PLANUL

Introducere................................................................................................................................. 2

Capitolul I: Impactul bolilor cardiovasculare

 1.1 Prevenirea bolilor cardiovasculare și a complicațiilor............................................. 9

 1.2 Afecțiunile cardiovasculare.................................................................................... 13
 1.3 Implicatiile medico-sociale.................................................................................... 15

Capitolul II: Factorii de risc privind bolile cardiovasculare

 2.1 Cauzele bolilor de inimă........................................................................................ 20

 2.2 Măsuri cardiovasculare.......................................................................................... 21

 Recomandări................................................................................................................ 24
 Bibliografie.................................................................................................................. 26

1
Introducere

O introducere in bolile cardiovasculare –Ce sunt bolile cardiovasculare?

Termenul „boli cardiovasculare” (BCV) este atribuit unei multitudini de boli ce
afecteaza inima si vasele de sange, printre acestea numarandu-se cardiopatia ischemica(CI),
afectiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arteriala (presiunea ridicata a sangelui) sau boala
arteriala periferica (BAP).
Alte boli cardiovasculare sunt miocardita (afectiune a inimii cauzata de febra
reumatica) si bolile cardiace congenitale (malformatii ale inimii prezente de la nastere).
BCV sunt asociate cu atacurile de cord (infarctul miocardic), angina si accidentele vasculare
cerebrale.

Capitolul I: Impactul bolilor cardiovasculare

- O treime din numarul total de decese la nivel mondial este cauzata de BCV, care constituie
astfel principala cauza de deces pe plan mondial. Mai mult, BCV sunt responsabile de mai
multe decese in lume decat cancerul, insuficienta respiratorie cronica si diabetul zaharat.
- Pe langa impactul pe care il au asupra tarilor si populatiei ca factori de deces, BCV
constituie totodata o cauza majora de handicap si afectiuni cronice, reprezentand o povara
considerabila pentru sistemele medicale si economie. Pana in 2020, se estimeaza ca BCV vor
deveni principala cauza de handicap, devansand bolile infectioase.
- BCV afecteaza tot mai multe persoane de varsta medie, reducandu-le veniturile si potentialul
de economisire. In 2003, BCV au costat Uniunea Europeana 169 miliarde de euro, in vreme
ce costul anual in Statele Unite a fost estimat la 403 miliarde de dolari pentru 2006. O
reducere a mortalitatii si morbiditatii prin BCV ar avea un efect benefic major asupra
costurilor in crestere ale ingrijirii medicale, si ar favoriza dezvoltarea socioeconomica a
comunitatilor si natiunilor.

Impactul bolilor cardiovasculare

- Se estimeaza ca 17 milioane de oameni mor anual din cauza BCV.

- La fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci
secunde si un atac cerebral la fiecare sase secunde.
- Dintre cele 17,5 milioane de decese cauzate de BCV in 2005, s-a estimat ca 7,6 milioane au
fost determinate de cardiopatie ischemica si 5,7 – de atacuri cerebrale.
- Din cele 10 miloane de oameni care supravietuiesc anual unui accident vascular cerebral,
peste 5 milioane raman cu dizabilitati permanente, devenind o povara pentru familii si
comunitati.
- Numarul total de decese cauzate de BCV se estimeaza sa ajunga la aproximativ 25 milioane
pana in 2020.

Cauze

- Evenimentele acute precum infarctul miocardic si accidentele cerebrale sunt predominant

cauzate de ateroscleroza, adica de depunerea progresiva a materialului gras (ex. colesterol,
trombocite si reziduuri celulare) pe peretele arterial al vaselor de sange ce iriga inima sau
creierul. Acumularile reziduale determina formarea leziunilor sau a ateromatozei. in timp,
aceste leziuni se maresc si se dilata, ingustand artera si astfel limitand cantitatea de sange ce
circula prin vase. Vasul de sange se poate astfel intari si pierde din flexibilitate.
- Deoarece inima si creierul nu sunt irigate corespunzator, aceste limitari ale fluxului sangvin,
asociate aterosclerozei, pot cauza probleme cardiovasculare precum angina. Limitari mai
accentuate pot degenera in evenimente cardiovasculare serioase, inclusiv atacuri de cord
siaccidente cerebrale.
- Dilatate, arterele se pot rupe, dezvoltand cheaguri de sange ce pot bloca complet vasele,
cauzand atacuri de cord si accidente cerebrale.
Semne si simptom
2
 Nu exista simptome caracteristice BCV, primul semn fiind, in majoritatea cazurilor, un
infarct de miocard sau un accident cerebral. Acest lucru probeaza importanta constientizarii
de cate indivizi a riscurilor si luarea de masuri pentru prevenirea BCV. Cu toate acestea, unele
persoane prezinta anumite simptome.

Diferitele forme de boli cardiovasculare

- Cardiopatie ischemica (CI), o afectiune a vaselor de sange ce iriga inima. Implicatiile CI

cuprind:
- Infarctul miocardic (IM, sau atac de cord)
- Angina (dureri ale pieptului)
- Unele aritmii (ritmuri anormale ale inimii).
- Bolile cerebrovasculare, afectiuni ale vaselor de sange ce iriga creierul. Implicatiile bolilor
cerebrovasculare includ:
- Accidentele cerebrale (afectiuni ale celulelor creierului cauzate de insuficienta irigare cu
sange)
- Atacul ischemic tranzitoriu (alterare temporara a vederii, vorbirii, simtului tactil sau
miscarii)
- Boala arteriala periferica (BAP), o afectiune a vaselor de sange ce iriga bratele si picioarele,
ce poate rezulta in dureri intermitente sau crampe, mai ales in timpul exercitiului fizic, la
nivelul muschilor picioarelor.
- Cele mai comune simptome ale atacului de cord cuprind dureri sau disconfort resimtit in
mijlocul pieptului, brate, umarul stang, coate, maxilare sau spate. Alte simptome includ
dispneea (dificultatea de a respira) sau insuficienta respiratorie, starea de rau, voma, apatia
sau lesinul, transpiratia rece, paliditatea.
- Cel mai frecvent intalnit simptom ale accidentului cerebral este senzatia brusca de slabiciune
a fetei si membrelor, cel mai adesea pe o parte a corpului. Alte simptome cuprind declansarea
rapida urmatoarelor: atrofierea fetei si membrelor, cel mai adesea pe una dintre partile
corpului; confuzia; dificultate in vorbire sau intelegere; dificultate in vederea cu unul sau
ambii ochi; dificultate in deplasare, ameteala, pierdere a echilibrului sau coordonarii; migrene
pronuntare fara cauza precisa; lesin sau stare de inconstienta.

Factori de risc in bolile cardiovasculare

- Exista un numar de factori de risc bine definiti, ce pot fi impartiti in doua categorii
principale: modificabili (cei care pot fi influentati) si nemodificabili (aceia care nu pot fi
influentati sau tratati).
- Principalii factori de risc modificabili sunt responsabili de aproximativ 80% dintre
cardiopatiile ischemice si afectiunile cerebrovasculare.

Factori de risc modificabili:

- Hipertensiunea
- Dislipidemia (niveluri anormale ale colesterolului)
- Diabetul/perturbari ale tolerantei la glucoza
- Fumatul
- Obezitatea (IMC 30)
- Lipsa activitatii fizice
- Microalbuminuria sau RFG <60 mL/min (boala a rinichiului diabetic)

Factori de risc nemodificabili:

- Varsta (>55 ani pentru barbati, >65 ani pentru femei)
- BCV premature in istoria familiei

Bolile cardiovasculare – o preocupare mondiala

3
 Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), exista peste 300 de factori de risc
asociati cu BCV si accidentul vascular cerebral, iar factorii de risc pentru BCV afecteaza in
prezent oamenii din intreaga lume.
Contrar unei convingeri generale potrivit careia BCV afecteaza in special barbati din
tarile dezvoltate, peste 80% din decesele produse de BCV au loc in tari cu un nivel mediu si
scazut de viata, aproape in mod egal in randul barbatilor si al femeilor.

Tratarea bolilor cardiovasculare

- Interventiile farmacologice pot contribui in tratarea aproape tuturor tipurilor de BCV,

inclusiv hipertensiune, colesterol ridicat si a diabetului/ perturbarilor tolerantei la glucoza.

Diferitele clase de medicamente existente pentru tratarea tipurilor de BCV cuprind:

- Anti-hipertensive
- Anti-agregante plachetare
- Anticoagulante orale
- Statine (medicamente pentru reducerea lipidelor)
- Inhibitori de absorbtie a colesterolului
- Antidiabetice orale
- Insulina.
- In urma unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral, riscul producerii unui nou
atac/accident poate fi considerabil redus, prin administrare medicamentoasa - statine pentru
reducerea colesterolului, medicamente pentru reducerea tensiunii si aspirina.

Generalități

De cele mai multe ori, pentru pacienti, termenul de boala cardiaca este sinonim cu cel
de boala coronariana ischemica (aceasta se caracterizeaza prin ingustarea progresiva a
lumenului vaselor coronare, cele care asigura perfuzia inimii).

Boala cardiaca este insa un termen mai complex ce include boli ce afecteaza mult mai
multe structuri si functii ale inimii si include:
- boala coronariana ischemica (inclusiv infarctul miocardic acut),
- aritmii,
- insuficienta cardiaca,
- valvulopatii,
- malformatii congenitale,
- cardiomiopatii,
- boli pericardice,
- sindrom Marfan si boli ale aortei,
- boli vasculare,
- boala hipertensiva.

Se considera ca bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in foarte

multe tari, cum ar fi Anglia, Canada, Statele Unite, insa si Romania. De aceea specialistii
insista asupra importantei recunoasterii simptomelor si tratarea acestor afectiuni cat mai rapid
pentru a preveni evolutia acestora si a evita aparitia complicatiilor. Pacientii isi pot imbunatati
calitatea vietii daca sunt complianti la tratament si la sfaturile medicilor si daca se implica
activ in terapie.

Boala coronariana ischemica

Boala coronariana ischemica este o patologie a arterelor coronariene (vase ce

vascularizeaza inima si care ii asigura acesteia necesarul de oxigen si nutrienti).

4
 Apare in timp prin dezvoltarea placilor de aterom pe suprafata interna a vaselor sau
brusc, prin blocarea lumenului cu un tromb migrat aici din alte vase.
Simptomatologia apare in momentul in care peste 75% din lumen este obstruat, iar
expresia clinica a proceselor patologice de la nivel miocardic este fie infarctul miocardic acut,
fie angina pectorala.

Aritmiile cardiace

Aritmiile cardiace sunt tulburari ale ritmului normal, de baza, al inimii. Inima este un
organ extraordinar, capabil sa bata cu un ritm constant, intre 60-100 de ori/ minut (adica de
aproximativ 100000 de ori de-a lungul unei zile). Sunt insa si momente cand ritmul ei se
modifica (fie ca aceasta dereglare apare in situatii fiziologice, stresante, emotii foarte
puternice, fie ca apare sub influenta unor medicamente sau in diverse boli). Aceste situatii,
numite aritmii, se caracterizeaza prin tulburarea activitatii electrice a cordului care poate
incepe sa bata mai repede sau mai incet, la un ritm regulat sau neregulat.

