Sunteți pe pagina 1din 6

Exemple de jocuri didactice

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

„Schimbaţi litera (sau silaba)”


Scopul urmărit în acest joc este activizarea şi îmbogăţirea vocabularului,dezvoltarea capacităţii
de selectare, a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului.
Sarcina didactică: formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei
silabe.
a) Cuvinte formate din 1-2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau silabe:
toc lac pană ramă cană
loc lan rană mamă casă
joc lat cană lamă cară
foc leu şină temă cade
b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe:
coleg copac vioară secerătoare
cocoş colac viteză semănătoare
covor conac violet seninătate
c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:
mare doreşte pălărie
zare zâmbeşte frizerie
Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv.

„Cuvântul interzis”
Jocul include exerciţii pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a
imaginaţiei.
Sarcina didactică: formularea unor întrebări care cer în răspuns cuvântul interzis.
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau pe perechi.
Li se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit
cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să se găsească formulări care să constituie totuşi
răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns
folosirea cuvântului interzis.
Cuvântul interzis: primăvara
Î: „Când se topeşte zăpada?”
R: „În anotimpul când înfloresc ghioceii.”
Î: „Când înfloresc ghioceii?”
R: „Când se topesc zăpezile.”
Î: „Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie:”
„Primăvară, primăvară
Vino iar la noi în ţară.”?
R: „Despre anotimpul ce urmează după iarnă.”
Î: „Când vin păsările călătoare?”
R: „Când încep să înflorească pomii.”
Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului.
La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi toţi elevii care au formulat răspunsuri corecte şi au
dat dovadă de multă fantezie.

„Recunoaşte şi grupează”
Li se cere elevilor să recunoască, dintr-o mulţime de ilustraţii, pe cele ale căror denumire
începe cu o literă dată, sfârşesc cu o literă dată, sunt alcătuite dintr-un număr de 2-3-4 silabe.

„Completează rima”
Învăţătorul citeşte versuri simple şi uşoare. La al doilea vers, cuvântul care întregeşte rima nu
va fi citit, ci va fi completat de copii.

„Cine ştie câştigă”


Se împarte tabla în trei coloane, în funcţie de cele trei rânduri de elevi. Se numerotează cu
1, 2, 3 şi se stabilesc rândurile corespunzătoare. Se adresează întrebări, pe rând, fiecărui copil din
fiecare rând. Se notează răspunsurile corecte cu 5 puncte. La sfârşit se face totalul pentru fiecare
rând şi se stabileşte rândul câştigător.
I II III
Câte silabe are Câte silabe are Câte silabe are
cuvântul trecere? cuvântul plecare? cuvântul părinţii?

În ce anotimp se În ce anotimp este În ce anotimp vine


culeg viile? vacanţa mare? Moş Crăciun?

„Eu spun una, tu spui alta” sau „Eu spun una, tu spui multe”

alb – negru şcoală – şcoli


mare – mic carte – cărţi
scurt – lung om – oameni
bun – rău fântână – fântâni
sus – jos lup – lupi
aproape – departe albină – albine

„Eu spun multe, tu spui una”


stupi – stup
dimineţi – dimineaţă
bujori – bujor
privighetori – privighetoare
nori – nor
trandafiri – trandafir
păsări – pasăre

Jocuri didactice folosite în consolidarea punctuaţiei:


„Da sau Nu”
Elevii vor avea jetoane cu cuvintele DA şi NU pe care le vor ridica la momentul
potrivit. Învăţătorul citeşte exerciţiul:
Virgula se foloseşte:
a) între cuvintele unei enumerări;
b) la sfârşitul unei propoziţii interogative;
c) înaintea enumerării;
d) pentru a despărţi de restul propoziţiei un cuvânt care arată o strigare.
Semnul întrebării se scrie:
a) la sfârşitul unei mirări;
b) la sfârşitul unei propoziţii interogative;
c) după o strigare.
Exemplele pot continua pentru fiecare semn de punctuaţie MATEMATICĂ
„Micul inventator”
Obiective: recunoaşterea unor figuri geometrice; dezvoltarea fluiditaţii
imaginaţiei creative a elevilor şi formarea deprinderii de a desena obiecte ale căror forme
seamănă cu diferite figuri geometrice.
Sarcina didactică: desenarea unor obiecte a căror formă seamănă cu două figuri
geometrice combinate în mod felurit.
Material: figuri geometrice diferite pentru învăţător : hârtie, creioane pentru elevi.
Desfăşurarea jocului
Invăţătorul va arata elevilor două figuri geometrice şi le va cere să deseneze obiectele
cunoscute de ei, a căror formă seamănă cu aceste figure combinate, în mod felurit.
La sfârşit, învăţătorul va aprecia elevii care au realizat cele mai multe şi mai frumoase
desene.

