea lactaţiei şi reducerea în volum a glandei mamare.
Doze şi mod de administrare
Galastop se administrează oral, fie direct pe gură, fie în mâncare. Doza este 0,1 ml/kg
(echivalentul a 5μg/kg cabergolina) odata pe zi, timp de 4-6 zile consecutiv, în funcţie de
gradul de avansare a lactaţiei.
La căţelele cu greutate sub 5 kg este bine să se măsoare în picături, 3 picături fiind
echivalentul a 0.1 ml.
Dacă semnele nu încetează până la sfârşitul tratamentului, acesta se poate relua.
Contraindicaţii - Nu se foloseşte la căţelele gestante, pentru că poate provoca avort.
La animalele tratate poate produce hipotensiune tranzitorie. Nu se utilizează la animalele
tratate cu medicamente hipotensive. La o parte din cazuri poate provoca după prima şi chiar a
doua administrare voma şi anorexie. Nu se folosesc antagonişti ai dopaminei
43
44
2.3. REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII
Dintr-o multitudine de cazuri consultate in clinică și cabinete, cazurile care au

prezentat patologii ale zonelor genitale şi mamare au fost în număr de 16, 14 căţele şi 2 pisici.
Fisele de observaţie ale acestora sunt prezentate în Tabelele 2.1-2.16.
Tabel 2.5 CAZUL 1- FOAIE DE OBSERVAŢIE
Rasa Metis Teckel
Sex Femelă
Vârstă 4 ani
Anamneză - greutate 12 kg
- la vârsta de 2 ani ovariohisterectomie
- din iunie 2017 au apărut urinari involuntare şi in timpul nopţii.
A fost diagnosticată cu cistită, insă tratamentul nu a dat rezultate.

Examen La examenul clinic nu au fost observate modificări semnificative ale
clinic aparatului urinar.
S-a apelat la analize complementare, valorile acestora fiind indemne de o
patologie urinară.
Diagnostic Incontinentă urinară postovariohisterectomie
Tratament S-a administrat produsul Propalin 0.1 ml/5kg de 3 ori pe zi, permanent.
Evoluţie Evoluţie bună, dupa prima administrare proprietarul a observat o ameliorare,
dupa a treia administrare pacienta nu a mai prezentat urinări involuntare şi
până in prezent evoluţia este bună.
45
Rasa Caniche
Sex Femelă
Vârstă 5 ani
- o singură gestaţie, dupa care proprietarul a apelat la ovariohisterectomie.

In luna Martie 2017 proprietarul s-a prezentat la clinica cu animalul
solicitând un consult al aparatului urinar deoarece femela prezenta urinari
involuntare şi fusese tratată indelung pentru afecţiuni inflamatorii ale
aparatului urinar.
Examen La examenul clinic nu au fost observate modificari semnificative pentru a ne
clinic induce cu gândul la un diagnostic în sfera aparatului urinar.
S-a pus diagnosticul de incontinenţă urinară postovariohisterectomie.
Diagnostic Incontinenţă urinară postovariohisterectomie
Tratament S-a administrat produsul Propalin 0.1 ml/5kg de 3 ori pe zi, permanent.
Evoluţie Dupa prima administrare s-au observat puţine modificări, dar dupa cea de a
doua administrare proprietarul a fost foarte mulţumit relatând că animalul nu
mai prezintă urinari involuntare . În prezent animalul nu mai prezintă
probleme de urinare
46
Rasa Ciobănesc Caucazian
Sex Femela
Vârstă 4 ani
- primul estru in septembrie 2015 a fost tratată cu Covinan. In august 2017

la 3 saptămâni după estru ( a avut loc şi monta), prezintă scurgeri
abundente, sangvinolente, vomă, stare generală modificată, apatie,
anorexie, polidipsie.
Examen Animalul prezintă scurgeri vaginale abundente.
clinic La ecografia abdominală s-a observat modificări la nivel uterin (conţinut
omogen anecogen, cu elemente în suspensie, peretele uterin fiind ingroşat).
Diagnostic Piometru cu cervix deschis
Tratament S-a administrat Enzaprost 2,5 ml la 12 h, 4 zile , încă din a 3-a zi nu s-au mai
observat scurgeri. Tratamentul a fost completat cu antibioterapie Synulox 2
săptămâni. In timpul tratamentului temperatura rectala a fost normală.
Evoluţie În prezent animalul prezintă o stare generală bună. Nu s-a efectuat
ovariohisterectomia şi se asteaptă următorul estru pentru a putea fi dată la
montă.
47
Rasa Boxer
Sex Femelă
Vârstă 4 ani
Anamneză - Greutate 35 kg
- Ovariohisterectomie in 2016
- Din luna septembrie 2017 proprietarul acuză ca animalul pierde urină
involuntar şi că gaseşte culcuşul umed in fiecare dimineaţă.
Examen In urma examenului clinic nu au depistate modificări semnificative, astfel
clinic s-a recurs la examene complementare, cum ar fi ecografia insă nici la
ecografie nu au fost găsite modificări la nivelul aparatului urinar.
Diagnostic Incontinenţă urinară postovariohisterectomie
Tratament S-a administrat produsul Propalin 0,1 ml/5 kg, trei administrări/zi,
permanent.
Evoluţie Dupa prima administrare s-au observat puţine modificări, dar dupa cea de
a doua administrare proprietarul a fost foarte mulţumit relatând că
animalul nu mai prezintă urinări involuntare . In prezent animalul nu mai
prezintă probleme de urinare.
48
Rasa Pechinez
Sex Femelă
Vârstă 3 ani
- pe 25 Aprilie 2018- la aproximativ 2 luni de la estru proprietarul s-a

