Sunteți pe pagina 1din 246

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației României


2017

Autor coordonator: Dr. Maria Alexandra Cucu


Autori: Dr. Constantina Cristea, Prog. Cristian Calomfirescu, Ref.spec. Ecaterina Matei, Dr.
Ciprian Ursu, Dr. Silviu Rădulescu, Ec. Dana Georgescu
În colaborare cu: Dr. Carmen Domnariu, Dr. Ioana Filip, Dr. Laura Bălăşan, Ing. Adriana
Galan, As. Ecaterina Scorțan, Prog. Claudiu Botezat, Ref.spec. Alexandru Partin, Prog. ajut.
Cristina Cirtog, Prog. Ghenea Gabriela, Ec. Alexandru Scorțan, Prog. Adriana Andrei, Prog.
Greblescu Raluca, Ec. Dragomir Lucia, Ec. Ana Constantin, Ref. Marius Achim
Editare grafică: Dr. Ciprian Ursu

Material elaborat şi publicat prin Programul național de evaluare și


promovare a sănătății și educație pentru sănătate, noiembrie 2018

1
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Cuprins
Scopul analizei........................................................................................................................................4
Metodologie...........................................................................................................................................4
1. Indicatori demografici........................................................................................................................5
1.1. Populaţia……………………………………………………………………………………………………………………..5
1.1.1. Vârsta medie a populației ............................................................................................. 13
1.1.2. Proiecții populaționale .................................................................................................. 14
1.2. Natalitatea ............................................................................................................................ 15
1.3. Sporul natural al populaţiei................................................................................................... 19
1.4. Speranța de viață la naștere ................................................................................................. 22
1.5. Fertilitatea generală .............................................................................................................. 28
1.6. Sănătatea reproducerii ......................................................................................................... 32
1.6.1. Avortul........................................................................................................................... 32
1.6.2. Sarcina ........................................................................................................................... 36
1.7. Mortalitatea .......................................................................................................................... 38
1.7.1. Mortalitatea generală ................................................................................................... 38
1.7.2. Mortalitatea standardizată ........................................................................................... 45
1.7.3. Mortalitatea specifică ................................................................................................... 46
1.7.4. Mortalitatea infantilă .................................................................................................... 71
1.7.5. Mortinatalitatea ............................................................................................................ 81
1.7.6. Mortalitatea copiilor 1-4 ani ......................................................................................... 84
1.7.7. Mortalitatea maternă ................................................................................................... 88
1.7.8. Natalitatea, mortalitatea și sporul natural ................................................................... 90
1.7.9. Mortalitatea evitabilă ................................................................................................... 91
2. Indicatori de morbiditate .............................................................................................................. 93
2.1. Morbiditatea ......................................................................................................................... 93
2.1.1. Morbiditatea generală (cazuri noi de boli înregistrate de cabinetele medicilor de
familie)……………… .......................................................................................................................... 93
2.1.2. Principalele cauze de morbiditate ................................................................................ 96
2.1.2.1. Diabetul ..................................................................................................................... 96
2.1.2.2. Cancerul .................................................................................................................. 102
2.1.2.2.1. Cancerul de sân…………………………………………………………………………………………………. 112

2.1.2.2.2. Cancerul de prostată…………………………………………………………………………………………. 117

2
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2.1.2.3. Bolile psihice ........................................................................................................... 120


2.1.2.4. BPOC........................................................................................................................ 125
2.1.2.5. Astmul ..................................................................................................................... 130
2.1.2.6. Bolile ischemice ale inimii ....................................................................................... 133
2.1.2.7. Bolile cerebro-vasculare.......................................................................................... 138
2.1.2.8. Bolile infecțioase și parazitare ................................................................................ 143
2.2. Ani de viață sănătoși ........................................................................................................... 151
2.3. Povara îmbolnăvirilor estimată prin DALY .......................................................................... 152
3. Determinanţi ai sănătăţii ............................................................................................................ 155
3.1 Indicele de masă corporală ................................................................................................. 155
3.2 Tensiunea arterială ............................................................................................................ 156
3.3 Fumatul ............................................................................................................................... 157
3.4 Consumul total de alcool .................................................................................................... 159
3.5 Consumul de fructe și legume ............................................................................................ 160
3.6 Expuneri la particule (PM10) .............................................................................................. 162
3.7 Riscul de sărăcie................................................................................................................... 163
4. Indicatori privind resursele şi activitatea rețelei sanitare .......................................................... 165
4.1. Resurse ................................................................................................................................ 165
4.1.1. Bugetul sănătăţii ......................................................................................................... 165
4.1.2. Asigurarea populaţiei cu personal medical şi personal sanitar mediu ................................. 168
4.1.3. Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare .................................................. 171
4.1.4. Dotarea cu aparatură medicală……………………………………………………………………………… 172
4.2. Indicatori de activitate…………………………………………………………………………………………….174
4.2.1. Utilizarea serviciilor................................................................................................... .... 175
4.2.2. Acoperirea vaccinală………………………………………………………………………………………………… 176
4.2.3. Activitatea spitalelor..................................................................................................... 177
4.2.3.1. Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne ......................................................... 180
4.2.3.2. Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator ................................................ 183
4.2.3.3. Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard ............................................ 186
4.2.3.4. Nașterea normală ................................................................................................... 188
4.3. Proceduri efectuate în perioada 2007-2016 raportate de spitalele publice ........................... 191
4.3.1. Proceduri CT ................................................................................................................ 191
4.3.2. Proceduri RMN ............................................................................................................ 193
3
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.3.3. Angioplastii.................................................................................................................. 195


4.3.4. Bypass coronarian ....................................................................................................... 197
4.3.5. Protezare genunchi ..................................................................................................... 199
4.3.6. Protezare șold ............................................................................................................. 200
Anexe ………………………………………………………………………………………………………………………………… 203

SCOPUL ANALIZEI

Scopul lucrării constă în analiza indicatorilor stării de sănătate a populaţiei României și a


determinanților acesteia pe baza indicatorilor colectați de către INSP-CNSISP, din unitățile sanitare
din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Administrația Locală, Academia Română) și a indicatorilor
comunitari ECHI.

Obiectivele analizei
Analiza vizează trei obiective majore:
a. Analiza stării de sănătate a populației în anul 2016;
b. Evaluarea principalelor fenomene demografice, de morbiditate, activitatea și resursele
din sistemul de sănătate în perioada 2007-2016;
c. Identificarea diferenţelor dintre România şi statele membre UE în privinţa stării de
sănătate și a determinanţilor acesteia.

METODOLOGIE

Din punct de vedere metodologic, lucrarea constituie o analiză descriptivă a datelor


existente în bazele de date internaţionale şi naţionale pentru anul 2016 (sau, în cazul
indisponibilităţii acestora, pentru anii anteriori).

Ca surse de date s-au utilizat:


 Baze de date naționale - Institutul Național de Statistică;
 Baze de date naţionale - Institutul Naţional de Sănătate Publică – CNSISP;
 Baza de date a Uniunii Europene – Eurostat
 Baza de date a Uniunii Europene – DG sănătate și siguranță alimentară, indicatori de
sănătate în Europa (ECHI) ;
 Baza de date HFA a Organizației Mondiale a Sănătății.

Indicatorii privind sănătatea populației și activitatea rețelei sanitare (cadrul metodologic al


analizei) sunt grupaţi astfel:

 Indicatori demografici;
 Indicatori de morbiditate;
 Determinanţi ai sănătăţii;
 Indicatori privind resursele şi activitatea rețelei sanitare.

4
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1. INDICATORI DEMOGRAFICI
Indicatorii demografici au fost analizaţi pentru anul 2016 şi în dinamică în perioada 2007-
2016.

Tabel 1. Indicatori și informații demografice


Nr. Nr.
Indicator Indicator
crt. crt.
1.1 Populația 1.7 Mortalitatea
1.1.1 Vârsta medie a populației 1.7.1 Mortalitatea generală
1.1.2 Proiecții populaționale 1.7.2 Mortalitatea standardizată
1.2 Natalitatea 1.7.3 Mortalitatea specifică
1.3 Sporul natural al populației 1.7.4 Mortalitatea infantilă
1.4 Fertilitatea 1.7.5 Mortinatalitatea
1.6 Sănătatea reproducerii 1.7.6 Mortalitatea copiilor 1-4 ani
1.6.1 Avortul 1.7.7 Mortalitatea maternă
1.6.2 Sarcina 1.7.8 Natalitatea, mortalitatea și sporul natural al populației
1.7.9 Mortalitatea evitabilă și mortalitatea prevenibilă

1.1. POPULAŢIA
În urma Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, România s-a aliniat
normelor europene privind înregistrarea populației și astfel a fost clasificată populația:
- rezidentă - care reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără
cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12
luni înainte de perioada de referință;
- după domiciliu - care reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe
teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.
Populația rezidentă la 1 iulie a anului de referință 2016 a fost de 19.706.529 locuitori, iar
populația după domiciliu la 1 iulie a fost de 22.236.059 locuitori.

Tabel 2. Populația rezidentă și populația după domiciliu în perioada 2007-2016


Populația Populația după Populația Populația după
Anul Anul
rezidentă domiciliu rezidentă domiciliu

2007 20882980 22562913 2012 20060182 22401865

2008 20537848 22542169 2013 19988694 22359849

2009 20367437 22520477 2014 19916451 22299730

2010 20246798 22492083 2015 19819697 22260158

2011 20147657 22441740 2016 19706529 22236059

Populaţia României (rezidentă și după domiciliu) în perioada 2007-2016 a urmat un trend


constant de scădere.
Populația rezidentă în perioada 2007-2016 scade cu 1.176.451 locuitori, de la 20.882.980
locuitori la 19.706.529 locuitori, reprezentând o diminuare a populației cu 5,97% datorită, în bună
parte, emigrării peste hotare, dar şi scăderii natalităţii, în contextul menţinerii mortalităţii generale
la un nivel ridicat.

5
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Populația după domiciliu, tot în perioada 2007-2016, scade cu 326.854 locuitori, de la


22.562.913 la 22.236.059 locuitori, reprezentând o scădere de 1,47%.
Tabel 3. Populaţia României (rezidentă și după domiciliu) pe grupe mari de vârstă (în procente), în perioada 2007-2016
0-14 ani 15-49 ani 50-64 ani 65+ ani
Populația Populația Populația Populația
Anul Total Populația Populația Populația Populația
după după după după
rezidentă rezidentă rezidentă rezidentă
domiciliu domiciliu domiciliu domiciliu
2007 100,0 16,6 15,4 49,9 52,4 18,4 17,8 15,1 14,4
2008 100,0 16,0 15,3 48,7 52,0 19,5 18,2 15,8 14,5
2009 100,0 15,8 15,3 48,1 51,7 20,0 18,5 16,1 14,5
2010 100,0 15,8 15,3 48,1 51,4 20,0 18,8 16,1 14,5
2011 100,0 15,8 15,2 48,1 51,2 20,0 19,0 16,1 14,6
2012 100,0 15,8 15,2 48,0 51,1 20,0 19,0 16,2 14,7
2013 100,0 15,6 15,1 48,1 51,1 19,9 19,0 16,4 14,8
2014 100,0 15,5 14,9 48,2 51,1 19,5 18,8 16,8 15,2
2015 100,0 15,5 14,8 48,2 51,2 19,1 18,5 17,2 15,5
2016 100,0 15,5 14,8 48,1 51,2 18,8 18,2 17,6 15,8

În anul 2016 comparativ cu anul 2015, populația rezidentă se menține la aceeași valoare
procentuală din anul 2015 la grupa de vârstă 0-14 ani, scade ușor la 15-49 ani și 50-64 ani și crește
ușor la grupa 65 ani și peste (tabel 3).
Pe grupe de vârstă, structura populaţiei în perioada 2007-2016, arată aceeaşi tendinţă de
îmbătrânire a populaţiei. Pentru populația rezidentă apar modificări în ponderea grupelor de vârstă,
comparativ 2016 cu 2007, astfel: a scăzut populaţia tânără 0-14 ani (de la 16,6% în 2007 la 15,5% în
2016), a scăzut și populația 15-49 ani (de la 49,9% în 2007 la 48,1% în 2016), a crescut populația 50-
64 ani (de la 18,4% în 2007 la 18,8% în 2016) şi a crescut accentuat populația în vârstă de 65 ani şi
peste (de la 15,1% în 2007 la 17,6% în 2016), determinând aşa-zisa “îmbătrânire demografică a
populaţiei” (tabel 3 ; fig. 1 și fig. 1A).
Similar apar modificări și în ponderea diferitelor grupe de vârstă pentru populația după
domiciliu, comparativ 2016 cu 2007, astfel: a scăzut populaţia tânără de 0-14 ani (de la 15,4% în
2007 la 14,8% în 2016), a scăzut accentuat și populația 15-49 ani (de la 52,4% în 2007 la 51,2% în
2016), a crescut populația 50-64 ani (de la 17,8% în 2007 la 18,2% în 2016) şi cea în vârstă de 65 ani
şi peste (de la 14,4% în 2007 la 15,8% în 2016) (tabel 3; fig. 2 și fig. 2A).
Structura pe grupe de vârstă a populaţiei rezidente și a celei după domiciliu în anul 2016
comparativ cu 2007 este ilustrată în figurile de mai jos.

Fig. 1 Structura populației rezidente pe grupe de vârstă, Fig. 1A Structura populației rezidente pe grupe de
în anul 2007 vârstă, în anul 2016

6
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 2 Structura populației după domiciliu pe grupe de Fig. 2A Structura populației după domiciliu pe grupe de
vârstă, în anul 2007 vârstă, în anul 2016

Urmărind evoluţia structurii populaţiei pe grupe de vârstă (tabel 3) în perioada 2007-2016 și


comparând anul 2016 cu 2007, se constată o proporţie mare la grupa de vârstă 15-64 ani în toţi anii
şi o scădere permanentă a ponderii grupei de vârstă 0-14 ani, aceasta ajungând pentru populația
după domiciliu la o valoare mai mică de 15% începând cu 2014, iar în 2016, ponderea acestei grupe
de vârstă (comparativ 2016 cu 2007) fiind mai mică cu 0,6% pentru populația după domiciliu, iar
pentru populația rezidentă cu 1,1%. Pentru cele două populații (rezidentă și după domiciliu) se
constată o scădere la grupa de vârstă 15-49 ani, mai accentuată pentru populația rezidentă în 2016,
când s-a înregistrat o scădere de 1,8%, și 1,2% pentru populația după domiciliu(comparativ cu anul
2007), ceea ce arată că a scăzut populația tânără aptă de muncă. Ponderea populației rezidente
pentru grupa 50-64 ani, cât și 65+ ani crește în 2016 comparativ cu 2007, cu 0,4%, respectiv 2,5%, iar
populația după domiciliu cu 0,4% pentru populația 50-64 ani, și 1,4% pentru grupa de vârstă 65+ ani.
Populația rezidentă prezintă deci o creștere mai accentuată a populației vârstnice. Acest fenomen se
produce din cauza scăderii alarmante a natalității și fenomenului migrației externe a tinerilor.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă poartă amprenta caracteristică a unui proces de
îmbătrânire demografică, adică creşterea ponderii populației vârstnice şi reducerea ponderii
persoanelor în vârstă de 0-14 ani. O pondere mai mare a populaţiei vârstnice implică o nouă gândire
privind măsurile sociale. Acest lucru trebuie avut în vedere în ceea ce priveşte politicile de sănătate
aplicate în viitor în România şi anume dezvoltarea unor domenii specifice din sistemul de sănătate,
care să răspundă nevoilor specifice ale populației vârstnice.

Tabel 4. Structura populaţiei rezidente și după domiciliu a României, pe medii şi gen, în perioada 2007-2016
La % din total
Urban Rural Masculin Feminin
Anii Total Populația Populația Populația Populația
Populația Populația Populația Populația
după după după după
rezidentă rezidentă rezidentă rezidentă
domiciliu domiciliu domiciliu domiciliu
2007 100,0 54,9 56,8 45,1 43,2 48,7 48,9 51,3 51,1
2008 100,0 54,1 56,7 45,9 43,3 48,7 48,9 51,3 51,1
2009 100,0 53,9 56,7 46,1 43,3 48,7 48,8 51,3 51,2
2010 100,0 53,9 56,7 46,1 43,3 48,7 48,8 51,3 51,2
2011 100,0 54,0 56,6 46,0 43,4 48,7 48,8 51,3 51,2
2012 100,0 54,0 56,5 46,0 43,5 48,7 48,8 51,3 51,2
2013 100,0 53,9 56,5 46,1 43,5 48,8 48,8 51,2 51,2
2014 100,0 53,9 56,4 46,1 43,6 48,9 48,8 51,1 51,2
2015 100,0 53,8 56,4 46,2 43,6 48,8 48,8 51,2 51,2
2016 100,0 53,7 56,3 46,3 43,7 48,9 48,8 51,1 51,2

7
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Structura pe gen a populaţiei este relativ constantă, de aceea transformările demografice în


perioada studiată sunt nesemnificative.
Pentru populația rezidentă se menţine tendinţa de micşorare a dezechilibrului pe gen în
cadrul populaţiei (tabel 4). Astfel, numărul femeilor s-a redus cu 953.947, iar al bărbaţilor cu
880.122, această tendinţă având şanse sporite de menţinere şi în următorul deceniu, ponderea
femeilor fiind de 51,1% în anul 2016.
Pentru populația după domiciliu se menţine tendinţa de micşorare a dezechilibrului pe gen
în cadrul populaţiei (tabel 4), astfel, din numărul total al populaţiei, în 2016, 51,2% sunt femei și a
crescut neesenţial (cu 0,1%) față de anul 2007 - 51,1% femei, astfel că raportul procentual al
bărbaţilor a scăzut uşor. În cifre absolute, numărul femeilor s-a redus cu 153.815, iar al bărbaţilor cu
173.039, această tendinţă având şanse sporite de menţinere şi în următorul deceniu. În 2007 au fost
cu 2,2% mai multe femei decât bărbați și urmând un trend ascedent ajung în 2016 să fie cu 2,4% mai
multe femei decât bărbați (populația după domiciliu).
Structura pe medii a populaţiei prezintă aceleași caracteristici ca și cea pe gen, de aceea
transformările demografice în perioada studiată sunt nesemnificative.
Pentru populația rezidentă se menţine tendinţa de creștere a populaţiei rurale, mediul
urban având o populație mai numeroasă decât cel rural (tabel 4). Astfel, din numărul total al
populaţiei, în 2016 trăiesc în mediul rural 46,3%, înregistrându-se o creștere (cu 1,2%) față de anul
2007 (45,1% în mediul rural), ca urmare raportul procentual urban – rural a scăzut uşor de la o
diferență de 9,8% în 2007 la 7,4% în 2016.
Pentru populația după domiciliu se menţine același raport, mediul urban având o populație
mai numeroasă decât cel rural (tabel 4). Astfel, în 2016 proporția populației din mediul rural a fost
de 43,7%, mai crescută, dar nesemnificativ, cu 0,3%, față de anul 2007 (43,2% în mediul rural).
Raportul procentual urban/rural a scăzut uşor de la 13,6% în 2007 la 12,6% în 2016.
Numărul mare al populației rurale necesită o atenție sporită pentru dezvoltarea adecvată a
serviciilor de sănătate simultan cu măsurile socio-economice.

Fig. 3 Structura populației rezidente pe gen și grupe de vârstă, în anul 2016


8
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

În figura 3 este ilustrată piramida populației pe gen, grupe de vârstă în anul 2016, piramidă
care are o bază foarte îngustă. Grupele de vârstă ale populației tinere (0-24 ani) sunt aproximativ
egale și înguste, sugerând că natalitatea a fost constant scăzută în ultimii 24 ani. La 0-4 ani este chiar
mai îngustă decâr restul grupelor 5-24 ani. Se constată că grupele de vârstă mai bine reprezentate
sunt cele 25-49 ani, consecință a politicii demografice din perioada comunistă (perioada 1964-1989).
Din aceeași figură se observă că populația feminină începând cu grupa de vârstă 55-59, are o durată
a vieții mai mare față de cea masculină.

Fig. 4 Structura populației rezidente pe medii și grupe de vârstă, în anul 2016

Figura 4 ilustrează piramida populației pe medii, grupe de vârstă în anul 2016, piramidă la
care se constată aceeași îngustare a bazei piramidei populației, dar care nu este simetrică sau în
oglindă, între cele două medii, rural, respectiv urban. Populația 0-9 ani este mai mare în rural. În
mediul urban predomină structura populației active, cu vârsta 20-69 ani, iar după această vârstă
scade populația în urban și crește în rural.

Distribuția pe regiuni în profil teritorial a populației în anul 2016 nu este uniformă, astfel din
analiza figurii 5 rezultă că cele mai populate regiuni sunt: Regiunea Nord-Est, Regiunea Sud-
Muntenia, iar cele mai depopulate sunt: Regiunea Vest, Regiunea Sud-Vest Oltenia, diferența între
cea mai populată regiune - Regiunea Nord-Est (3.248.564 locuitori), și cea mai depopulată, Regiunea
Vest (1.797.679 locuitori) este de 1.450.885 locuitori. Populația tânără, este mai puțin numeroasă în
aceleași regiuni depopulate: regiunea Vest și Sud-Vest, iar cele mai populate regiuni cu populație
tânără sunt: Regiunea Nord-Est, Regiunea Sud-Muntenia. Populația îmbătrânită este mai numeroasă
în Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea Nord-Est.

9
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 5 Populația rezidentă pe grupe de vârstă și regiuni, în anul 2016

Distribuția populației pe macroregiuni a populației ilustrată în figura 6, arată că densitatea


cea mai mare a populației este în Macroregiunea doi (Reg. Nord-Est și Reg. Sud-Est), iar cea mai mică
este în Macroregiunea patru (Reg. Sud-Vest și Reg. Vest). Macroregiunea doi (Reg. Nord-Est și R eg.
Sud-Est) are cea mai numeroasă populație tânără, iar Macroregiunea patru (Reg. Sud-Vest și Reg.
Vest) are populație tânără cea mai puțin numeroasă.
Figura 7 ilustrează distribuția populației rezidente pe județe și medii în anul 2016, arătând că
în profil teritorial distribuția populației este neuniformă.

Fig. 6 Populația rezidentă pe grupe de vârstă și macroregiuni, în anul 2016

Distribuția populației pe medii


În anul 2016, predomina populația rezidentă din mediul urban cu 53.7% (10585664), față de mediul
rural unde s-au înregistrat 46.3% (9120865), iar numărul total al populației rezidente a fost de
19706529.

10
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 7 Populația rezidentă pe județe și medii, în anul 2016

Tabel 5. Indicele de feminitate pentru populația rezidentă și după domiciliu, în perioada 2007-2016
(-număr femei la 100 bărbați –)
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Pentru populația
105,3 105,4 105,4 105,4 105,5 105,3 104,9 104,7 104,7 104,7
rezidentă
Pentru populația
104,6 104,7 104,7 104,8 104,9 104,9 104,9 104,9 104,9 104,9
după domiciliu

Indicele de feminitate (numărul de femei la 100 bărbați) pentru populația rezidentă s-a
redus de la 105,3 în anul 2007, la 104,7 în anul 2016, iar pentru populația după domiciliu a crescut
ușor de la 104,6 în 2007, la 104,9 în 2016 (tabel 5). Acest aspect, corelat cu numărul mai mare al
femeilor vârstnice, comparativ cu bărbaţii, va genera mai multe probleme sociale, economice și de
sănătate în viitor. Atât pentru populația rezidentă, cât și pentru populația după domiciliu se constată
o predominență a populației feminine, pentru toată perioada studiată.

11
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Indicele de dependenţă demografică

Un indicator important este indicele de dependenţă, care arată numărul de tineri (0-14 ani)
şi vârstnici (60 ani și peste) din populaţie, sub şi peste limita aptă de muncă, ce revin la 1000 de
persoane apte de muncă. În anul 2007, indicele a fost de 596,2%o, adică 596 persoane apte de
muncă au întreţinut 404 persoane între 0-14 ani şi 60 ani şi peste; în anul 2016, acest indice a fost de
666,3%o, adică 666 persoane apte de muncă au întreţinut 334 persoane între 0-14 ani şi 60 ani şi
peste.
Analiza tabelului 6, arată pentru perioada 2007-2016 creșterea continuă a populației 0-14
ani și 60 și peste, și scăderea în mod constant a populației 15-59 ani.
Creşterea rapidă a ponderii populaţiei vârstnice va proveni din totalitatea generaţiilor
numeroase născute în perioada anilor 1970-1990.
În concluzie, în perioada studiată crește continuu și permanent populația 0-14 ani și 60 și
peste, și scade populația 15-59 ani constant.
Generaţiile mai puţin numeroase născute după anul 1990 vor deţine, după anii 2020-2030,
poziţia centrală atât în populaţia de la care vor proveni viitorii copii ai ţării, cât şi în populaţia
economic activă.
Accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei pe parcursul următoarelor 2-3 decenii
nu poate fi evitată, de aici obiectivul principal al politicilor în domeniul demografic constă în
acomodarea societăţii la un nou profil al structurii pe vârste a populaţiei.
Indicele de dependenţă a populației vârstnice (60 ani și peste) și a celei tinere (0-14 ani)
ilustrează cele afirmate mai sus privind îmbătrânirea populaţiei (tabel 6).
Atât declinul demografic cât şi deteriorarea structurii populaţiei pe vârste în ţările cu
economii în curs de dezvoltare îşi au originea în primul rând în scăderea natalităţii și îmbătrânirea
populației.
Situaţia socio-economică şi politică din ultimii ani a avut repercusiuni profunde asupra
evoluţiei numărului şi structurii pe vârste a populaţiei în România, cu schimbarea semnificativă a
caracteristicilor fenomenului demografic.
Tabel 6. Rata de dependență a populației de tineri și vârstnici, în perioada 2007-2016
Populația 0-14 ani
Anul Populația 15-59 ani Rata de dependență
+ 60 ani și peste
2007 7800142 13082838 596,2

2008 7752919 12784929 606,4


2009 7739278 12628159 612,9
2010 7709372 12537426 614,9
2011 7689941 12457716 617,3
2012 7692341 12367841 622,0
2013 7715793 12272901 628,7
2014 7758373 12158078 638,1
2015 7819309 12002941 651,4
2016 7880221 11826308 666,3

12
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.1.1. Vârsta medie a populației

Vârsta medie a populației feminine şi a celei masculine a crescut, atât pentru populația din
mediul urban, cât şi pentru cea din mediul rural. Pentru populația rezidentă, populaţia din rural este
mai îmbătrânită decât cea din urban. Vârsta medie a populaţiei feminine atât din urban cât şi din
rural este mai mare decât cea a populaţiei masculine (tabel 7).

Tabel 7. Vârsta medie a populației, pe medii şi gen, la 1 iulie, 2014-2016 ( în ani)


Vârsta medie pentru populația rezidentă
2014 2015 2016
Ambele Ambele Ambele
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
genuri genuri genuri
Total 41,2 39,5 42,7 41,4 39,7 42,9 41,6 39,9 43,1
Urban 41,0 39,4 42,4 41,2 39,6 42,7 41,4 39,8 42,9
Rural 41,4 39,7 43,1 41,6 39,9 43,3 41,7 40,0 43,4
Vârsta medie pentru populația după domiciliu
2014 2015 2016
Ambele Ambele Ambele
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
genuri genuri genuri
Total 40,5 39,0 42,0 40,7 39,2 42,2 41,0 39,4 42,4
Urban 40,7 39,3 42,0 41,0 39,6 42,3 41,3 39,8 42,6
Rural 40,7 39,3 42,0 40,4 38,8 42,0 40,5 39,0 42,1

În perioada 2014-2016 pentru ambele genuri, masculin și feminin există tendința de creștere
a vârstei medii a populației, pe total, urban și rural în cazul populației rezidente, iar pentru cea după
domiciliu, oscilează puțin vârsta medie a populației din mediul rural, pentru ambele genuri și pentru
masculin. Deşi tendinţa de creştere a vârstei medii este caracteristică ambelor genuri, totuşi aceasta
este mai crescută la femei. Vârsta medie a populaţiei diferă în funcţie de mediu. În cazul populației
după domiciliu, populaţia din mediul urban are o vârstă medie mai mare comparativ cu cea din
mediul rural, ceea ce poate fi explicat printr-o durată a vieţii mai mare a populaţiei din localităţile
urbane, consecinţă a condiţiilor de trai mai favorabile în mediul urban şi a serviciilor de sănătate mai
accesibile. Pentru populația rezidentă, vârsta medie este mai mare în mediul rural. Procesul de
îmbătrânire a populaţiei este o consecinţă a creşterii ponderilor de adulţi şi vârstnici, comparativ cu
ponderile de copii şi adolescenţi care scad şi, ca urmare, creşte vârsta medie a populaţiei.
Evoluţia procesului de îmbătrânire se caracterizează prin următoarele particularităţi:
 este mai intens la femei decât la bărbaţi, datorită speranţei de viaţă mai mari a populaţiei
feminine;
 este mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranţei de viaţă mai mare în
localităţile urbane.
Aşadar, procesul îmbătrânirii populaţiei, în mare măsură, este mai accentuat pentru femei,
datorită nivelului înalt al mortalităţii bărbaţilor din grupa de vârstă aptă de muncă.
Vârsta medie a populației UE în anul 2016 (conform Eurostat) este de 42,6 ani, în timp ce în
România este de 41,4 ani. Putem afirma că în România, comparativ cu UE, vârsta medie este mai
mică, populația este puțin mai tânără decât a populației UE.

