termenii originali; în limba română nu s-a stabilit o listă de termeni corespunzători termenilor

englezeşti, cu sensuri este uneori foarte apropiate unul de altul, care definesc şi delimitează
tipurile):
– belongers, indivizi spre vârsta a treia, tradiţionalişti, convenţionali, sentimentali,
foarte patrioţi, mulţumiţi de cum stau lucrurile, statornici;
– survivors, bătrâni, foarte săraci, temători, deprimaţi, foarte departe de curentele
culturale dominante, incapabili să-şi afle locul în societate;
– sustainers, aflaţi în pragul sărăciei, obişnuiţi ai străzilor, furioşi, resentimentari,
angajaţi în economia subterană;
– emulators, tineri, ambiţioşi, practicanţi ai stilului macho, ostentativi, dornici să se
integreze în sistem;
– I-me-mine, foarte tineri, exhibiţionişti, narcisişti, impulsivi, inventivi, dornici de
experienţe;
– experiential, tineri, în căutare de experienţe directe, artişti, centraţi asupra propriei
persoane, puternic orientaţi spre dezvoltare interioară;
– societally conscious, maturi, plini de succes, gata să-şi asume misiuni,
conducători de grupuri centrate pe o problematică unică, practicând adesea o simplitate voită;
– integrated, maturi psihologic, cu viziune largă despre lucruri, toleranţi, cu simţ al
adaptării;
– achievers, de vârstă mijlocie, prosperi, capabili, siguri de ei înşişi, materialişti,
având calităţi de conducători, constructori ai „visului american” (4).
În 1989, la unsprezece ani de la lansarea primei variante, SRI International a lansat-o pe a
doua. Primul model distingea două mari serii de tipuri: inner-directed (indivizi conducându-se
„din interior”) şi outer-directed (indivizi conduşi „din exterior”). Al doilea model a redus
numărul tipurilor la opt, grupate în trei serii: principle-oriented (indivizi care se ghidează după
principii), status-oriented (indivizi urmărind un statut social) şi action-oriented (indivizi orientaţi
spre acţiune). După autorii variantei în cauză, corelarea tipurilor ei cu date privind educaţia,
venitul, încrederea în sine, obişnuinţele de consum ale indivizilor subsumabili tipurilor
respective poate oferi un spor de acurateţe în înţelegerea comportamentului consumatorilor. Iată
cele opt categorii ale modelului:
– fulfilleds, cu activitate moderată în viaţa comunităţii şi în politică, orientându-şi
timpul liber spre casă, preocupaţi de sănătate, toleranţi şi moderaţi din punct de vedere politic,
preţuind educaţia şi călătoriile;
– believers, dovedind respect pentru norme şi încredere în autoritate, atraşi de o
existenţă „aşezată”, confortabilă, previzibilă, conservatori din punct de vedere politic, relativ
bine informaţi, încântaţi să ducă o viaţă de familie şi să facă parte din grupuri stabile;
– actualizers, orientaţi spre dezvoltare interioară, cu ample interese intelectuale,
bine informaţi, preocupaţi de chestiuni sociale, foarte sociabili, activi politic, desfăşurând o mare
diversitate de activităţi în timpul liber;
– achievers, centraţi asupra carierei şi familiei, gata să valorizeze munca în dauna
relaxării, având relaţii sociale formale, preocupaţi să evite schimbările şi stimulii excesivi,
conservatori din punct de vedere politic;
– strivers, având interese înguste, uşor de plictisit, ducând o viaţă oarecum izolată,
aşteptând aprobarea grupului pentru propriile motivaţii, indiferenţi la probleme de sănătate şi
nutriţie, apatici din punct de vedere politic;
 – strugglers, preocupaţi în primul rând de securitate şi siguranţă, având activităţi şi
interese de mică amploare, conservatori şi tradiţionalişti, frământaţi de chestiuni de sănătate,
căutând sprijin în formele instituţionalizate ale religiei;