Unele aritmii sunt considerate a fi urgente medicale deoarece pot determina aparitia
stopului cardiac si a mortii subite coronariene.
Aritmiile benigne, care nu au risc vital imediat, sunt resimtite de pacient sub forma unor
palpitatii (care nu fac decat sa creeze un disconfort).
Exista si aritmii care trebuie insa atent supravegheate deoarece predispun la aparitia
trombemboliilor, infarctului miocardic acut sauaccidentelor vasculare cerebrale.

Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca este un termen ce descrie incapacitatea cordului de a se umple cu

sange sau de a-l pompa eficient in circulatie, si apare ca urmare a unor probleme de natura
structurala sau functionala.
Insuficienta cardiaca este o importanta problema de sanatate in numeroase tari si
reprezinta principala cauza de spitalizare a pacientilor cu varsta de peste 65 de ani. In tarile
dezvoltate aproximativ 2 % din populatia adulta sufera de insuficienta cardiaca, iar la
varstnici procentul creste la 10%.

Cele mai frecvente cauze de insuficienta cardiaca sunt:

- infarctul miocardic (precum si alte forme de boala cardiaca ischemica),
- hipertensiunea arteriala,
- valvulopatiile,
- cardiomiopatiile.

Pacientii cu insuficienta cardiaca sunt dispneici (respira cu dificultate, in special cand

stau intinsi in pat), tusesc, prezinta edeme gambiere pronuntate si au o capacitate redusa de
efort. Este o problema de sanatate ce reduce semnificativ calitatea vietii pacientilor in special
datorita caracterului progresiv. Desi multi pacienti supravietuiesc multi ani dupa ce sunt
diagnosticati, rata mortalitati anuale este foarte mare (de aproximativ 10%).

Cardiopatiile congenitale

Cardiopatiile congenitale sunt reprezentate de anomalii si defecte de formare a unor

structuri cardiace si vase mari care apar in perioada intrauterina.
Sunt afectiuni ce apar la 8 din 1000 de nou nascuti.
Majoritatea defectelor determina obstructia fluxului sangvin din inima sau vasele
acesteia sau imprima o curgere sangvina anormala (prin defecte ale peretilor care permit
trecerea anormala a sangelui intracardiac).

Cel mai frecvent defect cardiac congenital este reprezentat de defectul de sept
ventricular (aproximativ 1/3 din toate cardiopatiile congenitale sunt clasificate astfel).
5
 Incidenta acestor afectiuni este mult mai mare in cazul nou-nascutilor din parinti cu
astfel de probleme. De asemenea, studiile post-mortem au demonstrat ca afectiunile de acest
tip apar la 3-4% din fetii nascuti morti, la 10-25% din avortoni.

Etiologia ramane necunoscuta, desi sunt incriminati factori genetici in aparitia acestor
probleme precum si expunerea fatului la actiunea unor factori cu efect teratogen in timpul
sarcinii (cele mai importante fiind toxine, medicamente si droguri sau virusuri). O parte din
defecte pot fi diagnosticate inca de la nastere, altele abia in copilarie, in functie de defectul
propriu-zis si de expresia clinica.

Cardiomiopatiile

Cardiomiopatiile sunt afectiuni ale miocardului (muschiul inimii) care pot fi produse
din orice cauza.
Pacientii cu astfel de afectiuni sunt adesea in pericol de a dezvolta aritmii sau moarte
cardiaca subita. Pot fi determinate de probleme care sa nu fie localizate primar in miocard, dar
care sa se reflecte asupra lui, afectandu-i in final functia si structura cum ar fi
ischemia,hipertensiunea arteriala, valvulopatiile, cardiomiopatia alcoolica sau diabetica sau
pot fi produse de tulburari in structura muschiului (in absenta unor cauze externe
identificabile), cum ar fi cardiomiopatia dilatativa, cardiomiopatia hipertrofica,
cardiomiopatia restrictiva.
Cand patologia este exclusiv a miocardului inima pacientului poate fi mult mai
dilatata, peretii pot fi mai grosi sau mai subtiri (in functie de tipul particular al bolii).
Oricare ar fi cauza, rezultatul este adesea acelasi: functia de pompa a inimii este
perturbata.
In absenta tratamentului, cardiomipatiile se agraveaza in timp si afecteaza din ce in ce
mai grav pacientul, ajungand in final la insuficienta cardiaca congestiva.

Pericarditele

Pericarditele sunt de fapt inflamatii ale pericardului (sacul de tesut fibros care
inconjoara si protejeaza inima).
Sunt boli mai rare (comparativ cu patologia prezentata anterior).

Etiologia ei poate fi infectioasa (cauzata de virusuri, in special de virusul Coxsackie,

de bacterii, mai ales de pneumococ sau de fungi) sau noninfectoasa: imunologica (de exemplu
in lupus eritematos sistemic), traumatica, maligna (in cadrul fenomenelor paraneoplazice), sau
apare ca reactie adversa la diverse medicamente (hidralazina, ciclosporina, izoniazida,
tetracicline).
Pericardita determina in general dureri toracice retrosternale sau precardiace, iradiate
in spate, ce se amelioreaza daca pacientul sta aplecat in fata si se agraveaza daca sta pe spate.
Majoritatea cazurilor se vindeca fara aparitia complicatiilor sau a recurentelor.

Boala cardiacă inflamatorie

Boala cardiaca inflamatorie se refera la inflamarea muschiului inimii si/sau a

tesuturilor din jurul acestuia si include:
- endocardita (inflamarea endocardului - stratul de tesut ce captuseste interiorul inimii si in
special valvele cardiace, septul interventricular si cordajele tendinoase),
- miocardita (inflamatia miocardului).
Endocardita are acuze infectioase sau noninfectioase (si apare in special la pacientii cu
lupus eritematos sistemic).
Miocardita apare in cadrul infectiilor virale sau bacteriene si se poate exprima prin
dureri toracice lancinante, insuficienta cardiaca congestiva, palpitatii sau moarte subita (la
adultii tineri miocardita determina peste 20% din totalul mortilor subite).

6
Valvulopatiile

Valvulopatiile sunt afectiuni ale valvelor cardiace. Pe partea dreapta, valvele inimii
sunt valva tricuspida si valva pulmonara, iar pe partea stanga sunt valva aortica si valva
mitrala.

Valvulopatiile pot fi congenitale sau dobandite si sunt fie insuficiente valvulare

(regurgitatii) cand orificiile nu se inchid etans si sangele poate trece dintr-un orificiu in altul
(sangele ejectat este regurgitat inapoi), fie stenoze valvulare (cand valvele se deschid
incomplet, iar orificiul de trecere a sangelui este foarte ingust).

Boala hipertensiva

Boala hipertensiva este un proces patologic global cauzat de cresterea presiunii

sangvine (termenul include asadar toate complicatiile hipertensiunii arteriale:
- hipertrofie de ventricul stang,
- insuficienta cardiaca globala,
- boala coronariana ischemica,
- aritmii cardiace,
- cardiomiopatii hipertensive).

Pacientii acuza cel mai adesea:

- oboseala dupa eforturi usoare,
- dispnee,
- crestere in greutate,
- greata,
- balonare,
- nicturie,
- edeme gambiere.

Boala cardiovasculară

Boala cardiovasculara se caracterizeaza prin afectiuni ale inimii si ale vaselor mari
(artere si vene) care vin si pleaca direct din cord.

Boala apare adesea in cadrul diabetului zaharat, hipertensiunuii arteriale,

hiperhomocisteinemiei sau hipercolesterolemiilor si in general este de natura aterosclerotica.

Patologiile aortice

Patologiile aortice si sindromul Marfan includ boli ce afecteaza in special artera aorta
(vas de calibru mare ce are originea in ventriculul stang si care oxigeneaza toate organele din
circulatia sistemica). Cele mai frecvente afectiuni ale aortei sunt:

- Anevrismele (dilatatii ce apar in peretele vasului si care pot determina complicatii foarte
grave daca se rup - in special hemoragii interne care, daca nu sunt rezolvate prompt, pot
determina moartea pacientului);

- Coarctatia aortica - este o boala congenitala ce se caracterizeaza prin ingustarea aortei in

zona de insertie a ligamentului arterial cu aparitia hipertensiunii arteriale la bratul drept si puls
periferic slab;

- Ateroscleroza (pierderea elasticitatii peretilor vasculari ca urmare a depunerii placilor de

aterom);
- Sindromul Ehlers-Danlos – in forma sa vasculara (tipul 4) este o afectiune foarte grava, ce
scade foarte mult speranta de viata a pacientilor (studiile au concluzionat ca speranta de viata
7
a pacientilor este de aproximativ 48 de ani). La acesti pacienti exista riscul de aparitie a
numeroase anevrisme aortice (ce se rup foarte usor) aparute pe fondul unei fragilitati
vasculare generale;

- Stenoza aortica (deschiderea incompleta a valvei aortice ce determina hipertrofie de

ventricul stang cu aparitia ametelii, sincopei si insuficientei cardiace congestive);

- Sindromul Marfan - boala genetica a tesutului conjunctiv care determina slabirea peretilor
aortici cu aparitia anevrismelor si chiar a ruperii acestora;

- Boli de tesut conjunctiv care afecteaza peretele aortic (fie ii rigidizeaza, fie ii slabesc
calitatea), cum ar fi sclerodermia, osteogeneza imperfecta, boala renala polichistica;

- Traumatisme - cum ar fi ruptura traumatica de aorta (cu localizare de obicei toracica, distal
de artera subclavie stanga) ce are prognostic rezervat, pacientii putand deceda daca nu se
intervine imediat.