13
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 8 Vârsta medie a populației în țările Uniunii Europene, în anul 2016 Sursa: Eurostat

1.1.2. Proiecții populaționale


Eurostat a produs proiecțiile demografice la nivel național pentru cele 28 de state membre
ale Uniunii Europene și pentru Islanda, Norvegia și Elveția. Setul de date folosește populațiile
publicate la 1 ianuarie, precum și proiecții pentru fertilitate, mortalitatea și migrația internațională.
Previziunile populației sunt exprimate în cifre absolute.
În harta 1 sunt prezentate proiecțiile populaționale pentru anii 2015–2050. Populația Uniunii
Europene în 2015 este de 508.401.408 locuitori și va ajunge în 2050 la 528.567.808 locuitori,
crescând cu 20.166.400 locuitori. În România fenomenul previzionat este următorul: în 2015
populația a fost de 19.870.647 locuitori și va suferi un proces de scădere până în anul 2050,
ajungând la 16.331.359 locuitori, mai puțin cu 3.539.288 locuitori, reprezentând o scădere de 17,8%
a populației. Țările dezvoltate, precum Austria, Belgia, Elveția, Franța, Italia, Regatul Unit, vor
înregistra o creștere importantă până în anul 2050, în timp ce Polonia, Croația, Bulgaria, Estonia,
Slovacia vor suferi scăderi ale populației comparativ cu anul 2015. România se numără printre țările
cu cea mai mare descreștere a populației.
Același fenomen de scădere a populației țării noastre se întâmplă constant și permanent și
pe genuri (fig.9). Populația feminină scade de la 10.163.573 în 2015 la 8.344.165 în 2050,
reprezentând o scădere de 10,2%. Populația masculină scade de la 9.707.074 în 2015 la 7.987.194 în
2050, reprezentând o scădere de 9,2%. Conform prognozei se constată o scădere mai mare pentru
populația feminină față de cea masculină până în anul 2050.

Harta 1. Proiecții populaționale în țările Uniunii Fig. 9 Proiecția populației masculine și feminine în
Europene, în anul 2050 România, în perioada 2015-2050
Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

14
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.2. NATALITATEA
Natalitatea este un fenomen demografic, complex, de importanţă biologică, socială, politică,
culturală, sanitară, legislativă, ce exprimă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei
populaţii sau subpopulaţii dintr-un anumit teritoriu și o anumită perioadă de timp.
În anul 2016 rata natalității a fost de 9,1 născuți vii la 1000 locuitori, mai mică decât în 2007
(9,5 născuți vii la 1000 locuitori) cu 0,4 născuți vii la 1000 locuitori. Analizând figura 10 se poate
afirma că în perioada 2007-2016, rata natalităţii se menține în jurul valorii de 9 născuți vii la 1000
locuitori, excepție făcând anul 2011, cu valoarea ratei de 8,7 născuți vii ‰ locuitori, are un trend
descendent, cu mici fluctuații (fig. 10).
Evoluţia numărului de născuţi vii în perioada de referinţă urmează aceeaşi curbă cu evoluţia
natalităţii, scăzând îngrijorător de la 214.728 în 2007, la 203.231 în 2016, cu circa 11.497 (5,4%) în
numai 10 de ani, ajungând astfel printre cele mai mici rate pe plan european, mai mică decât media
din UE (10,0‰) (harta 2), mai mică decât în Ungaria și mai mică decât în Bulgaria. Rata natalității
oscilează între valoarea cea mai mare (17,4) în Kosovo, și valoarea cea mai mică (8) în Italia.
Portugalia, Italia, Germania sunt țări cu rate ale natalității mai mici decât România, în timp ce în
Irlanda rata crește la 14.2‰, reprezentând cea mai mare rată din UE în 2015. Valori crescute au fost
înregistrate și în țări ca: Islanda, Franța, Anglia, Suedia, Belgia probabil prin măsurile luate pentru
susținerea natalității și migrația tinerilor (tineri emigranți care-și întemeiază o familie în aceste țări).

Fig. 10 Evoluția ratei natalității în România, în perioada Harta 2. Rata natalității în țările Uniunii Europene, în
2007-2016 anul 2015 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)
Comparativ cu statele europene, natalitatea în România scade, în timp ce în unele ţări
europene dezvoltate se întâmplă același fenomen de scădere a ratei, însă această scădere este mai
mică, iar în alte ţări natalitatea chiar crește. În acest context, creşterea natalităţii trebuie să fie o
problemă cheie a politicilor demografice din România.
Rata natalității în anul 2016 pe total țară este de 9,1 născuți vii la 1000 loc, în mediul rural
9,5 născuți vii la 1000 loc, iar în mediul urban 8,9 născuți vii la 1000 loc.
Distribuția în profil teritorial a natalităţii, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai
mică rată a natalității în 2016 a fost Vâlcea (6,8 născuți vii la 1000 loc.), rate mici s-au înregistrat și în
Teleorman (7,2 născuți vii ‰ loc.), Brăila (7,3 născuți vii la ‰ loc.), Caraș-Severin (7,5 născuți vii la ‰
loc.), Olt (7,5 născuți vii la ‰ loc.). Rata cea mai mare a natalității a fost înregistrată în județul Ilfov
(12,4 născuți vii la ‰%o locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Suceava (11,4 născuți vii la ‰
loc.), Iași (10,5 născuți vii la ‰ loc.), Bistrița-Năsăud (10,4 născuți vii la‰ loc.), Sălaj (10,4 născuți vii
la ‰ loc.).

15
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dacă analizăm datele privind natalitatea în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri
ale natalității în județele: Ilfov - cu 0,7, de la 11,7 născuți vii la ‰ locuitori la 12,4 născuți vii la ‰
locuitori, Mehedinți - cu 0,6, de la 8,0 născuți vii la ‰ locuitori la 8,6 născuți vii la ‰ locuitori, Brăila
- cu 0,6, de la 6,7 născuți vii la ‰%o locuitori la 7,3 născuți vii la ‰%o locuitori. Cele mai mari
scăderi ale natalității au fost în Vaslui - cu 0,8, de la 10,2 născuți vii la ‰ locuitori la 9,5 născuți vii la
‰ locuitori, Iași - cu 0,4, de la 10,8 născuți vii la ‰ locuitori la 10,5 născuți vii la ‰ locuitori, Tulcea -
cu 0,3, de la 7,9 născuți vii la ‰ locuitori la 7,6 născuți vii la ‰ locuitori. Creșteri ale ratei natalității
în 2016 față de 2015 au fost în 25 de județe, în 7 județe a rămas constantă, și în 10 județe a scăzut.

Harta nr. 3 Rata natalității în România, în anul 2016

Fig. 11 Dinamica natalității pe medii în România, în anul 2016

16
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Conform graficului de mai sus, în anul 2016, în 29 de județe rata natalității a fost mai mare în
mediul rural decât în cel urban. În 11 județe, printre care și Mun. București (care este exclusiv
urban), rata din mediul urban a fost mai mare decât în mediul rural, iar în 2 județe rata în urban și
rural a fost egală.
Dinamica natalității pe medii. În graficul de mai jos este reprezentată dinamica natalitații în
perioada 2007-2016 pe total țară și medii. Cele mai mari rate ale natalității au fost înregistrate în
mediul rural, acestea fiind în toți anii peste media pe țară. Cele mai mari diferențe între rural și
urban au fost în anii 2007 și 2012, și anume 1‰ locuitori, iar cele mai mici în anii 2015 și 2010, 0,5‰
locuitori.

Fig. 12 Dinamica natalității pe medii în România, în perioada 2007-2016

Dinamica natalității pe regiuni de dezvoltare. În ceea ce privește rata natalității pe regiuni


de dezvoltare în perioada 2007-2016 și comparativ 2016 cu 2007 (ilustrată în graficul de mai jos), se
observă zonele unde rata natalității a scăzut îngrijorător cum este zona Nord-Est (a scăzut cu 2,2 la
‰ locuitori, de la 10,9 născuți vii la ‰ locuitori în 2007 la 8,7 născuți vii la ‰ locuitori în 2016) și
zona de Sud- Est (a scăzut cu 1,4 la ‰ locuitori, de la 9,4 născuți vii la ‰ locuitori în 2007 la 8,0
născuți vii la ‰ locuitori în 2016).

Fig.13 Dinamica natalității pe regiuni în România, în perioada 2007-2016

17
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

În anul 2016 cele mai mici valori la nivel de regiune se înregistrează în Sud-Vest Oltenia (7,4
născuți vii la ‰ locuitori), urmat de regiunea Sud-Est (8,0 născuți vii la ‰ locuitori), iar cele mai mari
valori de 9,3 născuți vii la ‰ locuitori, se înregistrează în regiunile Centru și București-Ilfov. Raportat
la media pe țară de 9,1 născuți vii la ‰ în 2016, au fost 4 regiuni cu rate sub media pe țară (Sud-Est,
Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest), iar restul regiunilor sunt peste medie.
Dinamica natalității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mici rate de natalitate (în
toată perioada 2007-2016) au fost, conform graficului, macroregiunile patru (Reg. Sud-Vest-Oltenia;
Reg. Vest) și trei (Reg. București-Ilfov; Reg. Sud-Muntenia). Valori mari ale ratelor au fost înregistrate
în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru).

Fig. 14 Dinamica natalității pe macroregiuni în România, în perioada 2007-2016

Comparând ponderea născuților vii din România, în anul 2016 și 2015, după grupa de vârstă
a mamei, se observă (în fig. 15) că în anul 2016 crește ponderea născuților cu mame sub 20 de ani și
a celor cu mame peste 35 de ani, comparativ cu anul 2015.

Fig. 15 Ponderea născuților vii după grupa de vârstă a mamei în România, în anii 2015-2016

Conform datelor furnizate de Eurostat (ECHI) și analizând hărțile de mai jos, putem afirma că
populația feminină din România are un comportament diferit față de cea din UE. Astfel, se constată
că în România în anul 2014 s-a înregistrat cea mai mare pondere a mamelor care nasc la vârstă de
sub 20 ani (10,0%), alături de Bulgaria (9,8%), în timp ce UE are o pondere de 2,9%, celelalte țări
situându-se mult sub această medie (harta 4). În ceea ce privește ponderea mamelor cu vârstă peste

18
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

35 ani, în Uniunea Europeană este de 22,9%, în timp ce în România ponderea lor este mult mai mică
(13,9%) (harta 5).

Harta 4. Procentul de născuți vii cu mame sub 20 de ani, Harta 5 Procentul de născuți vii cu mame de 35 ani și
în anul 2014 peste, în anul 2014
Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

1.3. SPORUL NATURAL AL POPULAŢIEI

Sporul natural este un indicator demografic dependent de natalitate și mortalitate și se


calculează pe baza diferenței dintre rata de natalitate și rata de mortalitate generală într-o anumită
perioadă de timp, sau diferența dintre numărul născuților vii și cel al deceselor în rândul unei
populații determinate într-o perioadă de timp.
Ca urmare a dinamicii negative a natalităţii şi mortalităţii generale, sporul natural a scăzut
constant de la (-1,7%o) locuitori în anul 2007, la (-2,5%o) în 2016, reprezentând un deficit de
populaţie în creștere (fig. 10). În intervalul studiat (2007-2016), se constată că începând cu anul 2010
valorile deficitului se măresc, ajung la mai mult de (-2‰), excepție făcând anul 2013 (-1,6‰).
Evoluţia natalităţii şi mortalităţii generale au determinat în anul 2013 o uşoară redresare a declinului
sporului natural de la (-54.435) în 2012 la (-35.534 locuitori) în 2013. Sporul natural arată un deficit
de populaţie care se menţine în toată perioada studiată (2007-2016), având valori negative. În 2016,
deficitul de populație ajunge la (-54.316), astfel că indicele ajunge la valoarea negativă de (-2,5%o). În
fig. 16 se remarcă tendința de scădere continuă a sporului natural.

Fig. 16 Sporul natural în România în perioada 2007-2016

19
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Din punctul de vedere al distribuției teritoriale, cel mai mare deficit de populaţie în anul
2016 a fost înregistrat în judeţul Teleorman (-9,8%o), urmat de judeţele: Giurgiu (-6,5%o), Brăila (-
6,4%o), Olt (-6,1%o), Buzău (-6,1%o) şi Hunedoara (-5,2%o), iar un spor natural real (pozitiv) de
populaţie a fost înregistrat în judeţele: Ilfov (2,6%o), Suceava (1,1%o), Iași (1,0%o), Bistrița-Năsăud
(0,5%o), Brașov (0,5%o). Comparativ cu media pe total țară (-2,5%o), 18 județe au avut valori mai
mari, iar 24 județe au avut valori mai mici. Graficul de mai jos ilustrează județele cu valori pozitive și
negative ale sporului natural, pe total și pe medii.
Dacă analizăm datele privind sporul natural în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm
îmbunătățiri în județele: Caraș-Severin cu (+1,2), de la (-6,1‰) la (-4,5‰), Mehedinți cu (+1,1‰), de
la (-5,6‰) la (-4,5‰), Arad cu (+1,0‰), de la (-4,2‰) la (-3,2‰). Județele la care indicele s-a
înrăutățit au fost: Vaslui cu (-0,7‰), de la (-1,3‰) la (-2,0‰), Tulcea cu (-0,6‰), de la (-4,5‰) la (-
5,1‰), Hunedoara cu (-0,5‰), de la (-4,7‰) la (-5,2‰). În 10 județe sporul natural a scăzut în 2016
față de 2015, în 31 județe a crescut, iar în Teleorman a rămas constant.

Fig. 17 Sporul natural în România, pe județe, în anul 2016

20
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dinamica sporului natural pe medii. În mediul rural, sporul natural a avut valori negative în
toată perioada 2007 - 2016, oscilând între valorile cele mai mari (-3,8%o ) în 2013, și cele mai mici (-
5,0%o) în 2015, iar în mediul urban a avut valori pozitive în perioada 2007-2010 și 2013, în restul
anilor a fost negativ, înregistând cea mai mică valoare a intervalului în 2015 (-1,0%o).

Fig. 18 Sporul natural pe medii în România, în perioada 2007-2016

Dinamica sporului natural pe regiuni. Județele din regiunile Sud-Muntenia (-4,8%o ), Sud-
Vest Oltenia (-4,5%o ) și Sud-Est (-3,5%o ) au avut cel mai mare deficit al sporului natural, în aceste
zone și mortalitatea fiind mai accentuată, iar natalitatea mai scăzută. Deficitul cel mai mic al sporului
natural s-a înregistrat în Reg. București-Ilfov (-0,6%o ), Reg. Centru (-1,1%o ) și Reg. Nord-Vest (-
1,2%o).

Fig. 19 Dinamica sporului natural pe regiuni în România, în perioada 2007-2016

Dinamica sporului natural pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari deficiențe ale
sporului natural, sunt conform graficului de mai jos, macroregiunea patru (Reg. Sud-Vest-Oltenia;
Reg. Vest) și macroregiunea trei (Reg. București Ilfov; Reg. Sud-Muntenia). Valori ale ratelor cu un
deficit mai mic sunt în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru).

21
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 20 Dinamica sporului natural pe macroregiuni în România, în perioada 2007-2016

1.4. SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE


Speranţa de viaţă la naştere este reprezentată de numărul mediu de ani pe care i-ar avea de trăit o
persoană dintr-o anumită generaţie, în condiţiile modelului de mortalitate specifică pe grupe de
vârstă şi pentru o anumită perioadă de timp (un an calendaristic). În anul 2016, speranța de viață la
naștere (SVN) în România era de 75,56 ani, 79,07 ani pentru persoanele de gen feminin și 72,11 ani
pentru persoanele de gen masculin. Valoarea a fost cu 6,96 ani mai mare la genul feminin față de
valoarea înregistrată la genul masculin.
Dinamica speranţei de viaţă la naştere pe sexe şi medii de rezidenţă. Analiza speranţei de
viaţă pe sexe şi medii de rezidenţă în anul 2016 faţă de anul 2015, arată valori în creștere, puțin mai
mari în anul 2016 pe total, la sexul masculin, feminin, urban și rural. Față de anul 2007, în 2016 a
crescut speranța de viață pe total cu 2,95 ani, cea mai mare creștere fiind în urban (cu 3,45 ani) și
pentru sexul masculin (cu 2,94 ani). Speranța de viață a crescut mai puțin în rural (cu 2,39 ani) și
pentru sexul feminin (cu 2,93 ani).

Tabel 8. Speranţa de viaţă la naştere pe medii și gen, în perioada 2007-2016


Anii Total Urban Rural Masculin Feminin
2007 72,61 73,34 71,64 69,17 76,14
2008 73,47 74,62 72,02 69,99 77,05
2009 73,76 75,04 72,18 70,19 77,45
2010 73,9 75,26 72,2 70,27 77,64
2011 74,2 75,5 72,55 70,63 77,86
2012 74,69 75,94 73,13 71,24 78,2
2013 75,15 76,36 73,65 71,73 78,6
2014 75,41 76,6 73,91 71,97 78,89
2015 75,39 76,63 73,85 71,94 78,9
2016 75,56 76,79 74,03 72,11 79,07

22
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 21 Speranța de viață la naștere în România, în perioada 2007-2016

În graficele de mai jos se observă diferențele mari între cele două genuri, masculin și
feminin, și pe medii urban și rural. Din grafice rezultă că speranța de viață la genul feminin este mult
mai mare față de genul masculin și mult mai mare în mediul urban față de cel rural.

Fig. 22 Speranța de viață la naștere pe gen Fig. 23 Speranța de viață la naștere pe medii
în România, în perioada 2007-2016 în România, în perioada 2007-2016

Pe judeţe şi sexe, în anul 2016, speranţa medie de viaţă la naştere rezultă din tabelul 9.
Pentru sexul masculin, cea mai mare speranță de viață a fost în județul Vâlcea, după care urmează
Municipiul București, iar pentru sexul feminin, cea mai mare speranță de viață a fost tot în Județul
Vâlcea, apoi în Municipiul București. Speranța de viață cea mai mică s-a înregistrat în județele Satu-
Mare și Tulcea pentru masculin și Tulcea și Satu-Mare, pentru feminin.

Tabel 9. Speranţa de viaţă la naştere, pe sexe în România, în anul 2016


Judeţe cu o situaţie Judeţe cu o situaţie Judeţe cu o situaţie Judeţe cu o situaţie
favorabilă nefavorabilă favorabilă nefavorabilă
Masculin ani Masculin ani Feminin ani Feminin ani
Vâlcea 75,41 Satu-Mare 69,53 Vâlcea 80,97 Tulcea 77,62

M.Bucureşti 74,59 Tulcea 69,77 M.Bucureşti 80,51 Satu-Mare 77,67

Cluj 73,9 Călăraşi 70,02 Braşov 80,29 Călăraşi 77,74

Braşov 73,67 Giurgiu 70,13 Cluj 79,88 Hunedoara 77,76

Timiş 73,15 Botoșani 70,29 Vrancea 79,7 Bihor 77,9


Din punctul de vedere al distribuției teritoriale, cea mai mare speranță de viață în anul 2016
a fost înregistrată în judeţul Vâlcea (78,21 ani), urmat de judeţele: Mun. București (77,7 ani), Brașov

23
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

(77,0 ani), Cluj (76,9 ani), Sibiu (76,2 ani) şi Timiș (76,2 ani), iar speranța de viață mai mică a fost
înregistrată în judeţele: Tulcea (73,5 ani), Satu-Mare (73,6 ani), Călărași (73,8 ani), Giurgiu (73,9 ani),
Botoșani (74,2 ani).
Comparativ cu media pe total țară (75,6 ani), 17 județe au avut valori mai mari, iar 25 județe
au avut valori mai mici.
Harta de mai jos ilustrează speranța de viață în anul 2016, pe județe.
Dacă analizăm datele privind speranța de viață în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm
creșteri ale speranței de viață în județele: Mehedinți cu (0,7ani), de la (74,2 ani) la (74,8 ani), Vâlcea
cu (0,7ani), de la (77,6 ani) la (78,2 ani), Brăila cu (0,6 ani), de la (74,7 ani) la (75,3 ani). Județele la
care speranța de viață a scăzut au fost: Maramureș cu (0,2 ani), de la (74,9 ani) la (74,7 ani),
M.București cu (0,1 ani), de la (77,8 ani) la (77,7 ani), Botoșani cu (0,1 ani), de la (74,3 ani) la (74,2
ani).
În 6 județe speranța de viață a scăzut în 2016 față de 2015, în 33 județe a crescut, iar în
Hunedoara, Alba și Sibiu a rămas constantă.

Harta nr.6 Speranța de viață în România, în anul 2016

Speranța de viață la naştere pe județe și medii. Conform graficului de mai jos, în anul 2016,
cu excepția județului Vâlcea (care are speranța de viață în rural de 78,24 ani și speranța de viață în
urban de 77,62 ani), fiind singurul județ cu speranța de viață mai mare în rural cu 0,62 ani, în
celelalte județe speranța de viață a fost mai mare în mediul urban decât în cel rural.
Speranța de viață pe total țară pentru mediul urban în 2016 a fost de 76,79 ani, iar pentru
mediul rural de 74,03 ani. Diferența dintre speranța de viață urban și rural variază între 4,56 ani(cea
mai mare diferență) în Dolj (care are speranța de viață în rural 72,23 ani și speranța de viață în urban
76,79 ani) și 0,32 ani (cea mai mică diferență) în Hunedoara (care are speranța de viață în rural 74,4
ani și speranța de viață în urban 74,72 ani).
Pe medii a crescut speranța de viață comparativ 2016 cu 2007, atât pentru urban, cât și
pentru rural, discrepanța între cele două medii rămânînd încă mare, și anume mai mare în urban față
de rural.

24
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.24 Speranța de viață pe județe în România în anul 2016

Speranța de viață la naştere pe județe și gen. Conform graficului de mai jos, în anul 2016,
toate județele au speranța de viață mai mare la genul feminin față de genul masculin. Speranța de
viață pe total țară pentru genul masculin în 2016 a fost 72,11 ani, iar pentru genul feminin 79,07 ani,
diferența fiind de 6,96 ani (mai puțin pentru genul masculin). Diferența dintre speranța de viață la
genul masculin și genul feminin variază între 5,56 ani (cea mai mică diferență) în Vâlcea (speranța de
viață de 75,41 ani pentru masculin și 80,97 ani pentru feminin) și de 8,29 ani (cea mai mare
diferență) în Botoșani (speranța de viață de 70,29 ani pentru masculin și 78,58 ani pentru feminin).
În anul 2016 speranța de viață a crescut mult pentru genul masculin, astfel dacă comparăm
cu anul 2007 când speranța de viață era 69,17 ani și cu 2008, când speranța de viață era tot sub 70
de ani, și anume 69,99 ani, constatăm că a crescut considerabil, la 72,11 în 2016. Creștere mare a
fost și pentru genul feminin comparativ cu 2007, de la 76,14 în 2007, la 79,07 în 2016.
25
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.25 Speranța de viață pe gen în România, în anul 2016

Dinamica speranței de viață la naştere pe regiuni. Județele din regiunile: București-Ilfov,


Centru și Sud-Vest Oltenia au cea mai mare speranță de viață, iar județele cu cea mai scăzută
speranță de viață sunt cele din regiunile: Sud-Muntenia și Sud-Est.

Fig. 26 Speranța de viață pe regiuni în România, în anul 2016

26
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dinamica speranței de viață la naştere pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari


valori ale speranței de viață, sunt conform graficului de mai jos, macroregiunile trei (Reg. București
Ilfov; Reg. Sud-Muntenia) și macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru).

Fig. 27 Speranța de viață pe macroregiuni în România în anul 2016

Speranța de viață în anul 2015 în România era de 75 ani, aceasta situându-se sub media EU 28
(80,6 ani) cu 5,6 ani mai mică și cu 8,0 ani sub media din Spania și Elveția, care înregistrau cea mai
mare valoare în 2015, de 83,0 ani, (harta 7). Cele mai mici valori ale speranței de viață din țările UE
28 au fost înregistrate în Lituania (74.6 ani) și Bulgaria (74.7 ani). Ţara noastră, are printre cei mai
scăzuţi indicatori ai speranţei de viaţă la naştere şi la orice vârstă, ceea ce indică o stare de sănătate
nesatisfăcătoare, ca urmare, în primul rând, a unei situaţii socio-economice grele.

Harta 7. Speranța de viață la naștere (în ani) în țările Uniunii Europene, în anul 2015
Sursa: ECHI (European Core Health Indicators)

Creșterea speranței de viață pe fondul reducerii ratei de fertilitate determină îmbătrânirea


populației, iar această tendință de creștere a speranței de viață la naștere se va menține și în viitor,
fiind un proces caracteristic țărilor europene.

27
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.5. FERTILITATEA GENERALĂ


Fertilitatea se definește ca numărul de născuţi vii ce revin la 1000 femei de vârstă fertilă, de
15-49 ani.
Fertilitatea variază de la an la an între 34,6%o femei de 15-49 ani în anul 2011 (valoarea cea
mai mică a intervalului 2007-2016) și 38,7%o femei de 15-49 ani în anul 2009 (valoarea cea mai mare
a intervalului). Fertilitatea a fost în anul 2016 de 36,3%o femei de 15-49 ani, în timp ce în 2007
indicele a avut valoarea de 36,8%o femei de 15-49 ani. Trendul este descendent așa cum arată și fig.
28. Ușoare creșteri s-au înregistrat în anii 2008 (38,4%o femei de 15-49 ani), 2009 (38,7%o femei de
15-49 ani) și în 2013 (38,3%o femei de 15-49 ani), dar nu depășesc valoarea de 40 la %o femei de 15-
49 ani.

Fig. 28 Rata fertilității în România, în perioada 2007-2016

Distribuția în profil teritorial a fertilității nu este uniformă. În anul 2016, cele mai mici rate
ale fertilităţii s-au înregistrat în judeţele Vâlcea (27,8%o femei de 15-49 ani), Brăila (29,6%o femei 15-
49 ani), Olt (30,5%o femei de 15-49 ani), Gorj (30,5%o femei de 15-49 ani), Caraș-Severin (30,9%o
femei de 15-49 ani). O rată mai mare se constată în judeţele: Suceava (45,4%o femei de 15-49 ani),
Ilfov (44,9%o femei de 15-49 ani), Sălaj (43,0%o femei de 15-49 ani), Bistrița-Năsăud (41,6%o femei de
15-49 ani), Brașov (40,9%o femei de 15-49 ani). În anul 2016, 21 județe au avut rate ale fertilității mai
mari decât media și 21 județe rate mai mici (harta 8).

Comparând ratele fertilității în mediul urban și rural pentru femei de 15-49 ani, constatăm că
în două județe sunt valori mai mari ale ratei fertilității în urban față de rural (Vâlcea- 28,4%o în urban
și 27,2%o în rural) și (Tulcea-31,5%o în urban și 30,8%o în rural). În anul 2016, rata fertilității în
mediul urban avea o valoare medie de 33,9 (24 județe au avut valori mai mici decât media total
urban) și 39,7 în mediul rural (21 județe au avut valori mai mici decât media pe total rural).

Dacă analizăm datele privind fertilitatea în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri
ale fertilității în județele: Mehedinți - cu 2,7, de la 32,4%o femei de 15-49 ani la 35,1%o femei de 15-
49 ani , Caraș-Severin - cu 2,3, de la 28,6%o femei de 15-49 ani la 30,9%o femei de 15-49 ani, Ilfov -
cu 2,3, de la 42,6%o femei de 15-49 ani la 44,9%o femei de 15-49 ani, Brăila - cu 2,2, de la 27,4%o
femei de 15-49 ani la 29,6%o femei de 15-49 ani. În alte județe indicele a scăzut, cea mai mare
scădere a fost înregistrată în Vaslui - cu 3,2, de la 41,5%o femei de 15-49 ani la 38,3%o femei de 15-
49 ani, Iași - cu 1,4, de la 41,7%o femei de 15-49 ani la 40,3%o femei de 15-49 ani, Bacău - cu 1,2, de

28
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

la 36,0%o femei de 15-49 ani la 34,8%o femei de 15-49 ani. Creșteri ale fertilității în 2016 față de
2015 au fost în 31 județe, în Maramureș a rămas aceeași valoare, iar în 10 județe a scăzut.

Harta nr.8 Rata fertilității în România, în anul 2016

Fig. 29 Rata fertilității pe județe și medii, în România, în anul 2016


29
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dinamica fertilității pe medii. Analiza graficului de mai jos ne arată diferențe privind
fertilitatea pe medii, astfel în mediul rural rata fertilității este mult mai mare decât media pe țară și
cea de pe mediul urban, și în același timp are tendința de creștere în urban și scădere accentuată în
rural. În mediul urban rata crește puțin în intervalul studiat, de la 31,9%o femei de 15-49 ani în 2007,
la 33,9%o femei de 15-49 ani în 2016. În mediul rural scăderea este foarte mare, de la 45,0%o femei
de 15-49 ani în 2007, la 39,7%o femei de 15-49 ani în 2016.