prezentat la clinică cu animalul prezentând apatie, inapetenţa şi ca işi
strânge jucăriile sub ea. Era prima oara când se manifesta în acest fel.
Examen Starea generală a femelei nu era modificată insă la examenul clinic s-a
clinic observat o mărire in volum a glandei mamare, inflamată şi in plus avea si
secreţie lactată. Temperatura rectală era normală. S-a efectuat şi un
examen ecografic pentru a ne asigura ca nu sunt modificări de volum şi că
nu sunt acumulări lichidiene la nivel uterin.
Diagnostic Lactaţie nervoasă și sindrom de pseudogestaţie
Tratament Galastop 0,8 ml/ zi 7 zile.

Evoluţie Dupa cea de a treia administrare glanda mamară a scăzut in volum,
secreţia lactată a diminuat treptat până la instalarea agalaxiei.
49
Rasa Shih-Tzu
Sex Femelă
Vârstă 3 ani
- pe 25 aprilie 2017- la aproximativ 2 luni de la estru proprietarul s-a

prezentat la clinică cu animalul prezentând apatie, inapetentă şi că işi
strânge jucăriile sub ea. Era prima oara când se manifesta in acest fel.
- Diagnosticul a fost de lactaţie de pseudogestaţie, a fost tratată cu Galastop

şi modificările au disparut.
- Pe 28 octombrie 2017 s-a prezentat la clinică, la aproximativ 2 luni de la

estru cu sindrom poliuric –polidipsic, vomă, febră.
Examen Starea generală a femelei nu era modificată insă la examenul clinic s-au
clinic observat scurgeri vaginale. S-a efectuat şi un examen ecografic şi s-a
observat acumulări de fluide patologice la nivel uterin.
Diagnostic Piometru cu cervix deschis
Tratament Enzaprost 0,4 ml la 12 ore, 5 zile. La tratamentul hormonal s-a adăugat
antibioterapie 2 saptămâni cu Synulox
Evoluţie După cea de a patra administrare proprietarul nu a mai observat scurgeri

vaginale iar acum se asteaptă urmatorul estru pentru a fi dată la montă.
50
Rasa Cane Corso
Sex Femelă
Vârstă 6 ani
Anamneză - în Ianuarie 2017 s-a prezentat cu lactaţie de pseudogestaţie şi a fost
tratată cu Galastop 3,5 ml/zi 7 zile, aplicaţii locale cu Eqvagel şi dietă
hidrică şi alimentară.
- în Iunie 2017 s-a prezentat cu călduri prelungite, iar diagnosticul a fost de

chisturi ovariene, tratamentul s-a instituit cu Pregnyl 500 UI 2 fiole i.m. la
48 ore
- în Ianuarie 2018 s-a reintors cu aceeaşi problemă, numai că estru era

prelungit aproape de o lună de zile
- s-a hotărât efectuarea ovariohisterectomiei.

Examen La examenul clinic nu au fost observate modificări . S-a ajuns la un
clinic examen ecografic şi s-a hotărât a se pune diagnosticul de incontinentă
urinară postovariohisterectomie.
Diagnostic Incontinentă urinară postovariohisterectomie(Iulie 2018)
Tratament Propalin 01 ml/5 kg, trei administrări /zi permanent.
Evoluţie Dupa administrarea Propalinului pacienta nu a mai prezentat emisiuni
urinare involuntare.
51
Rasa Jack Russel
Sex Femelă
Vârstă 4 ani
Anamneză - în urmă cu aproximativ o lună şi jumătate a fătat prin cezariană , puii au
fost inţărcaţi şi instrăinați. Proprietarul acuză că femela încă prezintă
secreţie lactată.
Examen La examenul clinic s-a observat glanda mamară mărită în volum cu secreţie
clinic lactată.
Diagnostic Lactaţie prelungită post-înțărcare.
Tratament Galastop 0,8 ml/zi , 7 zile
Aplicaţii locale cu Eqvagel de 2 ori /zi.
Dietă hidrică şi alimentară.
Evoluţie Lactaţia s-a oprit după 6 zile de la administrarea produsului Galastop.
52
Rasa Metisr
Sex Femelă
Vârstă 7 ani
Anamneză - s-a prezentat la clinică cu probleme de anorexie, apatie, fără modificări ale
stării generale. Fusese in călduri in urmă cu 2 luni.
Examen La examenul clinic nu au fost depistate modificări evidente ale stării
clinic generale, insă la palparea glandei mamare s-a observat mărirea in volum a
acesteia cu prezenţa secreţiei lactate.
Diagnostic Lactaţie nervoasă și gestaţie imaginară.
Tratament Galastop 3.6 ml/zi , 7 zile
Local aplicatii cu Eqvagel de 2 ori /zi
Dietă hidrică şi alimentară
Evoluţie Evoluţie bună, glanda mamară s-a micşorat in volum după primele
administrări, insă la urmatorul ciclu pacienta s-a prezentat la cabinet cu
secreţii vaginale şi s-a hotărât ovariohisterectomia.
53
Rasa Doberman
Sex Femelă
Vârstă 8 ani
- în Aprilie 2017 s-a prezentat la clinică cu formaţiuni mamare M4, M5 pe

partea stângă, formaţiuni voluminoase, mobile, nedureroase care au crescut
in volum in ultimele 9 luni fără a avea legatură cu ciclul.
- s-a hotărât mamectomia M5,M4,M3, s-a recomandat proprietarului

castrarea insă acesta a refuzat. La examenul anatomopatologic s-a pus
diagnosticul de adenocarcinom.
- în Mai 2018 proprietarul a revenit cu animalul prezentând apatie, anorexie.