8
1.1 Prevenirea bolilor cardiovasculare si a complicatiilor

In prezent exista multe cunostinte ale istoriei naturale a bolilor inimii si vaselor. Un
exemplu este precizarea unor factori de risc care nu înseamna "boala propriu-zisa", ci o
susceptibilitate mai mare de aparitie a unei boli. Astfel, interventia factorilor de risc în special
la indivizii cu antecedente familiale (parinti, bunici) de diverse boli cardiovasculare,
hipertensiune arteriala, ateroscleroza coronariana sau diabet a fost net demonstrata.
Cunoasterea si masurile de prevenire ar evita sau întârzia în asemenea cazuri unele localizari
vasculare ale aterosclerozei. Aplicarea masurilor de prevenire trebuie sa ia în consideratie în
primul rând frecventa bolilor de inima raportata la vârsta: 1) între l si 5 ani predomina
defectele înnascute (congenitale); 2) între 5 si 15 ani predomina reumatismul cardioarticular si
aparitia bolilor valvulare reumatice; 3) dupa 30 de ani si în special dupa 45 de ani sunt
precumpanitoare cardiopatiile ischemice, hipertensiunea arteriala esentiala, cordul pulmonar
cronic. Masurile de prevenire a bolilor cardiovasculare constau în: 1) evitarea aparitiei unei
boli de inima, fapt care demonstreaza însemnatatea cunoasterii factorilor de risc; 2)
mentinerea bolii de inima cât mai mult în stadiul de compensare, de unde decurge
însemnatatea unui diagnostic precoce si supravegherea periodica a cardiacului si 3) evitarea
pe cât este posibil a complicatiilor (decompensare, infarct miocardic, hemoragie cerebrala).
Aceste masuri nu au o valoare absoluta în prevenirea unei boli ca hipertensiunea arteriala,
ateroscleroza coronara, dar este cert ca aplicarea lor, administrarea anumitor medicamente
prelungesc durata de viata, iar prin evitarea complicatiilor se amelioreaza calitatea vietii
cardiacului.
Desigur, prevenirea defectelor congenitale nu este posibila în toate cazurile; factorii de
risc sunt de cele mai multe ori rubeola, parotidita epidemica, contractate în primele trei luni de
sarcina. De asemenea se recomanda interzicerea examenelor radiologice, substantelor
radioactive, utilizarea de tranchilizante. Unele manifestari clinice ca cianoza, predilectia
copilului de a "sta pe vine", slaba dezvoltare si frecventa infectiilor respiratorii confirma
prezenta unui defect congenital. Un diagnostic precoce este foarte util, deoarece evolutia a
numeroase defecte cardiace înnascute a fost mult ameliorata si s-au obtinut chiar unele
vindecari gratiem corectarii defectelor prin interventii chirurgicale; vârsta ideala de corectare
este de 3-5 ani.
In prevenirea reumatismului cardioarticular si a bolilor valvulare reumatice rezultatele
sunt spectaculoase; în caz de infectii repetate streptococice (rinofaringita, amigdalite repetate,
scarlatina, erizipel) se impune administrarea prelungita de, penicilina, o cercetare repetata a
streptococului hemolitic de tip A în exsudatul faringian, titrul de antistreptolizine (ASLO), o
asanare a focarelor de infectie. Un copil care oboseste mai repede, acuza dureri precordiale si
palpitatii dupa o amigdalita, scarlatina, trebuie urmarit, familia adresându-se medicului si
eventual dispensarizându-se copilul.
Bolnavii care au contractat deja boli valvulare diverse (de exemplu stenoza mitrala,
insuficienta sau stenoza aortica) trebuie urmariti prin supraveghere medicala periodica. Nu se
va uita ca reumatismul cardioarticular poate recidiva în decursul vietii bolnavului; de aceea
aparitia unei stari sub-febrile trebuie cercetata cu minutiozitate. Un acces reumatic acut care
nu este tratat la timp (penicilina) va mutila si mai mult aparatele valvulare prin cicatricele
fibroase formate din nou. Vor fi cercetate cu multa rabdare toate focarele de infectie:
amigdale, sinuzite, granulom dentar, salpingita, prostatita, infectii bronsice, abces pulmonar,
colecistite cronice; orice focar care nu este asanat la timp, în anumite împrejurari (scaderea
rezistentei, infectii gripale) poate sa devina "activ", devarsînd în torentul circulator germeni
diversi care se pot grefa pe endocardul valvular deja lezat, determinând aparitia unei
endocardite bacteriene acute sau a unei endocardite lente.
Aplicarea masurilor de prevenire în reumatismul cardioarticular a facut ca mortalitatea
în perioada acuta sa scada aproape la 0,2-0,3% în era antibioticelor. O aplicare precoce a
antibioticelor în "asanarea gâtului streptococic" poate preveni în 90-9S% din cazuri aparitia
episodului acut reumatic. De asemenea, utilizarea prelungita a antibioticelor a redus recidivele
reumatice în proportie de 75-8Q%. Pot fi evitate ateroscleroza coronara si aparitia unei
cardiopatii ischemice? Ateroscleroza este o boala degenerativa data de multi factori (boala
multifactoriala), care se sumeaza între ei, amplificând efectele nocive asupra arterelor. Boala
9
se instaleaza încet si progresiv. O buna cunoastere a diversilor factori de risc care favorizeaza
aparitia si agravarea aterosclerozei, influentarea prin diverse medicatii sau îndepartarea
acestor factori pot sa evite sau sa agraveze evolutia cardiopatiei ischemice. Este necesara o
participare activa si perseverenta din partea bolnavului ca sa-si protejeze sanatatea, înlaturând
pe cât este posibil aparitia de complicatii nedorite.

Momentul optim de aplicare a masurilor de igiena cardiovasculara ar trebui sa fie între

12 si 18 ani; desigur, se întâmpina mari greutati, deoarece la aceasta vârsta, când începe
formarea placilor de aterom pe artere cei interesati sunt greu de convins si în general sunt
refractari la sugestii si masurile ce trebuie luate pentru asigurarea în viitor a unei sanatati
bune. Trebuie totusi sa se persevereze, demonstrându-le efectele nocive ale fumatului, ale
cresterii supraponderale (obezitate) si ale lipsei unei activitati fizice.
Evolutia aterosclerozei coronare poate fi influentata totusi în bine; dupa cum s-a
mentionat, ateroscleroza este o boala multifactoriala si care foarte rar depinde de un singur
factor. Unii factori de risc pot fi înlaturati ca de exemplu fumatul, obezitatea, sedentarismul,
iar altii pot fi influentati prin restrictia de grasimi sau prin medicatii hipotensive în cazul
hipertensiunii arteriale. Cu medicatii corespunzatoare trebuie tratate diabetul sau
hiperuricemia. Un diagnostic precoce de cardiopatie ischemica înlatura diverse complicatii.
Orice adult sau vârstnic care se plânge de dureri precordiale, palpitatii, oboseala extrema se va
adresa medicului pentru precizarea diagnosticului. Eficacitatea tratamentului, ca si
preîntâmpinarea de complicatii grave depind în primul rând de "precocitatea diagnosticului".
Aparitia crizelor repetate de angina pectorala sau persistenta unei dureri mari retrosternale
sugereaza existenta unui infarct miocardic; calmarea durerii si repausul absolut la pat salveaza
viata bolnavului.
Daca adresarea la medic constituie un fapt pozitiv în cazul aparitiei unei dureri
precordiale, nu trebuie sa fim obsedati totusi ca orice durere sau palpitatie traduce o
cardiopatie ischemica. Inima este situata în torace, are legaturi anatomice diverse cu organele
din torace (plamân, pleura, mediastin), iar prin corelatiile neurovegetative poate fi influentata
de suferintele altor organe. Simptome false, dureri cardiace pot avea pleurita, spondiloza
dorsala, nevralgia intercostala, hernia diafragmatica, nevroza cardiaca); unele esofagite,
cokcistita calculoasa pot sa dea dureri ca cele anginoase. Chiar în prezenta unei cardiopatii
ischemice bine precizata, coexistenta cu aceste afectiuni este frecvent posibila.
O criza de angor pectoral, care traduce în fond un aport scazut brusc de oxigen pentru
miocard, poate surveni si în afara unei cardiopatii ischemice; astfel, în stenoza sau în
insuficienta aortica, în unele stenoze mitrale, în hipertensiunea arteriala paroxistica, în
anemiile severe, în aritmii paroxistice cu ritm rapid (fibrilatia atriala sau tahicardia
paroxistica), în afara de administrarea nitroglioerinei se va trata si boala de baza. In fata unei
hipertensiuni, trebuie sa ne gândim în primul rând daca este vorba de o hipertensiune arteriala
esentiala sau secundara. Aparitia hipertensiunii esentiale, cea mai frecvent întâlnita, este
foarte greu de evitat; la declansarea ei contribuie multi factori: ereditari, endocrini, vasculari,
cardiaci, nervosi (teoria mozaicului) si este greu de apreciat în ce masura acestia participa.
Uneori, o labilitate a tensiunii arteriale trebuie luata în consideratie si tratata cu sedative, beta-
blocante. în ceea ce priveste factorii de mentinere a hipertensiunii, consumul excesiv de sare
si obezitatea joaca un rol important. Alaturi de tulburarile metabolismului grasimilor,
hipertensiunea arteriala este unul din factorii majori de risc pentru localizarea si agravarea
aterosclerozei coronare, cerebrale sau a membrelor inferioare. Pentru aceste motive o
hipertensiune arteriala mai mare de 160-95 mmHg trebuie corectata prin medicatie
hipotensiva; vom îndeparta si ceilalti factori de risc din viata hipertensivului: fumatul,
consumul excesiv de zahar.

Introducerea hipotensoarelor în terapeutica HTA esentiale a modificat evolutia

naturala a bolii, înainte de utilizarea medicatiei hipotensoare, 60- 75% din bolnavii cu HTA
esentiala decedau prin complicatii cardiace, 20% prin complicatii cerebrale si 5-10% de
uremie; dupa utilizarea prelungita a hipotensoarelor, hemoragiile cerebrale au scazut la
aproape 7%, iar uremia la 3%. Durata de viata în hipertensiunea maligna a crescut dupa 5 ani
de la 17% la 45 %. In cazul unei hipertensiuni la copil trebuie sa ne gândim la o malformatie a
10
aortei (coarctatia aortica), care se poate vindeca daca este corectata la timp prin interventie
chirurgicala. Posibilitatea unei hipertensiuni renale va fi luata în consideratie daca apare dupa
scarlatina sau dupa sarcina. Vindecari spectaculoase ale HTA secundare se observa dupa
exereza unor tumori suprarenale, hipofizare, renale (dupa pielonefrita repetata).
Cordul pulmonar cronic trebuie evitat la bolnavii cu emfizem pulmonai1 obstructiv,
fibroza pulmonara, gibozitate; de asemenea preîntâmpinarea si tratarea bronsitelor repetate, în
lunile friguroase si excluderea fumatului pot preveni cordul pulmonar cronic.
Manifestari cardiace diverse mergând de la aritmii grave la insuficienta cardiaca pot
surveni în diverse afectiuni care solicita inima, în afara unei boli a inimii. Printre cele mai
frecvente sunt hipertiroidismul (tireotoxicoza), anemiile severe, avitaminoza (beri-beri),
alcoolismul. De asemenea, unele aritmii pot fi datorite unui supradozaj de digitala, chinidina,
beta-blocante; hipotensiuni posturale (de pozitie) pot sa apara dupa hipotensoare ca
guanetidina, clonidina. Scaderea drogului duce la ameliorari rapide al tulburarilor
cardiovasculare. Indiferent de precocitatea diagnosticului sau a tratamentului, în conduita
bolii de inima se va tine seama si de modul de viata, de regimul dietetic si de supraveghere
medicala periodica.

Modul de viata a cardiacului este hotarâtor; în primul rând trebuie sa evite eforturile
fizice sau psihice care ar putea dauna unei bune functionari a inimii. Fara sa fie obsedat de
boala, cardiacul nu trebuie sa ignoreze niciodata posibilitatea aparitiei unei complicatii. O
organizare judicioasa a vietii între munca si odihna este foarte necesara. Vor fi evitate
eforturile inutile, acceptarea de invitatii în orele de odihna, în anumite cazuri perioadele de
odihna pot fi marite de medic. Pe cât este posibil, vor fi evitati factorii agravanti ca umezeala,
frigul, infectiile cailor respiratorii. Un somn corespunzator este necesar, recurgându-se la
nevoie de sedative. Cu cât este mai constient de boala pe care o are, va evita conflictele,
disputele cu efect stresant, mai ales în hipertensiunea arteriala sau cardiopatiile ischemice. Cu
drept cuvânt s-a spus ca un acces de mânie necontrolat este "o nebunie trecatoare" cu urmari
neplacute. O viata cât mai calma este o adevarata medicatie naturala.