Fig. 30 Fertilitatea pe medii în România în perioada 2007-2016

Dinamica fertilității pe regiuni. Conform graficului de mai jos, ratele de fertilitate cele mai
mici sunt în regiunile: Sud-Vest Oltenia (au un trend descendent în perioada studiată), Vest (au un
trend ușor crescător în perioada studiată) și Sud-Est ( au un trend descrescător în perioada studiată).

Fig. 31 Dinamica fertilității pe regiuni în România în perioada 2007-2016

30
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dinamica fertilității pe macroregiuni. Conform graficului de mai jos, macroregiunile cu cele


mai mici rate ale fertilității sunt conform graficului de mai jos macroregiunile 4 (Reg. Sud-Vest-
Oltenia; Reg. Vest) și 3 (Reg. București Ilfov; Reg. Sud-Muntenia). Cele mai mari rate de fertilitate
sunt în regiunea unu (Reg. Nord-Est și Reg. Centru)

Fig. 32 Dinamica fertilității pe macroregiuni în România, în perioada 2007-2016

Pentru compararea mai corectă a fertilității între țări și regiuni se folosește rata totală a fertilității,
indicator ce corespunde numărului mediu de copii născuți de o femeie în întreaga ei perioadă fertilă
– 15-49 ani.
Comparativ cu țările UE, România are aceeași valoare estimată a ratei totale a fertilității (1,58) cu
media UE 28, mai mare față de Ungaria și mai mică decât Bulgaria. Valorile ratei oscilează între
valoarea maximă (1,96) în Franța și valoarea minimă (1,31) în Portugalia. Valori mai mici decât
România înregistrează Austria, Elveția, Cipru, Germania, Spania, Italia, iar mai mari: Franța (cea mai
mare rată din UE), Irlanda, Suedia, Anglia. Conform hărții de mai jos majoritatea țărilor au valori mici.

Harta 9. Rata totală a fertilității în Europa, în anul 2015


Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

31
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.6. SĂNĂTATEA REPRODUCERII

1.6.1. Avortul
Avortul se definește ca terminarea sarcinii, indiferent de cauză, înainte ca produsul de
concepţie - fătul, să fie apt pentru viaţa extrauterină.
Numărul total al întreruperilor de sarcină în 2016 a fost de 63.518 (tabel 8). În anul 2016,
cele mai multe întreruperi de sarcină au fost efectuate în M. București (10595), număr mare de
întreruperi au fost și în județele: Timiș (2652), Prahova (2162), Cluj (2119) şi Bacău (2048), iar cele
mai puține în Sălaj (184), valori mici înregistrându-se și în: Bistrița-Năsăud (384), Hunedoara (561),
Ilfov (569), Botoșani (589) (harta 10).
Dacă analizăm datele privind întreruperile de sarcină în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale întreruperilor în județele: Mehedinți cu 619, de la 1005 în 2015 la 1624 în
2016, Buzău cu 318, de la 1158 în 2015 la 1476 în 2016, Iași cu 225, de la 1562 în 2015 la 1787 în
2016, Dâmbovița cu 164, de la 1118 în 2015 la 1282 în 2016, Neamț cu 143, de la 855 în 2015 la 998
în 2016, în rest sunt sub 100. În celelalte județe au scăzut mult întreruperile de sarcină, cel mai mult
au scăzut în M. București cu 1691, de la 12286 în 2015 la 10595 în 2016, apoi în Timiș cu 1359, de la
4011 în 2015 la 2652 în 2016, Constanța cu 483, de la 2429 în 2015 la 1946 în 2016, Brăila cu 469, de
la 2455 în 2015 la 1986 în 2016, Brașov cu 461, de la 2381 în 2015 la 1920 în 2016. În 12 județe a
crescut numărul întreruperilor în 2016 față de 2015, iar în 30 de județe au scăzut.

Harta 10 Numărul întreruperilor de sarcină în România, în anul 2016

Conform graficului de mai jos, în anul 2016, în 19 județe au fost mai multe întreruperi de
sarcină în mediul urban decât în cel rural. Trebuie menționat că în M. București 33,4% din întreruperi
au fost efectuate pentru femei cu domiciliul în mediul rural.

32
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 33 Număr întreruperi de sarcină pe județe, în România în anul 2016

Întreruperile de sarcină au următoarea structură: la cerere, avort incomplet, avort provocat.


Ponderea din total întreruperi de sarcină, conform tabelului de mai jos este deținută de întreruperile
la cerere, care au un trend ușor descendent ca număr de întreruperi și ponderi din total, în perioada
2007-2016, astfel scad de la o pondere de 62,4% în 2007, la 57,8% în 2016, iar ca număr de la 85.538
în 2007, la 36.696 în 2016. Acestea sunt urmate de întreruperi prin avort incomplet, care în perioada
2007-2016, ca pondere din total au un trend ușor crescător, de la o pondere de 37,6% în 2007, la
42,1% în 2016 și ca număr de întreruperi au un trend descrescător în perioada 2007-2016, de la
51.640 în 2007, la 26.730 în 2016.
În perioada 2007-2016, numărul total de întreruperi a scăzut continuu, ajungând în 2016, la
o valoare reprezentând aproximativ 50% din numărul întreruperilor din 2007.

33
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Tabel 10. Dinamica întreruperilor de sarcină în perioada 2007 - 2016


Intreruperi de sarcină
La cerere Av.incomplet Av.provocat
Anul Total La cerere Av.incomplet Av.provocat
(la % din (la % din (la % din
(cifre abs.) (cifre abs.) (cifre abs.) (cifre abs.)
total) total) total)
2007 137226 85538 62,4 51640 37,6 48 0,03
2008 127907 76611 59,9 51266 40,1 30 0,02
2009 116219 66478 57,2 49688 42,8 53 0,05
2010 101915 54676 53,7 47185 46,3 54 0,05
2011 103386 60786 58,8 42517 41,1 83 0,08
2012 88135 50532 57,3 37484 42,5 119 0,14
2013 86432 49061 56,8 37339 43,2 32 0,04
2014 78371 44283 56,5 33971 43,4 117 0,15
2015 70885 41056 57,9 29820 42,1 9 0,01
2016 63518 36696 57,8 26730 42,1 92 0,14

Raportat la 1000 născuți vii, valoarea ratei întreruperilor de sarcină a scăzut de la 639,1%o
născuți vii în 2007, la 333, 9%o născuți vii în 2016 pentru totalul întreruperilor de sarcină, fenomen
asemănător și pentru celelalte tipuri de întrerupere a sarcinii (la cerere, incomplet, provocat).
Întreruperile de sarcină raportate la 1000 femei de vârstă fertilă, urmează același trend descendent
pentru totalul întreruperilor de sarcină, scăzând de la 25,1%o femei de 15-49 ani în 2007, la 13,8 %o
femei de 15-49 ani în 2016, la fel și pentru celelalte tipuri (la cerere, incomplet) (tabel 11).

Tabel 11 Întreruperi de sarcină la 1000 născuți vii și la 1000 femei fertile (15-49 ani) în România, în perioada 2007-2016
Întreruperi de sarcină la %o născuţi vii Întreruperi de sarcină la %o femei 15-49 ani
Anul Av. Av. Av. Av.
Total La cerere Total La cerere
incomplet provocat incomplet provocat
2007 639,1 398,4 240,5 0,2 25,1 15,7 9,4 0,0
2008 576,4 345,3 231,0 0,1 23,5 14,1 9,4 0,0
2009 522,6 298,9 223,4 0,3 21,5 12,3 9,2 0,0
2010 480,3 257,7 222,4 0,25 18,8 10,1 8,7 0,01
2011 526,8 309,8 216,7 0,4 19,4 11,4 8,0 0,02
2012 438,3 251,3 186,4 0,6 16,6 9,5 7,1 0,02
2013 402,1 228,4 173,6 0,1 18.5 10.5 8.0 0,01
2014 387,0 218,7 167,8 0,6 16.8 9.5 7.3 0,03
2015 352,6 204,2 148,3 0,04 15.3 8.8 6.4 0,002
2016 333,9 192,9 140,5 0,5 13.8 8.0 5.8 0,02
Pe medii, cele mai multe întreruperi de sarcină în 2016 au fost în mediul urban (52,5%), iar
comparativ cu anul 2007 valoarea era mai crescută (51,2% în urban - în anul 2007) (tabel 12).

Tabel 12. Dinamica întreruperilor de sarcină pe medii în România, în perioada 2007-2016


Total- Urban- Urban- Rural- Rural-
Anul
cifre absolute cifre absolute la % din total cifre absolute la % din total
2007 137226 70284 51,2 66942 48,8
2008 127907 66325 51,9 61582 48,1
2009 116219 59242 51,0 56977 49,0
2010 101915 52605 51,6 49310 48,4
2011 103386 53146 51,4 50240 48,6
2012 88135 45088 51,2 43047 48,8
2013 86432 43729 50,6 42703 49,4
2014 78371 39956 51,0 38415 49,0
2015 70885 36812 51,9 34073 48,1
2016 63518 33374 52,5 30144 47,5
34
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 34 Întreruperile de sarcină pe medii în România, în perioada 2007-2016

În perioada 2007-2016 cele mai multe întreruperi de sarcină s-au efectuat la grupa de vârstă
25-29 ani, acestea fiind în creștere în 2016 față de 2007. Întreruperile de sarcină în 2016 comparativ
cu 2007 sunt în scădere la grupele de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 30-34 ani, și sunt în creștere la
restul grupelor de vârstă, conform Tabel 13.

Tabel 13. Dinamica întreruperilor de sarcină în România, în perioada 2007-2016 (ponderi pe grupe de vârstă)
Grupa de vârstă
Total
Anii întreruperi sub 15 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
50+ ani
de sarcină ani ani ani ani ani ani ani ani
0,39 10,94 20,62 24,07 22,29 16,48 4,73 0,46 0,03
2007 100,0
2008 100,0 0,38 10,81 21,12 22,64 22,51 16,43 5,72 0,38 0,01
2009 100,0 0,51 10,32 21,92 22,22 22,59 15,91 6,18 0,33 0,01
2010 100,0 0,60 9,55 22,50 21,93 22,80 15,92 6,25 0,42 0,03
2011 100,0 0,45 9,27 22,06 22,25 22,48 16,34 6,65 0,47 0,02
2012 100,0 0,54 8,56 21,55 22,93 22,31 16,89 6,67 0,53 0,02
2013 100,0 0,77 8,81 20,12 23,74 21,50 17,46 6,90 0,67 0,03
2014 100,0 0,69 9,30 19,54 24,51 21,25 17,27 6,77 0,64 0,03
2015 100,0 0,60 9,07 18,64 25,61 20,89 17,52 6,98 0,67 0,02
2016 100,0 0,65 9,38 18,70 24,22 21,09 17,60 7,58 0,75 0,03

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00

50+ ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani sub 15 ani

Fig.35 Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă din total întreruperi de sarcină

35
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 36 Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă din total întreruperi de sarcină

Conform graficului de mai sus, în anul 2016 cele mai multe întreruperi de sarcină sunt la
grupa de vârstă 25-29 ani.
Nici numărul avorturilor efectuate în clinicile particulare nu se cunosc cu exactitate. De
aceea numărul raportat al avorturilor din România, deja mare, este mult subevaluat. Deși în scădere,
rata avorturilor se menţine încă ridicată, semnaland necesitatea de a educa populaţia în privinţa
utilizării metodelor contraceptive. Întreruperile de sarcină reprezintă un indicator fidel al lipsei de
educație pentru sănătate care ar trebui să se facă femeilor începând încă din şcoală.

1.6.2. Sarcina

Sarcina şi naşterea sunt fenomene naturale, nu reprezintă o boală. Sarcina este un proces
fiziologic, o perioadă de aproximativ 9 luni (40 săptămâni) cuprinsă între fecundare şi naştere.
Numărul sarcinilor cunoaște un trend descendent, astfel că în 2016 comparativ cu 2007 au fost cu
98.473 mai puține sarcini (fig. 37).

Fig. 37 Număr sarcini în România în perioada 2007-2016

Aceste scăderi ale numărului de gravide în mod continuu și alarmant, atrag după sine un
fenomen demografic şi anume îmbătrânirea populaţiei, datorită modificării structurii pe vârste a
acesteia cu consecinţe în viaţa socială, unde se modifică ratele de dependenţă .

36
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Principalele fenomene demografice legate de sarcină sunt redate în tabelul de mai jos. Dacă
în anul 2007, întreruperile de sarcină reprezentau 38,9% din total sarcini, în 2016 se ajunge la 25,0%
din total. Procentual numărul întreruperilor de sarcină a scăzut, însă și numărul sarcinilor a scăzut
considerabil (tabel 14). Dacă în anul 2007 - 60,8% din sarcini se terminau printr-o naștere cu un
născut viu, în 2016 - 74,8% din sarcini se termină prin nașterea unui născut viu.

Tabel 14. Numărul de sarcini și ponderile lor din total sarcini în România, în perioada 2007-2016
Total sarcini
Anii
Total sarcini Prin naştere Prin întrerupere curs sarcină
Născuţi vii % Născut mort % Număr întreruperi %
2007 352963 214728 60,8 1009 0,3 137226 38,9
2008 350800 221900 63,3 993 0,3 127907 36,5
2009 339576 222388 65,5 969 0,3 116219 34,2
2010 314970 212199 67,4 856 0,3 101915 32,4
2011 300439 196242 65,3 811 0,3 103386 34,4
2012 290018 201104 69,3 779 0,3 88135 30,4
2013 302135 214932 71,1 771 0,3 86432 28,6
2014 281654 202501 71,9 782 0,3 78371 27,8
2015 272645 201023 73,7 737 0,3 70885 26,0
2016 254490 190238 74,8 734 0,3 63518 25,0

Numărul sarcinilor a scăzut considerabil în perioada 2007-2016, menținându-se însă


aproximativ aceleași ponderi pe grupe de vârstă (tabel 15).

Tabel 15. Număr gravide nou depistate în România, în perioada 2007-2016


Total Grupa de vârstă a gravidei
Anii gravide
sub 15 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
nou 50+ ani
ani ani ani ani ani ani ani ani
depistate
2007 172376 643 19309 51963 56946 32035 9933 1492 51 4
2008 170795 619 17766 48559 56338 34972 10454 1999 86 2
2009 169266 683 17096 48967 56026 34535 9941 1906 112 0
2010 142728 524 13601 39645 47420 30072 9551 1805 108 2
2011 130756 588 13010 35314 39881 27567 11589 2566 238 3
2012 129380 619 12073 33849 42474 28366 10108 1816 70 5
2013 135615 734 12456 33499 45615 29035 12048 2134 90 4
2014 129723 654 12675 31160 44466 27897 11076 1726 68 1
2015 129729 511 10649 29434 44265 30416 12513 1847 87 7
2016 128932 518 10984 29016 43486 29734 12905 2190 97 2

37
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 38 Număr gravide pe grupe de vârstă în România, în anul 2016

Așa cum se observă din figura 38, cele mai multe sarcini sunt la grupa de vârstă 25-29 ani,
situație pe care o regăsim în toată perioada studiată (vezi tabel 15).

1.7. MORTALITATEA

1.7.1. Mortalitatea generală


Mortalitatea măsoară totalitatea deceselor în cadrul unei populaţii pe parcursul unei
perioade definite de timp. Variaţia ratelor de mortalitate, în mare măsură, determină nivelul
sporului natural şi al speranţei de viaţă. La rândul ei, mortalitatea este indicatorul cel mai sensibil
influenţat de factori socio-economici şi biologici (mediul ambiant, stilul de viaţă), precum și de
serviciile de sănătate.
În anul 2016, numărul deceselor a fost de 257.547, ceea ce corespunde unei rate brute de
mortalitate de 11,6‰ locuitori.
Dinamica mortalității pe gen. Se remarcă că se menține în continuare în anul 2016 o
supramortalitate masculină de 134.684 decese (12,4‰) în comparaţie cu cea feminină de 122.863
decese (10,8‰). Din graficul de mai jos se observă în toată perioada studiată (2007-2016),
supramortalitatea masculină, cu valori ale ratei brute a mortalității între 12,0‰ în 2013 (cea mai
mică valoare a intervalului) și 12,6‰ în 2010 (cea mai mare valoare a intervalului). Pentru genul
feminin, cu excepția anului 2015 care are valoarea ratei de 11,0‰, în toți ceilalți ani valoarea ratei
variază între 10,2‰ în 2008 (cea mai mică valoare a intervalului) și 10,8‰ (cea mai mare valoare a
intervalului).

Fig. 39 Mortalitatea pe gen în România în perioada 2007-2016

38
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 40 Mortalitatea pe total și gen în România în anul 2016

Dinamica mortalității pe medii. Graficul de mai jos arată în anul 2016 o rată a mortalității
mai mare în mediul rural, 135.329 decese (13,9‰), față de mediul urban, 122.218 decese (9,8‰).
Fenomenul se poate datora îmbătrânirii populaţiei mai ales în mediul rural, migraţiei populaţiei
tinere către zonele urbane în căutare de locuri de muncă.
Din figura 42 se remarcă că în toată perioada studiată (2007-2016), mortalitatea crescută în
mediul rural, cu valori ale ratei brute a mortalității între 13,8‰ în 2013 (cea mai mică valoare a
intervalului) și 14,6‰ în 2010 (cea mai mare valoare a intervalului). Pentru mediul urban, valoarea
ratei mortalității variază între 8,9‰ în 2007 (cea mai mică valoare a intervalului) și 9,8‰ în 2015 și
2016 (cea mai mare valoare a intervalului).

Fig. 41 Mortalitatea pe total și medii în România în anul 2016

Valorile din urban sunt mult mai mici decât media pe țară, iar în rural sunt mult mai mari.

Fig. 42 Mortalitatea pe medii în România în perioada 2007-2016

39
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Diferențele mari între decesele pe medii urban–rural și pe gen masculin–feminin explică


celelalte fenomene demografice. Vârsta, sexul, ereditatea sunt determinanți ai stării de sănătate
asupra cărora indivizii au un control redus, însă la aceștia se adaugă condițiile de viață, de muncă,
alimentația, furnizarea de servicii de sănătate, etc.

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0- 4 5- 9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ani
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani si
total masculin feminin peste

Fig. 43 Mortalitatea pe total, gen și grupe de vârstă în România în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea generală pe grupe de vârstă și gen în anul
2016, putem afirma că ratele mortalității generale încep să crească peste valoarea medie pe țară
(11,6‰) de la grupa de vârsta 55-59 ani pentru genul masculin și de la 65-69 ani pentru genul
feminin. La toate grupele de vârstă mortalitatea masculină este mai mare decât media pe țară și
decât mortalitatea feminină, aceasta fiind mai mică pentru toate grupele de vârstă și față de media
pe țară.

150.0

100.0

50.0

0.0
0- 4 5- 9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ani
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani si
total urban rural peste

Fig. 44 Mortalitatea pe total, medii și grupe de vârstă în România în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea generală pe grupe de vârstă și medii în
anul 2016, putem afirma că ratele mortalității generale încep să crească peste valoarea medie pe
țară (11,6‰) de la vârsta de 60-64 ani pentru mediul urban și de la 55-59 ani pentru mediul rural. La
toate grupele de vârstă mortalitatea în rural este mai mare decât media pe țară și decât mortalitatea
din urban, aceasta fiind mai mică pentru toate grupele de vârstă și față de media pe țară.
Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității brute nu este uniformă. În anul 2016, cele
mai mici rate ale mortalității brute s-au înregistrat în judeţele Iași (9,5%o), Vâlcea (9,7%o), Brașov
(9,7%o), Ilfov (9,8%o), Bistrița-Năsăud (9,9%o). O rată mai mare a fost înregistrată în judeţele:
Teleorman (17,0%o), Giurgiu (15,3%o), Buzău (14,1%o), Călărași (13,8%o), Brăila(13,7%o). În anul 2016

40
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

- 21 județe au avut rate mai mari decât media, 3 județe au avut o rată egală cu media (11,6%o) și 18
județe rate mai mici.
Dacă analizăm datele privind mortalitatea brută în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm
creșteri ale ratei în județele: Hunedoara - cu 0,6, de la 12,4‰ la 13,0‰, Constanța - cu 0,3, de la
10,2‰ la 10,5‰, Giurgiu - cu 0,3, de la 15,0‰ la 15,3‰, Ialomița - cu 0,3, de la 13,0‰ la 13,3‰. În
alte județe rata a scăzut, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Sălaj - cu 0,7, de la 12,5‰ la
11,8‰, Dolj - cu 0,7, de la 14,2‰ la 13,5‰, Caraș-Severin - cu 0,7, de la 13,1‰ la 12,4‰. Creșteri
ale ratei mortalității brute în 2016 față de 2015 au fost în 13 județe, în Argeș, Sibiu, Vaslui a rămas la
aceeași valoare, iar în 26 de județe aceasta a scăzut.
Analiza mortalității pe județe și gen în anul 2016, ne arată o supramortalitate masculină, în
toate județele, la fel ca în toată perioada studiată 2007-2016. Cea mai mare diferență la mortalitate
între genul masculin și cel feminin în anul 2016 a fost înregistrată în Galați (3,5‰) masculin - 12,6‰,
feminin - 9,5‰. Alte județe cu diferențe mari sunt: Neamț (2,5‰) masculin - 12,9‰, feminin -
10,4‰, Brăila (2,5‰) masculin - 15,0‰, feminin - 12,5‰, Ialomița (2,5‰) masculin - 14,5‰,
feminin - 12,1‰, Bacău (2,4‰) masculin - 12,8‰, feminin - 10,4‰. Județele la care diferența dintre
rata mortalității masculine și feminine este mică sunt: Giurgiu (0,2‰ - cea mai mică diferență)
masculin - 15,4‰, feminin - 15,2‰, Gorj (0,7‰) masculin - 11,5‰, feminin - 10,8‰, Olt (0,8‰)
masculin - 14,0‰, feminin - 13,2‰, Timiș (1,0‰) masculin - 10,7‰, feminin - 9,7‰, Mun. București
(1,0‰) masculin - 11,1‰, feminin - 10,1‰.

Harta 11 Mortalitatea brută în România în anul 2016

41
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 45 Mortalitate generală pe județe și gen în România, în anul 2016

Analiza mortalității pe județe și medii în anul 2016, ne arată o rată a mortalității brute mult
mai mare în mediul rural față de mediul urban, excepție făcând județele Hunedoara în rural - 11,0‰,
în urban - 11,8‰ și Timiș în rural - 9,6‰, în urban - 9,7‰ în care mortalitatea în urban este mai
mare decât cea din rural. Cea mai mare diferență la mortalitate între mediul rural și cel rural în anul
2016 a fost înregistrată în județele: Teleorman (9,7‰) în rural - 20,6‰, în urban - 10,9‰, alte județe
cu diferențe mari sunt Gorj (9,2%o) în rural - 17,2%o, în urban - 8%o, Mehedinți (8,6‰) în rural -
17,7‰, în urban - 9,1‰, Sălaj (8,3‰) în rural - 15,4‰, în urban - 7,1‰, Vaslui (7,5‰) în rural -
15,0‰, în urban - 7,5‰. Județele în care diferența dintre rata mortalității în rural și urban este mică
sunt: Constanța (0,5‰) în rural - 10,9‰, în urban - 10,4‰, Brașov (0,7‰) în rural - 10,2‰, în urban
- 9,5‰, Sibiu (0,8‰) în rural - 10,6‰, în urban - 9,8‰, Satu-Mare (1,5‰) în rural - 11,7‰, în urban -
10,2‰, Prahova (2,2‰) în rural - 14,1‰, în urban - 11,9‰.

42
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 46 Mortalitate generală pe județe și medii în România, în anul 2016

Fig. 47 Dinamica mortalității pe regiuni în România, în perioada 2007-2016

43
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dinamica mortalității pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității sunt
conform graficului de mai jos Regiunea Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest, în toată perioada
studiată.
Dinamica mortalității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale mortalității
sunt, conform graficului de mai jos, macroregiunile 4 (Reg. Sud-Vest Oltenia; Reg. Vest) și 3 (Reg.
București-Ilfov; Reg. Sud-Muntenia).

Fig. 48 Dinamica mortalității pe macroregiuni în România, în perioada 2007-2016

Fig. 49 Rata mortalității generale în România, în perioada 2007-2016

Rata brută a mortalităţii generale are un trend ascendent (fig. 49), crește în perioada 2007-
2016, de la 11,2‰ locuitori (anul 2007) la 11,6‰ locuitori (anul 2016), având în această perioadă
mici oscilații, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2015 (11,8‰ locuitori).

44
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.7.2. Mortalitatea standardizată


Rata mortalităţii standardizate urmează același trend descendent, de la 9,5‰ locuitori în
2007, la 8,1‰ locuitori în 2016 (fig. 50).

Fig. 50 Rata mortalității corectate în România, în perioada 2007-2016

Pentru compararea nivelelor de mortalitate generală interjudeţene și internaționale se


utilizează rata standardizată de mortalitate (RSM), ratele brute de mortalitate generală nefiind
comparabile. Calcularea unor rate standardizate permite compararea populațiilor, eliminând
diferențele generate de structura diferită pe grupe de vârste. Conform valorilor RSM, în plan
european, EU are rata standardizată a mortalității de 5,6‰, în timp ce România cu 8,4‰ se situează
printre ţările cu cele mai mari nivele alături de: Ungaria (8,2‰), Bulgaria (8,8‰) și Republica
Moldova (care înregistrează cea mai mare rată a mortalității - 11,0‰) (fig. 51). Rate mici ale
mortalității se înregistrează în Spania (4,5‰), Elveția (4,5‰), Luxemburg (4,6‰), Franța (4,8‰).

Fig. 51 Rata mortalității standardizate în țările Uniunii Europene, în anul 2015 Sursa: (H.F.A. 09.2017)

Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității corectată nu este uniformă. În anul 2016,
cele mai mici rate ale mortalității corectate s-au înregistrat în judeţele: Vâlcea (5,9%o), Mun.
București (6,8‰), Cluj (7,2%o), Brașov (7,2%o), Timiș (7,4%o). O rată mai mare a fost înregistrată în
judeţele: Tulcea (9,7%o), Giurgiu (9,5%o), Satu-Mare (9,4%o), Călărași (9,2%o), Ialomița(13,7%o). În
anul 2016 - 28 județe au avut rate mai mari decât media, 1 județ a avut o rată egală cu media (8,1%o)
și 13 județe rate mai mici.
Dacă analizăm datele privind mortalitatea corectată în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale ratei în județele: Giurgiu - cu 0,3, de la 9,2‰ la 9,5‰, Hunedoara - cu 0,2, de
45
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

la 8,8‰ la 9,0‰, Ialomița - cu 0,2, de la 8,9‰ la 9,1‰, Buzău - cu 0,1, de la 8,4‰la 8,5‰. În alte
județe rata a scăzut, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Caraș-Severin - cu 0,8, de la 9,1‰ la
8,3‰, Dolj - cu 0,6, de la 9,4‰ la 8,8‰, Sălaj - cu 0,6, de la 9,1‰ la 8,5‰. Creșteri ale ratei
mortalității corectată în 2016 față de 2015 au fost în 6 județe, în Covasna, Ilfov, Bacău, Prahova a
rămas la aceeași valoare, iar în 31 județe a scăzut.

Harta 12 Rata corectată de mortalitate în România, în anul 2016

1.7.3. Mortalitatea specifică


Mortalitatea specifică pe cauze de deces identifică principalele afecțiuni care generează
decese, unele dintre ele prevenibile prin strategii preventive.
Mortalitatea pe cauze de deces în perioada 2007-2016 păstrează aceleaşi ranguri
multianuale, primul loc fiind ocupat de decesele prin boli ale aparatului circulator, urmat de tumori
maligne. În perioada studiată (2007-2016) bolile aparatului digestiv s-au situat pe poziţia a treia
(excepție făcând anii 2015 și 2016). Aparatul respirator a fost pentru o lungă perioadă de timp a treia
cauză de deces, poziție pe care o ocupă și în 2015 și 2016. Poziția a cincea privind cauzele de deces
este deținută de decesele prin accidente. (tabel 16).

Tabel 16. Mortalitatea pe principalele cauze de deces în România, în perioada 2007-2016 (la 100000 locuitori)
Cauze de deces 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Boli aparat
684,8 679,3 686,2 695,2 675,3 684,6 660,2 668,4 691,7 667,8
circulator
Tumori maligne 199,4 204,4 209,1 210,3 213,8 217,4 221,3 225,6 229,3 231,6
Boli aparat digestiv 64,6 68,6 73,1 73,8 64,6 64,5 62,9 65,2 64,6 65,2
Boli aparat
56,1 54,6 57,2 56,6 55,5 59,1 56,8 60,0 67,4 65,3
respirator
Accidente 54,3 56,8 54,1 53,5 46,9 47,3 45,3 44,6 43,9 43,8

46
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 52 Mortalitatea specifică pentru principalele cauze de deces în România, în perioada 2007-2016

Fig.53 Mortalitatea pe principalele cauze de deces în România în anul 2016 (la 100000 loc.)