Examen La examenul clinic nu s-a observat o recidivă, însă glanda mamară era
clinic mărită în volum , inflamată cu secreţie lactată.
Diagnostic Lactaţie nervoasă și pseudogestaţie
Tratament Galastop 3,9 ml/zi 10 zile
Aplicaţii locale cu Eqvagel de 2 ori/zi
Tratament igienodietetic, alimentar şi hidric
Evoluţie Dupa tratament mamelele au revenit la normal, secreţia lactată a dispărut. În
mai 2018 proprietarul a revenit cu animalul prezentând formaţiuni neoplazice
pe lanţul drept mamar. S-a recomandat mamectomia totală şi
ovariohisterectomie.
54
Rasa Labrador Retriever

Sex Femela
Vârstă 7 ani
Anamneză - s–a prezentat la cabinet cu o formațiune pe partea dreaptă, mamela M5
ulcerată cam de o lună, dar problema pentru pacient era mărirea in volum a
celorlalte mamele, inflamate cu secreţie lactată. Proprietarul nu a acceptat
castrarea până în momentul respectiv.
Examen La examenul clinic s-a observat M5 ulcerată, restul mamelelor inflamate,
clinic prezentând secreţie lactată.
Diagnostic Formaţiune neoplazică M5 cu lactaţie nervoasă și pseudogestaţie.
Tratament Galastop 1 ml/zi, 7 zile
Aplicatii locale cu Eqvagel de 2 ori/zi
Tratament igieno dietetic, hidric si alimentar.
Evoluţie In urma tratamentului cu Galastop secreţia lactată a dispărut, iar proprietarul
a fost convins de oportunitatea extirpării lanţului mamar drept precum și a
ovariohisterectomiei.
55
Rasa Bichon maltez
Sex Femelă
Vârstă 6 ani
Anamneză - in urmă cu 2 luni a fost in călduri. Proprietarul acuză că animalul prezintă
sindrom poliuric-polidipsic, vomă şi crede că prezintă febră foarte mare.
Înca un lucru care i s-a părut ciudat a fost că animalul işi adună jucăriile
lângă culcuş şi nu prea mai vrea să iasă afară.
Examen In urma relatărilor proprietarului şi a examenului clinic s-a pus diagnosticul
clinic de lactaţie nervoasă și pseudogestaţie. S-a recurs şi la un examen ecografic
în urma căruia s-a observat că pacienta prezintă şi epanșamente uterine.
Diagnostic Lactaţie nervoasă , pseudogestaţie şi piometru cu cervix inchis
Tratament Galastop 0,7ml/zi 7 zile.
Tratament igieno dietetic si alimentar.
Pentru piometru s-a hotărât de comun acord cu proprietarul
ovariohisterectomia. La acest tratament s-a adăugat antibioterapia cu
Penstrep timp de 5 zile.
Evoluţie După 4 zile de Galastop secreţia lactată s-a diminuat, starea generală a
animalului s-a îmbunătăţit.
56
Rasa Schnauzer pitic

Sex Femelă
Vârstă 8 ani
Anamneză - proprietarul a observat că în ultimul timp, după fiecare estru femela este
mai apatică, doarme mai mult şi este mai afectuasă.
- - greutate =6kg
Examen La examenul clinic s-a depistat o inflamaţie a glandei mamare, cu secreţie

clinic lactată. La examenul ecografic nu a fost depistată nici o altă modificare la
nivel uterin.
Diagnostic Lactaţie nervoasă și pseudogestaţie.
Tratament Galastop 0,6 ml/zi, 10 zile.
Local aplicatii cu Eqvagel de 2 ori/zi.
Tratament igieno-dietetic.
Evoluţie După primele 4 zile de administrare lactaţia a dispărut, proprietarul ne mai
acuzând nici o problemă. Se aşteaptă următorul estru pentru a se incerca
monta.
57
Rasa Caniche
Sex Femelă
Vârstă 4 ani
Anamneză -greutate = 18kg
- intactă, s-a prezentat la cabinet acuzând probleme de anorexie, febră, apatie.
Proprietarul acuză o mărire in volum a glandei mamare şi că în decubit
preferă locurile reci.
- în urmă cu 2 luni fusese in călduri.
Examen La examenul clinic s-a observat o mărire in volum a glandei mamare, cu
clinic secreţie lactată. In plus s-a observat la M4 pe partea stângă o mastită
necrotică in fază incipientă datorită faptului că femela incepuse a se
automutila , plus o infecție bacteriană.
Diagnostic Lactaţie nervoasă , pseudogestaţie şi mamită necrotică
Tratament Galastop =1,8 ml/10 zile.