Dupa orice episod reumatic acut în cazul unei boli valvulare sau dupa un accident în
evolutia unei cardiopatii ischemice, reîntoarcerea la viata normala reprezinta un fapt
important in viata unui cardiac, cu puternice implicatii psihice si socio-economice. Va fi
respectata regula "celor 3 R": recuperare, readaptare, reinsertie sociala. In ceea ce priveste pe
tinerii cu boala valvulara reumatica, orientarea profesionala va fi îndreptata cu precadere spre
diverse profesiuni care nu necesita munci fizice grele. Munca de lamurire trebuie începuta
înca din scoala, ca sa poata sa capete din vreme o munca de calificare. Desigur, aparitia unui
infarct miocardic sau unor crize anginoase repetate care lovesc pe adult în plina activitate
pune probleme complexe de ordin psihologic. Bolnavul revenit în sânul familiei, anturajul
trebuie sa priveasca cu încredere posibilitatile lui fizice si psihice. Daca îngrijirile sunt de
mare utilitate în convalescenta unui infarct miocardic, din punct de vedere psihologic
bolnavul revine mult afectat în mediul familial. O atitudine prea protectoare sau obsedant de
grijulie fata de bolnav da rezultate negative. Rezultatele sunt deprimante pentru bolnav,
accentuând anxietatea si neîncrederea în sine. Reluarea progresiva a activitatii fizice si
marirea capacitatii de efort, posibilitatea reluarii vietii sexuale permit o restructurare a vietii,
pe care bolnavul o amelioreaza pe masura reluarii activitatii fizice si intelectuale. Fireste,
exista comportamente si comportamente. Cei mai multi recapata progresiv încredere în fortele
lor, în timp ce altii sunt obsedati de boala, devin anxiosi si deprimati, stârnind în jurul lor o
atmosfera de tristete. Adesea întâlnim bolnavi care s-au refacut repede si uita repede de boala;
faptul in sine este pozitiv, cu obligatia sa fie constienti ca totusi au avut în trecut un infarct
miocardic si sa evite eforturile fizice grele, înotul pe distante mari, ascensiunile la mari
altitudini. Pe plan uman si social este de dorit "o reinsertie" cât mai rapida în munca a acestor
bolnavi; prin aportul lor sunt utili societatii, asigurând totodata un venit familiei. Reinsertie
ridica uneori probleme dificile în cazul unor munci cu eforturi fizice grele, necesitând alte
calificari, uneori destul de greu. Solutia cea mai buna ar fi mentinerea la vechiul post în raport
cu adaptarea sa la efort. Asigurarea unui bolnav de inima printr-o activitate profesionala
compatibila cu handicapul sau cât mai aproape de normal constituie cea mai buna solutie
11
psihologica si economica atât pentru bolnav, cât si pentru societate. Regimul dietetic va fi
adaptat la boala si evolutia acesteia. Preceptele alimentare au fost deja enuntate; indiferent de
boala, vor fi evitate cresterile excesive în greutate (obezitate), prânzurile abundente în special
dupa o perioada de surmenaj, excesul de bauturi alcoolice. Grave tulburari cardiace au fost
consemnate chiar în absenta unei boli a inimii; astfel, a fost descris "un sindrom cardiac de
sarbatoare", survenind la conducatori auto la sfârsit de saptamâna, dupa prânzuri abundente si
bauturi alcoolice în cantitati excesive, la care se adauga indiscutabil si oboseala excesiva.
Restrictia de sare în hipertensiunea arteriala si la cardiacii decompensati este obligatorie. De
mentionat ca în unele boli ca avitaminozele, reumatismul cardioarticular, hipertiroidismul se
recomanda un plus de alimentatie. Supravegherea periodica a unui cardiac îl obliga pe acesta
sa se prezinte la examenul medical si mai ales daca survine o complicatie sau la indicatia
medicului. Aceasta supraveghere nu trebuie sa devina însa o obsesie pentru bolnav. Medicatia
în bolile cardiovasculare este în continuu progres; multe din preparatele noi nu rezista
timpului, altele au ramas; digitala si derivatele acesteia, nitroglicerina, chinidina sunt de
neînlocuit; au aparut altele care s-au dovedit extrem de utile, în special diureticele tiazidice
(nefrix) si furosemidul. La acestea se adauga derivatele rezerpinice (hiposerpil, hipazin),
hipopresol clonidina, papaverina, derivatii acidului nicotinic (xantinol nicotinat), morfina,
luminalul. Medicatia anticoagulanta ca heparina, trornbostopul au transformat evolutia
trombozelor. Se fac tentative continue pentru noi medicatiicoronarodilatatoare: oxiflavil,
spasmocromona, carbocromenul. Perspectivele de viata ale bolnavilor au fost mult ameliorate
în ultimele decenii. Cu antibiotice si preparate cortizonice au diminuat considerabil
localizarile cardiace ale reumatismului cardioarticular si s-au obtinut vindecari în
endocarditele bacteriene. Noile medicatii hipotensoare si diureticele tiazidice au influentat
favorabil evolutia hipertensiunii arteriale, diminuând mult aparitia hemoragiilor cerebrale,
renale. Evolutia aproape fatala a unor defecte congenitale a fost radical schimbata în bine,
prin corectarea acestor defecte gratie progreselor facute de chirurgia cardiaca si a
posibilitatilor de anestezie sau reanimare. Este posibila aplicarea de noi valvule în bolile
valvulare reumatice; noile metode de dilatare a arterelor coronare sau a arterelor membrelor
inferioare, ca si grefele vasculare în cardiopatia ischemica dureroasa sau arterite au marit
durata de viata si au redus totodata incidenta complicatiilor. Aplicarea de stimulatoare
cardiace (pacemaker) a transformat radical viata multor bolnavi suferind de bloc atrio-
ventricular, facându-i valizi si capabili de a face eforturi aproape ca oamenii sanatosi. Chiar
daca ramân aspecte necunoscute în ceea ce priveste mecanismele declansarii aterosclerozei
coronare si cerebrale, sau a hipertensiunii arteriale esentiale, suntem totusi mai lamuriti asupra
împrejurarilor ce favorizeaza aparitia si agravarea evolutiei prin cunoasterea factorilor de risc.
Exista posibilitati ca acestia sa fie înlaturati. Chiar aparitia unui infarct miocardic acut nu mai
trebuie considerata neaparat ca o scurtare a duratei de viata. Se cunosc supravietuiri de 30-40
de ani dupa asemenea accidente. Reusita unei terapeutici cardiovasculare nu trebuie sa se
rezume la respectarea constiincioasa a medicatiei prescrise. Bolnavul trebuie sa lupte
împotriva bolii alaturi de medic printr-o viata si regim dietetic care sa crute inima. In fond
rezultatele finale asupra evolutiei bolilor cardiovasculare nu trebuie cautate numai în
diagnosticul si medicatie corecte, ci si într-o colaborare activa între medic si cardiaci.