„ Să alcătuim probleme”
Obiective: dezvoltarea fluidităţii şi imaginaţiei creatoare
Sarcina didactică: crearea de probleme de geometrie.
Desfaşurarea jocului
Învăţătorul cere elevilor să creeze cât mai multe probleme care să aibă legătură cu figura
geometrică prezentată.Numeşte un elev care expune problema şi scrie datele ei pe tabla. Toţi
elevii o vor rezolva. In continuare, scoate un alt elev la tablă şi se va proceda la fel.
Vor fi apreciaţi elevii care au creat cele mai frumoase probleme şi cei care le-au
rezolvat repede şi corect.
Când se reia jocul, învăţătorul le cere să creeze probleme în scris şi să rezolve. Se poate
utiliza şi un alt procedeu: după ce au creat o problemă să schimbe caietele între ei şi fiecare să o
rezolve pe cea a colegului.
Varianta I
Elevii vor trebui să creeze numai probleme care să cuprindă diferite dimensiuni date.
Varianta a II-a
Elevii vor trebui să creeze probleme ce duc la un anumit rezulta

„Ce se poate întreba?”


Obiective: dezvoltarea spiritului de inventivitate al elevului; formarea deprinderii de a
stabili în mod exact raportul dintre diferite continuităţi.
Sarcina didactică: găsirea unui nr.cât mai mare de întrebări în legătură cu o problemă.
Desfăşurarea jocului.
Invăţătorul spune o problemă, fără însă a formula întrebarea la care elevii
să răspundă. Va câştiga jocul acel copil care poate să pună cele mai multe întrebări în legătură cu
problema enunţată:
Exemplu:Un dreptunghi are lungimea de 24cm iar lăţimea de 6cm.
Ce se poate întreba?
-De câte ori este mai mare lungimea decât lăţimea?
-Cu cât este mai mare lungimea decât lăţimea?
-Cât este perimetrul figurii?
-Dar semiperimetrul?
-Cât este aria figurii? etc
În continuare, învăţătorul (sau elevul) spune altă problemă şi se
procedează în acelaşi mod.

EDUCAŢIA PLASTICĂ

„ARATĂ JETONUL POTRIVIT”


Scopul:
 Verificarea cunoştinţelor şi deprinderilor referitoare la culori clade şi culori reci;
 Dezvoltarea gustului pentru frumos.
Sarcina didactică:
 Identificarea jetonului ce are culoarea cerută de învăţătoare
Regulile jocului:
 La semnalul învăţătoarei, elevii vor ridica jetonul corespunzător culorii cerute
Elemente de joc:
 aplauze, întrecerea, ghicirea etc.
Material didactic:
 jetoane de şase culori: culoarea roşie, galbenă, oranj, verde, violet şi indigo (R, G, O, Ve,
A, Vi, I)
Desfăşurarea jocului:
 Învăţătoarea cere elevilor să ridice jetonul ce are culoarea sângelui ori culoarea focului.
Elevii ridică jetonul roşu.
 Li se cere elevilor să spună ce culoare are grâul când e copt. Elevii spun că e vorba de
culoarea galbenă. Ei ridică jetonul galben.
 Ce culoare are coaja portocalei? Portocala are culoarea portocalie sau oranj. Din ce
combinaţie de culori iese culoarea oranj? Ce fel de culori sunt culorile: roşu, galben şi
oranj?
 Care este cea mai caldă culoare?