Aplicatii locale cu Eqvagel, de 2 ori/zi.
Tratament igienodietetic.
S-a apelat la antibioterapie cu Synulox de 2ori/zi, 7 zile.
Evoluţie Dupa 5 zile lactaţia a dispărut, iar mamita s-a ameliorat după primele 3 zile
de tratament. Proprietarul este foarte mulţumit că s-a evitat operaţia de
mamectomie şi ovariohisterectomie.
58
Rasa Birmaneza
Sex Femelă
Vârstă 2 ani
Anamneză - proprietarul relatează că in urmă cu 8 zile a fost in călduri, iar acum este
apatică, i se pare ca are glanda mamară mărită in volum, inflamată. Este
prima oară când se intâmplă aşa ceva, femela nu a fost niciodată dată la
montă.
- greutate =4.1kg
Examen La examenul clinic s-a constatat inflamația glandei mamare, mărită in

clinic volum, cu secreţie lactată. Ce a impresionat cel mai mult a fost că pisica
prezenta galactoree .
La examenul ecografic nu a fost depistată nici o modificare la nivel uterin.
Diagnostic Lactaţie nervoasă și pseudogestaţie.
Tratament Galastop =0,4ml/zi 7 zile.

Tratament igieno-dietetic și aplicații locale de 2ori/zi cu Eqvagel.
Evoluţie Dupa 5 zile de tratament pisica nu a mai prezentat secreţie lactată, in
prezent are o stare generală bună.
59
Rasa Norvegiană de Pădure
Sex Femelă
Vârstă 2 ani
Anamneză În urma cu 5 zile a fătat 3 pui morţi, stare generală bună, însă i se pare
proprietarului că femelei nu-i scade glanda mamară în volum şi mai ales îi
creşte secreţia lactată. Chiar i se pare ca sunt momente când îi curge lapte din
mamele.
Examen La examenul clinic s-a observat lactaţie , cu glanda mamară inflamată. La
clinic atingerea glandei mamare s-a declanşat secreţia lactată, iar după scurt timp
in timpul consultaţiei femela prezenta galactoree.
Diagnostic Lactaţie după gestaţie, cu fătare de fetuşi morţi.
Tratament Galastop 0,4 ml/zi 7 zile.
Local , tratament cu Eqvagel de 2 ori/zi.
Evoluţie După 5 zile de tratament glanda mamară s-a redus în volum iar secreția
lactată a încetat. În prezent nu sunt modificări la nivel uterin şi nici ale
glandei mamare.
60
Din totalul de 16 cazuri luate in studiu, 14 (87,5%) au fost din specia canină, iar 2
(12,5%) din specia felină (Grafic 2.1).
Grafic 2.1 Frecvenţa afecţiunilor tratabile hormonal pe specii
Dintre acestea, la specia canină cea mai frecventă afecţiune este lactaţia de
pseudogestaţie, având 8 (57,3%) astfel de cazuri, este urmată de incontinenţa urinară
postovariohisterectomie (ovariectomie) cu 4(28,5%) cazuri, apoi de piometru cu cervix
deschis cu 2(14,2%) cazuri. După cum se poate observa din studiul efectuat există pacienţi
care au suferit de mai mult de una din afecţiuni, care pot evolua simultan sau după un anumit
interval de timp (Grafic 2.2).
Grafic 2.2 Afecţiunil tratabile hormonal la căţea
61
Dintre animalele incluse în studiu, 10 au fost intacte, iar 4 au avut sterilizate.
La pisică, in studiul de faţă cea mai frecventă afecţiune este lactaţia de

pseudogestaţie, respectiv, doar 2 cazuri de feline. Piometru cu cervix deschis şi incontinenţă
urinară sunt afecţiuni mai rare la pisică poate datorită faptului că proprietarii de feline acceptă
mai uşor sterilizarea acestora incă de la vârste tinere, faţă de proprietarii de căţele care
acceptă mai greu. (Grafic 2.3)
Grafic 2.3 Afecţiunile tratabile hormonal la pisică
Vârsta animalelor incluse în studiu a fost cuprinsă între 2 şi 8 ani. Căţelele

diagnosticate au avut vârste distribuite mai mult sau mai puţin omogen pe scala 3-8 ani, pe
când ambele pisici au avut 2 ani. (Grafic 2.4)
62
Grafic 2.4 Frecvenţa afecţiunilor tratabile hormonal pe varsta
Rasele caţelelor incluse în studiu au fost: Caniche (2), Ciobănesc Caucazian, Boxer,
Pekinez, Shih-Tzu, cane Corso, Labrador retriever, Jack Russel Terrier, Doberman, Maltez,
Schnautzer pitic şi metis (2), iar pisicile au fost Birmaneza şi Norvegiană de pădure. Se poate
observa că majoritatea animalelor incluse în studiu sunt animale de rasă pură, doar 12,5%
fiind metişi (Grafic 2.5). Tinând cont că populaţia de metişi din Bucureşti este semnificativă,
acest aspect poate sugera o rezistenţă mai crescută a metişilor la patologiile din sfera
reproducătoare. Această ipoteza este susţinută şi de rezultatele altor studii, dar lotul analizat
este prea mic pentru a trage o concluzie certă în această direcţie (Antonov,2015; Brønden et
al., 2010).
63
Grafic 2.5 Frecvenţa afecţiunilor tratabile hormonal, animale de rasa si metisi
În toate cazurile incluse în acest studiu, terapia hormonală conservativă iniţiată a avut
rezultatele scontate, însă unele cazuri au avut nevoie de ovariohisterectomie ulterioară din
cauza altor patologii ale sistemului reproducător asociate.
Căţelele care au fost diagnosticate cu incontinenţă urinară post ovariohisterectomie au