12
1.2 Afecțiunile cardiovasculare

Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol
pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule).
Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce
au functia de supape; valvulele permit circulatia sangelui in sens unic, si anume dinspre atrii
inspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stanga numai
doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor
valvule: stramtorarea orificiului, stenoza, stanjenindu-se astfel scurgerea sangelui din atriu in
ventricul sau impiedicarea etanseitatii in momentul inchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce
are ca rezultat revenirea sangelui in sens invers, din ventricul in atriu; uneori ambele tipuri de
leziuni se pot asocia.
Inima desfasoara o munca enorma, pentru indeplinirea careia peretii sai musculosi trebuie sa
fie foarte bine irigati cu sange oxigenat. In acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din
ventriculul stang, se desprind din ea doua ramuri ce inconjoara suprafata inimii ca o coroana
(fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi in ramuri din ce in ce
mai fine, formand o retea bogata de vase capilare, in jurul fibrelor muschiului cardiac.
Lezarea arterelor coronare prejudiciaza hranirea muschiului inimii, asa cum se intampla in
bolile cunoscute sub numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica
cronica.
Oricare dintre elementele anatomice sau functionale pot suferi agresiunea diferitilor
factori de imbolnavire, motiv pentru are bolile de inima sunt foarte deosebite intre ele.
In categoria bolnavilor denumiti cardiovasculari, intra toti acei care au semne de imbolnavire
din partea inimii si vaselor precum si persoanele carora li se descopera o tulburare sau o
leziune a inimii sau a vaselor, fara ca ele sa sufere prea mult, uneori nu au nici o suferinta
evidenta.
Simptomele bolilor de inima sunt diferite nu numai in raport cu elementul structural ce
a avut de suferit in cea mai mare masura (miocardul, pericardul, valvulele, arterele coronare
etc.), ci si in raport cu stadiul in care se gaseste boala, existand deosebiri mari intre stadiul de
inceput si cel avansat. Aceasta se datoreste faptului ca inima nu foloseste in toate
imprejurarile intreaga forta de care dispune; ea are o importanta rezerva pe care o utilizeaza
numai in situatii deosebite, cum ar fi efortul fizic. Asadar, functia inimii este uneori asigurata
ca si cum organismul ar fi in stare de sanatate. Acesti bolnavi de inima sunt cunscuti sub
numele de compensati sau latenti. Daca modificarile produse de boala depasesc anumite
limite, functia inimii se deregleaza si incep sa apara anumite simptome ce atrag atentia asupra
imbolnavirii ei.
Un simptom important este dispneea, care inseamna greutatea in respiratie. Bolnavul
simte o lipsa de aer ori senzatia ca se sufoca. In aceasta situatie se constata cresterea frcventei
si amplitudinii miscarilor respiratorii. Sindromul este intalnit la mitrali si aortici, la
hipertensivi, in pericardite si miocardite. Toate aceste boli au o caracteristica comuna: sangele
este impiedicat sa parcurga cu usurinta camerele stangi ale inimii si de aceea stagneaza in
plamani, micsorand posibilitatile acestuia de a efectua schimburile gazoase, preluarea
oxigenului din aer si eliminarea bioxidului de carbon. Stagnarea sangelui in reteaua de vase
capilare a plamanilor este accentuata si de faptul ca ventriculul drept, fiind sanatos, trimite
spre inima aceeasi cantitate de normala de sange, pe care ventriculul stang, suferind, nu o mai
poate impinge in totalitate mai departe. Daca un astfel de bolnav este nevoit sa faca un efort
fizic mai mare (urcarea catorva etaje), apare o dispnee intensa si destul de indelungata, care
obliga bolnavul sa se opreasca si sa se odihneasca.
Foarte frecvent, dar indeosebi dupa un efort fizic mai mare, pot aparea dureri in partea
stanga a pieptului. In unele afectiuni cum sunt angina pectorala, infarctul miocardic si
pericardita uscata, durerea toracica este foarte intensa, constiuind simptomul dominant. In
angina pectorala si in infarctul miocardic durerea este provocata de irigarea deficitara a
muschiului cardiac, iar in pericardita ea apare datorita frecarii intre ele a foitelor pericardice
inflamate si ingrosate.
Durerea de inima mai poate fi intalnita si in unele cazuri de crestere a volumului
anumitor camere ale inimii, care comprima oasele coloanei vertebrale sau osul stern. Asa se
13
intampla uneori in stenoza mitrala cand dilatarea atriului stang provoaca dureri in spate, in
regiunea omoplatului. Insa nu orice durere resimtita in dreptul inimii este cauzata de suferinta
acestui organ. De exemplu cresterea exagerata a aerului in stomac sau in intestin, cunoscuta
sub numele de aerogastrie sauaerocolie, se poate insoti de dureri localizate in dreptul inimii,
dar care in realitate sunt datorate faptului ca punga de aer, uneori foarte mare, apasa pe inima,
mai ales cand cel in cauza se culca pe partea stanga.
Inima bate zi si noapte, insa contractiile sale ritmice nu deranjeaza; cand acestea devin
perceptibile, se produce o senzatie neplacuta, incomoda, palpitatia.
In mod normal exista un anumit prag al sensibilitatii nervoase. Numai cand acesta este
depasit, bataile inimii sunt cunoscute sub forma de palpitatii. Unele persoane manifesta o stare
de excitabilitate crescuta a sistemului nervos, datorita faptului ca pragul sensibilitatii este
depasit cu multa usurinta. Din aceasta categorie fac parte surmenatii, emotivii, cei care
abuzeaza de tutun, cafea alcool, ceai, precum si persoanele care sufera de diferite tulburari ale
glandelor cu secretie interna, cei cu retentii gazoase mari in stomac sau in intestin. Toti acestia
se plang deseori de palpitatii, desi inima lor nu este bolnava, iar ritmul ei este normal.
Uneori tulburarea cardiaca nu are o importanta deosebita sau este chiar lipsita de consecinte
pentru sanatatea bolnavului. Acesta este cazul batailor de inima care survin mai devreme
decat normal, asa-numitele extrasistole, cu conditia ca ele sa fie rare, sa se produca la
persoane relativ tinere, fara o afectiune cardiaca confirmata.
La unii cardiaci se tumefiaza, se umfla anumite regiuni ale corpului, in special
picioarele. Explicatia este urmatoarea: intr-un numar important de afectiuni lichidele nu mai
sunt evacuate suficient din organism, producandu-se infiltratii apoase ale diferitelor tesuturi
sau organe, cunoscute sub numele de edeme, ale caror mecanism de producere este complex.
Astfel, se stie ca in anumite situatii sangele stagneaza in plamani, datorita faptului ca
ventriculul stang nu mai este in stare sa-l impinga in cantitate suficienta spre sistemul arterial.
In aczurile mai avansate obstacolul se face simtit si asupra camerelor drepte ale inimii, care
pot ceda in fata presiunii pulmonare crescute si vor da nastere unei stagnari a sangelui in
sistemul venos general al organismului, compromitand buna oxigenare si avand ca rezultat
infiltrarea apoasa a tesuturilor din marea circulatie. Lucrul acesta se poate intampla si in
imbolnavirile valvulare din cavitatile drepte sau in unele boli cronice ale plamanilor, deci ori
de cate ori se va produce un obstacol in calea intoarcerii sangelui venos. La cardiaci edemele
apar de obicei la glezne sau pe partea corpului pe care sta culcat bolnavul; odata cu agravarea
bolii ele se extind si in alte regiuni ale corpului.
Exista simptome din partea inimii, in prezenta carora trebuie sa se actioneze de
urgenta: sufocarea intensa din edemul pulmonar acut, durerea foarte puternica din infarctul
miocardic, pierderea cunostiintei din anumite tulburari ale inimii etc. Ori de cate se constata
aparitia izolata a unuia dintre simptomele descrise, se impune o consultatie medicala, pentru a
preciza daca acesta apartine sau nu unei tulburari cardiace.
S-a vazut ca dispneea, simptom important pentru diagnosticarea bolnavilor de inima,
survine dupa efortul fizic. Fiecare om resimte dupa un efort fizic intens un anumit grad de
dispnee, cu atat mai mare cu cat efortul a fost mai intens si mai indelungat. Dar dispneea ce
incepe sa-si faca aparitia la eforturi obisnuite sau dispneea disproportionat de intensa dau de
banuit asupra unor dereglari in activitatea inimii, pentru precizarea este necesar un consult
medical. Nici aparitia de edeme nu inseamna neaparat imbolnavirea inimii. Exista nenumarate
afectiuni, boli de rinichi si ficat sau boli produse de lipsa proteinelor din alimentatie, ce pot fi
insotite de aparitia edemelor.
Bolile inimii pot fi intalnite la orice varsta, chiar si la nou-nascuti. Fiecarei categorii de
varsta ii sunt insa caracteristice anumite forme de imbolnavire. Imbolnavirea inimii in a doua
copilarie la adolescenti si la adulti tineri sub 30 de ani,are drept cauza obisnuita o afectiune
des intalnita si urmata de consecinte foarte serioase: infectia reumatica produsa e un microb,
streptococul, care produce boala numita reumatism poliarticular acut. La adulti si la varstnici
numarul ridicat al imbolnavirilor datorate bolilor cardiovasculare este atribuit hipertensiunii
arteriale, frecvent asociata cu arteroscleroza. Gravitatea hipertensiunii arteriale consta in
amplicatiile cardiace, renale si cerebrale, precum si in asocierea cu arteroscleroza si cu
degradarea rapida si progresiva a arteriolelor, cum este cazul in forma maligna a hipertensiuni
arteriale.
14
1.3 Implicatiile medico-sociale a bolilor cardiovasculare

În data de 7 noiembrie 2009, în cele peste 200 de farmacii Catena a fost lansată
campania naţională O inimă sănătoasă iubeşte mai mult! Scopul campaniei este sprijinirea
pacienţilor pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi a industriei farmaceutice naţionale.
Campania O inimă sănătoasă iubeşte mai mult! doreşte să ofere clienţilor Catena
oportunitatea de a se informa asupra riscurilor şi posibilităţilor de prevenţie în cazul bolilor
cardiovasculare şi să educe, prin intermediul programelor de sănătate şi responsabilitate
socială, populaţia. În cadrul campaniei se desfăşoară şi Programul de sănătate şi
responsabilitate socială O inimă sănătoasă iubeşte mai mult!. Programul oferă ca susţinere din
partea farmaciilor Catena: suport informaţional prin lansarea şi distribuirea la nivel naţional a
300.000 de exemplare de broşuri destinate conştientizării riscurilor cauzate de bolile
cardiovasculare; măsurarea gratuită a tensiunii arteriale, precum şi sfaturi profesioniste;
reduceri speciale pentru suplimentele nutriţionale cu scop preventiv."
Campania farmaciilor Catena, O inimă sănătoasă iubeşte mai mult! are în vedere
prevenirea şi ameliorarea afecţiunilor cardiovasculare prin informarea corectă a pacienţilor şi
prin consilierea acestora în utilizarea suplimentelor nutritive folosite în prevenirea bolilor
cardiovasculare. Pe durata campaniei O inimă sănătoasă iubeşte mai mult!, pacienţii
beneficiază de:
Reduceri la suplimentele utilizate în afecţiunile cardiovasculare;
Monitorizarea gratuită a tensiunii arteriale;
Informaţii medicale sintetizate în broşura O inimă sănătoasă iubeşte mai mult!
Orice pacient poate beneficia de măsurarea tensiunii arteriale de către personal de
specialitate şi poate primi consiliere în orice farmacie Catena."

"Principalele cauze ale bolilor cardiovasculare sunt alimentaţia necorespunzătoare,

sedentarismul şi fumatul, factori ce pot fi controlaţi. Evitarea acestora ar putea reduce cu 80%
numărul deceselor premature provocate de afecţiunile cardiovasculare. 17 milioane de oameni
mor anual din cauza afecţiunilor cardiovasculare. La fiecare 2 secunde apare un deces cauzat
de aceste boli, iar la fiecare 6 secunde o persoană suferă un atac cerebral.
Conform OMS, în România, rata mortalităţii din cauza bolilor cardiovasculare este de 61%
din numărul total de decese, faţa de 37% în UE.
Studiul SEPHAR efectuat în România arată că 40% din populaţia ţării are hipertensiune
arterială, iar peste 50% dintre hipertensivi sunt nou diagnosticaţi. Bolile cardiovasculare sunt
principala cauză a mortalităţii în UE, aproximativ 40% din decese sau 2 milioane de decese pe
an. Din cele 10 milioane de oameni care supravieţuiesc anual unui accident vascular cerebral,
peste 5 milioane rămân cu dizabilităţi permanente.
În 2009, România s-a situat pe locul 3 în Europa în ceea ce priveşte incidenţa bolilor
cardiovasculare, fiind depăşită doar de Rusia şi Bulgaria, potrivit American Heart
Association. În 2010, după ultimele date, ţara noastră se află pe locul 4, înaintea sa fiind
Ungaria."

Boala cardiovasculară este situată pe primul loc ca şi cauză a mortalităţii în Europa, atât la
femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei Europene a Sănătăţii Cardiovasculare (European Heart
Health Charter). În Europa cauzează peste 4,35 milioane de decese în fiecare an (European
Heart Health Charter). Incidenţa şi consecinţele bolilor cardiovasculare pot fi reduse prin
diagnostic timpuriu, un management adecvat al afecţiunii, recuperare şi prevenţie, inclusiv
consiliere privind organizarea stilului de viaţă. Principalii factori de risc sunt: hipertensiunea
arterială, fumatul, nivelul ridicat al colesterolului sangvin.
Cel puţin 20% dintre pacienţii hipertensivi care se prezintă la un consult medical nu ştiu că au
hipertensiune arterială, chiar dacă tensiunea lor arterială are valori ridicate. Din acest motiv,
controlul tensiunii arteriale este necesar cel puţin o dată pe an, chiar în absenţa oricărei
manifestări de boală."
15
Capitolul II: Factorii de risc privind bolile cardiovasculare

Stiai ca stilul de viata iti influenteaza in mod direct sanatatea inimii? Factori precum
stresul, alimentatia bogata in colesterol si grasimi, lipsa activitatii fizice, consumul de alcool,
tutun si cafea, inaintarea in varsta influenteaza sistemul circulator. Descopera in ce masura
poti modifica, trata si controla factorii care maresc riscurile bolilor cardiovasculare.
16
ercetarile au identificat mai multi factori de risc pentru atacurile de inima si pentru bolile
coronariene. Cu cat o persoana prezinta mai multi factori, cu atat sunt mai mari sansele de
dezvoltare a bolilor cardiace. Cea mai buna modalitate de a preveni atacurile cardiace este
reprezentata de reducerea factorilor de risc.