Din analiza datelor din tabelul nr. 16 se desprind următoarele aspecte:

 mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator are un trend descendent în intervalul
studiat (2007-2016), scăzând cu 17,0%ooo, de la 684,8%ooo în 2007, la 667,8%ooo în 2016, cu mici
oscilații în perioada studiată;

Fig.54 Mortalitatea prin bolile aparatului circulator în România, în perioada 2007-2016

Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli ale aparatului circulator în anul
2016 pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la
genul masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care
are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

47
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.55 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli ale aparatului circulator în anul
2016 pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate
în mediul rural, la ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban,
care are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

Fig.56 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016

Harta 13 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului Harta 14 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului
circulator, în România în anul 2015 circulator, în România în anul 2016

Anii de viață potențiali pierduți înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, reprezintă un


indicator al deceselor premature, în cazul nostru prin boli ale aparatului circulator.
În anul 2016, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de bolile
aparatului circulator au fost 785549,98, mai puțini cu 7900,28 decât în 2015, când au fost 793450,26

48
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

ani de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului circulator. Hărțile
nr. 13 și nr. 14 evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți
prin decese cauzate de boli ale aparatului circulator, cel mai mare număr de ani pierduți, sau cel mai
mic număr ( diferențele în aceleași județe fiind mici). În județele Bacău, Buzău, Argeș, Vaslui au
crescut anii de viață pierduți în 2016 față de 2015. În județele Cluj, Mun. București, Caraș-Severin,
Călărași, Dolj, au scăzut anii de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli
ale aparatului circulator.

 mortalitatea specifică prin tumori maligne prezintă un trend ascendent în perioada 2007–2016,
crescând cu 32,2%ooo , de la 199,4%ooo în anul 2007 la 231,6%ooo în 2016;

Fig. 57 Mortalitatea prin tumori maligne în România, în perioada 2007-2016

Fig. 58 Mortalitatea specifică prin tumori maligne la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin tumori în anul 2016, pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin (care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă).

49
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.59 Mortalitatea specifică prin tumori maligne la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin tumori în anul 2016, pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul urban, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și mediul rural (care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă).

Harta 15 Ani de viață pierduți prin tumori, în România, în Harta 16 Ani de viață pierduți prin tumori, în România, în
anul 2015 anul 2016

Anii de viață potențiali pierduți înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, reprezintă un


indicator al deceselor premature, în cazul nostru din cauza tumorilor.
În anul 2016, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de tumori
maligne au fost 671.006,90, mai mult cu 1789,23 decât în 2015, când s-au înregistrat 669.217,67 ani
de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de tumori. Hărțile nr. 15 și 16 evidențiază
distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți prin decese premature
cauzate de tumori. Cel mai mare număr de ani pierduți, sau cel mai mic număr de ani, înregistrandu-
se cam în aceleași județe. În județele Galați, Constanța, Alba, Buzău, Ialomița au crescut anii de viață
pierduți în 2016 față de 2015, iar în județele Timiș, Argeș, Caraș-Severin, Călărași, Dolj, au scăzut anii
de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de tumori.

 mortalitatea specifică prin bolile aparatului respirator a avut un trend ascendent în perioada
2007-2016, crescând cu 9,2%ooo, de la 56,1%ooo în 2007 la 65,3%ooo în 2016;

50
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 60 Mortalitatea prin bolile aparatului respirator în România, în perioada 2007-2016

Fig.61 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului respirator la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului respirator în anul
2016, pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la
genul masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și aproximativ duble
față de genul feminin (care are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă, la grupa
0-64 ani fiind de aproximativ jumătate din total).

Fig.62 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului respirator la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și medii, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului respirator în anul
2016, pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate
la mediul rural, la ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban,
care are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
51
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 17 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului Harta 18 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului
respirator, în România, în anul 2015 respirator, în România, în anul 2016

Anii de viață potențiali pierduți înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, reprezintă un


indicator al deceselor premature, în cazul nostru prin boli ale aparatului respirator.
În anul 2016, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de bolile
aparatului respirator au fost 171.832,91, mai puțin cu 1260,06 decât în 2015, când au fost
173.092,97 ani de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului
respirator. Hărțile nr. 17 și 18 evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață
potențial pierduți prin decese cauzate de boli ale aparatului respirator (cel mai mare număr de ani
pierduți, sau cel mai mic număr, având o distribuție asemănătoare cam în aceleași județe). În
județele Vaslui, Ialomița, Buzău, Brașov, Mehedinții au crescut anii de viață pierduți în 2016 față de
2015, iar în județele Timiș, Bihor, Dâmbovița, Teleorman, Dolj, au scăzut anii de viață potențial
pierduți prin decese premature determinate de boli ale aparatului respirator.

 mortalitatea specifică prin bolile aparatului digestiv a avut un trend ușor descendent în
perioada 2007-2016, crescând ușor de la 64,6%ooo în 2007, la 65,2%ooo în 2016, având valori mari
în: 2008 (68,6%ooo), 2009 (73,1%ooo) și 2010 (73,8%ooo);

Fig.63 Mortalitatea prin bolile aparatului digestiv în România, în perioada 2007-2016

52
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.64 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului digestiv la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și gen, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv în anul
2016 pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la
genul masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care
are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

Fig.65 Mortalitatea specifică prin boli ale aparatului digestiv la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și medii, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv în anul
2016, pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate
la mediul rural, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și mediul urban, care
are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

Harta 19 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului Harta 20 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului
digestiv, în România în anul 2015 digestiv, în România în anul 2016
53
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Anii de viață potențiali pierduți înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, reprezintă un


indicator al deceselor premature, în cazul nostru prin boli ale aparatului digestiv.
În anul 2016, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de bolile
aparatului digestiv au fost 218.419,65, mai mult cu 5.694,84 decât în 2015, când au fost 212.725,16
ani de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului digestiv. Hărțile
nr. 19 și 20 arată distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți prin
decese cauzate de boli ale aparatului digestiv, cel mai mare număr de ani pierduți, sau cel mai mic
număr, fiind cu mici diferențe cam în aceleași județe. În județele Galați, Mun. București, Constanța,
Brașov au crescut anii de viață pierduți în 2016 față de 2015, iar în județele Iași, Maramureș, Cluj,
Ilfov, Prahova, au scăzut anii de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli
ale aparatului digestiv.

 mortalitatea specifică prin accidente a avut un trend descendent, scăzând cu 10,5%ooo, de la


54,3%ooo în 2007 la 43,8%ooo în 2016. Începând cu anul 2011 nu se mai depășește valoarea de
50%ooo (fig. 66).

Fig. 66 Mortalitatea prin accidente în România, în perioada 2007-2016

Fig.67 Mortalitatea specifică prin accidente la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și gen, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin accidente în anul 2016 pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă .

54
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.68 Mortalitatea specifică prin accidente la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin accidente în anul 2016 pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural, la
ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

Harta 21 Ani de viață pierduți prin accidente, în România Harta 22 Ani de viață pierduți prin accidente, în România în
în anul 2015 anul 2016

Anii de viață potențiali pierduți înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, reprezintă un


indicator al deceselor premature, în cazul nostru prin accidente.
În anul 2016, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de accidente
au fost 239.993,59, mai puțini cu 11.200,84 decât în 2015, când au fost 251.194,43 ani de viață
potențial pierduți prin decese premature cauzate de accidente. Hărțile 21 și 22 arată distribuția
inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți prin decese cauzate de accidente, cel
mai mare număr de ani pierduți, sau cel mai mic număr, fiind cu mici diferențe cam în aceleași
județe. În județele Galați, Prahova, Covasna, Brașov au crescut anii de viață pierduți în 2016 față de
2015. În județele Cluj, Arad, Mun. București, Buzău, Iași, au scăzut anii de viață potențial pierduți
prin decese premature determinate de accidente.

Bolile ischemice la populația 0-64 ani, dețin o pondere crescută în cadrul cauzelor de deces,
în anul 2015 (H.F.A. 09. 2017) în România (36,67%ooo loc.). Comparativ cu alte țări și zone putem
spune că România are valori de două ori mai crescute față de media UE (16,08%ooo loc.) și valori
puțin mai mici decât valoarea medie pentru Regiunea Europa. Față de țările dezvoltate ale Europei
se înregistrează valori de aproximativ patru-cinci ori mai mari (vezi tabelul 17).

55
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Tabel 17. Rata mortalității standardizate prin boli ischemice ale miocardului și prin bolile cerebro-vasculare la populaţia de
0-64 ani, la început de secol XXI (la 100.000 locuitori) Sursa: (H.F.A. 09.2017)
RSM prin boli ischemice ale miocardului la pop. RSM prin boli cerebro-vasculare la pop. 0-64
Nr.c Nr.
0-64 ani ani
rt. crt.
Rate mari Rate mici Rate mari Rate mici
1 Ucraina 101 Franța 7 1 Republica Moldova 38 Luxemburg 2
2 Republica Moldova 77 Olanda 7 2 Ucraina 34 Norvegia 3
3 Ungaria 45 Danemarca 8 3 Belarus 31 Franța 4
4 Reg. OMS europeană 39 Portugalia 9 4 Bulgaria 28 Austria 4
5 România 36 Norvegia 10 5 Letonia 24 Suedia 4
6 Slovacia 33 Italia 10 6 România 21 Spania 4
7 Estonia 30 Belgia 10 7 Reg. OMS europeană 18 Malta 4
8 UE 16 Spania 10 8 UE 7 Olanda 4

În anul 2016 au decedat 49.694 persoane (223,5%ooo locuitori) prin boli ischemice ale inimii,
reprezentând aproximativ o treime din decesele înregistrate prin boli ale aparatului circulator.
Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității specifice prin boli ischemice ale inimii este
neuniformă. În anul 2016, cele mai mici rate ale mortalității specifice prin boli ischemice ale inimii au
fost înregistrate în judeţele: Iași (85,1%ooo), Olt (96,8%ooo), Constanța (122,8%ooo), Vâlcea (134,3%ooo),
Vrancea (145,6%ooo). O rată mai mare a fost înregistrată în judeţele: Bihor (377,5%ooo), Bistrița-
Năsăud (366,1%ooo), Mureș (360,3%ooo), Alba (357,6%ooo), Hunedoara (329,7%ooo). În anul 2016 - 22
județe au avut rate mai mari decât media (223,5%ooo) și 20 județe au avut rate mai mici.
Dacă analizăm datele privind mortalitatea specifică prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 față de
anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei în județele: Maramureș - cu 35,9, de la 197,1%ooo la
233,0%ooo, Tulcea - cu 13,7, de la 185,1%ooo la 198,8%ooo, Mureș - cu 4,9, de la 355,4%ooo la 360,3%ooo,
Constanța - cu 3,5, de la 119,4 %ooo la 122,8%ooo. În alte județe rata a scăzut, cea mai mare scădere a
fost înregistrată în Bihor - cu 70,4, de la 447,8%ooo la 377,5%ooo, Olt - cu 48,9, de la 145,7%ooo la
96,8%ooo, Mehedinți - cu 47,7, de la 276,5%ooo la 228,7%ooo. Creșteri ale ratei mortalității specifice
prin boli ischemice în 2016 față de 2015 au fost în 8 județe, iar în 34 județe a scăzut.

Diferențe mari, pot avea drept cauză, atât profilul demografic diferit al județelor, cât și
diferențele în calitatea procesului de codificare a cauzelor de deces.
În anul 2016 au decedat prin boli ischemice ale inimii la grupa de vârstă 0-64 ani (decese
care se încadrează la decese evitabile) 7.549 persoane, reprezentând 15,2% din decesele înregistrate
în această grupă de boli.
În profil teritorial, în 2016, mortalitatea prin boli ischemice ale inimii la grupa de vârstă 0-64
ani este de 40,3%ooo locuitori, prezentând variații de la un județ la altul; astfel valori crescute s-au
înregistrat în județele: Hunedoara 70,1%ooo locuitori, Bihor 63,7%ooo locuitori, Alba 62,8%ooo locuitori,
Satu-Mare 60,3%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud 55,4%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Iași
20,1%ooo locuitori, Vrancea 21,4%ooo locuitori, Olt 23,1%ooo locuitori, Suceava 25,5%ooo locuitori, Timiș
27,1%ooo locuitori. Valori ale ratei mortalității specifice prin boli ischemice ale inimii la grupa de
vârstă 0-64 ani peste media pe țară au fost înregistrate în 2016 în 24 județe, iar în 18 județe valori
mai mici.

56
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.69 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii pe judete, total și 0-64 ani

Analiza pe regiuni, în anul 2016 arată că cele mai mari rate ale mortalității prin boli
ischemice au fost înregistrate în: Regiunea Nord-Vest, Centru și Vest, având valori peste media pe
țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în Regiunea Sud-Est.

Fig. 70 Mortalitatea prin boli ischemice pe regiuni și grupe de vârstă, în anul 2016

57
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Analiza pe macroregiuni, în anul 2016 arată că cele mai mari rate ale mortalității prin boli
ischemice ale inimii au fost înregistrate în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru), având
valori peste media pe țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în
macroregiunea doi (Reg. Nord-Est; Reg. Sud-Est).

Fig.71 Mortalitatea prin boli ischemice pe macroregiuni și grupe de vârstă, în anul 2016

 mortalitatea prin bolile ischemice ale inimii (total) prezintă un trend descendent în perioada
2007-2016, scăzând cu 11,2%ooo, de la 234,7%ooo în 2007 la 223,5%ooo în 2016, înregistrând valori
mai mari în 2010 (237,0%ooo) și 2015 (236,5%ooo);

Fig.72 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii iîn România, în perioada 2007-2016

Fig.73 Mortalitatea prin boli ischemice la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016

58
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Analiza pe medii arată că, în anul 2016 au decedat prin boli ischemice în urban 23.042
persoane (183,9%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 3.938 persoane (36,7%ooo
locuitori), iar la 65+ ani 19.104 persoane (1.057,2%ooo locuitori). În rural au decedat 26.652 persoane
(274,5%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 3.611 persoane (45,1%ooo locuitori), iar la
65+ ani 23.041 persoane (1347,3%ooo locuitori).
Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin boli ischemice la masculin 24.782
persoane (228,3%ooo locuitori), din care la masculin, la grupa de vârstă 0-64 ani 5.828 persoane
(61,8%ooo locuitori), iar la grupa de vârstă 65+ ani 18.954 persoane (1334,9%ooo locuitori). La genul
feminin au decedat 24.912 persoane (218,9%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.721
persoane (18,5%ooo locuitori), iar la grupa de vârstă 65+ ani 23.191 persoane (1105,8%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ischemice ale inimii în anul 2016
pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la
mediul rural, la ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban,
care are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

Fig.74 Mortalitatea prin boli ischemice la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ischemice ale inimii în anul 2016
pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul
masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are
rate mult mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă și a cărei valoare reprezintă
aproximativ o treime din mortalitatea înregistrată la genul masculin.

Bolile cerebro-vasculare la populația 0-64 ani, în anul 2015 (H.F.A. 09.2017), dețin o
pondere importantă comparativ cu alte țări europene, astfel, România a înregistrat o valoare a
mortalității prin bolile cerebro-vasculare (21,77%ooo loc.) de trei ori mai mare decât în UE (7,21%ooo
loc.) și puțin mai mare decât în Regiunea Europa (18,09%ooo loc.). Față de țările dezvoltate ale
Europei valorile sunt mult mai mari. (tabelul 17)
În anul 2016 au decedat 42.861 persoane prin boli cerebro-vasculare (192,8%ooo locuitori),
reprezentând aproximativ o treime din decesele înregistrate prin boli ale aparatului circulator.
În profil teritorial, decesele prin boli cerebro-vasculare nu sunt uniform distribuite în
teritoriu, astfel, valori crescute ale mortalității se înregistrează în județele: Teleorman (431,5%ooo
locuitori), Olt (398,0%ooo locuitori), Dolj (368,4%ooo locuitori), Gorj (321,5%ooo locuitori), Giurgiu
(296,3%ooo locuitori), iar valori mai mici în județele: Timiș (94,5%ooo locuitori), Sibiu (105,2%ooo
locuitori), Iași (105,7%ooo locuitori), Alba (107,5%ooo locuitori), Constanța (116,1%ooo locuitori). În anul
59
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2016 - 19 județe au avut rate mai mari decât media (192,8%ooo) și 23 județe au avut rate mai mici.
Diferențele foarte mari înregistrate în raportarea deceselor prin boli cerebro-vasculare pot fi reale,
însă există și posibilitatea de codificare greșită fără respectarea reglementărilor OMS de codificare a
cauzei de deces.
Dacă analizăm datele privind mortalitatea specifică prin boli cerebro-vasculare în anul 2016
față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei în județele: Olt - cu 27,2, de la 370,8%ooo la 298,0%ooo,
Tulcea - cu 24,3, de la 162,3%ooo la 186,5%ooo, Mehedinți - cu 21,6, de la 245,6%ooo la 267,2%ooo, Arad
- cu 11,2, de la 136,7%ooo la 148,0%ooo. În alte județe rata a scăzut, cea mai mare scădere a fost
înregistrată în Giurgiu - cu 78,7, de la 375,0%ooo la 296,3%ooo, Teleorman - cu 46,8, de la 478,3%ooo, la
431,5%ooo, Vâlcea - cu 36,8, de la 316,8%ooo, la 280,0%ooo. Creșteri ale ratei mortalității specifice prin
boli cerebro-vasculare în 2016 față de 2015 au fost în 13 județe, în 2 județe au rămas aceleași valori,
iar în 28 județe a scăzut.

Fig. 75 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare pe județe, total și 0-64 ani

60
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

În anul 2016 au decedat prin boli cerebro-vasculare la categoria de vârstă 0-64 ani (decese
care se încadrează la decese evitabile) 4.458 persoane, reprezentând 10,4% din decesele înregistrate
în această categorie. Toate aceste decese evitabile au o amprentă negativă asupra sistemului sanitar
românesc, iar distribuția geografică a lor ne poate ghida în a trage unele concluzii privind
managementul de sănătate în zonele respective.
În profil teritorial, în 2016, decesele prin boli cerebro-vasculare la grupa de vârstă 0-64 ani cu
o rată medie de 23,8%ooo locuitori, nu au fost uniform distribuite ; astfel, valori crescute s-au
înregistrat în județele: Olt (46,2%ooo locuitori), Teleorman (46,1%ooo locuitori), Dolj (38,7%ooo
locuitori), Dâmbovița (36,5%ooo locuitori), Buzău (35,4%ooo locuitori), iar valori mai mici în județele:
Iași (10,4%ooo locuitori), Alba (11,9%ooo locuitori), Galați (12,3%ooo locuitori), Argeș (16,2%ooo
locuitori), Harghita (17,1%ooo locuitori). În anul 2016 - 22 județe au avut rate mai mari decât media
(23,8%ooo) și 20 județe au avut rate mai mici. Toate aceste decese au înregistrat valori mai mari în
județele din zona de sud a țării, acolo unde ratele de mortalitate sunt cele mai mari, ele ar putea fi
evitate dacă populația ar fi asigurată corespunzător cu medici, servicii medicale și educație sanitară,
ceea ce ar crește adresabilitatea pacienților, depistarea la timp a cazurilor de îmbolnăvire și tratarea
lor corectă.

Analiza pe regiuni, în anul 2016, arată că cele mai mari rate ale mortalității prin boli cerebro-
vasculare au fost înregistrate în regiunile: Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia, având valori peste
media pe țară la total și grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în
Regiunea Centru și Regiunea Vest pentru total și 65+, iar pentru 0-64 ani în Regiunea Centru și
Regiunea Nord-Est.

Fig. 76 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare pe regiuni și grupe de vârstă în anul 2016

Fig. 77 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare pe macroregiuni și grupe de vârstă, în anul 2016

61
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Analiza pe macroregiuni, în anul 2016, arată că cele mai mari rate ale mortalității prin boli
cerebro-vasculare au fost înregistrate în macroregiunea patru (Reg. Sud-Vest Oltenia; Reg. Vest),
având valori peste media pe țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+ și pe total. Cea mai mică rată, cu
valori sub media pe țară, a fost înregistrată în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg.Centru).

 mortalitatea prin boli cerebro- vasculare (total) prezintă un trend descendent în perioada 2007-
2016, scăzând cu 33,3%ooo, de la 226,1%ooo în 2007 la 192,8%ooo în 2016;

Fig. 78 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin boli cerebro-vasculare în urban
18.311 persoane (146,2%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.203 persoane (20,5%ooo
locuitori), iar la 65+ ani 16.108 persoane (891,4%ooo locuitori). În rural au decedat 24.550 persoane
(252,9%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.255 persoane (28,2%ooo locuitori), iar la
65+ ani 22.295 persoane (1303,7%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe grupe
de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural,
la ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai
mici decât media pe țară și la ambele grupe de vârstă.

Fig.79 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și medii, în anul 2016

Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin boli cerebro-vasculare la masculin
19.065 (175,6%ooo locuitori), din care la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani 3.019 (32,0%ooo locuitori),

62
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

iar la masculin 65+ ani 16.046 (1130,1%ooo locuitori). La genul feminin au decedat 23.796 (209,1%ooo
locuitori), din care la feminin, grupa de vârstă 0-64 ani 1.439(15,5%ooo locuitori), iar la feminin 65+
ani 22.357 (1066,0%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe
grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul
masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are
rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă și la genul masculin.

Fig.80 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și gen, în anul 2016

 mortalitatea prin cancer pulmonar (total) prezintă un trend ascendent în perioada 2007-2016,
crescând cu 5,7%ooo, de la 40,2%ooo locuitori în 2007, la 45,9%ooo locuitori în 2016; Cea mai mare
valoare a fost înregistrată în anul 2015 de 46.5%ooo locuitori. În anul 2016 au decedat prin cancer
pulmonar 10.211 locuitori, reprezentând o rată a mortalității 45,9%ooo locuitori.

Fig. 81 Mortalitatea prin cancer pulmonar în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin cancer pulmonar în urban 5.822
persoane (46,5%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.540 persoane (23,7%ooo
locuitori), iar la 65+ ani 3.282 persoane (181,6%ooo locuitori). În rural au decedat 4.389 persoane
(45,2%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.908 persoane (23,9%ooo locuitori), iar la
65+ ani 2.481 persoane (145,1%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin cancer pulmonar în anul 2016 pe
grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că rata de mortalitate în mediul
rural, la grupa de vârstă 0-64 ani, a fost mai mare decât media pe țară și mediul urban, iar

63
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

mortalitatea prin cancer pulmonar la grupa de vârstă 65 +, a fost mult mai mică decât media pe țară
și urban, care a înregistrat rate mai mici decât media pe țară la grupa de vârstă 0-64 ani, și mult mai
mari la 65+.

Fig.82 Mortalitatea prin cancer pulmonar la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și medii, în anul 2016

Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin cancer pulmonar la masculin 7.893
persoane (72,7%ooo locuitori), din care la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani 3.580 persoane
(37,9%ooo locuitori), iar la masculin 65+ ani 4.313 persoane (303,8%ooo locuitori). La genul feminin au
decedat 2.318 persoane (20,4%ooo locuitori), din care grupa de vârstă 0-64 ani 868 persoane
(9,3%ooo locuitori), iar la 65+ ani 1.450 persoane (69,1%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin cancer pulmonar în anul 2016 pe
grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul
masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are
rate mult mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă și a cărui valoare reprezintă
aproximativ jumătate din mortalitatea pe total.

Fig.83 Mortalitatea prin cancer pulmonar la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

 mortalitatea prin pneumonie (total) prezintă un trend ascendent în perioada 2007-2016,


crescând cu 5,3%ooo locuitori, de la 24,2%ooo locuitori în 2007 la 29,5%ooo locuitori în 2016;
valoarea ratei oscilează în această perioadă între cele 2 valori menționate, cea mai mare rată
fiind în 2015 de 30.6%ooo locuitori.

64
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.84 Mortalitatea prin pneumonie în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin pneumonie în urban 3.546 persoane
(28,3%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.122 persoane (10,5%ooo locuitori ), iar la
65+ ani 2.424 persoane (134,1%ooo locuitori). În rural au decedat 3.017 persoane (31,1%ooo locuitori),
din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.178 persoane (14,7%ooo locuitori), iar la 65+ ani 1.839 persoane
(107.5,7%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin pneumonie în anul 2016 pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că rata de mortalitate la mediul rural, la
grupa de vârstă 0-64 ani înregistrează valoare mai mare decât la total și la urban, iar la 65+ cea mai
mică valoare a acesteia.
În urban, rata pentru grupa 0-65 ani este mică față de total și rural, iar pentru 65+, este mult
mai mare decât total și rural.

160.0
134.1
140.0 121.2
120.0 107.5
100.0
80.0
60.0
40.0
12.3 10.5 14.7
20.0
0.0
total urban rural
0-64 ani 65+ ani

Fig.85 Mortalitatea prin pneumonie la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016

Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin pneumonie la masculin 3.823
persoane (35,2%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.588 (16,8%ooo locuitori), iar la
masculin 65+ ani 2.235 persoane (157,4%ooo locuitori). La genul feminin au decedat 2.740 persoane
(24,1%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 712 persoane (7,7%ooo locuitori), iar la
feminin 65+ ani 2.028 persoane (96,7%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin pneumonie în anul 2016 pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are rate mult mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

65
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 86 Mortalitatea prin pneumonie la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

 mortalitatea prin BPOC (total) prezintă un trend ascendent în perioada 2007-2016, crescând cu
2,7%ooo, de la 20,4%ooo în 2007 la 23,1%ooo în 2016 (în 2016 au fost 5144 decedați prin BPOC).

Fig.87 Mortalitatea prin BPOC în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin BPOC în urban 1.984 persoane
(15,8%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 434 persoane (4,0%ooo locuitori), iar la 65+
ani 1.550 persoane (85,8%ooo locuitori). În rural au decedat 3.160 persoane (32,5%ooo locuitori), din
care la grupa de vârstă 0-64 ani 639 persoane (8,0%ooo locuitori), iar la 65+ ani 2.521 persoane
(147,4%ooo locuitori).

Fig.88 Mortalitatea prin BPOC la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016

66
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin BPOC în anul 2016 pe grupe de vârstă
0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural, la ambele
grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin BPOC, la masculin, 3.519 persoane
(32,4%ooo locuitori), din care la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani, 861 persoane (9,1%ooo locuitori),
iar la masculin 65+ ani, 2.658 persoane (187,2%ooo locuitori). La genul feminin au decedat 1.625
persoane (14,3%ooo locuitori), din care la feminin, grupa de vârstă 0-64 ani, 212 persoane (2,3%ooo
locuitori), iar la feminin 65+ ani, 1.413 persoane (67,4%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin BPOC în anul 2016, pe grupe de vârstă
0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are rate mult mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă și a cărei valoare reprezintă aproximativ
jumătate din mortalitatea pe total.

Fig.89 Mortalitatea prin BPOC la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

 mortalitatea prin ciroza hepatică (total) prezintă un trend descendent în perioada 2007-2016,
scăzând cu 2,5%ooo locuitori, de la 37,6%ooo locuitori în 2007 la 35,1%ooo locuitori în 2016; din anul
2007 până în 2010, rata a cescut anual, după care a scăzut mult în 2011, menținându-se după
aceea în jurul valorii de 35-36%ooo. locuitori

Fig. 90 Mortalitatea prin ciroza hepatică în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin ciroză în urban 3.921 persoane
(31,3%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.154 persoane (20,1%ooo locuitori), iar la
67
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

65+ ani 1.767 persoane (97,8%ooo locuitori). În rural au decedat 3.879 persoane (40,0%ooo locuitori),
din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.939 persoane (24,2%ooo locuitori), iar la 65+ ani 1.940 persoane
(113,4%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin ciroză, în anul 2016, pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural, la
ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

Fig. 91 Mortalitatea prin ciroza hepatică la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016

Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin ciroză la masculin 4.815 persoane
(44,4%ooo locuitori), din care la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani 2.815 persoane (29,8%ooo
locuitori), iar la masculin 65+ ani 2.000 persoane (140,9%ooo locuitori). La genul feminin au decedat
2.985 persoane (26,2%oo%ooo o locuitori), din care la feminin, grupa de vârstă 0-64 ani 1.278
persoane (13,8%ooo locuitori), iar la feminin 65+ ani 1.707 persoane (81,4%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin ciroză în anul 2016, pe grupe de vârstă
0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are rate mult mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

Fig.92 Mortalitatea prin ciroza hepatică la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

 mortalitatea prin suicid (total) prezintă un trend descendent în perioada 2007-2016, scăzând cu
1,9%ooo locuitori, de la 10,8%ooo locuitori în 2007 la 8,9%ooo locuitori în 2016; ratele de
mortalitate prin suicid au crescut începând cu 2007 până în 2010, apoi au scăzut continuu până

68
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

în 2016, la cea mai mică valoare a intervalului (8,9%ooo locuitori). În 2016 s-au sinucis 1968
persoane.

