TEST V – NUVELA

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeşte următorul text:

Oh! Ce fericire pe Hagiul când rămase singur stăpân în prăvălie! În prima zi îl apucară
căldurile. Obrajii îi ardeau; capul i se încinsese; ochii îl usturau. La ceas, la ceas, ieşea din prăvălie
s-o privească pe dinafară. Îi da târcoale. Îi cerceta încăperile şi zidurile cu d-amănuntul. Se ridica în
vârful picioarelor, ca să-şi arunce privirile până peste acoperişul ei. Prăvălia?… era copilaşul rumen
şi frumos. El? Părintele fericit că are pe cine mângâia. Prăvălia? Femeia fermecătoare. El? El
nebunul care-i da în genunchi, cu ochii închişi şi cu inima speriată.
I s-a izbândit visul, singurul vis pe lume! A rămas singur. Ale lui sunt sculurile, jurubiţele şi
ghemele de găitane; ale lui războaiele, rodanele şi maldările de lână; numai el singur deschide
tejgheaua; numai el singur tocmeşte, face preţul şi primeşte, numai în mâna lui, banii frumoşi şi
rotunzi.
În prima seară, zăvorând uşile şi obloanele, ochii îi jucară în toate părţile, mustrând pe
ucenici la fitece mişcare.
- Încet, încet, încetinel, că uşile nu sunt de fier!
- Ia seama, trândavule, să nu spargi geamurile, că nu sunt de fier!
- Nu trânti obloanele, ponivosule, că nu sunt de fier!
- Încet, încet cu lăcatele, mototolule, că nu sunt… şi ce dacă sunt?…au broască, meşteşug,
costă parale!
De zece ori se întoarse din drum ca să mai privească o dată, încă o dată prăvălia. La urmă o
privi lung, îi surâse, i se umplu ochii de lacrimi şi plecă mormăind:
- Mititica… tristă şi ea… cu obloanele în jos, cu uşa închisă… ca un om care a închis ochii!
Se crapă de ziuă?…Face ochii mari, cât geamurile ei, şi parcă vorbeşte, momind pe trecători să
intre, să-i dea o bună ziuă şi să-i târguiască ceva… Linguşitoarea…
(Barbu Şt. Delavrancea – Hagi-Tudose)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: fericire, s-a
izbândit. 4 puncte
2. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin
derivare din ultimul alineat al textului dat. 4 puncte
3. Transcrie, din secvența următoare, un cuvânt care conține hiat, respectiv, un cuvânt care conține
diftong: La ceas, la ceas, ieşea din prăvălie s-o privească pe dinafară. 4 puncte
4. Menționează rolul cratimei din următoarea structură: s-o privească. 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care Hagiul era fericit. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a

nuvelei Hagi-Tudose de Barbu Ştefănescu Delavrancea. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale nuvelei;
– să prezinți detaliat două trăsături ale nuvelei, valorificând fragmentul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

SUBIECTUL al II -lea (36 de puncte)

Citeşte următorul text:
Dacii şi geții, ramură a marelui popor indo-european al tracilor, erau unul şi acelaşi popor, -
fapt recunoscut de autorii antici – şi „vorbind aceeaşi limbă”(Strabon VII, cap.III,13). Dintre cele
peste 100 de formațiuni tribale şi gentilice ale tracilor, triburile dacilor şi geților erau cele mai mari
şi cele mai puternice. Ocupau teritoriul cuprins între Munții Balcani (Haemus) şi Munții Slovaciei, şi
de la litoralul apusean al Mării Negre până dincolo de bazinul Tisei. Triburile denumite „dacice”
locuiau pe teritoriul actualei Transilvanii şi al Banatului, iar ale „geților”, în Câmpia Dunării,
(inclusiv în sudul fluviului), în Moldova şi Dobrogea de azi. Una şi aceeaşi populație daco-getică
apare la scriitorii greci de obicei cu numele generic de „geți”, iar la autorii romani cu denumirea de
„daci”. Se pare că în prima jumătate a sec. II î.e.n. toate aceste formațiuni gentilice şi tribale
constituiau patru uniuni puternice, fiecare emițând – încă din secolul anterior – monedă proprie.
(Ovidiu Drîmba, Istoria culturii şi civilizației, vol. III)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1.Formulează câte un enunț în care să indici următoarele elemente care privesc textul citat:
- poporul din care făceau parte dacii şi geții;
- denumirea dată de greci, respectiv de romani. 4 puncte
2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care a fost extras fragmentul. 4 puncte
3. Menționează modul şi timpul verbelor subliniate în text. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: Dacii şi geții,(...) erau unul şi acelaşi popor. 4 puncte
5. Transcrie, din secvența următoare, propoziția subordonată şi precizează felul acesteia: Se pare că
în prima jumătate a sec. II î.e.n. toate aceste formațiuni gentilice şi tribale constituiau patru uniuni
puternice, fiecare emițând – încă din secolul anterior – monedă proprie. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
circumstanială de mod, introdusă printr-un adverb relativ. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare, reală sau
imaginară, petrecută în timpul unei excursii pe munte. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerenţa
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia –
3 p.; punctuaţia – 3 p.; asezarea corectă a textului în pagină – 1 p., lizibilitatea – 1 p.).
adecvate-2p; ortografia-3p; punctuaţia- 2p; aşezarea în pagină, lizibilitatea-2p)