perezentat simptome după o perioadă variabilă de timp de la operaţia de sterilizare, perioada
cuprinsă între 3 luni si 3 ani. (Grafic 2.6)
64
Grafic 2.6 Numărul animalelor cu semen clinice de incontinenţă urinară în funcţie de perioada trecută de
la sterilizare
În toate cazurile de incontinenţă urinară post ovariohisterectomie, tratamentul
permanent cu Propalin 0.1ml/5 kg, de 3 ori pe zi a produs efectele dorite de proprietari într-o
perioadă cuprinsă între 2 zile şi 2 săptămâni, efectele menţinându-se până în momentul
scrierii acestei lucrări. Acest aspect este în concordanţă cu literatura de specialitate care
descrie o eficienţă cuprinsă între 75-90% la începutul tratamentului, însă eficienţa scade o
dată cu prelungirea perioadei de tratament (Noël et al., 2010a). De asemenea, nu se
recomandă utilizarea simpaticomimeticelor în cazul animalelor care au probleme
cardiovasculare, un aspect de care trebuie ţinut cont atunci când se stabileşte planul terapeutic.
Cu toate acestea, efectele secundare sunt mult mai scăzute ca frecvenţă şi gravitate faţă de
utilizarea produselor pe bază de estrogeni (Noël et al., 2010b).
În cazul celor două căţele diagnosticate cu piometru cu cervix deschis, tratamentul
hormonal ales a fost Enzaprost, la care s-a adăugat tratament antimicrobian cu Synulox. În
ambele cazuri tratamentul a determinat regrsia bolii, proprietarii dorind montarea animalelor
la următorul ciclu. Acest tip de tratament se recomandă în cazul animalelor de montă, atunci
când proprietarii refuză tratamentul chirurgical sau atunci când starea generală a animalului
este proastă şi riscurile anesteziei ar fi prea mari (England et al., 2010; Hagman, 2012).
Literatura de specialitate descrie o eficienţă a prostaglandinelor de 95% în tratarea
piometrului cu cervix deschis. Cu toate acestea, riscul apariţiei septicemiei este de 15%, astfel
că se impune tratamentul cu antibiotic în toate cazurile de piometru (Fieni et al., 2014).
65
Singurul caz inclus în acest studiu diagnosticat cu piometru cu cervix închis a optat pentru
tratament chirurgical, astfel că nu s-a impus tratament hormonal.
Cele mai multe cazuri identificate au fost diagnosticate cu lactaţie falsă. Se poate
remarca că în cazul căţelelor lactaţia falsă s-a instalat la aproximativ 2 luni după perioada de
călduri, atunci când ar fi avut loc parturiţia dacă exista gestaţie, pe când la pisici semnele
clinice s-au instalat la 8 zile după perioada de călduri, respectiv la 5 zile după operaţia de
cezariană. Majoritatea animalelor nu au prezentat modificări ale stării generale, însă un caz a
prezentat apatie, aşa cum se poate observa în Figura 2.8.
Figură 2.10 Starea de apatie prezenta la o femela cu lactatie falsa (cazul 9)

Tratamentul cu Galastop asociat cu tratament igieno-dietetic a fost eficient în toate
cazurile. Tratametul igienodietetic a constat in reducerea hranei si rationalizarea aportului de
apă la jumătate din consumul normal pentru 24 de ore, precum şi aplicarea de comprese reci
la nivelul glandei mamare, tehnici recunoscate ca având un impact major în reducerea
secreţiei lactate (Singh et al, 2018; Thangamani et al, 2018). Acestui tratament i-a fost asociat
tratamentul local cu Equagel în 9 cazuri din 10, având ca scop reducerea mai rapidă a
inflamaţiei glandei mamare. Antibioticoterapia a fost instituită într-un sigur caz care prezenta
mamită necrotică asociată lactaţiei false, determinată de toaletajul excesiv. Autotualetarea care
poate duce până la automutilare este cunoscută ca un factor agravant în evoluţia lactaţiei false
(Singh et al, 2018).
Cu toate că tratamentul hormonal a rezolvat semnele clinice pe parcursul
tratamentului, majoritatea animalelor dezvoltă mai multe episoade de lactaţie falsă, astfel
încât singura terapie care tratează complet aceste episoade este ovariohisterectomia. În cazuri
rare, chiar şi după ovariohisterectomie mai pot apărea simptome mai slabe ale lactaţiei false
(Singh et al, 2018).
66
2.4.CONCLUZII
1. Numărul în continuă creştere al animalelelor de companie, precum şi exigenţele din