15
12.3
11.0 11.5 11.3 11.1
10.8 10.8
la 100000 locuitori
9.9 10.0
10 8.9

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig.93 Mortalitatea prin suicid în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin suicid în urban 768 persoane
(6,1%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 575 persoane (5,4%ooo locuitori), iar la 65+ ani
193 persoane (10,7%ooo locuitori). În rural au decedat 1200 persoane (12,4%ooo locuitori), din care la
grupa de vârstă 0-64 ani 885 persoane (11,1%ooo locuitori), iar la 65+ ani 315 persoane (18,4%ooo
locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin suicid în anul 2016, pe grupe de vârstă
0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural, la ambele
grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.

Fig.94 Mortalitatea prin suicid la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016

Analiza pe gen arată că în anul 2016, au decedat prin suicid la masculin 1.650 persoane
(15,2%ooo locuitori), din care, la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani 1.249 persoane (13,2%ooo
locuitori), iar la masculin 65+ ani, 401 persoane (28,2%oo%ooo o locuitori). La genul feminin au
decedat 318 persoane (2,8%ooo locuitori), din care la feminin, grupa de vârstă 0-64 ani, 211 persoane
(2,3%ooo locuitori), iar la feminin 65+ ani, 107 persoane (5,1%ooo locuitori).

69
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

30.0 28.2

25.0
20.0
14.4 13.2
15.0
10.0 7.8
5.1
5.0 2.3
0.0
total masculin feminin
0-64 ani

Fig.95 Mortalitatea prin suicid la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016

Rata mortalităţii generale a populaţiei este influenţată semnificativ de o multitudine de


factori:
 de structura pe vârstă a populaţiei: cu cât populaţia este mai tânară, cu atât mortalitatea
generală este mai redusă;
 de tipul de morbiditate înregistrat în populaţia respectivă: prevalenţa ridicată a bolilor cronice,
degenerative predispune la un nivel mai ridicat al mortalității generale;
 de nivelul de dezvoltare socio-economică şi de nivelul de trai: ţările dezvoltate au o mortalitate
generală mai redusă, în ciuda ponderii importante a populației vârstnice;
 de gradul de dezvoltare a serviciilor medicale şi, în special, asistenţa de urgenţă şi îngrijirile la
domiciliu;
 de nivelul de educaţie şi instruire a populaţiei.
Tabelul de mai jos (tabel 18) arată valoarea ratelor mortalității specifice calculate ca rată
brută și rată standardizată, precum și anii de viață pierduți prin decese de diferite cauze. În anul
2016, cele mai mari pierderi (număr de ani potențiali de viață) au fost cauzate de bolile aparatului
circulator, tumori şi accidente. Din cauza deceselor premature (evitabile) se înregistrează numeroși
ani de viață pierduți, cei mai mulți prin decese cauzate de boli ale aparatului circulator, urmate de
decesele prin tumori.

Tabel 18. Ratele brute și standardizate ale mortalității pe principalele cauze de deces și anii de viață pierduți din cauza
decesului, în România, în anul 2016 (la 100000 locuitori)
Boli aparat Boli aparat Boli aparat
Tumori Accidente
circulator respirator digestiv
Rata brută 668,4 233,1 65,4 43,9 65,3
Rata standardizată 433,5 176,9 48,6 38,5 51,3
Ani de viață pierduți 785550 671006,9 173093 239993,6 218419,7

Valorile înregistrate pentru România sunt mari în comparație cu țările dezvoltate din Europa.
Ca o concluzie se poate spune că, dacă asupra natalității se poate interveni mai greu, fenomenul
fiind dependent și de voința de a mai naște copii, asupra mortalității există o posibilitate mai mare
de acțiune, ea fiind determinată de o multitudine de factori ce pot fi influențați de o politică
corespunzătoare în domeniul sănătății populației: creșterea nivelului de trai, creșterea calității
asistenței medicale, creșterea gradului de cunoștințe medicale ale întregii populații, scăderea
poluării mediului ambiant, creșterea rolului și acțiunilor medicinei preventive. De asemenea,

70
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

tendința evidentă de îmbătrânire a populației impune atât măsuri coerente de control și prevenție a
bolilor specifice vârstei a treia, dar mai ales stimularea (prin diverse facilități) creșterii natalității.

1.7.4. Mortalitatea infantilă


Mortalitatea infantilă (0-1an) este un indicator important, care reflectă atât starea socio-
economică a unei populaţii, cât şi activitatea generală a sectorului sanitar în totalitatea sa. Acesta se
referă la numărul deceselor copiilor sub un an înregistrate în populaţia născuţilor vii dintr-o anumită
regiune şi pentru un interval dat de timp, de regulă un an calendaristic.
Foarte importantă este şi analiza pe grupe de vârstă a acestui indicator:
- rata mortalităţii neonatale (0-27 zile) reprezintă partea din mortalitatea infantilă care
exprimă intensitatea deceselor infantile în primele 27 de zile de la naştere; care include
componentele de - rata a mortalităţii neonatale precoce (0-6 zile) sau timpurie este partea din
mortalitatea infantilă care exprimă intensitatea deceselor infantile în primele şase zile de la naştere;
si - rata mortalităţii neonatale tardive (6-27 zile) partea din mortalitatea infantilă care exprimă
intensitatea deceselor infantile în zilele 6-27 de la naştere;
- rata mortalităţii postneonatale (28-365 zile) este partea din mortalitatea infantilă care
exprimă intensitatea deceselor ce survin în intervalul de la 28 zile până la vârsta de 1 an.
Numărul deceselor sub un an îşi continuă trendul descendent, de la 2574 decese în anul
2007 la 1386 decese în anul 2016 (datele publicate la data efectuării lucrării), astfel încât rata
mortalității infantile este în scădere semnificativă, de la 12,0 la 1000 născuţi vii în anul 2007 la 6,8%o
născuți vii în 2016 (fig.96).

14
12
12 11
10.1 9.8
9.4 9
10
7.8 8.1 7.5
8 6.8
6
4
2
0

Fig. 96 Evoluția ratei mortalității infantile (0-1 an) în Harta 23. Rata mortalității infantile în țările Europene, în
România, în perioada 2007-2016 anul 2015 Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

La nivel international, în anul 2015, rata mortalității infantile oscilează între valoarea maximă
de 10,7 la %o născuți vii, înregistrată în Turcia, și valoarea minimă de 1,6 la %o născuți vii în Slovenia.
Rata mortalităţii infantile în România ocupă poziția a treia, după Turcia și Macedonia, cu o valoare de
7,6 la %o născuți vii, mai mare cu 4,0 decât media UE ( 3,6 %o născuți vii ), vezi (harta 23).
În anul 2015, conform ECHI, 18 țări au valori sub media EU 28, restul au valori peste medie.
Alături de România cu valori mari, dar mai mici decât în România fiind și: Albania (7,1%o născuți vii) și
Bulgaria (6,6%o născuți vii). Ungaria cu o rată de 4,2%o născuți vii (cu valori mai mici cu 3,4 decât
71
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

România), are valori cu 0,6 peste media europeană. Valori mici la nivel european, mult sub medie se
înregistrează în: Slovenia, Finlanda, Muntenegru, Norvegia, Suedia, Estonia, Italia etc.

Fig.97 Mortalitatea infantilă în România, pe județe, în anul 2016

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii infantile, în anul 2016, nu este uniformă. Județul
cu cea mai mică rată a mortalităţii infantile în 2016 a fost Ilfov (3,4 %o născuți vii)., Rate mici s-au
înregistrat și în Municipiul București (4,2 %o născuți vii), Timiș (4,5 %o născuți vii), Cluj (4,5 %o născuți
vii), Prahova (4,5 %o născuți vii). Rata cea mai mare a mortalităţii infantile a fost înregistrată în
județul Călărași (12,3 %o născuți vii)., Rate mari au fost înregistrate și în județele: Mehedinți (11,4 %o
născuți vii), Tulcea (11,3 %o născuți vii), Satu-Mare (10,4 %o născuți vii), Brăila (10,1 %o născuți vii). În
22 de județe valorile mortalității infantile au fost peste media pe România (6,8%o născuți vii), iar 20
județe au avut valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității infantile în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale mortalității infantile în județele: Brăila - cu 4,7, de la 5,4 %o născuți viila 10,1
%o născuți vii, Giurgiu - cu 3,7, de la 6,2 %o născuți vii la 9,9 %o născuți vii, Galați - cu 3,3, de la 5,5 %o
născuți vii, la 8,8 %o născuți vii. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității infantile au fost în Dolj - cu
4,2, de la 9,7 %o născuți vii, la 5,5 %o născuți vii, Tulcea - cu 3,1, de la 14,4 %o născuți vii, la 11,3 %o

72
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

născuți vii, Ilfov - cu 2,9, de la 6,3 %o născuți vii, la 3,4 %o născuți vii. Creșteri ale ratei mortalității
infantile în 2016 față de 2015 au fost în 16 județe, într-un județ rata a rămas constantă, și în 25
județe a scăzut.

Fig.98 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și medii, în anul 2016

Mortalitatea infantilă, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul rural (8,4%o
născuți vii) comparativ cu mediul urban (5,5 %o născuți vii) și față de media pe total țară (6,8%o
născuți vii).

Fig.99 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și gen, în anul 2016

Mortalitatea infantilă, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul masculin
(7,7%o născuți vii) comparativ cu genul feminin (5,9%o născuți vii) și față de media pe total țară
(6,8%o născuți vii).
Dinamica mortalității infantile pe medii. Pe medii, mortalitatea infantilă este mult mai mai
mare în mediul rural decât în mediul urban.

73
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Tabel 19. Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii pe sexe şi medii în România, în perioada 2007-2016
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total 12 11 10,1 9,8 9,4 9,0 7,8 8,1 7,5 6,8
Urban 10,2 8,5 8,1 7,7 7,5 6,6 6,3 5,9 5,8 5,5
Rural 14,1 14 12,6 12,3 11,8 11,8 9,7 10,6 9,5 8,4
Masculin 13,4 12,4 11,2 10,9 10,6 9,6 8,6 9,4 8,1 7,7
Feminin 10,5 9,5 8,9 8,6 8,2 8,4 7,0 6,7 6,8 5,9

Mortalitatea infantilă în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, din cauza
condițiilor de viață uneori precare, a nivelului mai scăzut de educaţie şi al cunoştințelor despre
sănătatea copilului, ale părinţilor din mediul rural, dar și datorită accesului mai redus la servicii de
sănătate.
Dinamica mortalității infantile pe gen. Mortalitatea infantilă la genul masculin prezintă un
nivel mai crescut decât la genul feminin și constituie o temă importantă de studiu pentru specialiști.
Dinamica mortalității infantile pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității
sunt conform graficului de mai jos Regiunea Sud-Est, Sud-Muntenia și Centru. Cele mai mici rate se
înregistrează în: Regiunea București - Ilfov.

Fig. 100 Dinamica mortalității infantile pe regiuni, în România,în anul 2016

Dinamica mortalității infantile pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale
mortalității sunt conform figurii 101 macroregiunea doi (Reg. Nord-Est; Reg. Sud-Est). Cele mai mici
rate se înregistrează în macroregiunea trei (Reg.București - Ilfov; Reg. Sud-Muntenia).

8 6.8 7.0 7.7


6.5
5.7
6

Fig. 101 Dinamica mortalității infantile pe macroregiuni în România în anul 2016

74
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Conform tabelului 20 și fig. 102 cele mai frecvente decese în cadrul mortalității infantile sunt
decese neonatale (0-27 zile).
Tabel 20. Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) pe vârste, în România, în perioada 2007–2016
0–6 zile 0-27 zile 28-365 zile
Anii Mortalitate infantilă
(neo.precoce) (neonatală) (postneonatală)
2007 12,0 4,8 6,9 5,1
2008 11,0 4,1 6,2 4,8
2009 10,1 3,7 5,7 4,4
2010 9,8 3,7 5,5 4,3
2011 9,4 3,5 5,3 4,1
2012 9,0 3,2 4,7 4,3
2013 7,8 3,3 4,6 3,3
2014 8,1 3,2 4,8 3,3
2015 7,5 3,0 4,3 3,2
2016 6,8 2,5 3,8 3,0

Fig. 102 Evoluţia mortalităţii infantile pe vârste, în România, în perioada 2007-2016 (la 1000 născuţi vii)

Mortalitatea infantilă are un trend descendent atât pe total, cât și pentru toate grupele de
vârstă (0-6 zile, 0-27 zile, 28-365 zile) (Tabel 20 și fig. 102).
Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) scade în 2016 (2,5%o născuți vii) comparativ cu
2015 (3,0%o născuți vii), aceasta vând un trend descendent începând din 2007. Decesele neonatale
precoce 0-6 zile dețin o pondere importantă, și anume 37,4% din decesele infantile și 67,2% din
decesele neonatale (0-27 zile).
Tabel 21. Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000 născuţi vii în România, în perioada 2007-2016
Total Masculin Feminin Urban Rural
Anul
cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici
2007 1025 4,8 606 5,5 419 4,0 511 4,4 514 5,2
2008 919 4,1 557 4,9 362 3,4 425 3,5 494 4,9
2009 824 3,7 496 4,3 328 3,0 396 3,3 428 4,3
2010 782 3,7 473 4,3 309 3,0 369 3,1 413 4,4
2011 695 3,5 420 4,2 275 2,9 331 3,1 364 4,1
2012 639 3,2 364 3,5 275 2,8 267 2,5 372 4,0
2013 699 3,3 405 3,7 294 2,8 338 2,9 361 3,7
2014 647 3,2 393 3,8 254 2,6 272 2,5 375 4,1
2015 595 3,0 342 3,3 253 2,6 273 2,5 322 3,6
2016 518 2,5 296 2,8 222 2,2 249 2,2 269 2,9
75
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Analiza pe gen și medii ne arată că mortalitatea neonatală precoce(0-6 zile) urmează același
trend descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc la genul masculin și
în mediul rural (tabelul 21).

6 5.5
4.9
5
4.3 4.3 4.2
4
3.7 3.8
4 3.4 3.5
3.3
3 3 2.9 2.8 2.8 2.8
3 2.6 2.6
2.2
2

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
masculin feminin

Fig. 103 Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000 născuți vii pe gen în România, în perioada 2007-2016

Repartiția pe gen evidențiază faptul că mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) urmează
același trend descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc la genul
masculin (tabelul 21 și fig. 103).

6.0
5.2
4.9
5.0 4.4 4.4
4.3 4.1 4.1
4.0
4.0 3.5 3.7 3.6
3.3 3.1 3.1 2.9 2.9
3.0 2.5 2.5 2.5
2.2
2.0

1.0

0.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
urban rural

Fig. 104 Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000 născuți vii ,pe medii ,în România, în perioada 2007-2016

Repartiția pe medii arată că mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) urmează același trend
descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc în mediul rural (tabelul 21
și fig. 104).

76
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4 3.2 3.6 3.8


3.5 2.8 2.8 2.8 2.9 3
3
2.5 1.9 2 2.1 2.1
la 1000 născuți vii

1.6 1.6 1.7 1.7 1.7 1.8


2 1.2 1.2 1.2 1.3 1.3 1.4 1.5
1.5 1 1
1 0.6 0.8
0.5
0

Fig. 105 Mortalitatea 0-6 zile în Europa, în anul 2015 Sursa: (H.F.A. ianuarie 2018)

În Europa, în anul 2015, rata mortalității 0-6 zile oscilează între valoarea maximă de 3,8 la %o
născuți vii înregistrată în Bosnia-Herțegovina și valoarea minimă de 0,6 la %o născuți vii în, Slovenia.
Rata mortalităţii infantile în România ocupă poziția a treia, după Bosnia-Herțegovina și Malta, cu o
valoare de 3,2 la %o născuți vii, mai mare cu 1,4 decât media UE (1.8 %o născuți vii ), vezi (Fig. 105). În
anul 2015, conform (H.F.A. ianuarie 2018), 16 țări au valori sub media EU 28, restul au valori peste
medie. Alături de România cu valori mari, dar mai mici decât ale României se află și Bulgaria (2.,8%o
născuți vii). Valori mici la nivel european, mult sub medie se înregistrează în Slovenia, Finlanda,
Norvegia, Suedia, Estonia, Italia etc.

Mortalitatea neonatală (0-27 zile) este în scădere în 2016 (3,8%o născuți vii) față de 2015
(4,3%o născuți vii), dar se menține la un nivel foarte ridicat (55,6% din decesele infantile),
reprezentând mai mult de jumătate din decesele înregistrate la copiii sub 1 an, ceea ce înseamnă
mari deficienţe în educaţia sanitară a mamelor respective privind creșterea și îngrijirea copilului, a
scăderii nivelului de trai şi, bineînţeles, a supravegherii insuficiente din partea personalului sanitar a
copilului sub un an. Mortalitatea neonatală cunoaşte o tendinţă de scădere în intervalul de timp
2007-2016, de la 6,9%o născuţi vii în 2007, la 3,8%o născuţi vii în 2016.

Tabel 22. Mortalitatea neonatală (0-27 zile) la 1000 născuţi vii,în România, în perioada 2007-2016
Total Masculin Feminin Urban Rural
Anul
cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici
2007 1477 6.9 853 7.7 624 6.0 732 6.3 745 7.6
2008 1373 6.2 829 7.3 544 5.1 638 5.3 735 7.3
2009 1269 5.7 756 6.6 513 4.8 605 5.0 664 6.6
2010 1160 5.5 690 6.3 470 4.6 545 4.6 615 6.5
2011 1043 5.3 606 6.0 437 4.6 514 4.8 529 5.9
2012 954 4.7 541 5.2 413 4.2 410 3.8 544 5.9
2013 980 4.6 557 5.0 423 4.1 477 4.0 503 5.2
2014 972 4.8 587 5.6 385 3.9 411 3.7 561 6.1
2015 859 4.3 487 4.7 372 3.8 403 3.6 456 5.0
2016 771 3.8 444 4.3 327 3.3 356 3.2 415 4.5

77
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 106 Mortalitatea neonatală (0-27 zile) la 1000 născuți vii, pe gen, în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe gen a mortalității neonatale (0-27 zile), arată că aceasta urmează același trend
descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul
22 și fig. 106).

Fig. 107 Mortalitatea neonatală (0-27 zile) la 1000 născuți vii pe medii, în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe medii evidențiază faptul că mortalitatea neonatală (0-27 zile) urmează același
trend descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc în mediul rural
(tabelul 22 și fig. 107).

Mortalitatea postneonatală (28-365 zile) este în scădere, dar se menține la o pondere


foarte ridicată (44,4% din decesele infantile), reprezentând aproape jumătate din decesele
înregistrate la copiii sub 1 an, ceea ce înseamnă mari deficienţe în educaţia sanitară a mamelor
respective privind creșterea și îngrijirea copilului, a scăderii nivelului de trai şi, bineînţeles, a
supravegherii insuficiente din partea personalului sanitar. Mortalitatea postneonatală cunoaşte o
tendinţă de scădere în intervalul de timp 2007-2016, de la 5,1%o născuţi vii în 2006,la 3,0%o născuţi
vii în 2016.

78
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Tabel 23. Mortalitatea postneonatală (28-365 zile) la 1000 născuţi vii în România, în perioada 2007-2016
Total Masculin Feminin Urban Rural
Anul
cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici
2007 1097 5.1 623 5.6 474 4.5 454 3.9 643 6.5
2008 1060 4.8 587 5.1 473 4.4 392 3.2 668 6.7
2009 981 4.4 531 4.6 450 4.2 377 3.1 604 6.0
2010 918 4.3 503 4.6 415 4.0 368 3.1 550 5.8
2011 807 4.1 461 4.6 346 3.6 283 2.7 524 5.8
2012 858 4.3 449 4.3 409 4.2 310 2.9 548 5.9
2013 700 3.3 391 3.5 309 3.0 264 2.2 436 4.5
2014 662 3.3 387 3.7 275 2.8 243 2.2 419 4.6
2015 644 3.2 356 3.4 288 3.0 243 2.2 401 4.4
2016 615 3.0 363 3.5 252 2.5 252 2.3 363 3.9

Fig. 108 Mortalitatea postneonatală (28-365 zile) la 1000 născuți vii pe gen, în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe gen, arată că mortalitatea postneonatală (28 - 365 zile) urmează același trend
descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul
23 și fig. 108).

Fig. 109 Mortalitatea potneonatală (28-365 zile) la 1000 născuți vii, pe medii, în România, în perioada 2007-2016

Analiza pe medii, arată că mortalitatea postneonatală (28-365 zile) urmează același trend
descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc în mediul rural (tabelul 23
și fig. 109).

79
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

În ceea ce privește cauzele de deces, principala cauză de deces pentru mortalitatea infantilă
este prin cauze perinatale, urmată de decese prin boli ale aparatului respirator și anomalii
congenitale (fig. 110 și tabelul 24). În ţările europene occidentale, decesele infantile prin boli ale
aparatului respirator sunt mult mai puţin frecvente, fiind considerate drept decese evitabile.

Tabel 24. Mortalitatea infantilă pe principalele cauze de deces în România, în perioada 2006-2016
- număr decedați sub 1 an la 1000 născuți vii -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total, din care: 12 11 10,1 9,8 9,4 9,0 7,8 8,1 7,5 6,8
aparatul respirator 3,4 3,3 2,9 2,8 2,6 2,6 1,9 2,0 1,8 1,8
cauze perinatale 4,5 3,9 3,6 3,4 3,4 3,1 3,1 3,2 2,7 2,4
anomalii congenitale 2,7 2,4 2,4 2,4 2,2 2,1 1,9 1,7 1,8 1,5
boli infecțioase şi parazitare 0,3 0,3 0,2 0,2 0,3 0,2 0,1 0,2, 0,2 0,2
aparatul digestiv 0,2 0,1 0,2 0,1 0,2 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1
accidente, otrăviri 0,4 0,5 0,4 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3

40
la % din total decese 0-1 an

32

24

16

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Ap.resp. Cauze perin. Anom. cong. Alte cauze

Fig. 110 Evoluția deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces în România, în perioada 2007-2016

80
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.7.5. Mortinatalitatea
Mortinatalitatea se referă la născuţii morţi raportaţi la 1000 de născuţi vii + născuţii morţi.
Rata mortinatalităţii are o tendinţă de scădere, având valoarea de 3,6 la 1000 născuţi vii şi morţi în
anul 2016, față de anul 2007, în care se atingea valoarea de 4,7%o născuţi vii şi morţi (fig. 111).

5 4.7 4.5 4.3


4 4.1
3.9 3.8
4 3.6 3.7 3.6

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 111 Evoluția mortinatalității în România, în perioada 2007-2016

Distribuția în profil teritorial a mortinatalităţii, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea
mai mică rată a mortinatalităţii în 2016 a fost Dolj (0,3%o născuți vii+născuți morți), rate mici s-au
înregistrat și în Iași (0,7%o născuți vii+născuți morți), Cluj (1,7%o născuți vii+născuți morți), Vâlcea
(1,8%o născuți vii+născuți morți), Brașov (2,0%o născuți vii+născuți morți). Rata cea mai mare a
mortinatalităţii a fost înregistrată în județul Satu-Mare (9,7%o născuți vii+născuți morți), rate mari au
fost înregistrate și în Ialomița (7,1%o născuți vii+născuți morți), Bihor (6,2%o născuți vii+născuți
morți), Hunedoara (5,5%o născuți vii+născuți morți), Brăila (5,4%o născuți vii+născuți morți). În 23 de
județe valorile mortinatalităţii au fost peste media pe România (3,6%o născuți vii+născuți morți), iar
19 județe au avut valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortinatalităţii în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri mortinatalităţii în județele: Ialomița - cu 3,4, de la 3,7%o născuți vii+născuți morți
la 7,1%o născuți vii+născuți morți, Satu-Mare - cu 3,2, de la 6,5%o născuți vii+născuți morți la 9,7 %o
născuți vii+născuți morți, Brăila - cu 2,9, de la 2,5%o născuți vii+născuți morți la 5,4%o născuți
vii+născuți morți. Cele mai mari scăderi ale ratei mortinatalităţii au fost în Covasna - cu 4,6, de la
7,2%o născuți vii+născuți morți la 2,6%o născuți vii+născuți morți, Călărași - cu 3,8, de la 6,5%o născuți
vii+născuți morți la 2,7%o născuți vii+născuți morți, Teleorman - cu 2,8, de la 5,0%o născuți
vii+născuți morți la 2,2%o născuți vii+născuți morți. Creșteri ale ratei mortinatalităţii în 2016 față de
2015 au fost în 22 județe, într-un județ rata a rămas constantă și în 19 județe a scăzut.

81
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

M.Bucureşti 3.3
Vrancea 3.4
Vâlcea 1.8
Vaslui 3.9
Tulcea 4.8
Timiş 3.4
Teleorman 2.2
Suceava 3.5
Sibiu 3.9
Sălaj 5.0
Satu-Mare 9.7
Prahova 4.9
Olt 2.1
Neamţ 4.6
Mureş 4.8
Mehedinţi 4.9
Maramureş 4.5
Ilfov 3.2
Iaşi 0.7
Ialomiţa 7.1
Hunedoara 5.5
Harghita 4.6
Gorj 2.7
Giurgiu 3.3
Galaţi 3.9
Dolj 0.3
Dâmboviţa 3.8
Covasna 2.6
Constanţa 4.2
Cluj 1.7
Călăraşi 2.7
Caraş-S. 4.5
Buzău 2.9
Brăila 5.4
Braşov 2.0
Botoşani 3.7
Bistriţa-N. 4.4
Bihor 6.2
Bacău 2.3
Argeş 4.4
Arad 4.6
Alba 2.2
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0

Fig. 112. Mortinatalitatea pe județe, în România, în anul 2016

În ceea ce priveşte analiza pe medii, rata de mortinatalitate crește uşor în 2016 comparativ
cu 2015 în mediul urban şi scade în mediul rural (tabel 25, fig. 114). Această tendinţă de scădere
poate fi datorată politicilor Ministerului Sănătății privind mama şi copilul, precum şi dezvoltării
mijloacelor care permit mamelor să aibă acces la informaţii privind sănătatea mamei şi a copilului.
Analiza pe gen arată că rata de mortinatalitate crește uşor în 2016 comparativ cu 2015
pentru genul masculin, şi scade puțin la genul feminin (tabel 25, fig. 113).
Specialiştii din domeniu susţin că nivelul înalt al mortinatalității este direct determinat de
starea sănătăţii femeii. Astfel, starea de sănătate a femeii gravide, condiţionată de alimentaţie
insuficientă, utilizare de alcool, tutun sau droguri, sporeşte riscul pentru viaţa şi sănătatea copilului
nenăscut.

82
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Tabel 25. Evoluția mortinatalității pe gen și medii în România, în perioada 2006-2015 (la %o născuți morți + născuți vii)
Total Urban Rural Masculin Feminin
Anul
cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici
2007 1009 4,7 498 4,3 511 5,2 546 4,9 463 4,4
2008 993 4,5 468 3,8 525 5,2 541 4,7 452 4,2
2009 969 4,3 474 3,9 495 4,9 526 4,6 443 4,1
2010 856 4,0 420 3,6 436 4,6 463 4,2 393 3,8
2011 811 4,1 363 3,4 448 5,0 416 4,1 395 4,1
2012 779 3,9 348 3,2 431 4,6 445 4,3 334 3,4
2013 771 3,6 325 2,7 446 4,6 410 3,7 361 3,5
2014 782 3,8 373 3,4 409 4,4 416 4,0 366 3,7
2015 737 3,7 340 3,1 397 4,4 380 3,7 357 3,7
2016 734 3,6 365 3,3 369 4,0 399 3,8 335 3,4

În fig. 113 și fig. 114 se observă tendința de scădere a mortinatalității pe gen și medii.
Mortinatalitatea este mai mare la genul masculin față de cel feminin, și mai mică în mediul urban
față de rural.

Fig. 113 Mortinatalitatea pe gen în România, în perioada 2007-2016

Fig. 114 Mortinatalitatea pe medii în România, în perioada 2007-2016

83
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.7.6. Mortalitatea copiilor 1-4 ani

Mortalitatea copiilor în vârstă de 1-4 ani reprezintă numărul de decese din perioada 1-4 ani,
raportat la populația de aceeași vârstă. Este un indicator studiat de Organizația Mondială a Sănătății,
care se referă la sănătatea copiilor mici, influenţat în cea mai mare măsură de îngrijirile mamei, dar
şi de supravegherea copilului mic de către personalul sanitar. Rata deceselor copiilor 1–4 ani s-a
îmbunătăţit în perioada 2007-2016, dar este încă mare, de 32,6%ooo copii 1-4 ani în anul 2016 față de
la 52,0%o00 copii 1-4 ani, valoare înregistrată în 2007 (fig. 115).