 Copiii sunt împărţiţi în două grupe, fiecare alegându-şi câte un conducător;


 Învăţătoarea le cere să se consulte iar conducătorul de grup să răspundă;
 Ridicaţi jetonul de culoarea ierbii crude de primăvară (Ve)
 Care jeton seamănă cu cerul limpede şi curat? (A)
 Ce culoare obţinem dacă vom culoarea albastră cu puţin roşu? (Vi)
 Câştigă echipa care răspunde la toate întrebările adresate de învăţătoare.

„Culorile”

Scopul jocului: familiarizarea cu grupele de culori


Sarcina jocului: identificarea grupelor de culori în careul cu litere
Regula jocului: Fiecare elev primeşte o fişă pe care se află un careu cu litere. Va trebui să
identifice denumirea grupelor de culori ( nonculori).
Complicarea jocului: realizarea unei planşe în care să folosească doar o grupă din culorile
identificate.
Recompensă: prezentarea lucrărilor frumos realizate în cadrul unei expoziţii.

A D G R I U R I L B
V N O N C U L O R I
P R I M A R E X E N
I F B Y L W G Q C A
K Z S A D L B J I R
F H U N E D G T P E

ABILITĂŢI PRACTICE/EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

„Iscusiţii”
Scopul jocului: realizarea unui produs finit folosind mai multe tehnici de lucru.
Sarcina jocului: confecţionarea unui suport de creioane
Regula jocului: Clasa este împărţită în trei echipe. Fiecare echipă
are pregătite următoarele materiale: borcan mic, ciorap flauşat (o bucată de alt material), ace, aţă,
lipici, şabloane (pentru ochi, urechi, nas, gură).
Recompensă: Cel mai bine realizat produs va fi prezentat în concursul organizat la nivelul şcolii
EDUCAŢIE CIVICĂ

,,La ce foloseşte?”

Scopul jocului: conştientizarea importanţei şi utilităţii fiecărui lucru.


Sarcina jocului: prezentarea scopului pentru care a fost creat fiecare lucru, importanţa sa .
Regula jocului: Un elev numeşte un obiect. Ceilalţi trebuie să spună la ce foloseşte.
Recompensa: ecusoane cu reprezentarea unor obiecte.

„ Judecătorul”

Scopul jocului: familiarizarea cu drepturile şi îndatoririle copilului.


Sarcina jocului: imaginarea rezolvării unor cazuri de încălcare a drepturilor copilului sau de
nerespectare a îndatoririlor de către acesta.
Regula jocului: Clasa este împărţită în două echipe. În doi săculeţi se află mai multe bileţele
cu teme propuse pentru proces. Fiecare echipă desemnează un reprezentant care va extrage
un bileţel. În fiecare echipă se aleg rolurile: judecător, avocat, procuror, inculpat, juraţi,
martori e. t. c.
Teme ce pot fi propuse: Părinţii îşi obligă copiii să cerşească.
Copilul nu-şi face temele.
Recompensă: Câştigă aplauzele celorlalţi echipa care se prezintă mai bine în proces.

„Poliţistul”

Scop: formarea deprinderilor de comportare civilizată preventivă a actualilor mici pietoni si


viitori participanţi la trafic
Sarcina didactică : să aplice corect regulile legislaţiei rutiere
Material didactic: palete care reprezintă culorile semaforului,
indicatorul rutier :Atenţie, copii!, diplome
Regula jocului: respectarea regulilor de circulatie
Descrierea jocului:
Terenul va fi marcat cu creta pentru a indica trotuarul, zebra (trecerea de pietoni ), intersecţia,
partea carosabilă.
Elevii vor primi roluri de: politist, pieton, semafor, indicator (Atenţie, copii!)
La culorile indicate de semafor, pietonii trebuie să participe la trafic.
Orice încălcare a regulilor este sancţionată de poliţist.

ISTORIE

,,Recunoaşte şi ordonează”
Elevii sunt solicitaţi să aducă imagini /vederi cu monumente istorice , biserici , clădiri
importante din localitate , din tară , din Europa . Dupa prezentarea acestora în faţa clasei ,
imaginile vor fi arătate din nou , în altă ordine decât cea de prezentare . Cine recunoaşte
imaginea primeşte un punct . Apoi se ordonează imaginile după vechime . Cine reuşeste o
ordonare corectă primeşte încă un punct . Câştigă elevul sau grupa care a obţinut cel mai mare
număr de puncte .