ce în ce mai crescute ale proprietarilor impun cunoaşterea în detaliu de către medicul
veterinar a mecanismelor neuro-endocrine care guvernează funcţia de reproducere, ca şi
a posibilităţilor de intervenţie terapeutică în scopul corectării dereglărilor acestui mecanism.
2. Cazuistica ce a beneficiat de hormonoterapie a fost relativ redusă, fapt ce reflectă,
pe de-o parte, preferinţa, netă a medicilor veterinari, dar şi a proprietarilor, pentru
tratamentele chirurgicale, considerate de mulţi ca fiind mai sigure, iar pe de altă parte,
subestimarea implicării hormonilor în etiologia unor afecţiuni.
3. Numărul de 14 (87,5%) de căţele, faţă de numai 2 (12,5%) pisici, demonstrează faptul
că sterilizarea precoce, prepuberă și imediat postpuberă, este mult mai uşor acceptată de
proprietarii de feline.
4. Din totalul cazurilor luate în studiu, 10 cazuri sunt reprezentate de lactaţia de
pseudogestaţie. Frecvenţa ridicată a acestei afecţiuni pe de-o parte, precum şi
benignitatea ei, pe de altă parte, justifică opţiunea proprietarilor pentru terapia
hormonală, mai ales în cazul femelelor cu valoare reproductivă mare.
5. Incontinenţa urinară post ovariohisterectomie ocupă locul al - II - lea, cu un
număr de 4 cazuri, fapt deloc surprinzător, ţinând cont de acţiunea estrogenilor asupra
tonusului sfincterului vezical la canide. Pe de altă parte, este o afecţiune care
generează disconfort proprietarilor, prin necesitatea igienizării frecvente a locuinţei.
6. Propanolfenilamina reprezintă o alternativă interesantă a estrogenilor (actualmente
scoși din uz în Comunitatea Europeană) pentru controlul incontinenţei urinare post
sterilizare, fiind lipsită de efectele genitale şi sistemice supărătoare ale acestora din urmă.
7. Terapia hormonală, combinată cu antibioterapia cu spectru larg, în formele de piometru
cu cervix deschis oferă întotdeauna o netă ameliorare a stării clinice a animalului pe termen
scurt. Din păcate, modificările endometriale fiind adesea ireversibile, tendinţa la recidivă la
ciclurile estrale următoare este frecventă, astfel încât recomandăm acest protocol terapeutic
doar în situaţii precise: femele tinere, cu valoare mare reproductivă sau femele în vârstă, cu
afecţiuni sistemice severe, la care riscul exitusului intra- și postchirurgical ar fi foarte mare.
8. In loc de concluzie finală, considerăm utilă extinderea terapiilor
endocrinologice întrucât mulţi colegi practicieni au reticenţe în aplicarea acestei terapii,
reticenţe care ar putea fi parţial îndepărtate printr-o informare adecvată în acest
domeniu.
67
REZUMATUL LUCRĂRII
Patologia carnivorelor de companie tinde, din ce în ce mai mult, să se apropie de cea a