Fig. 115 Evoluția mortalității copiilor 1-4 ani în România, în perioada 2007-2016

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii 1-4 ani, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu
cea mai mică rată a mortalităţii 1-4 ani în 2016 a fost Bistrița-Năsăud (14,5%ooo copii 1-4 ani), rate
mici s-au înregistrat și în Cluj (14,8%ooo copii 1-4 ani), Buzău (18,6%ooo copii 1-4 ani), Suceava
(19,9%ooo copii 1-4 ani), Vrancea (20,1%ooo copii 1-4 ani). Rata cea mai mare a mortalităţii 1-4 ani a
fost înregistrată în județul Teleorman (94,4%ooo copii 1-4 ani), rate mari au fost înregistrate și în
Giurgiu (80,2%ooo copii 1-4 ani), Sălaj (67,9%ooo copii 1-4 ani), Călărași (50,6%ooo copii 1-4 ani), Caraș-
Severin (50,4%ooo copii 1-4 ani). În 24 de județe valorile mortalităţii 1-4 ani au fost peste media pe
România (32,6%ooo copii 1-4 ani), iar 18 județe au avut valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii 1-4 ani în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale mortalităţii 1-4 ani în județele: Giurgiu - cu 60,7, de la 19,6%ooo copii 1-4 ani la
80,2%ooo copii 1-4 ani, Teleorman - cu 51,9, de la 42,5%ooo copii 1-4 ani la 94,4%ooo copii 1-4 ani,
Covasna - cu 32,2, de la 10,6%ooo copii 1-4 ani la 42,8%ooo copii 1-4 ani. Cele mai mari scăderi ale ratei
mortalităţii 1-4 ani au fost în Vâlcea - cu 38,0, de la 70,3%ooo copii 1-4 ani la 32,4%ooo copii 1-4 ani,
Maramureș - cu 36,2, de la 56,9%ooo copii 1-4 ani la 20,7%ooo copii 1-4 ani, Bistrița-Năsăud - cu 28,8,
de la 43,3%ooo copii 1-4 ani la 14,5%ooo copii 1-4 ani. Creșteri ale ratei mortalităţii 1-4 ani în 2016 față
de 2015 au fost în 18 județe, într-un județ rata a rămas constantă și în 23 județe a scăzut.

84
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.116 Mortalitatea copiilor 1–4 ani în România, în anul 2016

Dinamica mortalității copiilor în vârstă de 1 - 4 ani, pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari
rate ale mortalității 1 - 4 ani sunt conform graficului de mai jos regiunile: Sud-Muntenia, Vest și S-V-
Oltenia. Cele mai mici rate se înregistrează în Regiunea București - Ilfov.

Fig.117 Dinamica mortalității 1-4 ani pe regiuni, în România, în anul 2016

85
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dinamica mortalității 1 – 4 ani pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale
mortalității sunt conform graficului macroregiunea patru (Reg. Sud-Vest-Oltenia; Reg. Vest). Cele mai
mici rate se înregistrează în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru).

Fig. 118 Dinamica mortalității 1-4 ani pe macroregiuni, în România, în anul 2016

Dinamica mortalității 1 - 4 ani pe medii. Pe medii, mortalitatea copiilor 1 - 4 ani este mult
mai mai mare în mediul rural, decât în mediul urban. În rural, mortalitatea primei copilării (1 - 4 ani)
scade de la 64,0%o00 în 2007 la 38,7%o00 în 2016. În urban, mortalitatea primei copilării (1 - 4 ani)
scade de la 41,0%o00 în 2007 la 27,4%o00 în 2016.

Fig. 119 Mortalitatea 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani, pe medii, în România, în perioada 2007-2016

Mortalitatea copiilor 1 - 4 ani în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, din cauza
condițiilor de viață uneori precare, a nivelului mai scăzut de educaţie şi cunoştinte despre sănătatea
copilului, ale părinţilor din mediul rural, dar și datorită accesului mai redus la servicii de sănătate.
Dinamica mortalității 1 - 4 ani pe gen. Mortalitatea copiilor 1-4 ani la genul masculin
prezintă un nivel mai înalt decât la genul feminin, constituie o temă importantă de studiu pentru
specialiști. La genul masculin scade de la 58,3%o00 în 2007,la 34,2%o00 în 2016. La genul feminin scade
de la 45,3%o00 în 2007 la 30,9%o00 în 2016.

86
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 120 Mortalitatea 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani pe gen, în România, în perioada 2007-2016

Fig. 121 Mortalitatea copiilor 1–4 ani pe primele cauze de deces, în România, în perioada 2007-2016

Urmărind ratele de mortalitate specifică la copii de vârstă 1-4 ani pe cauze de deces, se
constată că sunt în scădere în 2016 comparativ cu 2007 și ele respectă structura ponderilor pe cauze,
astfel, primul loc fiind ocupat de leziuni traumatice, care scad de la 16,1%o00 în 2007 la 10,9%o00 în
2016, rată mai mare față de cea înregistrată în 2012 (9,5%o00) și 2014 (9,8%o00). Urmează bolile
aparatului respirator, tumorile, anomaliile congenitale, bolile sistemului nervos, toate având valori
mult mai scăzute comparativ cu 2007 (tabel 26, fig. 121). În anii 2010 și 2014 diferențele dintre
valoarea ratei mortalității prin leziuni traumatice și prin afecțiuni respiratorii (care sunt decese
evitabile) sunt foarte mici, iar în anul 2012, cea mai mare valoare a ratei mortalității este prin
afecțiuni respiratorii.

Tabel 26. Mortalitatea copiilor 1–4 ani, pe primele cauze de deces, în România, în perioada 2007–2016
- la 100.000 copii de vârstă 1-4 ani -
Cauze deces 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Leziunile traumatice 16,1 15,2 14,9 13,4 14,7 9,5 12,2 9,8 11,6 10,9
Boli aparat respirator 12,3 12,3 9,3 13,3 11,5 10,6 8,2 9,3 8,2 8,0
Anomalii congenitale 8,4 5,6 6,7 4,9 5,7 5,2 3,5 3,6 3,0 3,8
Tumori 6,6 6,4 5,2 5,2 4,0 3,5 3,6 3,4 4,0 2,7
Boli sistem nervos 4,0 3,8 2,8 4,3 3,8 2,1 2,8 2,7 3,1 2,1

87
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.7.7. Mortalitatea maternă

Decesul matern este decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42 zile de la
terminarea sa (oricare ar fi durata sau localizarea sarcinii, prin orice cauză determinată sau agravată
de sarcină sau de îngrijirile pe care aceasta le-a solicitat) şi 30 de zile post-abortum.
Mortalitatea maternă, calculată ca raport al numărului de decese prin complicaţii ale sarcinii, naşterii
şi lăuziei (avort + risc obstetrical direct) la 1000 născuţi vii ,scade, ajungând în 2016 la valoarea de
0,08 la 1000 născuți vii (fig. 122).

Fig. 122 Mortalitate maternă prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei în România, în perioada 2007-2016

Rata mortalităţii materne în anul 2016 a fost de 0,08 la 1000 născuţi vii, mai mică decât cea
din 2007, care avea valoarea de 0,15%o născuţi vii. Valori crescute înregistrate în intervalul 2007-
2016, au fost în anul 2009 (0,21%o născuţi vii), în 2010 (0,24%o născuţi vii) și în 2011 (0,26%o născuţi
vii), înregistrând valori diferite pe cele două componente: risc obstetrical-cauze directe şi avort (fig.
123).

0.30
0.25
0.24

0.2
0.21

0.25
0.2
la 1000 născuți vii

0.2

0.20
0.15

0.13

0.13
0.13

0.12
0.11

0.15
0.1
0.1

0.1

0.1
0.1

0.08
0.1

0.1

0.10
0.05
0.05

0.04

0.04

0.03

0.03
0.03

0.02
0.01

0.05
0.00

0.00
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
mortalitatea maternă mortalitate risc obst. mortalitate avort

Fig. 123 Mortalitatea maternă în România, în perioada 2007 -2016

Începând cu anul 2009, cauzele indirecte de decese materne (risc obstetrical indirect şi cauze
colaterale), se codifică cu codurile de la O95 la O99, exceptând cauzele colaterale, adică leziunile
traumatice şi otrăvirile. Astfel se permite identificarea deceselor materne prin risc obstetrical
indirect, care, până în 2009, se codificau la codul de boală respectiv (tabel 27).

88
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Tabel 27. Decesele materne pe cauze, în România, în perioada 2007-2016


Cod ICD10 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Decese prin avort
O00-O08 11 9 8 11 6 3 6 6 5 0
Decese prin risc obstetrical direct
O10-O16 5 1 3 8 7 1 4 3 6 3
O20-O29 2 2 2
O30-O48 4 5 3 2 3 4 2 2 1
O60-O75 6 6 4 6 7 1 6 2 3 3
O85-O92 7 7 13 4 6 5 2 4 3 2
Decese prin risc obstetrical indirect
O95-O99 16 18 21 9 7 7 9 7
TOTAL 33 30 47 51 50 23 27 24 27 17
Legendă cod ICD10:
O00 - O08 Sarcină terminată prin avort, O10 - O16 Edem, proteinurie și hipertensiune în cursul sarcinii, nașterii și lăuziei
O20 - O29 Alte tulburări materne legate în mod predominant de sarcină; O30 - O48 Îngrijiri acordate mamei legate de făt, cavitatea amniotică și eventuale
distocii; O60 - O75 Complicațiile travaliului și nașterii; O85 - O92 Complicațiile legate în principal de lăuzie; O95 - O99 Alte afecțiuni obstetricale,
neclasificate altundeva

Fig. 124 Mortalitatea maternă în țările Uniunii Europene, în anul 2015 Sursa: (H.F.A. ianuarie 2018)

Deşi, în conformitate cu definiţiile OMS în vigoare, decesele prin risc obstetrical direct, risc
obstetrical indirect şi cele prin avort se includ în calculul mortalităţii materne, nu toate ţările includ şi
decesele prin risc indirect în calculul mortalităţii materne. De aceea, comparaţiile cu celelalte ţări pot
să fie distorsionate.
Pe plan european, deţinem o rată mare de mortalitate maternă (fig. 124). Cele mai mari rate
se înregistrează în Republica Moldova, Islanda, Federația Rusă, Ucraina. Ungaria și România au
aceeași rată a deceselor materne (0,14), urmată de Bulgaria (0,12) și Regiunea Europa (0,11). UE
(0,05) înregistrează valori mici comparativ cu România. Valorile cele mai mici se înregistrează în
Malta, Norvegia, Suedia, Italia etc.
Mortalitatea maternă pe medii are același trend descendent pe medii, atât pentru rural cât
și pentru urban. În perioada 2009-2011 s-a înregistrat un vârf, ca la totalul pe țară.

89
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Tabel 28. și fig. 125 Decesele și mortalitatea maternă pe medii în România, în perioada 2007-2016
- la 1000 născuți vii -
Decese materne Mortalitatea maternă
0.40
Anul

0.31

0.30
Total Urban Rural Total Urban Rural

2007 33 13 20 0.15 0.11 0.20

0.22

0.22
0.21
0.20
2008 30 15 15 0.14 0.12 0.15

0.19

0.17
0.17
0.20

0.15
2009 47 25 22 0.21 0.21 0.22

0.14

0.13
0.12
0.11

0.11
0.11

0.11
2010 51 22 29 0.24 0.19 0.31

0.09
0.09

0.06
2011 50 23 27 0.25 0.22 0.30
2012 23 10 13 0.11 0.09 0.14
2013 27 11 16 0.13 0.09 0.17
0.00
2014 24 14 10 0.12 0.13 0.11 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2015 27 12 15 0.13 0.11 0.17
0.08 0.06 0.11 urban rural
2016 17 7 10

1.7.8. Natalitatea, mortalitatea și sporul natural

Așa cum se vede în graficul de mai jos (fig. 126) există o strânsă corelație între natalitate,
mortalitate și spor natural. Unul dintre factorii care influenţează semnificativ indicatorul natalităţii
este migraţia populaţiei şi, în special, a celor în vârstă aptă de muncă. Pe parcursul ultimilor 10 ani,
numărul persoanelor de 15 ani şi peste, aflate la lucru sau în căutare de lucru în străinătate, și care
are o tendinţă semnificativă de creştere.

Fig. 126 Natalitatea, mortalitatea și sporul natural al populației, în România, în perioada 2007-2016

Astfel, putem concluziona că, scăderea drastică a natalităţii precum şi migraţia masivă
generează sporul negativ al populaţiei şi îmbătrânirea demografică. Una din consecinţele acestei
situaţii va fi micşorarea populaţiei apte de muncă şi îmbătrânirea forţei de muncă din ţară, ceea ce
va influenţa raportul dintre populaţia activă şi cea inactivă şi creşterea nevoilor de servicii de
sănătate, cu efecte asupra sistemului de sănătate şi societății în ansamblu.
În acest context semnalăm că este necesară elaborarea unor strategii la nivel naţional, care
ar putea asigura încurajarea creşterii natalităţii.
Graficul de mai sus arată o ușoară îmbunătățire a ratelor pentru anul 2016, comparativ cu
2015: scade ușor mortalitatea, crește ușor natalitatea și se îmbunătățește sporul natural.
90
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1.7.9. Mortalitatea evitabilă


Decesele evitabile sunt definite ca fiind decese premature, decese înainte de împlinirea
vârstei de 75 ani, care pot fi clasificate în conceptele de decese influențabile prin îngrijiri medicale
(amenable) și decese prevenibile prin prevenție (preventable), și care se bazează pe ideea că
anumite cazuri de deces (pentru grupe de vârstă și boli specifice potrivit Clasificării Internaționale a
Maladiilor) ar fi putut fi influențate favorabil sau evitate prin activitățile sistemului de sănătate. Un
deces influențabil (amenable) este acel deces care ar fi putut fi evitat prin acordarea unor îngrijiri
medicale optime.
Conform fig. 127 cele mai frecvente decese influențabile (amenable), în 2016, sunt prin
boala ischemică a inimii (30%), urmate de boli cerebro-vasculare (22%) și boala hipertensivă (13,0).

Tumoră malignă Tumora malignă


sân colon și rect
4% 7%
Boala ischemică a Pneumonia
inimii 7%
30%
Boala hipertensivă
13%

Boli cerebro-
Alte
vasculare
17%
22%

Fig.127 Mortalitatea influențabilă în România, în anul 2016

Comparând decesele influențabile (amenable) - pe total 2016 (53488) față de 2015 (54217),
- gen masculin 2016 (32292) față de 2015 (32723), - gen feminin 2016 (21196) față de 2015 (21494),
- mediul urban 2016 (27274) față de 2015 (27596) și - mediul rural 2016 (26214) față de 2015
(26621) putem constata că la toate categoriile (total, gen și medii), decesele influențabile sunt mai
puține ca număr în 2016, față de 2015. Repartiția acestor decese influențabile pe gen și mediu ne
arată un număr și o pondere mult mai mare pentru genul masculin față de cel feminin, și mai mare
ca număr și pondere pentru mediul urban comparativ cu mediul rural.

Tabel 29 Decese influențabile (amenable) pe anumite boli în România, în anul 2016


Nr. Număr decese % din total decese
Denumire boală
crt. influențabile influențabile
1 Total decese influențabile 53488 100.0
2 Boala ischemică a inimii 16178 30.2
3 Boli cerebro-vasculare 11813 22.1
4 Boala hipertensivă 6952 13.0
5 Pneumonia 3641 6.8
6 Tumora malignă a colonului și rectului 3511 6.6
7 Tumoră malignă sân 2312 4.3
8 Alte afecțiuni 9081 17.0

Decesele influențabile (sensibile la îngrijirea medicală) sunt mai scăzute ca număr și pondere
comparativ cu cele prevenibile (sensibile la promovarea sănătății), pentru total, masculin, urban și
rural, iar pentru genul feminin sunt mai scăzute decesele prevenibile în cei doi ani comparați.

91
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Decesul prevenibil (preventable) include decesele ce ar fi putut fi evitate prin intervenții de


sănătate publică, dar și prin politici publice care să asigure intervenția asupra unor factori
determinanți precum stilul de viață, factorii social sau de mediu.
Conform fig. nr. 128 cele mai frecvente decese evitabile (preventable), în 2016, sunt prin
boala ischemică a inimii (26%), urmate de tumoră malignă a traheei, bronhiilor și pulmonului (12,3%)
și boli legate de consumul de acool, excluzând cauzele externe.

Fig.128 Mortalitatea prevenibilă în România, în anul 2016

Comparând decesele prevenibile (preventable) - pe total 2016 (63166) față de 2015


(63494), - gen masculin 2016 (43207) față de 2015 (43449), - gen feminin 2016 (19959) față de 2015
(20045), - mediul urban 2016 (32683) față de 2015 (32871) și - mediul rural 2016 (30483) față de
2015 (30623), putem constata că la toate categoriile (total, gen și medii), decesele evitabile sunt mai
puține ca număr în 2016, față de 2015. Repartiția acestor decese prevenibile pe gen și mediu ne
arată un număr și o pondere mult mai mare pentru genul masculin față de cel feminin, și mai mare
ca număr și pondere pentru mediul urban comparativ cu mediul rural.

Tabel 30 Decese prevenibile (preventable) pe anumite boli, în România, în anul 2016


Nr. Număr decese % din total decese
Denumire boală
crt. evitabile evitabile
1 Total decese evitabile 63166 100.0
2 Boala ischemică a inimii 16178 25.6
3 Tumora malignă a traheei, bronhiilor și pulmonului 7772 12.3
Boli legate de consumul de alcool,
4 7400 11.7
excluzând cauzele externe
5 Accidente 7183 11.4
6 Tumora malignă a colonului și rectului 3511 5.6
7 Tumoră malignă sân 2312 3.7
8 Suicidul și leziuni auto-provocate 2290 3.6
9 Alte afecțiuni 16520 26.2

92
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2. INDICATORI DE MORBIDITATE

2.1. MORBIDITATEA

Morbiditatea reprezintă totalitatea îmbolnăvirilor cunoscute la un moment dat, sau într-o


anumită perioadă, în cadrul unei populații dintr -un teritoriu bine delimitat, fie că
acestea au fost depistate în perioada respectivă, la data îmbolnăvirii sau ulterior (chiar și
la decese), sau depistarea a fost efectuată într-o perioadă anterioară dar boala există și în perioada
prezentă și fie că îmbolnăvirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu în perioada la care ne referim.
Morbiditatea este influențată de totalitatea determinanților sănătății, ce conduc la creşterea valorii
indicilor de morbiditate şi implicit a valorii indicilor de mortalitate.
Morbiditatea generală se exprimă prin 2 indicatori:
- Incidența;
- prevalența.
Incidența sau frecvența cazurilor noi de boală, cuprinde îmbolnăvirile depistate într-o
anumită populație și pe o perioadă de timp bine definită. Evenimentul studiat este cazul nou de
boală. Rata de incidență se utilizează cu precădere în studiul morbidității prin boli acute.
Prevalența morbidității (frecvența globală) cuprinde totalitatea bolilor care există într-o
populație, fie la un anumit moment critic - ultima zi a trimestrului, semestrului, 9 luni, an, fie într-o
anumită perioadă - trimestru, semestru, 9 luni, an. Prevalența se referă la toate îmbolnăvirile
existente, indiferent de data depistării, și se studiază la bolile cronice de lungă durată.
Incidența se referă la apariția bolii, în timp ce prevalența se referă la prezența bolii și măsoară
ponderea sau povara acesteia în populație.
Morbiditatea înaltă influențează nu numai speranța de viață la naştere, însă în ultimii ani, în
literatura de specialitate din domeniul sănătății publice, tot mai frecvent se menționează analiza
calității vieții membrilor unei comunități şi nu doar enumerarea numărului de ani trăiți.

2.1.1. MORBIDITATEA GENERALĂ


(cazuri noi de boli înregistrate de cabinetele medicilor de familie)

Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire în perioada 2007-2016 variază între 14.286.645 în


2007 şi 14.624.007 în 2016. Cea mai mare valoare a intervalului este de 16.232.615 în 2011 și cea
mai mică 14.286.645 în 2007. Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire a crescut în anul 2016
comparativ cu anul 2007 cu 2,4% (337.362 cazuri noi de boală), pentru ceilalți ani ai intervalului
observându-se o oscilare a procesului.
Rata de morbiditate generală sau incidența generală a oscilat între 68412,9 cazuri noi la
100000 locuitori în 2007 (cea mai mică rată) şi 80568,3 în anul 2011 (cea mai mare rată), în 2016 rata
are valoarea de 74208,9.
Conform graficului nr.130 și tabelului nr.32 cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire sunt
prin boli ale aparatului respirator, în toată perioada studiată, urmate de boli ale aparatului digestiv,
apoi de boli ale sistemului osteo-muscular.

93
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 130 Morbiditatea generală pe principalele clase de boli în România, în perioada 2007-2016

Tabel 31 Morbiditatea generală pe principalele clase de boli în România, în perioada 2007-2016


2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Boli infecţioase și parazitare 3293.4 3156.4 3057.4 2876.3 3030.8 3025.7 2762.9 2714.5 2640.7 2687.9
Boli aparat circulator 3725.1 3707.7 4059.0 4369.4 4491.3 4736.4 4305.1 4757.7 4756.7 4365.1
Boli aparat respirator 29850.7 29788.8 34764.6 33935.3 34146.9 31525.9 30589.8 28095.2 29213.9 28090.4
Boli aparat digestiv 6701.3 7127.9 7166.2 8121.5 8115.5 8192.2 8057.2 7857.2 8386.8 8598.9
Boli organe genito-urinare 4571.8 4725.3 4800.1 5302.0 5288.9 5506.2 5216.3 5178.8 5004.0 4956.1
Boli piele, ţesut subcutanat 3216.6 3177.2 3279.4 4044.4 4261.2 4628.3 4097.4 3897.0 3958.1 4043.8
Boli sistem osteo-muscular 5643.2 5858.5 6172.7 6726.3 6787.7 6868.1 6470.0 6539.7 6599.1 6487.3

Evoluția cazurilor noi de îmbolnăvire pe gen. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe gen
putem spune că, în timp ce pentru genul feminin cresc de la 7.255.970 cazuri (67728,1%ooo femei) în
2007 la 8.324.185 cazuri (82595,5%ooo femei) în 2016, pentru genul masculin scad de la 7.030.675
cazuri (69134,3 %ooo bărbați) în 2007 la 6.299.822 cazuri (65430,5 %ooo bărbați) în 2016.
Evoluția cazurilor noi de îmbolnăvire pe medii. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe medii
putem spune că, în timp ce pentru mediul urban scad de la 8.405.139 cazuri (73372,1%ooo locuitori)
în 2007 la 8.310.706 cazuri (78509,1 %ooo locuitori) în 2016, pentru mediul rural cresc de la 5.881.506
cazuri (62386,8%ooo locuitori) în 2007 la 6.313.301 cazuri (69218,2%ooo locuitori) în 2016 (fig.131).

95000 Total

87500 Masculin

80000
la 100000 loc.

Feminin

72500 Urban

65000
Rural
57500

50000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 131 Dinamica incidenței pe total, medii și sexe, în România, în perioada 2007-2016

Structura pe clase de boli în anul 2016 comparativ cu anul 2007, păstrează aceeași ordine
pentru clasele de boli, și anume, bolile aparatului respirator (reprezentând 37,9% din numărul total
al îmbolnăvirilor în 2016 și 43,6% în 2007), urmate de bolile aparatului digestiv, bolile sistemului
nervos, bolile sistemului osteo-muscular, boli aparat genito-urinar etc. (fig. 132 și 133).

94
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 132 Structura morbidității generale (cazuri noi) pe Fig. 133 Structura morbidității generale (cazuri noi) pe
clase de boli, în România, în anul 2007 clase de boli, în România, în anul 2016

La nivelul cabinetelor medicilor de familie se ţin în evidenţă bolile cronice conform


reglementărilor legislative în vigoare. Redăm în tabelul următor (tabelul 33).

Tabel 32 Rate specifice prin boli cu alură de cronicitate, în evidenţa cabinetelor medicilor de familie, România în anul 2016
– la 100000 locuitori –
Boala hipertensivă 12725,0
Cardiopatia ischemică 5966,8
Diabetul zaharat 4012,3
Bolile pulmonare cronice obstructive 2082,7
Bolile cerebro-vasculare 1717,1
Boala ulceroasă 1526,0
Ciroza hepatică 1526,7
Calculoza renală 864,9
Anemia 910,3
Guşa 904,1
Epilepsia 609,3
Nefritele 329,1
Cordul pulmonar cronic 208,8

Evidenţa bolnavilor cronici la nivelul cabinetelor medicilor de familie este mult sub cea reală,
datorită necomunicării informaţiilor de către medicii de familie (doar aproximativ 80% din medicii de
familie raportează date privind incidența și prevalența). Astfel numărul persoanelor bolnave
raportate în 2016 încă este mai mic decât cel identificat activ prin ancheta din anul 1997.

Tabel 33 Boli cu caracter de cronicitate


Număr bolnavi
Boala În evidenţa medicilor de familie
Ancheta medicală
(2016)
Boala hipertensivă 3028000 2507653
Cardiopatia ischemică 2828000 1175858
Bolile cerebro-vasculare 422000 338372
Diabetul zaharat 575000 790676
Bolile pulmonare cronice obstructive 856000 410429
Boala ulceroasă 572000 300727
Bolile renale 459000 64859

95
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2.1.2. PRINCIPALELE CAUZE DE MORBIDITATE

2.1.2.1. Diabetul

Numărul cazurilor noi de diabet zaharat, depistate la nivelul cabinetelor de nutriție și boli
metabolice în perioada 2007-2016 a scăzut de la 84591 cazuri (în 2007) la 77339 cazuri (în 2016),
determinând o incidență prin diabet zaharat de 405,1%ooo locuitori în 2007 și de 392,6%ooo locuitori
în 2016 (fig. 134). Perioada 2007-2016 are un trend descendent, oscilează de la un an la altul, însă
conform graficului de mai jos, începând din 2012 până în 2016, se înregistează o creștere
permanentă a ratei incidenței.
Incidența prin diabet zaharat a avut un vârf de creștere în 2008, și anume, au fost depistate
95756 cazuri noi, cu o rată 466,2%ooo locuitori, reprezentând perioada în care a fost făcută evaluarea
stării de sănătate a populație, după care a urmat o ușoară scădere, ajungând în 2012 la 63739 cazuri
noi (317,7%ooo locuitori) reprezentând cea mai mică valoare a incidenței diabetului zaharat în
perioada studiată.

Fig. 134 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi-total la 100000 loc.) în România, în perioada 2007–2016

Harta 24 Incidența prin diabet zaharat, în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

96
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta nr. 24 evidențiază faptul că România (cu o rată de 394%ooo locuitori) se situează sub
nivelul mediei pentru Europa (581%ooo locuitori). Rate mari ale incidenței se înregistrează în Slovenia,
Finlanda, Marea Britanie, iar rate mici în Rusia, Ucraina, Republica Moldova și Germania.
Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice distribuția în profil teritorial a
cazurilor noi de diabet zaharat, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a
incidenței în 2016 a fost Giurgiu (73.6 %ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Alba (167,3%ooo
locuitori), Bacău (177,0%ooo locuitori), Olt (209,2%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud (224,8%ooo locuitori).
Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Hunedoara (1014,5%ooo locuitori ), rate
mari au fost înregistrte și în Bihor (607,8%ooo locuitori), Mun. București (597,0%ooo locuitori),
Teleorman (555,6%ooo locuitori), Caraș-Severin (545,4%ooo locuitori). În 14 județe rata incidenței a
fost peste media pe România (392,5%ooo locuitori), iar în 28 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin diabet zaharat în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin diabet zaharat în județele: Hunedoara - cu 368,2, de
la 646,3%ooo locuitori la 1014,5%ooo locuitori, Bihor - cu 144,7, de la 463,1%ooo locuitori la 607,8%ooo
locuitori, Mun. București - cu 90,2, de la 506,8%ooo locuitori la 597,0%ooo locuitori. Cele mai mari
scăderi ale ratei incidenței prin diabet zaharat au fost în Neamț - cu 278,6, de la 666,9%ooo locuitori la
388,4%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud - cu 221,9, de la 446,7%ooo locuitori la 224,8%ooo locuitori,
Harghita - cu 86,4, de la 351,8%ooo locuitori la 265,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței în 2016
față de 2015 au fost în 27 județe și în 15 județe Incidența a scăzut.

Harta 25. Incidența prin diabet în România, în anul 2016

Incidența prin diabet în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de diabet zaharat
raportate de cabinetele de nutriție și boli metabolice în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea
București-Ilfov, cu o incidență de 543,2%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de
521,7%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri noi de diabet zaharat s-au raportat în Regiunea Nord –
Est, 289,2%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est, 350,1%ooo locuitori.

97
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 135 Dinamica incidenței prin diabet zaharat pe regiuni, în România în anul 2016

Incidența prin diabet în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de diabet
zaharat în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea trei (Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea
București-Ilfov).
Cele mai puține cazuri noi de diabet zaharat în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu
(Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).

Fig. 136 Dinamica incidenței prin diabet zaharat, pe macroregiuni, în România, în anul 2016

500.0
430.3
392.5
400.0 348.5

300.0

200.0

100.0

0.0
total urban rural

Fig.137 Incidența prin diabet zaharat, total țară și medii, în anul 2016

Incidența prin diabet zaharat, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul urban
(430,3%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (348,5%ooo locuitori) și față de media pe total țară
(392,5%ooo locuitori).