1.Factorii de risc ce pot fi controlati si tratati:

• Hipertensiunea arteriala (HTA) - ingreuneaza buna functionare a inimii, amplificand

starea ei de slabire. Atat inima, cat si arterele sunt predispuse accidentelor vasculare.
Presiunea ridicata a sangelui mareste riscul preinfarctului, al aterosclerozei, al accidentului
vascular cerebral, provocand insuficienta cardiaca congestiva, ateroscleroza, insuficienta
renala si afectiuni oculare. Cand acesta presiune este asociata obezitatii, fumatului, diabetului,
colesterolului marit, riscul atacurilor subite se mareste. Hipertensiunea arteriala are tendinta
de a creste o data cu varsta. Barbatii se expun unor riscuri mai mari decat femeile. Acestea
dupa varsta de 55 de ani prezinta tendinte similare barbatilor privind accelerarea presiunii
sangelui. In schimb, dupa 75 de ani, femeile sunt mai predispuse acestor riscuri decat barbatii.
HTA-ul nu se defineste de obicei prin simptome caracteristice, fiind un adevarat "ucigas
tacut". Preventiv insa, un singur test ce nu implica dureri poate detecta daca esti predispus sau
nu unui asemenea risc. Daca esti suspectat de hipertensiune arteriala, trebuie sa acorzi mai
multa atentie sanatatii tale. Tinand o dieta corespunzatoare, pierzand in greutate (cand este
cazul), practicand regulat un sport, evitand sarea si urmand o medicatie riguroasa din partea
medicului specialist, poti tine sub control presiunea sangelui (respectiv scaderea presiunii
sangelui la valori normale), diminuand agravarea starii de sanatate;

• Tutunul - fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de risc privind bolile
cardiovasculare. Cercetatorii au demonstrat ca fumatorii sunt predispusi atacurilor de inima de
doua ori mai mult comparativ cu nefumatorii. Persoanele care au acest viciu pot muri subit, in
mai putin de o ora, fata de persoanele ce se abtin de la fumat. Nicotina si monoxidul de
carbon din tigara reduc cantitatea de oxigen din sange prin ingrosarea peretilor vaselor
sanguine si prin formarea cheagurilor de sange. Fumatul, prin ingustarea vaselor de sange care
iriga musculatura picioarelor si a bratelor, este unul dintre cei mai mari factori de risc privind
bolile circulatiei periferice. De fapt, acest aspect este intalnit aproape exclusiv in cazul
fumatorilor. Acestia daca se confrunta cu simptomele unei proaste circulatii periferice sunt
predispusi dezvoltarii gangrenelor (cunoscute si sub numele de cangrene) si, indirect,
amputarii picioarelor. Persoanele care fumeaza pipe prezinta riscuri mai mari in privinta
bolilor arterelor coronare si a preinfarctelor decat cei ce fumeaza tigarete. Acest lucru este
cauzat de inhalarea unei cantitati marite de fum. Tutunul poate disturba ritmul inimii mai ales
in cazul persoanelor care acuza dureri in piept. Lucrul acesta poate produce o moarte cardiaca
subita, moment in care inima inceteaza sa mai pompeze sangele. Moartea survine la cateva
minute dupa ce au aparut aceste simptome. Daca nu fumezi, nici nu te gandi sa apuci aceasta
cale vicioasa si daunatoare sanatatii. Daca fumezi, e timpul sa renunti cat mai urgent. Cere
ajutorul doctorilor, in cazul in care ai avut mai multe tentative nereusite de unul singur. Exista
mai multe modalitati prin care te poti lasa de fumat: pastilele cu nicotina si o medicatie
adecvata din partea medicului specialist;

• Hipercolesterolemia (nivelul crescut al nivelului colesterolului sanguin) - riscul bolilor

coronariene creste cu cat colesterolul atinge un nivel ridicat. Cand sunt prezenti si alti factori
de risc precum hipertensiunea arteriala si fumatul, gradul de expunere fata de bolile
cardiovasculare este cu atat mai mare. Colesterolul se gaseste numai in grasimile animale.
Anumite plante uleioase, des folosite in prepararea hranei, sunt bogate in grasimi saturate.
Transgrasimile rezultate prin adaugarea hidrogenului uleiurilor vegetale sunt des folosite in
restaurante si in fast-food-uri. Fructele si legumele nu contin colesterol, de aceea sunt
recomandate in orice tip de dieta. Daca prezinti un nivel crescut al colesterolului sanguin
trebuie sa urmezi o dieta sanatoasa, sa practici regulat miscare fizica, sa mentii o greutate
corporala corespunzatoare. In cazul in care ai nevoie de medicamente pentru a reduce nivelul
17
colesterolului, este bine sa recurgi la respectarea unei diete sanatoase atat pentru a-ti diminua
cantitatea de colesterol, cat si pentru a-ti imbunatati sanatatea cardiovasculara;

• Inactivitatea fizica - un stil sedentar de viata este un factor de risc pentru bolile arterelor
coronare. Cand inactivitatea fizica este asociata cu o alimentatie nesanatoasa, pot rezulta
diabetul si hipercolesterolemia. Toti acesti factori reuniti maresc riscurile bolilor
cardiovasculare. Exercitiile regulate si moderate impiedica declansarea hipertensiunii arteriale
si a altor afectiuni cardiace. Activitatea fizica controleaza nivelul colesterolului, diabetul,
obezitatea si tensiunea arteriala. Pentru a avea repercusiuni pozitive, trebuie sa pratici sportul
cel putin timp de 30-60 de minute pe zi. Activitatile moderate precum plimbarile, dansul,
gradinaritul, munca in gospodarie pot ajuta de asemenea la o buna functionare a inimii.
Persoanele care sunt complet inactive pot incepe cu 10 minute de miscare pe zi, urmarind
cresterea minutelor de la o zi la alta. Inainte de a incepe un program riguros de exercitii este
bine sa afli si parerea doctorului. Acest lucru este recomandabil mai ales daca esti de varsta
medie sau si mai in varsta, daca esti predispus bolilor cardiace, daca ai suferit un accident
vascular cerebral sau daca ai avut un regim sedentar de viata pentru o perioada lunga de timp;

• Obezitatea si greutatea supraponderala - oamenii care au un exces de grasimi in organism

sunt predispusi multor probleme de sanatate precum: hipertensiunea arteriala,
hipercolesterolemia, un nivel ridicat al trigliceridelor, diabetul si bolile coronariene. Multe
persoane obeze si supraponderale se confrunta cu nenumarate dificultati in lupta impotriva
kilogramelor in plus. Nu uita insa ca pana si o pierdere ce pare la prima vedere
nesemnificativa reduce hipertensiunea arteriala si nivelul colesterolului total. Daca nu poti
slabi apeleaza la indicatiile medicului nutritionist. Incearca sa atingi o greutate
corespunzatoare si apoi sa o mentii. Pentru a pierde din greutate, femeile ar trebui sa consume
intre 1200 si 1500 de calorii pe zi, insa nu mai putin de 1200, in timp ce barbatii ar trebui sa
se incadrezee intre 1500 si 1800 de calorii pe zi, dar nu mai putin de 1500;

• Diabetul zaharat - diabetul este o boala in care organismul nu mai raspunde corespunzator
hormonului insulina. Organismul are nevoie de insulina pentru a tranforma zaharul, amidonul
si alte alimente in energie. Diabetul (boala ce se caracterizeaza prin cresterea cantitatii de
zahar in sange si in urina) se intalneste sub doua forme principale:
1. Diabetul juvenil apare inca din primii ani de viata. Persoanele care se confrunta cu aceasta
forma de diabet prezinta o deficienta insulara primara si trebuie sa-si faca insulina pentru a
ramane in viata.
2. A doua forma de diabet este cea mai intalnita forma si apare de obicei in cazul adultilor de
varsta mijlocie. Obezitatea si inactivitatea fizica sunt principalii factori de risc ai acestei boli.
Intr-o forma usoara, diabetul poate trece nedetectat pentru mai multi ani. Diabetul netratat
creeaza probleme medicale serioase, incluzand bolile cardiovasculare.
Chiar daca nivelul de glucoza se afla sub control, diabetul mareste riscurile atacurilor, ale
accidentelor vasculare cerebrale si ale hipertensiunii arteriale. Tensiunea arteriala a unui
diabetic trebuie sa fie mai scazuta de 120/80 mm Hg. De cele mai multe ori, diabeticii mor din
cauza uneia dintre afectiunile cardiovasculare. Pentru oamenii care se confrunta cu diabetul
este foarte important sa consulte medicul si sa mearga periodic la control. Controlul greutatii,
exercitiile fizice, chiar medicatia sunt lucruri ce trebuiesc respectate de diabetici pentru a
reduce factorii de risc la care sunt supusi.

2. Factorii de risc ce nu pot fi controlati:

• Inaintarea in varsta - atacurile de inima se pot declansa la orice varsta. Cu toatea acestea, o
data cu trecerea anilor creste riscul confruntarii cu una dintre afectiunile cardiovasculare.

18
• Sexul masculin - comparativ cu femeile, barbatii prezinta un risc accentuat fata de diferitele
boli cardiovasculare. Femeile se confrunta cu acesti factori de risc mai ales dupa perioada in
care se instaleaza menopauza.
• Ereditatea - daca fratele, tatal sau bunicul tau au suferit un atac de inima inainte de 55 de
ani sau sora, mama sau bunica ta s-au confruntat cu afectiuni cardiovasculare, si tu poti
prezenta factori de risc mariti. Unele familii sunt conditionate genetic privind cresterea
nivelului de colesterol sau a trigliceridelor. Diabetul ca si hipertensiunea arteriala se pot
transmite de la o generatie la alta. Bineinteles, este adevarat ca si stilul de viata caracteristic
fiecarei familii poate accentua sau diminua factorii de risc. De exemplu, membri unei familii
pot fi supraponderali, inactivi fizic, pot fuma sau pot avea o alimentatie bogata in grasimi si
colesterol. Tocmai pentru ca nu poti controla mostenirea ereditara, este cu atat mai important
sa tratezi si sa controlezi la timp toti factorii de risc pentru a evita afectiunile cardiovasculare.

3. Alti factori de risc ai bolilor cardiovasculare:

• Reactia in fata stresului - toata lumea se confrunta cu stresul, insa, fiecare persoana are
stilul specific de a reactiona in fata lui. Stresul acumulat intr-o cantitate sporita pe o durata
lunga de timp si reactia de negare a acestuia pot cauza diferite probleme (mancatul excesiv,
fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare. Gaseste modalitati sanatoase pentru a-i
tine piept stresului. Daca simti ca reactia ta fata de stres iti influenteaza negativ sanatatea
apeleza la indicatiile doctorului.

• Alcoolul consumat in exces - mareste tensiunea arteriala, conducand la insuficienta

cardiaca sau chiar la infarct. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o bautura alcoolica
pe zi. Barbatilor le este permisa consumarea a doua bauturi alcoolice pe zi. Daca nu bei, nici
nu te gandi sa schimbi acest lucru, iar daca bei, incearca sa o faci intr-o maniera moderata.
Pentru a preveni malformatiile nou-nascutilor, femeile insarcinate nu trebuie sa consume
bauturi alcoolice sub nici o forma.

• Consumul de droguri - drogurile intravenoase cauzeaza endocardita si atacul de inima.

Consumul de cocaina determina producerea accidentelor vasculare cerebrale si a infarctelor.
Uneori, utilizarea drogurilor este fatala de la prima incercare.