omului, iar abordarea diagnostică şi terapeutică trebuie să ţină pasul cu această evoluţie. Un
loc din ce în ce mai important în cadrul acestei patologii îl deţin afecţiunile ce pot beneficia de
tratament hormonal. În aceste condiţii, mulţi medici veterinari comit erori terapeutice cu
urmări mai mult sau mai puţin grave pentru animal sau pur şi simplu îşi declină competenţa în
astfel de situaţii, trimiţând cazul către clinicile mai mari.
Datorită tuturor acestor considerente, lucrarea de faţă se doreşte a fi un ghid practic de
hormonoterapie a aparatului genital şi a glandei mamare la căţea şi pisică.
Lucrarea este structurată conform normelor în două părţi: o parte generală, care
reprezintă un studiu bibliografic actual asupra morfostructurii şi, mai ales, fiziologiei
aparatului reproducător şi glandei mamare la carnivorele domestice, precum şi asupra
principalelor afecţiuni de la aceste nivele care pot beneficia de terapie hormonală şi o parte de
cercetări proprii.
Această a doua parte cuprinde cazuistica luată în studiu, care provine din Clinica de
Reproducere, Obstetrică şi Tulburări de reproducere a Facultăţii de Medicină Veterinară Spiru
Haret Bucureşti și din alte două unități sanitar-veterinare, sub formă de fişe de observaţie
clinică, precum şi prezentarea produselor hormonale şi a protocoalelor terapeutice utilizate.
Pe parcursul cercetărilor au fost identificate 16 cazuri care au prezentat patologii ale
sferei reproducătoare care pot beneficia de tratament hormonal. Majoritatea au fost canide
(n=14) dar au fost fi felide (n=2). Principala patologie observata a fost lactaţia falsă (n=10),
urmată de incontinenta urinara post ovarohisterectomie (n=4) şi de piometru cu cervix deschis
(n=2). În toate aceste cazuri a fost instituit tratament hormonal, observându-se dispariţia
simptomelor clinice şi rezoluţia afecţiunilor în 100% din cazuri. În unele situaţii tratamentul
hormonal a fost completat de antibioticoterapie sau de alte tratamente adjuvante pentru o mai
bună gestionare a cazurilor.
Lucrarea este încheiată de un capitol rezervat concluziilor şi recomandărilor de ordin
practic, precum şi bibliografia care cuprinde un număr de 30 titluri, încheie această lucrare de
diplomă.
68
SUMMARY
The pathology of carnivore pets tends to resemble more and more the one of humans,
and the diagnostic and therapeutic approach should keep up with this evolution. A more and
more important place within this pathology is occupied by pathologies that can take advantage
of hormonal treatment. In these conditions, many veterinaries commit therapeutic errors with
more or less severe repercussions for the animal, or simply decline their competence in such
situations, moving their case to larger clinics.
Considering all these arguments, this paper is intended to be a practical guide to
hormonal therapy of the genitals and mammary gland of female canines and felines.
The paper is structured in two parts: a general part which is a current bibliographical
study concerning the morphostructure and especially, the physiology of the reproductive
organs and mammary glands of domestic carnivores, as well as on main diseases from these
levels which can take advantage of hormonal therapy and a second part of personal research.
This second part comprises the studied casuistry, which comes from the Reproduction,
Obstetrics and Reproduction Disorders Clinic within the Spiru Haret Veterinary Medicine
University from Bucharest and other 2 veterinary surgeries, under the form of clinical
observation charts, as well as the presentation of the hormonal products and therapeutic
protocols used.
During this research there have been identified 16 cases that presented diseases of the
reproductive area that could benefit from hormonal therapy. The majority is represented by
canines (n=14) but there were felines as well (n=2). The main pathology observed was
phantom pregnancies (n=10), followed by ovariohisterectomy induced urinary incontinence
(n=4) and open pyometra (n=2). In all these cases we applied a hormonal treatment and have
observed that the sympthomes cleared and the pathology disappeared in 100% of cases. In
some cases the hormonl treatment was completed by antibiotic therapy or other
complementary therapies for a better management of cases.
The thesis ends with a chapter reserved to conclusions and practical recommendations,
as well as bibliography which comprises 30 titles ends this dissertation.
69
BIBLIOGRAFIE
1. Arnold S., 1992, Relationship of incontinence to neutering, Ed. Current veterinary therapy
XI., Philadelphia: WB Saunders.
2. Arthur, H.G., Noakes, E.D., Pearson, H., 1989, Veterinary Reproduction and Obstetrics,
Edita XI, Editura Bailiere Tindall, Londra.
3. Bîrţoiu, I.A.; Seiciu, Fl,. 2006, Tratat de patologia reproducţiei la animale , Ediţia a II-a,
Editura All, Bucureşti.
4. Brønden, L.B., Nielsen, S.S., Toft, N. and Kristensen, A.T., 2010. Data from the Danish
veterinary cancer registry on the occurrence and distribution of neoplasms in dogs in
Denmark. The Veterinary record, 166(19), p.586.
5. Cernescu, H., 2004, Ginecologie Veterinară , Editura Cecma Partener, Timişoara.
6. Constantin, N. şi col. 2003 , Tratat de Medicină Veterinară , vol III, Editura Tehnică,
Bucureşti.
7. Crivineanu, M. , 2005, Farmacologie veterinară, Ed. Fundis, Bucureşti.
8. Derivaux, J. 1971, Reproduction chez les animaux domestique, Ed. Derouaux, Liege.
9. Dojană, N., 2004, Compendiu de fiziologie animală şi etiologie, Editura Printech,
Bucureşti.
10. Drugociu, D., 2005, Bolile obstetricale-ginecologice la animale, Editura “Ion Ionescu de
la Brad”, Iaşi.
11. England, G.C. and Heimendahl, A.V., 2010. BSAVA manual of canine and feline
reproduction and neonatology (No. Ed. 2). British Small Animal Veterinary Association.
12. Ettinger J.S., 1993, Pocket companion to Textbook of Veterinary Internal Medicine, editura
W.B. Saunders Company, Philadelphia.
13. Fieni, F., Topie, E. and Gogny, A., 2014. Medical treatment for pyometra in dogs.
Reproduction in domestic animals, 49, pp.28-32.
14. Hagman, R., 2012. Clinical and molecular characteristics of pyometra in female dogs.
15. Mialot, Jean-Paul, 1989, Pathologie de la reproduction chez les carnivores domestoques,
Editions du Point Veterinaire, Paris.
16. Moraillon, R., Fourrier, P., Legeay, Y., Lapiere,C., 1997 Dictionnaire pratique de
therapeutique canine et feline, Editura Masson, Paris, ed. IV.
70
17. Nellis P.C., 1997, Compendium of animal reproduction, Editia a 4-a revizuită, Intervet
International B.V
18. Noël, S., Claeys, S. and Hamaide, A., 2010a. Acquired urinary incontinence in the bitch:
update and perspectives from human medicine. Part 2: the urethral component,
pathophysiology and medical treatment. The Veterinary Journal, 186(1), pp.18-24.
19. Noël, S., Claeys, S. and Hamaide, A., 2010b. Acquired urinary incontinence in the bitch:
update and perspectives from human medicine. Part 1: the bladder component,
pathophysiology and medical treatment. The Veterinary Journal, 186(1), pp.10-17.
20. Paraipan, V. 1982 Hormonoterapia in reproducţia animala, Editura Ceres.
21. Paştea, E., Coţofan, V. şi col. , 1985, Anatomia comparată a animalelor domestice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
22. Purshwell, B., Parker, N., 2000 „Identifying and managing infertility in bitches”, Vet.Med.
23. Reichler, I.M., 2009. Gonadectomy in cats and dogs: a review of risks and benefits.
24. Runceanu, L.Gh.; Cotea, C.V. , 2001 Reproducţie, obstetrică şi ginecologie veterinară,
Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
25. Seiciu, Fl., Voicescu, S., 1997, Glanda mamară - morfofiziologie şi paologie, Editura
Fundaţiei “Romania de Mâine”, Bucureşti.
26. Singh, L.K., Bhimte, A., Pipelu, W., Mishra, G.K. and Patra, M.K., 2018. Canine
pseudopregnancy and its treatment strategies. depression, 17(19), p.20.
27. Sontas, B.H., Ozyogurtcu, H., Gurel, A. and Ekici, H., 2009. Evaluation of clinical and
pathological characteristics of 155 canines with mammary tumours: a retrospective study.
Archivos de Medicina Veterinaria, 41(1).
28. Thangamani, A., Srinivas, M. and Anusha, K., 2018. Canine Pseudopregnancy: A Review.
Research & Reviews: Journal of Veterinary Science and Technology, 7(1), pp.7-11.
29. Whitehead, M.L., 2008. Risk of pyometra in bitches treated for mismating with low doses
of oestradiol benzoate. Veterinary Record, 162(23), pp.746-749.
30. Wiljan Daris , 1998, Compendium of animal reproduction, Editura Intervet International
B.V., 5th revised edition.
71