98
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.138 Incidența prin diabet zaharat, total țară și gen, în anul 2016

Incidența prin diabet zaharat, în anul 2016, pe gen, este mai mare pentru genul masculin
(397,3%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (387,9%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (392,5%ooo locuitori).
Analiza în dinamică a incidenţei diabetului zaharat la copii urmează un trend ascendent,
ajungând la valori ale incidenței specifice pe grupe de vârstă astfel: 8,8%ooo copiii 0-14 ani în 2007,
7,9%ooo copiii 0-14 ani în 2009 (cea mai mică valoare a ratei incidenței prin diabet zaharat în perioada
2007-2016) şi de 18,8%ooo copiii 0-14 ani în anul 2016 (fig. 139), mai mult decât dublu față de 2007.

Fig. 139 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi la-copii 0-14 ani, la %ooo copii 0-14 ani) în România, în perioada 2007-
2016

Fig. 140 Prevalența prin diabet zaharat în România, în perioada 2007-2016

Numărul cazurilor de diabet zaharat în evidenţa cabinetelor de diabet, nutriţie şi boli


metabolice creşte an de an, de la 574.196 (determinând o prevalență de 2749,6 la 100000 locuitori)

99
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

în 2007 la un număr de 1.018.849 (5170,1 la 100000 locuitori) în 2016 (fig. 140). În profil teritorial,
cazurile de diabet zaharat nu sunt uniform distribuite. Cele mai mari, respectiv cele mai mici rate de
bolnavi în evidenţă în anul 2016 se constată în judeţele nominalizate în tabelul 34:

Tabel 34 Prevalența diabetului zaharat în evidenţă (la 100000 locuitori), în România, în anul 2016
Judeţe cu rate mai mari la 100000 locuitori Judeţe cu rate mai mici la 100000 locuitori
Municipiul București 7599,5 Giurgiu 1894,9
Timiș 7185,7 Călărași 2763,1
Hunedoara 6933,4 Ialomița 3067,0
Dolj 6654,4 Mehedinți 3077,3
Arad 6518,8 Bistrița-Năsăud 3169,8
Sibiu 6322,2 Ilfov 3187,8
Sălaj 6265,6 Olt 3200,9
Buzău 6137,1 Covasna 3279,3
Satu-Mare 6124,1 Brăila 3661,7
Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice distribuția în profil teritorial a
cazurilor de diabet zaharat în evidență, în anul 2016, nu este uniformă.

Harta 26 Prevalența prin diabet în România în anul 2016

Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2016 a fost Giurgiu (1894.9%ooo locuitori), rate
mici s-au înregistrat și în Călărași (2763,1%ooo locuitori), Ialomița (3067,0%ooo locuitori), Mehedinți
(3077,2%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud (3169,8%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost
înregistrată în Mun. București (7599,5%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Timiș
(7185,7%ooo locuitori), Hunedoara (6933,4%ooo locuitori), Dolj (6654,4%ooo locuitori), Arad
(6518,8%ooo locuitori). În 19 județe rata prevalenței prin diabet zaharat a fost peste media pe
România (5170,1%ooo locuitori), iar în 23 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin diabet zaharat în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin diabet zaharat în județele: Constanța - cu 936,4,
de la 4798,5%ooo locuitori la 5734,9%ooo locuitori, Brașov - cu 488,1, de la 5015,4%ooo locuitori la
5503,5%ooo locuitori, Bihor - cu 468,6, de la 5503,2%ooo locuitori la 5971,8 %ooo locuitori. Cele mai
mari scăderi ale ratei prevalenței prin diabet zaharat au fost în Cluj - cu 1048,2, de la 5242,4%ooo
locuitori la 4194,2%ooo locuitori, Mun. București - cu 355,5, de la 7955,0%ooo locuitori la 7599,5%ooo
locuitori, Hunedoara - cu 263,3, de la 7196,7%ooo locuitori la 6933,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 35 județe și în 7 județe au fost scăderi.

100
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 27 Prevalența prin diabet în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

Deși cazurile de diabet zaharat rămași în evidență au crescut mult și în România, comparativ
cu Europa și UE, avem o prevalență sub valorile înregistrate în cele două zone (harta 27).
Prevalența prin diabet zaharat, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul urban
(6112,7%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (4076,2%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (5170,1%ooo locuitori).

7000.0
6112.7
6000.0 5170.1
5000.0
4076.2
4000.0
3000.0
2000.0
1000.0
0.0
total urban rural

Fig.141 Prevalența prin diabet zaharat, total țară și medii, în anul 2016

6000.0 5453.1
5170.1
4899.7
5000.0

4000.0

3000.0

2000.0

1000.0

0.0
total masculin feminin

Fig.142 Prevalența prin diabet zaharat, total țară și gen, în anul 2016

101
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Prevalența prin diabet zaharat, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul
masculin (5453,1%ooo %ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (4899,7%ooo locuitori) și față de
media pe total țară (5170,1%ooo locuitori).

100 94.9
85.1
la 100000 copii 0-14 ani 80 74.1 74.2
66.4 67.8
63.4 63.5 63.2
56.7
60

40

20

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 143 Prevalența prin diabet zaharat (rămași în evidență copii 0-14 ani la 100000 copii 0-14 ani) în România,
în perioada 2007-2016

Analiza în dinamică a prevalenței diabetului zaharat la copii 0-14 ani urmează același trend
ascendent, ajungând la valori ale prevalenței specifice pe grupe de vârstă astfel: 63,4%ooo copiii 0-
14 ani în 2007, crește continuu până în 2011, apoi scade în 2012 și ajunge la cea mai mică valoare a
intervalului în 2013 (56,7%ooo copiii 0-14 ani), după care crește continuu, la valoarea ratei de
94,9%ooo copiii 0-14 ani în anul 2016 (fig. 143), mai mult cu 31,5%ooo față de 2007.

2.1.2.2. Cancerul

Incidența prin cancer


Numărul cazurilor noi de cancer raportate de către cabinetele de oncologie în perioada
2007-2016 a crescut de la 59895 (an 2007) la 60710 (an 2016), incidența cazurilor de cancer în
aceeaşi perioadă variind între 286,8%ooo locuitori în 2007 şi 308,1%ooo locuitori în 2016 (fig. 142). În
acestă perioadă valorile incidenței prin cancer oscilează ușor, cea mai mică valoare înregistrându-se
în 2011 (57117 cazuri și rata incidenței 283,5%ooo locuitori), iar cea mai mare valoare a ratei și a
numărului de cazuri înregistrându-se în 2014 (65793 cazuri și rata incidenței 330,3%ooo locuitori).

400
330.3
305.1 311.3 308.1
286.8 294.9 298.0 291.6 283.5 292.3
300

200

100

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 144 Incidența prin cancer în România, în perioada 2007-2016

102
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Prognoza privind incidența prin cancer până în anul 2025 arată tendința de creștere continuă
a cazurilor noi de cancer, ajungând în anul 2025 la valoarea de 342,5%ooo locuitori, ceea ce impune
o mai mare atenție acordată depistare precoce acestei boli prin screeninguri, unde este posibil,
pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin această boală (fig. 145).

Fig. 145 Prognoza ratelor de incidență prin cancer în România până în anul 2025

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile noi de cancer în anul 2016 nu sunt
uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2016 a fost Ilfov
(79,6%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Călărași (202,2%ooo locuitori), Giurgiu (204,4%ooo
locuitori), Bacău (211,2%ooo locuitori), Harghita (223,3%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței
a fost înregistrată în județul Bihor (449,6%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Arad
(417,6%ooo locuitori), Tulcea (416,7%ooo locuitori), Hunedoara (410,7%ooo locuitori), Brăila (400,7%ooo
locuitori). În 26 județe rata incidenței a fost peste media pe România (308,1%ooo locuitori), iar în 16
județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer, raportate de cabinetele de
oncologie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin cancer în
județele: Iași - cu 39,2, de la 329,5%ooo locuitori la 368,6%ooo locuitori, Arad - cu 33,2, de la 384,4%ooo
locuitori la 417,6%ooo locuitori, Mehedinți - cu 31,9, de la 332,8%ooo locuitori la 364,7%ooo locuitori.
Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer au fost în Brașov - cu 105,6, de la 423,1%ooo
locuitori la 317,5 %ooo locuitori, Constanța - cu 72,7, de la 362,1%ooo locuitori la 289,5%ooo locuitori,
Călărași - cu 44,4, de la 246,6%ooo locuitori la 202,2%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței în 2016
față de 2015 au fost în 22 județ, și în 20 județe incidența a scăzut (harta 28).

Harta 28. Incidența cancerului în România, în anul 2016

103
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta nr. 29 evidențiază faptul că România (cu o incidență prin cancer de 316%ooo locuitori)
se situează sub nivelul mediei pentru Europa (439%ooo locuitori) și față de EU (569%ooo locuitori).
Rate mari ale incidenței se înregistrează în Ungaria, Danemarca, Suedia, Germania, iar rate mici în
Ucraina, Republica Moldova.

Harta 29. Incidența prin cancer în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2015
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

Incidența prin cancer în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de cancer
raportate de cabinetele de oncologie în anul 2016, pe total țară, sunt în Regiunea Vest 364,9%ooo
locuitori. Urmează Regiunea Nord-Vest, cu valoarea de 344,6%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri
noi de cancer sunt în Regiunea București-Ilfov 196,8%ooo locuitori, Regiunea Sud-Muntenia 285,5%ooo
locuitori.

Fig. 146 Incidența prin cancer pe regiuni, în România, în anul 2016

Incidența prin cancer în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de cancer în
anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).

104
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Cele mai puține cazuri noi de cancer în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est) (Fig. 147).
400 352.6
329.8 316.4
308.1
300 247.3

200

100

Fig. 147 Incidența prin cancer pe macroregiuni, în România, în anul 2016

Incidența prin cancer, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul masculin
(350,5%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (267,6%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (308,1%ooo locuitori).

400.0
350.5
350.0 308.1
300.0 267.6
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
total masculin feminin

Fig. 148 Incidența prin cancer pe gen, în România, în anul 2016

Numărul cazurilor noi de cancer raportate de cabinetul de medicină de familie în perioada


2007-2016 a crescut de la 43399 (în 2007) la 49098 (în 2016), Incidența cazurilor de cancer în aceeaşi
perioadă, variind între 201,5%ooo locuitori în 2007 şi 249,1%ooo locuitori în 2016 (fig. 149). În acestă
perioadă valorile incidenței prin cancer oscilează ușor, cea mai mică valoare înregistrându-se în 2008
(43373 cazuri și o rată a incidenței de 201,7%ooo locuitori), iar cea mai mare valoare a ratei și a
numărului de cazuri înregistrându-se în 2014 (52355 cazuri și o rată a incidenței de 262,9%ooo
locuitori).

105
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

300
262.9
251.1 245.0 249.1
234.7 236.4
240 216.8
201.5 201.7 209.9

180

120

60

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 149 Incidența prin cancer în România, în perioada 2007-2016

Prognoza privind incidența prin cancer (date raportate de medicul de familie) până în anul
2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer, ajungând în anul 2025 la valoarea
ratei de 318,1%ooo locuitori, ceea ce impune o mai mare atenție acordată depistării precoce a acestei
boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității
prin această boală (fig. 150).

Fig. 150 Prognoza ratelor de incidență prin cancer în România până în anul 2025

Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer în România în perioada 2007-2016, se


constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de celelalte
două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul, pentru aceeași
variabilă, dar determină un trend ascendent în intervalul studiat.
602.1

700.0

652.4

651.4

666.1

693.9

665.5

662.1
592.8

585.4

700
600
500
262.9
251.1

249.1
245.0
236.4
234.7

400
216.8

212.1
209.9

205.1
201.7
201.5

195.0
189.6
189.3
181.8
173.0

167.5
159.2
158.2

300
200
21.1

19.3

19.0
15.7

14.5
14.3

13.0

12.8
10.1

10.0

100
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani

Fig. 151 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă, în perioada 2007-2016

106
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer la genul masculin, în România, în perioada
2007-2016, se observă valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față
de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul,
pentru aceeași variabilă, dar determină un trend ascendent în intervalul studiat.

958.7
1000.9

935.7

946.8

917.5

911.9
902.8
862.8

848.8

833.0
1000

800

600

278.1
268.7

263.0
257.8
257.3

252.9
235.4
229.4
224.3

222.7

204.3
197.0
185.8

185.0
180.2

180.2
173.3
400

163.3
161.1

160.6

22.0

18.9
16.8

16.0
15.0
14.6

14.2
200

12.2
11.4

10.8

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

MASCULIN 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani

Fig. 152 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă și genul masculin, în perioada 2007-2016

Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer la genul feminin, în România, în perioada
2007-2016, se constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față
de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul,
pentru aceeași variabilă, dar determină un trend ascendent în intervalul studiat.
496.0

461.2

482.2

477.3

515.6

495.5

493.3
422.4

417.1

416.5

500

400
248.3

236.0
234.3

232.7
220.7

220.1
213.3

213.2

205.2
199.2
199.2

192.9
191.4

300
183.3
181.7
179.8

172.7

171.6
157.9
155.2

200
23.2
20.1

19.7
14.4
14.0

13.5

12.9
11.7

100
9.2
8.6

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

FEMININ 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani

Fig. 153 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă și genul feminin, în perioada 2007-2016

Dacă comparăm ratele înregistrate la genul masculin cu cel feminin, în perioada 2007-2016,
se constată că ratele sunt mai mari la genul masculin în toți anii, au o frecvență mai mare la grupa de
vârstă 65+, având valori mult mai mari comparativ cu genul feminin. La grupa de vârstă 15-64 ani
ratele au valori mai mari la masculin față de feminin, în perioada 2007-2009, după care în perioada
2010-2016, cresc la genul feminin. Pentru grupa de vârstă 0-14 ani, în majoritatea anilor, ratele sunt
mai mari la genul masculin (excepție 2012, 2014 și 2015 când sunt mai mari la genul feminin).

Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer la mediul urban, în România, în perioada
2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de
celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul,
pentru aceeași variabilă, dar determină un trend ascendent în intervalului studiat.
107
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 154 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă și mediul urban, în perioada 2007-2016

Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer la mediul rural, în România, în perioada
2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de
celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul, pentru
aceeași variabilă, dar în perioada studiată determină un trend ascendent. Dacă comparăm ratele
înregistrateîn mediul urban cu cel rural, în perioada 2007-2016, se constată că ratele sunt mai mari
în mediul urban în toți anii, predomină la grupa de vârstă 65+, având valori mult mai mari decât în
mediul rural. La toate grupele de vârstă, ratele sunt mai mari în mediul urban față de cel rural.
498.2

551.1
510.8

535.5

573.2

564.1

552.1

557.7

541.1

545.0
600

500

400
229.0
220.0

215.7
212.9
211.1
210.7

202.0
200.4

194.8
190.8

184.5
175.6

300
164.9
162.6
162.4
21.1 156.9
156.8
154.8

149.3
146.9

200
16.8

15.3

12.7
11.6

10.4

100
9.6
8.3

8.2

8.2

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
RURAL 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani

Fig. 155 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă și mediul rural, în perioada 2007-2016

Harta 30. Incidența cancerului în România, în anul 2016

108
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, cazurile noi de cancer în anul 2016
nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței (date
raportate de medicul de familie) în 2016 a fost Arad (126.0%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și
în Cluj (130,0%ooo locuitori), Bihor (134,2%ooo locuitori), Vrancea (138,0%ooo locuitori), Dâmbovița
(150,8%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Covasna (483,6%ooo
locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Alba (458,0%ooo locuitori), Hunedoara (429,6%ooo
locuitori), Dolj (395, %ooo locuitori), Neamț (380,0%ooo locuitori). În 20 județe rata incidenței a fost
peste media pe România (249,1%ooo locuitori), iar în 22 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele, privind ratele incidenței prin cancer, raportate de cabinetele de
medicină de familie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin
cancer în județele: Mehedinți - cu 147,3, de la 207,0%ooo locuitori la 354,3%ooo locuitori, Sibiu - cu
82,6, de la 274,9%ooo locuitori la 357,5%ooo locuitori, Vâlcea - cu 78,6, de la 263,8%ooo locuitori la
342,4%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer, raportate de cabinetele de
medicină de familie, au fost Galați - cu 105,6, de la 356,1%ooo locuitori la 225,5%ooo locuitori, Alba -
cu 72,7, de la 569,0%ooo locuitori la 458,0%ooo locuitori, Constanța - cu 44,4, de la 362,3 %ooo locuitori
la 289,5%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței declarate de medicul de familie în 2016 față de
2015 au fost în 25 județe, și în 17 județe incidența a scăzut. (harta 30).

Fig.156 Incidența prin cancer, total țară și medii, în anul 2016

Incidența prin cancer, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare pentru mediul urban
(278,0%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (215,7%ooo locuitori) și față de media pe total țară
(308,1%ooo locuitori).

109
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 157 Incidența prin cancer, total țară și gen, în anul 2016

Incidența prin cancer, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul masculin
(263,0%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (236,0%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (308,1%ooo locuitori).

Prevalența prin cancer


Numărul cazurilor de cancer în evidenţa cabinetelor de oncologie a crescut de la 364284 (în
2007) la 471498 (în 2016), prevalenţa variind între 1744,4%ooo locuitori în 2007 şi 2392,6%ooo
locuitori în 2016 (fig. 158). Creșterea este permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2007
și 2016, sunt înregistrate cu 107214 mai multe cazuri.

Fig. 158 Prevalenţa prin cancer în România, în perioada 2007-2016

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile de cancer în evidență în anul 2016


nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2016 a
fost Ilfov (530.9%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Prahova (1119,8%ooo locuitori), Bacău
(1275,5%ooo locuitori), Vâlcea (1406,3%ooo locuitori), Iași (1526,9%ooo locuitori). Rata cea mai mare a
prevalenței prin cancer a fost înregistrată în județul Teleorman (3750,9%ooo locuitori ), rate mari au
fost înregistrate în Dolj (3738,3%ooo locuitori), Galați (3337,2%ooo locuitori), Arad (3328,9%ooo
locuitori), Constanța (3269,6%ooo locuitori). În 20 județe rata prevalenței a fost peste media pe
România (2392,6%ooo locuitori), iar în 22 județe au fost valori sub medie.

110
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin cancer, raportate de cabinetele de
oncologie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin cancer în
județele: Galați - cu 225,1, de la 3112,1%ooo locuitori la 3337,2%ooo locuitori, Bihor - cu 187,5, de la
2379,2%ooo locuitori la 2566,6%ooo locuitori, Vaslui - cu 160,9, de la 1395,8%ooo locuitori la 2096,7
%ooo locuitori, Mehedinți - cu 160,9, de la 2614,3%ooo locuitori la 2775,2%oo%ooo o locuitori.

Harta 31. Prevalenta cancerului în România în anul 2016

Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin cancer au fost în Mun. București - cu 139,5,
de la 2221,1%ooo locuitori la 2081,6%ooo locuitori, Bacău - cu 15,4, de la 1325,7%ooo locuitori la
1275,5%ooo locuitori, Ialomița - cu 15,3, de la 2226,4%ooo locuitori la 2201,5%ooo locuitori. Creșteri ale
ratei prevalenței prin cancer în 2016 față de 2015 au fost în 38 județe, iar în 4 județe prevalența a
scăzut. (harta 31).
Prevalența prin cancer în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri de cancer în evidență
și rata de prevalență, raportate de cabinetele de oncologie în anul 2016 pe total țară, sunt în
Regiunea Sud-Vest Oltenia - 2824,2%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de 2811,3
%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri de cancer în evidență sunt în Regiunea București-Ilfov
1775,0%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est 1864,3%ooo locuitori.

Fig. 159 Prevalenţa prin cancer pe regiuni, în România, în anul 2016

111
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 160 Prevalenţa prin cancer pe macroregiuni, în România, în anul 2016

Prevalența prin cancer în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri de cancer în
evidență și rată de prevalență cea mai mare, în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru
(Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Cele mai puține cazuri noi de cancer în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est) (Fig.160).

Harta 32. Prevalența prin cancer în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

Comparativ cu Europa și UE, valorile ratelor de prevalență privind cancerul în România sunt mai mici,
deși înregistrează valori în creștere an de an (harta 32).

2.1.2.2.1. CANCERUL DE SÂN


Numărul cazurilor noi de cancer de sân raportate de cabinetul de medicină de familie în
perioada 2007-2016 a crescut de la 5170 (în 2007) la 5520 (în 2016), incidența cancerului de sân în
aceeaşi perioadă variind între 24,0%ooo locuitori în 2007 şi 28,0%ooo locuitori în 2016 (fig. 161). În
acestă perioadă valorile incidenței prin cancer de sân oscilează ușor, cea mai mică valoare
înregistrându-se în 2008 (4723 cazuri și o rată a incidenței de 22,0%ooo locuitori), iar cea mai mare
valoare a ratei și a numărului de cazuri înregistrându-se în 2014(5896 cazuri și o rată a incidenței
29,6%ooo locuitori). Așa cum se observă în graficul următor, incidența prin cancer de sân în perioada
2007-2016 are un trend ascendent.

112
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 161 Incidența prin cancer de san în România, în perioada 2007-2016

Prognoza privind incidența prin cancer de sân (date raportate de medicul de familie) până în
anul 2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer de sân, ajungând în anul
2025 la valoarea ratei de 34,6 %ooo locuitori, ceea ce impune o mai mare atenție acordată depistării
precoce a acestei boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a
costurilor și a mortalității prin această boală (fig. 162).

Fig. 162 Prognoza ratelor de incidență prin cancer de sân în România până în anul 2025

Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer de sân în România, în perioada 2007-2016,
se constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de celelalte
două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul, pentru aceeași
variabilă, dar în perioada 2007-2016 prezintă un trend ascendent.
63.9

80
60.8

58.7

56.5
55.4

55.3
54.9
51.9
51.7

49.7

60
29.6
28.6

28.0
27.9

27.8
27.0

26.9
26.1

26.0
25.7
24.8

24.7
24.4
24.2

24.2
24.0
23.2

22.9
22.0

40
20.8

20
0.6

0.6

0.6
0.5

0.5
0.4
0.3

0.3

0.1
0.1

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani

Fig. 163 Incidența prin cancer de sân în România,pe grupe de vârstă, în perioada 2007-2016

113
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer de sân la genul masculin, în România, în
perioada 2007-2016, se observă valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. În anul 2007 au fost raportate un
număr mare de cazuri de cancer de sân la genul masculin (165 cazuri și o rată de 12,6%ooo locuitori),
mult mai mare decât valorile înregistrate în ceilalți ani ai perioadei studiate. Valorile ratelor variază
de la un an la altul, pentru aceeași variabilă.
Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer de sân la genul feminin, în România, în
perioada 2007-2016, se constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară.

Fig. 164 Incidența prin cancer de sân în România,pe grupe de vârstă și genul masculin, în perioada 2007-2016

Valorile ratelor variază de la un an la altul, pentru aceeași variabilă, dar determină un trend
ascendent în perioada studiată. Dacă comparăm ratele înregistrate la genul masculin cu cel feminin,
în perioada 2007-2016, se constată că ratele sunt mai mari la genul feminin (dețin ponderea
cazurilor) în toți anii, frecvența cea mai mare este la grupa de vârstă 65+, având valori mult mai mari
decât la genul masculin. Valori mari pentru genul feminin față de cel masculin, sunt valabile la toate
grupele de vârstă.
84.2

99.4

89.1

88.6

93.3

88.2

91.9
81.4
78.6

100
90
80
55.9
54.6

54.3
54.0

53.5
53.4
50.7
50.7
49.0

48.7
48.2

70
47.1

46.9
46.8

46.0
44.5
41.8

41.5
41.3

40.1

60
50
40
30
20
1.3
0.8

0.7

0.6
0.5

0.5
0.4

0.3
0.1

0.1

10
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
FEMININ 0-14 ani

Fig. 165 Incidența prin cancer de sân în România,pe grupe de vârstă și genul feminin, în perioada 2007-2016

Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de sân în mediul urban, în România, în
perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an
la altul, pentru aceeași variabilă, dar determină un trend ascendent.

114
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

93.1
87.4
100

82.3
77.5

77.2
76.6

76.0
73.1

71.1
80

63.4
60

37.9
36.6

35.4
35.0

34.4
34.4
34.2

33.6
32.9

32.3
31.9

31.1
30.7

30.3
29.8
28.9

28.0
27.0
25.7
24.3
40

20

1.0

0.8
0.6

0.5
0.4
0.4

0.2

0.1

0.1

0.1
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
URBAN 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani

Fig. 166 Incidența prin cancer de sân în România,pe grupe de vârstă și mediul urban, în perioada 2007-2016

Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de sân în mediul rural, în România, în
perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an
la altul, pentru aceeași variabilă. Dacă comparăm ratele înregistrate în mediul urban cu cel rural, în
perioada 2007-2016, se constată că ratele sunt mult mai mari în mediul urban în toți anii, frecvența
cea mai mare este la grupa de vârstă 65+, având valori mult mai mari decât în mediul rural. La toate
grupele de vârstă, ratele sunt mai mari în mediul urban față de cel rural.
36.8
35.2

39.1

39.6

37.4

37.1

38.9

38.8

36.0

38.9
40
32
19.9

19.4
19.3

19.1
18.5

18.5

18.3
18.0
17.9

17.9
17.4
17.4

17.4
17.2
16.3
16.2

16.1
15.7
15.7

24
13.5

16
8
1.2
0.9
0.4

0.4

0.3
0.2

0.1
0.1

0.1
0.0

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
RURAL 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani

Fig. 167 Incidența prin cancer de sân în România, pe grupe de vârstă și mediul rural, în perioada 2007-2016

Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, cazurile noi de cancer de sân în


anul 2016 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței
(date raportate de medicul de familie) în 2016 a fost Bacău (11.7%ooo locuitori), rate mici s-au
înregistrat și în Arad (13,0%ooo locuitori), Cluj (14,8%ooo locuitori), Ialomița (15,6%ooo locuitori),
Suceava (16,2%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Covasna
(61,2%ooo locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Brăila (47,8%ooo locuitori), Alba (45,7%ooo
locuitori), Hunedoara (42,4%ooo locuitori), Vâlcea (41,6%ooo locuitori). În 19 județe rata incidenței a
fost peste media pe România (28,0%ooo locuitori), iar în 23 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer de sân, raportate de cabinetele de
medicină de familie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin
cancer în județele: Sibiu - cu 14,3, de la 27,2%ooo locuitori la 41,5%ooo locuitori, Vâlcea - cu 13,1, de la
28,5%ooo locuitori la 41,6%ooo locuitori, Vaslui - cu 8,7, de la 14,9%ooo locuitori la 23,6%ooo locuitori.

116
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 33. Incidența cancerului de san în România, în anul 2016

Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer de sân, raportate de cabinetele de
medicină de familie, au fost Ialomița - cu 10,4, de la 25,9%ooo locuitori la 15,6%ooo locuitori,
Constanța - cu 72,7, de la 30,6%ooo locuitori la 21,8%ooo locuitori, Călărași - cu 44,4, de la 36,0%ooo
locuitori la 27,2%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței declarate de medicul de familie în 2016
față de 2015 au fost în 24 județe, și în 18 județe incidența a scăzut. (harta 33).

40 35.4
35
30 28.0

25
19.4
20
15
10
5
0
total urban rural

Fig.168 Incidența prin cancer de sân, total țară și medii, în anul 2016

Incidența prin cancer de sân, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare pentru mediul
urban (35,4%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (19,4%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (28,0%ooo locuitori).

Fig.169 Incidența prin cancer de sân, total țară și gen, în anul 2016

116
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Incidența prin cancer de sân, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul
feminin, care deține ponderea (53,5%ooo locuitori), comparativ cu genul masculin (1,3%ooo locuitori)
și față de media pe total țară (28,0%ooo locuitori).

2.1.2.2.2. CANCERUL DE PROSTATĂ


Numărul cazurilor noi de cancer de prostată, raportate de cabinetul de medicină de familie
în perioada 2007-2016 a crescut de la 2075 (în 2007) la 2795 (în 2016), incidența cazurilor de cancer
de prostată în aceeaşi perioadă variind între 19,8%ooo locuitori în 2007 şi 29,0%ooo locuitori în 2016
(fig. 170). În acestă perioadă valorile incidenței prin cancer de prostată oscilează ușor de la un an la
altul, determinând un trend ascendent în perioada studiată.

Fig. 170 Incidența prin cancer de prostată în România, în perioada 2007-2016

Prognoza privind Incidența prin cancer (date raportate de medicul de familie) până în anul
2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer de prostată, ajungând în anul
2025 la valoarea ratei de 39,3%ooo locuitori, valoare aproape dublă față de 2007, ceea ce impune o
mai mare atenție acordată depistării precoce a acestei boli prin screeninguri, unde este posibil,
pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin această boală (fig. 171).

Fig. 171 Prognoza ratelor de incidență prin cancer de prostată, în România până în anul 2025

Analizând pe gupe de vârstă Incidența prin cancer de prostată în România, în perioada 2007-
2016, se constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de

117
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul,
pentru aceeași variabilă, determinând un trend ascendent în perioada studiată.

Fig. 172 Incidența prin cancer de prostată în România,pe grupe de vârstă, în perioada 2007-2016

Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de prostată în mediul urban, în România,
în perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an
la altul, pentru aceeași variabilă, dar determină în intervalul studiat un trend ascendent.