• Batranetea si menopauza - cu cat o femeie inainteaza in varsta, cu atat mai mult se expune
riscurilor de a se confrunta cu bolile cardiovasculare. Daca menopauza este provocata pe cale
chirurgiala prin indepartarea uterului si a ovarelor, factorii de risc se agraveaza. Daca
menopauza apare pe cale naturala, riscurile se diminueaza. O data ce se instaleaza
menopauza, milioane de femei recurg la terapia de substitutie cu estrogen (ERT - estrogen
replacement therapy). Aceasta terapie reduce simptome precum bufeurile si protejeaza
organismul de osteoporoza. Pentru a preveni cancerul uterin, progestativul este administrat
femeilor care mai au uter. Aceasta metoda este cunosuta sub numele de terapie de substitutie
hormonala (HRT - hormone replacement therapy). Femeile care sunt predispuse afectiunilor
cardio-vasculare trebuie sa tina cont de:
1. Cele 2 terapii ERT-ul si HRT-ul nu trebuiesc aplicate pentru a preveni alte boli
cardiovasculare;
2. Decizia de a continua sau de a intrerupe ERT-ul sau HRT-ul trebuie sa aiba la baza
stabilirea beneficiilor (prevenirea osteoporozei) sau a dezavantajelor (producerea cancerului
de san).

Dictionar de termeni:

19
• Colesterol - substanta lipidica, sintetizata, in principal, de catre ficat. Principalele surse
alimentare de colesterol sunt galbenusul de ou, maruntaiele, produsele lactate, carnea si
pestele.
• Estrogen - hormon secretat de catre ovar si al carui nivel sanguin, crescand, joaca un rol in
ovulatie.
• Hipercolesterolemie - crestere anormala a nivelului de colesterol din sange. Chiar daca pe
termen scurt hipercolesterolemia nu provoaca nici un simptom, prin trecerea anilor ea se
complica prin ingrosarea peretilor arterelor.
• Hipertensiune arteriala - crestere anormala, permanenta sau paroxistica a tensiunii
arteriale in repaus.
• HDL - lipoproteine de densitate mare indeparteaza colesterolul de peretele vaselor si il duc
in ficat, care il poate reutiliza.
• LDL - lipoproteine de mica densitate, deosebit de bogate in colesterol, fiind susceptibile sa
se depuna pe peretii arterelor.
• Insulina - hormon secretat de catre pancreas; el face ca glucoza din sange sa intre in celule,
care o folosesc pentru producerea de energie.
• Osteoporoza - diminuare treptata a tramei proteice a osului. Fracturile sunt principalele
manifestari ale osteoporozei.
• Progestativ - substanta naturala sau sintetica ce produce asupra organismului efecte
comparabile cu cele ale progesteronului, hormon feminin secretat in timpul fazei a doua a
ciclului menstrual si in timpul sarcinii.
• Trigliceride - trigliceridele constituie cea mai mare parte a lipidelor alimentare, de
asemenea, si a lipedelor organismului stocate in tesutul adipos.

2.1 Cauzele bolilor de inimă

20
 Bolile de inima sunt provocate de nenumarate cauze. Una din ele o reprezinta
malformatiile congenitale, care sunt rezultatul actiunii unor factori de mediu ce provoaca
oprirea dezvoltarii inimii in embrion. Dintre acesti factori fac parte: virusul rubeolei, care
poate cauza malformatii congenitale ale inimii la fat daca gravida face boala in primele doua
luni ale sarcinii si sifilisul. Studii recente au aratat ca si virozele respiratorii sunt incriminate
in producerea unor mutatii genetice daca boala a fost contactata in primele doua luni ale
sarcinii. Si unele substante medicamentoase pot avea efecte asemanatoare cand sunt
administrate in perioada precoce a sarcinii.
Expunerea la raze Röntgen, atat de mult utilizate in medicina, constituie unul dintre cei
mai puternici agenti teratogeni cunoscuti. Din aceasta cauza, utilizarea examenelor
radiologice in perioada initiala a sarcinii este contraindicata.
Intre factorii ce pot produce malformatii congenitale ale inimii s-au mai inclus carentele
vitaminice si ereditatea.
La copii si la tinerii cea mai frecventa cauza o constituie boala reumatismala sau
reumatismul poliarticular acut. Boala imbraca o forma acuta, cu febra si dureri aticulare.
Articulatiile devin calde, umflate si foarte dureroase. Fenomenele inflamatorii se muta de la o
articulatie la alta. Daca nu se instituie un tratament energic de la primele semne de boala,
aceasta forma de reumatism atinge cu severitate inima, dand leziuni definitive. Leziunile
reumatismale se localizeaza mai frecvent la orificiul mitral sau aortic, producand ingustarea
sau lipsa de etanseitate a acestora, adica stenoza sau insuficienta.
Cand infectia reumatismala cuprinde muschiul inimii (miocardita reumatismala), apar
frecvente tulburari ale ritmului cardiac. Localizarea infectei la pericard (pericardita), produce
inflamarea foitelor din care acesta este alcatuit, cu aparitia unui lichid in sacul pericardic, ce
actioneaza ca un tampon asupra inimii.
Prevenirea infectiei reumatice este posibila prin depistarea purtatorilor de streptococ in
randul copiilor si tratamentul cu penicilina, prin instituirea la cei care au suferit de aceasta
boala, unui tratament preventiv indelungat cu penicilina uleioasa adminstrata la intervale rare,
dar cu regularitate. Pe leziunile valvulare produse de strptococ se pot localiza in cursul unor
boli infectioase sau provenind din infectiile de focar diferiti altfel de microbi, care determina
o complicatie grava,endocardita lenta, boala in trecut mortala, astazi vindecabila prin folosirea
unor mari cantitati de antibiotice.
La adulti si la varstnici numarul ridicat de imbolnaviri sau decese datorate inimii este
atribuit altor cauze: hipertensiunii arteriale, arterosclerozei, sifilisului. Exista posibilitatea ca
inima sa sufere si din cauza altor afectiuni de baza, cum sunt de exemplu afectiunile cronice
pulmonare, diabetul zaharat, hipertiroidismul si alte afectiuni endocrine.

2.2 Măsuri cardiovasculare

21
1. Daca fumati, opriti-va.
Tigarile dauneaza arterelor si grabesc formarea colesterolului si a placilor, primii pasi
catre un atac de cord. În cadrul studiului Sanatatii Asistentelor, doar una pana la 14 tigari pe zi
au triplat riscul aparitiei problemelor cardiace. Alte studii au aratat ca, consumarea a cel putin
25 de tigari pe zi poate multiplica riscul pâna la de 15 ori. Daca sunteti fumator, renuntarea
ACUM la fumat este cel mai bun lucru pe care îl puteti face inimii d-voastra. În decursul a doi
ani riscul unui atac de cord va scadea pâna la nivelul unei persoane care nu a fumat niciodata.

2. Savurati doar mâncarurile sanatoase pentru inima.

Pentru majoritatea oamenilor, lupta împotriva bolilor inimii ar trebui sa înceapa în
bucatarie. Ati putea sa micsorati nivelul de colesterol din organismul d-voastra, sa va protejati
arterele si sa diminuati riscul unuiatac de cord prin preluarea a mai putin de 30% din calorii
din grasimi (mai putin de 10% din grasimi saturate), consumarea zilnica a cinei compusa din
cel mult sapte portii de fructe si legume si prin consumul relativ mare de seminte de grâu.
Unele grasimi, cum ar fi acizii grasi omega-3 gasiti în carnea de peste pot sa micsoreze
nivelul colesterolului si sa ofere alte beneficii. Stabiliti cu medicul cum ati putea sa cresteti
cantitatea grasimilor care nu dauneaza, în timp ce eliminati surplusul de grasimi "rele".

Produsele potrivite pot proteja foarte bine. De exemplu, un studiu efectuat pe 22.000
de barbati a stabilit ca cei care serveau doua portii si jumatate de legume zilnic si-au diminuat
riscul aparitiei unei boli coronariene (blocarea arterelor care hranesc inima) cu 20%, în
comparatie cu cei care serveau o singura portie pe zi. Fiecare portie aditionala diminua riscul
cu 20%. Aceasta modalitate de protejare este eficienta în special în cazul barbatilor fumatori
sau supraponderali.

O alimentatie corecta nu implica un efort mare. Probabil ca va plac oricum fructele si

legumele, asadar, de ce sa nu va bucurati de ele mai des? Iar daca credeti ca este dificil sa
reduceti din grasimi, luati în considerare faptul ca majoritatea oamenilor pot sa-si reduca la
jumatate aportul de grasimi care înfunda arterelerenuntand la unt, margarina, maioneza,
carnuri care contin grasimi si produsele lactate fabricate din 2% lapte.

Daca aveti un regim tipic de 2.000 calorii pe zi, doar 30%-35% din acesta ar trebui sa
fie grasimi si doar 10% sau mai putin din grasimi "rele". Aceasta înseamna nu mai mult de 20
gr de grasime pe zi. Puteti descoperi aportul d-voastra de grasimi citind etichetele produselor
cumparate, etichete ce contin lista gramajelor grasimilor integrate în aceste produse. În plus,
cititi lista de ingrediente si evitati prajiturelele, chips-urile si alte gustari de acest gen ale caror
continut este ridicat în "uleiuri partial hidrogenate", care pot creste nivelul colesterolului. De
asemenea, ar fi precaut sa luam în considerare si faptul ca mâncarurile din restaurante, prajite
sau încarcate cu cascaval sau smântâna sunt probabil pe primele locuri in topul grasimilor
saturate.

3. Puneti-va în miscare.
Exercitiile regulate va pot întari inima, pot creste nivelul colesterolului HDL
(colesterolul "bun" care ajuta la curatarea arterelor), sa scada presiunea sanguina, sa dea jos
acele câteva kg în plus. Si toate acestea nu necesita un efort olimpic. Se recomanda 30-60 de
minute de exercitii care necesita un efort moderat, efectuate de cel putin trei sau patru ori pe
saptamâna. Desigur, efortul fizic poate fi periculos pentru unele persoane bolnave de inima.
Consultati-va medicul înainte de a începe un nou exercitiu si cresteti ritmul gradual. Sa nu
deveniti un "erou al sfârsitului de saptamâna" în sala de gimnastica dupa ce ati fost o
"leguma" toata saptamâna: aceasta este reteta unei accidentari serioase.

4. Monitorizati-va colesterolul.
Din moment ce colesterolul contribuie la aparitia placilor în artere, este bine sa pastrati
nivelul colesteroluluisub 200mg/dl. Orice rezultat între 200-240 mg/dl este o amenintare
serioasa. Scopul principal este sa mentineti colesterolul "bun", HDL la un nivel înalt, iar
colesterolul "rau", LDL, la un nivel scazut. Daca sunteti barbat, ideal ar fi ca HDL sa fie de 40
22
mg/dl; pentru femei, se recomanda un nivel al HDL situat la 45 mg/dl. Daca nu suferiti de nici
o boala de inima si daca întruniti cel putin 2 dintre factorii majori de risc -obeziate,tensiune
arteriala ridicata sau existenta în familia d-voastra a unui precedent în ceea ce priveste bolile
premature de inima- nivelul colesterolului LDL ar trebui sa fie sub 130 mg/dl (de preferabil
sub 100 mg/dl). Daca suferiti deja de o boala de inima sau de diabet si nivelul LDL este peste
100, probabil ca medicul va va recomanda medicamente care sa scada nivelul LDL sub 100.

