Poziții relative a două și trei plane

Definiție: Spunem că două plane  și  sunt paralele dacă      și

notăm   .

Definiție: Două plane coincid dacă oricepunct al unuia dintre ele aparține și
celuilalt.

Axiomă(de intersecție a planelor). Dacă două plane distincte au un punct comun, atunci intersecția lor
este o dreaptă, iar planele se numesc plane secante.

Teoremă: Fie dreptele a şi b intersectate dintr-un plan  . Dacă c şi d sunt două drepte intersectate
dintr-un plan  astfel încât a c şi b d atunci   .

a, b   
a  b   

c, d      
c  d  

a c, b d 

Teoremă: Dacă o dreaptă este perpendiculară pe două plane distincte din spațiu atunci planele sunt
paralele.

d 
 
d
d  

Teoremă(a acoperișului): Fie a şi b două drepte paralele şi planele  si  , astfel încât a   şi b  

. Dacă     c atunci dreapta c este paralelă cu a şi cu b.

a b 

a  ,b     a b c
    c  A

Demonstrație: Presupunem prin reducere la absurd că c a .Fie A  a  c și   ( a, b) . Atunci

Ac  A  
  A      b . Deci A  b  a  a b . Contradicție.
A a  A 

Teoremă(a fierăstrăului): Dacă un plan intersectează două plane paralele atunci intersecţiile sunt
drepte paralele.

  

   a  a b
    b 
 Demonstrație: Fie  și  două plane paralele,iar a și b intersecțiile lor cu un plan oarecare  . Dreptele
a și b sunt coplanare. Dacă dreptele a și b nu ar fi paralele, atunci ar avea un punct comun. Acest punct comun
ar fi comun planelor paralele  și  .Contradicție. Rezultă că a b

Teoremă: Fie  ,  și  trei plane distincte. Dacă   și   atunci   .

Teoremă(a lui Thales în spațiu): Trei sau mai multe plane paralele determină pe două drepte oarecare
segmente respectiv proporționale.

Demonstrație: Considerăm  ,  și  trei plane paralele iar a și b două drepte oarecarece intersectează
A1 B1 B1C1
planele  ,  și  în punctele A1 , B1 , C1 și respectiv A2 , B2 , C2 . Trebuie să demonstrăm că  (1).
A2 B2 B2C2

Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3

Cazul 1. Dreptele a și b sunt paralele. Conform teoremei fierăstrăului avem că A1 A2 B1B2 C1C2
 A1B1B2 A2 și B1C1C2 B2 sunt paralelograme. Atunci A1B1  A2 B2 , B1C1  B2C2 de unde rezultă relația (1).

Cazul 2. Dreptele a și b sunt concurente. Paralela prin A2 la A1C1 intersectează pe B1B2 și C1C2 în
punctele D, respectiv E. Conform teoremei fierăstrăului avem că DB2 EC2 . Aplicând teorema lui Thales din
A2 D DE
plan în triunghiul A2 EC2 obținem  (2). Înlocuind în relația (2) A2 D cu A1 B1 și DE cu B1C1
A2 B2 B2C2
obținem relația (1).

Cazul 3.Dreptele a și b sunt necoplanare. Printr-un punct al dreptei b construim paralela la dreapta a
care intersectează planele  ,  și  în punctele M,N și respectiv P. Conform cazului 2 avem relația
MN A2 B2 AB AB
 (3). Înlocuind MN și NP cu A1 B1 respectiv B1C1 în relația (3) obținem 1 1  2 2 q.e.d.
NP B2C2 B1C1 B2C2