Studiu Asupra Eficienței Unor Tratamente Conservative Hormonale Ale Aparatului Reproducator La Cățea Și Pisică

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Asupra Eficienței Unor Tratamente Conservative Hormonale Ale Aparatului Reproducator La Cățea Și Pisică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

STUDIU ASUPRA EFICIENȚEI UNOR TRATAMENTE

Ȋn ultimii ani, creşterea animalelor de companie, mai cu seamă a câinilor şi pisicilor,

I.1. PARTICULARITĂŢI ANATOMICE ALE APARATULUI

Aparatul genital femel este sistematizat în trei unităţi morfofuncţionale:

I.2. ACŢIUNILE FIZIOLOGICE ALE HORMONILOR

Acţiunile fiziologice ale ocitocinei

Ocitocina, secretată predominant de neuronii nucleului paraventricular din

Hormon de natură glicoprotidică, FSH este unul dintre hormonii gonadotropi

Acţiunile fiziologice ale hormonului luteinizat (LH)

LH este un hormon gonadotrop de natură glicoproteică, secretat de celulele

Acţiunile fiziologice ale hormonului luteotrop

Estrogenii sunt secretaţi de celulele granuloasei foliculilor ovarieni antrali, precum

Progesteronul este secretat de corpul galben al ovarului, glanda care devine

Alţi hormoni ovarieni

Celulele granuloasei foliculilor ovarieni secretă cantităţi mici de prostaglandină F2-

Gonadotropina Corionică Umană (Human Chorionic Gonadotropin, HCG)

Ciclul sexual la căţea

Tabel 1.2 Principalele modificări survenite în timpul ciclului sexual la căţea

Faza Proestru Estru Metestru Anestru(dura-

-roşie, -roşietică şi mai -roz-pală -netedă (roz)

-uşoară creştere -creştere -creştere, platou -nivel de bază

Ciclul sexual la pisică

Reglarea neuro-endocrină a ciclului sexual

În timpul căldurilor, foliculii maturi secretă estrogeni în cantitate importantă, ceea ce

Figură 1.2 Reglarea hormonala a functiei reproductive la femela

I.4. FIZIOLOGIA LACTAŢIEI

I.5. AFECŢIUNI ALE APARATULUI GENITAL FEMEL ŞI GLANDEI

I.5.1. PIOMETRUL ŞI ENDOMETRITA CU CERVIX DESCHIS

I.5.2. ANESTRUL PRELUNGIT

Prin anestru se întelege lipsa manifestărilor estrale. După ajungerea la pubertate,

I.5.3.HIPERESTRUL ŞI SINDROMUL DE NIMFOMANIE

Hiperestrusul este caracterizat prin modificări morfologice caracteristice fazei

I.5.4. INCONTINENŢA URINARĂ POST OVARIECTOMIE

Incontinenţa urinară reprezintă pierderea involuntară a urinei.

Tabel 1.4 Medicamente şi doze folosite în tratamentul incontinenţei urinare

I.5.5.PSEUDOGESTAŢIA ŞI LACTAŢIA DE PESUDOGESTAŢIE

Sunt afecţiuni cu o incidenţă mai mare la carnivore, cu localizare mai frecventă la

Aceasta afecţiune este mai putin frecventă la carnivorele domestice.

In ultimii ani, creşterea animalelor de companie, mai cu seamă a câinilor şi pisicilor, a

Studiul de fata a fost efectuat in perioada iunie2017-august 2018. Materialul de studiu

Figură 2.4 Prezentarea produsului comercial Receptal

Figură 2.5 Prezentarea produsului comercial Interocine

Doze şi mod de administrare

Specia Doza(ml) Calea de administrare

Căţea 0,2 - 1 ml (2-10 U.I.) s.c. sau i.m.

Pisică adultă 0,1 - 0,5 ml (1-5 U.I.) s.c. sau i.m.

Figură 2.6 Prezentarea produsului comercial Folligon

Specia Indicaţia Doze şi mod de administrare

500 U.I./animal sau 20 U.I./kg corp/zi, i.m

Figură 2.7 Prezentarea produsului comercial Chorulon

Compoziţie - Fiecare flacon conţine 1500 gonadotrofină corionică (hCG).

Indicaţii - În controlul tulburărilor de reproducţie la animalele domestice:

 inducerea ovulaţiei la femele (canide)

Mod de acţiune - Componenta activă este HCG, glicoproteină complexă, cu activitate de

 a stimula dezvoltarea foliculului şi a induce ovulaţia

Figură 2.8 Prezentarea produsului comercial Propalin

Prezentare: sirop pentru administrare orală (Figura 2.6)

ANDROGENII – la căţea şi pisică sunt folosiţi pentru pregătirea ablaţiei chirurgicale a

PROGESTERONUL – la căţea în tratamentul mortalităţii embrionare şi avortului

PROSTAGLANDINELE F2-ALFA SINTETICE

PROSTAGLANDINELE F2-ALFA NATURALE

Figură 2.9 Prezentarea produsului comercial Galastop