5. Controlati-va greutatea.
În ceea ce priveste inima, mai mare nu înseamna neaparat mai bun. Kilogramele în
plus pot forta inima, pot creste presiunea sanguina si pot creste riscul unui atac de cord. Ideal,
indexul masei corporale trebuie sa fie între 18,3 si 24,9. Conform principiilor unei asociatii
medicale americane, o alternativa mai simpla la indexul masei corporale este masurarea taliei-
barbatii ar trebui sa masoare 40 de inci sau mai putin, iar femeile maximum 35 inci. Chiar
daca nu puteti atinge aceste valori, un program de exercitiigreutate pentru pierderea în ,
combinate cu un regim corespunzator, ar putea face minuni pentru inima d-voastra.

6. Daca obisnuiti sa beti alcool, luati-o mai încet.

Una sau doua bauturi alcoolice pe zi pot ajuta la cresterea nivelului colesterolului HDL
si sa previna înfundarea arterelor. Totusi, mai mult de doua pahare de alcool pe zi pot duce la
cresterea presiunii sanguine. Bautorii de alcool în exces -cei care consuma echivalentul a sase
doze de bere zilnic în decurs de cel putin 10 ani- pot si ei suferi de o îmbolnavire a muschiului
inimii (cardiomiopatie).

7. Țineți sub control tensiunea sanguină.

Din moment ce presiunea sanguina sporeste riscul aparitiei bolilor inimii si a
infarctului, e indicata mentinerea acesteia în limite optime: 120/80. Daca rezultatele se
încadreaza în limite normale, 130-139/85-89, repetati anual controlul nivelului colesterolului.
Între timp, discutati cu medicul despre stilul de viata pe care ar trebui sa îl adoptati pentru a
reduce presiunea sanguina. Daca aceasta este mai mare, adica 140/90 sau mai mult, probabil
ca medicul va va prescrie medicamentele necesare reducerii nivelului acesteia.

8. Daca sunteti supusi unui grad mare de stres sau va simtiti depresivi, cereti ajutor unui
psiholog sau terapeut.
Consumul emotional solicita inima, iar ajutorul unui profesionist poate salva vieti. Mai
multe studii arata ca o persoana deprimata, sanatoasa fizic, este mult mai predispusa la bolile
de inima decât semenul sau care nu e deprimat. De exemplu, un studiu efectuat pe 1.500 de
subiecti a aratat ca un episod de depresie a sporit de mai mult de 4 ori riscul unui atac de cord.
Aceste studii iau în considerare factori ca si fumatul, aducând dovezi puternice în favoarea
faptului ca depresia, ea singura, poate afecta o inima odata sanatoasa.
Educati-va copiii în privinta acestor lucruri.
Niciodata nu e mult prea devreme sa va îndrumati copiii: îi puteti ajuta sa previna
aparitia ulterioara a bolilor inimii prin implementarea unor obiceiuri sanatoase. Cu ajutorul
exercitiilor si a jocului, prin renuntarea lafumat, stabilirea unei alimentatii bazate pe fructe,
legume sau seminte si prin eliminarea sucurilor carbogazoase si a mâncarurilor nesanatoase,
veti deveni un bun exemplu.
Implicati întreaga familie în acordarea sprijinului necesar unul altuia-nu va concentrati
atentia asupra unui singur membru "nesanatos" al familiei. Nu este obligatoriu sa faceti toate
aceste schimbari dintr-o data, deoarece altfel, v-ati putea simti frustrat si stresat. Pentru a va
asigura succesul, începeti cu schimbarile simple, firesti si posibile.
Folositi-va judecata.
Consultati-va medicul în legatura cu cei mai importanti pasi care trebuiesc facuti
pentru a va proteja inima. Se recomanda efectuarea unui control o data la doi ani, ideal ar fi
începând cu vârsta de 20 de ani, în cadrul caruia medicul poate masura presiunea sanguina,
indexul masei corporale, circumferinta taliei si pulsul. Analizele nivelului glucizei si
colesterolului trebuiesc repetate o data la 5 ani. Daca aveti peste 40 de ani, se recomanda ca
medicul d-voastra sa calculeze factorul de risc si mai apoi sansele existente în favoarea
23
aparitiei în urmatorii 10 ani a unor boli cardiovasculare. De asemenea, este important sa
cautati ajutorul unui profesionist daca ati luat unele masuri care implica anumite riscuri (cum
ar fi începerea unui program de exercitii la o vârsta mijlocie) sau care sunt dificil de executat
pe cont propriu (cum ar fi renuntarea la fumat).
Nu exista masuri magice care sa duca la o inima sanatoasa, asadar ar trebui sa fiti
precauti cu cei care afirma contrariul. Sa fiti atenti la afirmatiile spectaculoase facute pe
anumite pagini de interent: oricine poate face o afirmatie sau sa-ti expuna parerea fara sa ofere
o dovada viabila. Daca vi se pare ca suna prea frumos sa fie adevarat, probabil ca asa si este.
Nu este suficient sa se schimbe doar stilul de viata.
Sa nu uitati ca niciodata nu este prea târziu sa va dezvoltati obiceiuri sanatoase.
Drumul catre o inima puternica începe acasa, dar este posibila necesitatea interventiei unui
medic. Daca presiunea sanguina saucolesterolul sunt mari sau daca sunteti diabetic(a), veti
avea nevoie de ajutor medical pentru a oferi protectia necesara inimii. Daca sunteti
diabetic(a), puteti reduce substantial riscul aparitiei problemelor cardiovasculare prin
mentinerea la un nivel normal a zaharului în sânge.
Daca riscurile aparitiei unor boli cardiovasculare sunt mai mari, medicul v-ar putea
recomanda o doza zilnica de aspirina. Un studiu recent a evidentiat faptul ca administrarea
unei anumite doze zilnice din acest medicament banal poate scadea riscul unui atac de cord cu
mai mult de 40%. Totusi, aspirina poate cauza probleme stomacului. Asadar, este necesara
recomandarea medicului pentru administrarea aspirinei.

Recomandări:

24
1. Consumul de lapte
Un nou studiu a aratat ca dintre persoanele care nu consuma prea multe grasimi
saturate, cele care consuma mai mult de trei portii de lactate, lapte, iaurt sau branza, au
tensiunea arteriala sistolica cu aproape patru puncte mai mica decat cele care servesc doar o
jumatate de portie in fiecare zi. Hipertensiunea arteriala poate leza arterele si creste riscul
pentru infarct miocardic si accident vascular cerebral. Cercetatorii spun ca cele mai bune sunt
produsele lactate degresate intrucat au un continut mic de grasimi saturate.

2. Incercarea unor noi miscari

Treizeci de minute de tai-chi – arte martiale chinezesti care includ secvente de miscari
incete si relaxante – pot determina scaderea tensiunii arteriale. Intr-un studiu, dupa 12
saptamani de tai chi, participantii au aratat o scadere a tensiunii sistolice cu aproape 16
puncte.

3. Mersul la pescuit
Cat de mare este pulsul in timpul repaosului poate fi un predictor destul de corect in
legatura cu riscul pentru infarctul miocaridic. De fapt, pulsul crescut in timpul perioadelor de
rapaos au fost legate de o crestere a riscului pentru moartea subita. Vestea buna este ca,
consumul de peste poate incetini pulsul. Intr-un studiu recent realizat la Harvard, s-a aratat ca
persoanele care consuma cinci sau mai multe portii de peste in fiecare luna, peste cum ar fi
somonul sau tonul (fript sau fiert), au cu o medie de 3,2 mai putine batai decat persoanele care
consuma mai putin de o portie de peste pe luna. Cercetatorii considera ca acizii grasi omega-3
care se gasesc in peste sunt responsabili pentru acest efect, fara sa poata preciza clar cum
actioneaza acestia.

4. Consumul de suc
Sucul de rodie pare sa previna ingustarea arterelor si in unele cazuri chiar sa il
inverseze. Un studiu recent a aratat ca sucul de rodie reduce nivelul placii de colesterol la
soareci cu 30 de procente. Iar celulele cardiace tratate cu suc au crescut productia de oxid
nitric, o substanta care ajuta la reducerea placii de aterom. Exista mai multe cai gustoase de a
lua acest „medicament”.

5. Folosirea sosului de soia

O portie zilnica de sos negru de soia in marinate, sosuri, dessinguri pentru salata, supe
sau tocanite poate fi de ajutor in eliminarea substantelor periculoase legate de fumat, obezitate
sau diabet. Acest sos are de 10 ori mai multi antioxidanti decat vinul, care este, de asemeni,
benefic pentru sanatatea inimii, daca este baut cu moderatie. Este nevoie insa de atentie
intrucat de obicei sosul de soia are foarte multa sare, care poate creste tensiunea arteriala. Cele
mai bune variante sunt cele cu continut mic de sare.

6. Rîsul
Exista un studiu care afirma ca persoanele care urmaresc comedii au un flux sanguin
mai bun decat cele care urmaresc drame. Unii cercetatori recomanda 15 minute zilnice de ras.

7. Somnul
Persoanele care dorm mai putin de cinci ore in fiecare noapte au un risc cu 30% mai
mare de a avea afectiuni cardiace decat cele care dorm opt ore pe noapte, conform unui studiu
din Bringham. Somnul putin poate sa afecteze functionarea hormonala, nivelul glicemiei si
tensiunea arteriala.

8. Respiratia profunda
Tensiunea arteriala poate fi scazuta prin respiratii profunde cu frecventa de 10
respiratii pe minut (in loc de 16 - 19 cate sunt in mod normal) pentru 15 minute pe zi timp de
doua luni, arata studiile. Expertii spun ca respiratia superficiala (mai multe respiratii pe minut)
poate intarzia eliminarea de sare din organism, un factor provocator al hipertensiunii arteriale.

25
9. Muzica
Un grup de cercetatori au descoperit ca ritmurile muzicale lente, meditative pot
determina o scadere sanatoasa a frecventei cardiace, in timp ce ritmurile rapide cresc
frecventa respiratiei si circulatiei.

Bibliografie

26
 1. Organizatia Mondiala a Sanatatii, Fact Sheet 317: Cardiovascular Diseases
Februarie 2007.
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html. Accesat Martie 2008.

2. Organizatia Mondiala a Sanatatii, Bolile Cardiovasculare

http://www.who.int/cardiovascular_diseases/en/ Accessat Martie 2008.

3. Levenson JW et al. Reducing the global burden of cardiovascular disease: the role
of risk factors. Preventative Cardiology 2002.

4. Leal J et al. Economic Burden of Cardiovascular Diseases in the enlarged European

Union. Euro Heart J 2006.

5. Thom T et al. Heart disease and stroke statistics—2006.

6. Organizatia Mondiala a Sanatatii, The Atlas of Heart Disease and Stroke 2004.
http://www.who.int/cardiovascular_diseases/resources/atlas/en/index.html Accesat Martie
2008.

7. Murray CJL, Lopez AD. eds. The Global Burden of Disease: A Comprehensive
Assessment of Mortality and Disability from Diseases, Injuries, and Risk Factors in 1990 and
Projected to 2020. Cambridge; Harvard University Press 2001.

8. "Larousse Dictionar de Medicina": Bucuresti, Univers Enciclopedic 1998.

27