Fig. 173 Incidența prin cancer de prostată în România,pe grupe de vârstă și mediul urban, în perioada 2007-2016

Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de prostată în mediul rural, în România, în
perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an
la altul, pentru aceeași variabilă, determinând un trend ascendent în perioada studiată.

118
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 174 Incidența prin cancer de prostată în România,pe grupe de vârstă și mediul rural, în perioada 2007-2016

Dacă comparăm ratele înregistrate în mediul urban cu cel rural, în perioada 2007-2016, se
constată că ratele sunt mult mai mari în mediul urban în toți anii studiați, frecvența cea mai mare
este la grupa de vârstă 65+. La toate grupele de vârstă, ratele sunt mai mari în mediul urban față de
cel rural.

Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, cazurile noi de cancer de prostată


în anul 2016 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței
în 2016 a fost Buzău (6.7%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Gorj (8,7%ooo locuitori), Giurgiu
(13,2%ooo locuitori), Bihor (13,3%ooo locuitori), Bacău (13,5%ooo locuitori). Rata cea mai mare a
incidenței prin cancer de prostată a fost înregistrată în județul Brăila (61,6%ooo locuitori), rate mari
au fost înregistrate și în Iași (60,9%ooo locuitori), Hunedoara (54,7%ooo locuitori), Neamț (51,8%ooo
locuitori), Alba (51,2%ooo locuitori). În 19 județe rata incidenței a fost peste media pe România
(29,0%ooo locuitori), iar în 23 județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer de prostată, raportate de
cabinetele de medicină de familie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei
incidenței prin cancer de prostată în județele: Brăila - cu 30,9, de la 30,7%ooo locuitori la 61,6%ooo
locuitori, Alba - cu 22,8, de la 28,4%ooo locuitori la 51,2%oo%ooo o locuitori, Hunedoara - cu 21,6, de
la 33,1%ooo locuitori la 54,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer de
prostată, au fost în Galați - cu 23,7, de la 61,0%ooo locuitori la 37,3%ooo locuitori, Buzău - cu 15,4, de
la 22,1%ooo locuitori la 6,7%ooo locuitori, Tulcea - cu 15,3, de la 37,1%ooo locuitori la 21,7%ooo locuitori.
Creșteri ale ratei incidenței prin cancer de prostată declarate de medicul de familie în 2016 față de
2015 au fost în 22 județe, și în 20 județe Incidența a scăzut (harta 34).

119
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 34. Incidența cancerului de prostată în România, în anul 2016

Fig. 175 Incidența prin cancer de prostată, total țară și medii, în anul 2016

Incidența prin cancer de prostată, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare pentru
mediul urban (35,4%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (19,4%ooo locuitori) și față de media pe
total țară (28,0%ooo locuitori).

2.1.2.3. Bolile psihice

Datele înregistrate privind Incidența şi prevalenţa cazurilor de boli psihice sunt mult
subevaluate în rapoartele periodice.
Analizând în dinamică Incidența cazurilor de tulburări mentale şi de comportament,
înregistrată în cabinetele medicilor de familie pe perioada 2007–2016, se constată o creştere de la
1005,5%ooo locuitori în 2007 la 1181,6%ooo locuitori în 2016, cu un vârf în 2011 de 1494,2%ooo
locuitori și în 2012 de 1495,6 la 100000 locuitori (fig. 176). Din 2013 valorile ratei oscilează puțin de
la un an la altul.

120
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 176 Incidenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de comportament în România, în perioada 2007-2016

Harta 35. Incidența prin tulburări mentale și de comportament în România, în anul 2016

Conform raportărilor cabinetelor de medicina de familie, distribuția în profil teritorial a


cazurilor noi de tulburări mentale şi de comportament, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu
cea mai mică rată a incidenței în 2016 a fost Olt (44.4%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în
Vaslui (192,6%ooo locuitori), Ialomița (193,2%ooo locuitori), Bacău (219,0%ooo locuitori), Constanța
(255,6%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Covasna (4830,3
%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Hunedoara (3642,9 %ooo locuitori), Alba (3567,1
%ooo locuitori), Maramureș (2733,5%ooo locuitori), Mureș (2724,6%ooo locuitori). În 23 județe rata
incidenței a fost peste media pe România (1181,6%ooo locuitori), iar în 19 județe au avut valori sub
medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin tulburări mentale și de comportament în
anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Alba - cu 981,2, de la
2586,0%ooo locuitori la 3567,1%ooo locuitori, Dolj - cu 801,2, de la 298,0%ooo locuitori la 1099,2%ooo
locuitori, Covasna - cu 651,2, de la 4179,1%ooo locuitori la 4830,3%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi
ale ratei incidenței prin tulburări mentale și de comportament au fost în Satu-Mare - cu 921,8, de la
2276,5%ooo locuitori la 1354,7%ooo locuitori, Gorj - cu 672,2, de la 1502,2%ooo locuitori la 829,9%ooo
locuitori, Giurgiu - cu 582,8, de la 1203,8%ooo locuitori la 620,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
incidenței în 2016 față de 2015 au fost în 22 județe și în 20 județe rata incidenței a scăzut.
Incidența prin boli cu tulburări mentale şi de comportament, în anul 2016 - pe regiuni. Cele
mai multe cazuri noi de tulburări mentale și de comportament raportate de cabinetele de medicină
de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Centru, 2119,0%ooo locuitori. Urmează
Regiunea Vest, cu valoarea de 1838,0%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri noi de tulburări mentale și

121
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

de comportament sunt în Regiunea București-Ilfov 476,9%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 822,9%ooo


locuitori.

Fig. 177 Incidența prin tulburări mentale și de comportament pe regiuni, în România, în anul 2016

Incidența prin tulburări mentale şi de comportament în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele


mai multe cazuri noi de tulburări mentale și de comportament în anul 2016 pe total țară, sunt în
macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Cele mai puține cazuri noi de tulburări mentale și de comportament în anul 2016 pe total
țară sunt în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se
înregistrează și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).

Fig. 178 Incidența prin tulburări mentale și de comportament pe macroregiuni, în România, în anul-2016

Fig.179 Incidența prin tulburări mentale și de comportament, total țară și medii, în anul 2016

Incidența prin tulburări mentale și de comportament, în anul 2016, pe medii, este mult mai
mare în mediul urban (1229,0%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (1126,5%ooo locuitori) și față
de media pe total țară (1181,6%ooo locuitori).

122
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig.180 Incidența prin tulburări mentale și de comportament, total țară și gen, în anul 2016

Incidența prin tulburări mentale și de comportament, în anul 2016, pe gen, este mult mai
mare pentru genul feminin (1420,9%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (931,1%ooo locuitori)
și față de media pe total țară (1181,6%ooo locuitori).
Prevalenţa prin tulburări mentale și de comportament în perioada 2007-2016 a crescut de la
1143,4%ooo locuitori în 2007 la 2278,6%ooo locuitori în 2016, urmând același trend ascendent ca și
Incidența (fig. 181). Față de 2007, în 2016 rata de prevalență este aproape dublă.

Fig. 181 Prevalenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de comportament, în România, în perioada 2007-2016

Tabel 35 Prevalența bolnavilor cu tulburări psihice în România, în anul 2016


Judeţe cu rate mari Judeţe cu rate mici
de prevalență de prevalenţă
- la 100000 locuitori -
Argeş 4819,9 Ilfov 246,9
Vâlcea 4217,0 Vrancea 374,0
Timiş 3533,6 Satu-Mare 986,1
Olt 3445,4 Mehedinţi 1458,7
Hunedoara 3389,0 Bistriţa-Năsăud 1519,1
Buzău 2908,2 Mureş 1533,9
Constanța 2765,3 Harghita 1598,2

Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a


cazurilor de tulburări mentale și de comportament în evidență, în anul 2016, nu este uniformă.
Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2016 a fost Ilfov (246.9%ooo locuitori), rate mici s-au
înregistrat și în Vrancea (374,0%ooo locuitori), Satu-Mare (986,1%ooo locuitori), Mehedinți (1458,7%ooo

123
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

locuitori), Bistrița-Năsăud (1519,1%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată
în Argeș (4819,9%ooo locuitori ). Rate mari au fost înregistrate și în Vâlcea (4217,0%ooo locuitori),
Timiș (3533,6%ooo locuitori), Olt (3445,4%ooo locuitori), Hunedoara (3389,0%ooo locuitori). În 18 județe
rata prevalenței prin tulburări mentale și de comportament a fost peste media pe România
(2278,6%ooo locuitori), iar în 24 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin tulburări mentale și de comportament
în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin tulburări mentale și de
comportament în județele: Argeș - cu 834,3, de la 3985,6%ooo locuitori la 4819,9%ooo locuitori,
Călărași - cu 785,3, de la 1734,2%ooo locuitori la 2519,5%ooo locuitori, Timiș - cu 751,8, de la
2781,8%ooo locuitori la 3533,6%ooo locuitori.

Harta 36. Prevalența prin tulburări mentale și de comportament în România, în anul 2016

Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin tulburări mentale și de comportament au fost
în Cluj - cu 297,7, de la 2354,1%ooo locuitori la 2056,5%ooo locuitori, Brăila - cu 55,6, de la 2042,6%ooo
locuitori la 1986,9%ooo locuitori, Mureș - cu 2,7, de la 1536,6%ooo locuitori la 1533,9%ooo locuitori.
Creșteri ale ratei prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 39 județe, și în 3 județe rata a scăzut.

Fig. 182 Prevalența prin tulburări mentale și de comportament pe regiuni, în România, în anul 2016

Prevalența prin tulburări mentale şi de comportament, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai
multe cazuri în evidență de tulburări mentale și de comportament raportate de cabinetele de
medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Vest, 2943,2%ooo locuitori. Urmează
Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu valoarea de 2709,0%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de
tulburări mentale și de comportament sunt în Regiunea Centru, 1761,7%ooo locuitori, Regiunea Nord-
Est,1998,1%ooo locuitori.
124
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Prevalența prin tulburări mentale şi de comportament în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele


mai multe cazuri în evidență de tulburări mentale și de comportament în anul 2016 pe total țară,
sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Cele mai puține cazuri în evidență de bolnavi cu tulburări mentale și de comportament în
anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Valori
mici se înregistrează și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).

Fig. 183 Prevalența prin tulburări mentale și de comportament pe macroregiuni, în România, în anul 2016

Harta 37. Prevalența tulburărilor mentale în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

Deși cazurile de bolnavi cu tulburări mentale și de comportament în evidență și ratele de


prevalență au crescut mult și continuu în România (2,2), comparativ cu Europa (4,1) și UE (3,7) avem
o rată a prevalenței sub valorile înregistrate în cele două zone (harta 37). Ungaria (1,8), Bulgaria (1,8)
au valori sub media pentru România, iar Slovacia, Cehia, Estonia au valori peste media pe România,
UE și Europa.

2.1.2.4. BPOC

Analizând în dinamică incidenţei cazurilor de BPOC, înregistrată în cabinetele medicilor de


familie pe perioada 2007–2016, se constată o creştere de la 114,5%ooo locuitori în 2007, la 197,6%ooo
locuitori în 2016. Incidența prin BPOC în perioada studiată are un trend ascendent, variază puțin de

125
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

la un an la altul, valoarea cea mai mică a intervalului a fost în anul 2008 (100,7%ooo locuitori), cu un
vârf în 2015 (211,9%ooo locuitori) (fig. 184).

Fig. 184 Incidența bolnavilor cu BPOC în România, în perioada 2007-2016

Harta 38. Incidența prin BPOC în România, în anul 2016

Conform raportărilor cabinetelor de medicina de familie, distribuția în profil teritorial a


cazurilor noi de BPOC, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în
2016 a fost Olt (2.0%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Bacău (54,5%ooo locuitori), Constanța
(63,2%ooo locuitori), Vrancea (64,6%ooo locuitori), M.București (74,5%ooo locuitori). Rata cea mai mare
a incidenței a fost înregistrată în județul Hunedoara (726,0%ooo locuitori ), rate mari au fost
înregistrate și în Covasna (586,6%ooo locuitori), Alba (582,9%ooo locuitori), Vâlcea (499,2%ooo
locuitori), Mehadinți (492,9%ooo locuitori). În 17 județe rata incidenței a fost peste media pe România
(197,6%ooo locuitori), iar în 25 județe ratele incidenței au avut valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin BPOC în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Vâlcea - cu 211,6, de la 287,6%ooo locuitori la
499,2%ooo locuitori, Hunedoara - cu 128,5, de la 597,5%ooo locuitori la 726,0%ooo locuitori, Mehedinți
- cu 87,8, de la 405,1%ooo locuitori la 492,9%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței
prin BPOC au fost în Satu-Mare - cu 234,4, de la 515,0%ooo locuitori la 280,6 %ooo locuitori, Giurgiu -
cu 147,1, de la 325,7%ooo locuitori la 178,6%ooo locuitori, Tulcea - cu 98,3, de la 204,2%ooo locuitori la
105,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței în 2016 față de 2015 au fost în 15 județe și în 27
județe au fost scăderi.
Incidența prin BPOC, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de BPOC raportate
de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Centru 313,9%ooo
locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de 309,3%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri noi de
BPOC sunt în Regiunea București-Ilfov 90,9%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 122,2%ooo locuitori.

126
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 185 Incidența prin BPOC pe regiuni, în România, în anul 2016

Incidența prin BPOC în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de BPOC în
anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Cele mai puține cazuri noi de bolnavi cu BPOC în anul 2016 pe total țară sunt în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează
și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).

300 263.7 267.3

197.6
200
143.6 144.9

100

Fig. 186 Incidența prin BPOC pe macroregiuni, în România, în anul 2016

Incidența pin BPOC, în anul 2016, pe medii, este mai mare în mediul rural (202,7%ooo
locuitori) comparativ cu mediul urban (193,2 %ooo locuitori) și față de media pe total țară (197,6 %ooo
locuitori).

Fig.187 Incidența prin BPOC total țară și medii, în anul 2016

127
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Incidența prin BPOC, în anul 2016, pe gen, este mai mare pentru genul masculin (221,0%ooo
locuitori) comparativ cu genul feminin (175,3%ooo locuitori) și față de media pe total țară (197,6%ooo
locuitori).

250.0 221.0
197.6
200.0 175.3

150.0

100.0

50.0

0.0
total masculin feminin

Fig.188 Incidența prin BPOC, total țară și gen, în anul 2016

Prevalenţa prin BPOC în perioada 2007-2016 a crescut de la 1316,4%ooo locuitori (274911


cazuri în evidență) în 2007 la 2082,7%ooo locuitori (410429 cazuri în evidență) în 2016, urmând un
trend ascendent (fig. 189). Față de 2007, în 2016 rata de prevalență crește cu 766,3%ooo locuitori
(135518 cazuri în evidență mai multe în 2016).

Fig. 189 Prevalenţa bolnavilor cu BPOC în România, în perioada 2007-2016

Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a


cazurilor de BPOC în evidență, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a
prevalenței în 2016 a fost Ilfov (758.3%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Satu-Mare
(793,5%ooo locuitori), Harghita (1300,2%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud (1302,9%ooo locuitori),
Constanța (1342,8%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Sălaj
(3515,7%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Bihor (3477,9%ooo locuitori), Mehedinți
(3196,8%ooo locuitori), Hunedoara (3067,6%ooo locuitori), Argeș (2841,2%ooo locuitori). În 19 județe
rata prevalenței prin BPOC a fost peste media pe România (2082,7%ooo locuitori), iar în 23 județe au
fost valori sub medie.

128
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 39. Prevalența prin BPOC, în România, în anul 2016

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin BPOC în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin BPOC în județele: Călărași - cu 491,8, de la 1953,2%ooo
locuitori la 2445,0%ooo locuitori, Timiș - cu 348,3, de la 1656,6%ooo locuitori la 2004,9%ooo locuitori,
Gorj - cu 254,5, de la 1588,9%ooo locuitori la 1843,4%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei
prevalenței prin BPOC au fost în Bihor - cu 385,7, de la 3863,0%ooo locuitori la 3477,9%ooo locuitori,
Constanța - cu 51,6, de la 1394,4%ooo locuitori la 1342,8%ooo locuitori, Vaslui - cu 36,2, de la 2427,1
%ooo locuitori, la 2390,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 37
județe, și scăderi în 5 județe.

Fig. 190 Prevalența prin BPOC pe regiuni, în România, în anul 2016

Prevalența prin BPOC, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri în evidență de BPOC
raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Vest
2479,6%ooo locuitori. Urmează Regiunea Nord-Vest, cu valoarea de 2383,5%ooo locuitori. Cele mai
puține cazuri în evidență de BPOC sunt în Regiunea Sud-Est 1728,7%ooo locuitori, Regiunea
București-Ilfov 1890,5%ooo locuitori.
Prevalența prin BPOC în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri în evidență de
BPOC în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea
Vest).
Cele mai puține cazuri în evidență de bolnavi cu BPOC în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează
și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).

129
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 191 Prevalența prin BPOC pe macroregiuni, în România, în anul 2016

Harta 40. Prevalența prin BPOC în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

Deși cazurile de bolnavi cu BPOC în evidență și ratele de prevalență au crescut mult și


continuu în România (2,0), comparativ cu alte state din Europa, avem o rată a prevalenței sub
valorile înregistrate în Cehia, Finlanda, Lituania și mai mare decât Ungaria, Germania, etc. (harta 40).

2.1.2.5. Astmul

Analizând în dinamică Incidența cazurilor de astm bronșic, înregistrată în cabinetele


medicilor de familie pe perioada 2007–2016, se constată un trend ascendent, o creştere de la
80,2%ooo locuitori în 2007 la 150,4%ooo locuitori în 2016, cu un vârf în 2015 de 160,8%ooo locuitori și o
valoarea minimă în 2007.

200
160.8
150.6 150.4
150 138.7
116.9 117.8
102.6 110.5
90.9
100 80.2

50

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 192 Incidenţa bolnavilor cu astm în România, în perioada 2007-2016

130
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent, în 2016 rata este
aproape dublă față de 2007 (fig. 192).
Conform raportărilor cabinetelor de medicina de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor noi de astm bronșic, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a
incidenței în 2016 a fost Bacău (22,6%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Constanța (25,0%ooo
locuitori), Buzău (27,5%ooo locuitori), Ialomița (33,0%ooo locuitori), Vaslui (34,0%ooo locuitori). Rata
cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Botoșani (416,6%ooo locuitori), rate mari au
fost înregistrate și în Covasna (392,2%ooo locuitori), Hunedoara (387,7%ooo locuitori), Alba (323,5%ooo
locuitori), Arad (304,2%ooo locuitori). În 21 județe rata incidenței a fost peste media pe România
(150,4%ooo locuitori), iar în 21 județe au fost sub valoarea medie.

Harta 41. Incidența prin astm în România în anul 2016

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin astm bronșic în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Covasna - cu 91,3, de la 300,9%ooo locuitori,
la 392,2%ooo locuitori, Alba - cu 83,0, de la 240,5%ooo locuitori la 323,5%ooo locuitori, Hunedoara - cu
63,6, de la 324,2%ooo locuitori la 387,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin
astm bronșic au fost în Satu-Mare - cu 171,0, de la 339,3%ooo locuitori la 168,3%ooo locuitori, Galați -
cu 165,7, de la 278,2%ooo locuitori la 112,5%ooo locuitori, Sălaj - cu 75,2, de la 315,2%ooo locuitori la
239,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin astm bronșic în 2016 față de 2015 au fost în 19
județe și în 23 județe a fost scăderi.
Incidența prin astm bronșic, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de astm
bronșic raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea
Centru 235,7%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de 209,0%ooo locuitori. Cele mai
puține cazuri noi de astm bronșic sunt în Regiunea Sud-Est 65,4%ooo locuitori, Regiunea București-
Ilfov 72,6%ooo locuitori.

Fig. 193 Incidența prin astm pe regiuni în România, în anul 2016

131
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Incidența prin astm bronșic în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de
astm bronșic în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea
Centru).
Cele mai puține cazuri noi de astm bronșic în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).

Fig. 194 Incidența prin astm pe macroregiuni în România în anul 2016

Incidența prin astm bronșic, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul urban
(177,9%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (118,5%ooo locuitori) și față de media pe total țară
(150,4%ooo locuitori).

Fig. 195 Incidența prin astm total țară și medii, în anul 2016

Incidența prin astm bronșic, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul feminin
(163,4%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (136,8%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (150,4%ooo locuitori).

200.0
163.4
150.4
150.0 136.8

100.0

50.0

0.0
total masculin feminin

Fig. 196 Incidența prin astm, total țară și gen, în anul 2016

132
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2.1.2.6. Bolile ischemice ale inimii


În anul 2016 au fost înregistrate 170546 cazuri noi de bolnavi prin boli ischemice ale inimii,
reprezentând o rată a incidenței de 865,4%ooo locuitori. Cazurile noi de boli ischemice ale inimii în
anul 2016, au o pondere de 19,8% din numărul total de bolnavi înregistrați cu boli ale aparatului
circulator (861540).
Analizând în dinamică Incidența cazurilor de boli ischemice ale inimii, înregistrată în
cabinetele medicilor de familie pe perioada 2007–2016, se constată un trend ascendent, o creştere
de la 720,5%ooo locuitori în 2007 la 865,4%ooo locuitori în 2016, cu un vârf în 2014 de 932,3%ooo
locuitori și o valoarea minimă de 685,9%ooo locuitori în 2008. Valorile variază ușor de la un an la altul,
însă trendul se menține ascendent.(fig. 197).

1000 932.3 923.7


828.9 822.1 848.6 841.4 865.4
776.5
800 720.5 685.9

600

400

200

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 197 Incidenţa prin bolile ischemice ale inimii în România, în perioada 2007-2016

Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, distribuția în profil teritorial a


cazurilor noi de boli ischemice ale inimii, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică
rată a incidenței în 2016 a fost Olt (167,0%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Vaslui
(228,1%ooo locuitori), Vrancea (266,3%ooo locuitori), Ialomița (271,1%ooo locuitori), Cluj (328,5%ooo
locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Covasna (3775,1%ooo locuitori),
rate mari au fost înregistrate și în Hunedoara (2730,9%ooo locuitori), Alba (2282,8%ooo locuitori),
Botoșani (1877,1%ooo locuitori), Mehedinți (1807,4%ooo locuitori). În 20 județe, rata incidenței a fost
peste media pe România (865,4%ooo locuitori), iar în 22 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 față
de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Bistrița-Năsăud cu 464,2, de la
724,5%ooo locuitori la 1188,7%ooo locuitori, Ilfov - cu 403,7, de la 723,5%ooo locuitori la 1127,1%ooo
locuitori, Covasna - cu 340,2, de la 3434,8%ooo locuitori la 3775,1%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi
ale ratei incidenței prin boli ischemice ale inimii au fost în Satu-Mare - cu 715,0, de la 1448,4%ooo
locuitori la 733,4%ooo locuitori, Galați - cu 525,0, de la 1271,0%ooo locuitori la 746,0%ooo locuitori,
Brăila - cu 468,9, de la 1690,6%ooo locuitori la 1221,7%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin
boli ischemice ale inimii în 2016 față de 2015 au fost în 18 județe și în 24 județe a fost înregistrate
scăderi.
Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor noi de boli ischemice ale inimii (între județe)
pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (harta 42).

133
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 42. Incidența prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2016

Incidența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi
de boli ischemice ale inimii raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară,
sunt în Regiunea Centru 1447,5%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de 1207,3%ooo
locuitori. Cele mai puține cazuri noi de boli ischemice ale inimii sunt în Regiunea București-Ilfov
516,4%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 588,4%ooo locuitori.

1500 1447.5
1207.3
1200
940.5 875.9
865.4
900 774.7 708.5
588.4
516.4
600

300

Fig. 198 Incidența prin boli ischemice ale inimii pe regiuni în România în anul 2016

Incidența prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri
noi de boli ischemice ale inimii în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (Regiunea
Nord-Vest și Regiunea Centru). Cele mai puține cazuri noi de boli ischemice ale inimii în anul 2016 pe
total țară sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se
înregistrează și în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).

1095.0 1033.5
1000 865.4
757.6
800 656.8
600

400

200

Fig. 199 Incidența prin boli ischemice ale inimii pe macroregiuni în România în anul 2016

134
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Incidența pin boli ischemice ale inimii, în anul 2016, pe medii, este mai mare în mediul urban
(894,6%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (831,5%ooo locuitori) și față de media pe total țară
(865,4%ooo locuitori).

Fig. 200 Incidența prin boli ischemice ale inimii total țară și medii, în anul 2016

Incidența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru
genul feminin (948,0%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (779,0%ooo locuitori) și față de
media pe total țară (865,4%ooo locuitori).

Fig. 201 Incidența prin boli ischemice ale inimii, total țară și gen, în anul 2016

Conform raportărilor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului


București, bazate pe datele statistice transmise de către furnizorii de servicii (CMI), prevalența bolii
ischemice a inimii a fost de 5966,8%ooo locuitori, reprezentând un număr de 1.175.858 cazuri în
evidență prin boli ischemice ale inimii. Prevalenţa prin bolii ischemice a inimii în perioada 2007-2016
a crescut de la 4507,3%ooo locuitori în 2007 la 5966,8%ooo locuitori în 2016, urmând un trend
ascendent (fig. 202). Față de anul 2007, în anul 2016 rata de prevalență a crescut cu 1459,3%ooo
locuitori.

135
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 202 Prevalenţa bolnavilor cu boli ischemice ale inimii în România, în perioada 2007-2016

Fig. 203 Prognoza ratelor de prevalență prin boli ischemice ale inimii în România, până în anul 2025

Prognoza ratelor de prevalență a bolilor ischemice ale inimii ne indică o tendință continuă de
creștere în anii următori în România (fig. 203).

Harta 43 Prevalența prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2016
Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor de boli ischemice ale inimii în evidență, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai
mică rată a prevalenței în 2016 a fost Ilfov (2377,4%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Olt
(2585,1%ooo locuitori), Satu-Mare (3013,5%ooo locuitori), Iași (3361,7%ooo locuitori), Constanța
(3403,7%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Brașov (9508,1%ooo
locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Sibiu (9187,8%ooo locuitori), Caraș-Severin (9106,8%ooo
locuitori), Hunedoara (8426,3%ooo locuitori), Covasna (8260,7%ooo locuitori). În 20 județe rata
prevalenței prin boli ischemice ale inimii a fost peste media pe România (5966,8%ooo locuitori), iar în
22 județe au fost valori sub medie.

136
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Analiza datelor privind ratele prevalenței prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 față de
anul 2015, evidențiază creșteri ale ratei prevalenței prin boli ischemice ale inimii în județele: Călărași
cu 1772,8, de la 5046,8%ooo locuitori la 6819,6%ooo locuitori, Giurgiu - cu 392,7, de la 4472,8%ooo
locuitori la 4865,5 %ooo locuitori, Gorj - cu 371,0, de la 3987,3%ooo locuitori la 4358,3%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin boli ischemice ale inimii au fost în Bihor - cu
918,5, de la 8488,5%ooo locuitori la 7570,0%ooo locuitori, Sălaj - cu 75,6, de la 6103,6%ooo locuitori
la 6028,0%ooo locuitori, Iași - cu 37,1, de la 3398,8%ooo locuitori la 3361,7%ooo locuitori. Creșteri
ale ratei prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 35 județe, și scăderi în 7 județe. Diferențele
foarte mari în raportarea cazurilor în evidență de boli ischemice ale inimii (între județe) pot fi reale,
însă există și posibilitatea de a avea o subraportare sau un nivel diferit de adresabilitate la serviciile
medicale (harta 43).

Fig. 204 Prevalența cazurilor cu boli ischemice ale inimii pe regiuni în România, în anul 2016

Prevalența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri în
evidență de boli ischemice ale inimii raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe
total țară, sunt în Regiunea Centru 7522,3%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de
7012,0 %ooo locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de boli ischemice ale inimii sunt în Regiunea
Sud-Vest Oltenia 4997,2%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 5069,5%ooo locuitori.

Fig. 205 Prevalența cazurilor cu boli ischemice ale inimii pe macroregiuni în România, în anul 2016

Prevalența prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe
cazuri în evidență de boli ischemice ale inimii în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea unu
(Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Cele mai puține cazuri în evidență de boli ischemice ale inimii în anul 2016, pe total țară sunt
în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).

137
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2.1.2.7. Bolile cerebro-vasculare

În anul 2016 au fost înregistrate 79660 cazuri noi de afecțiuni cerebro-vasculare (BCV) care
au determinat o incidență prin boli cerebro-vasculare (BCV) de 404,2%ooo locuitori (fig. 204), acestea
reprezentând 9,2% din numărul total de cazuri de boli ale aparatului circulator (861540).
Analizând în dinamică Incidența cazurilor noi de afecțiuni cerebro-vasculare, înregistrată în
cabinetele medicilor de familie în perioada 2007–2016, se constată un trend ascendent, o creştere a
incidenței de la 229,7%ooo locuitori în 2007, la 404,0 %ooo locuitori în 2016, cu un vârf în 2015 de
439,0%ooo locuitori și o valoarea minimă în anul 2008, de 214,4%ooo locuitori. Valorile variază ușor de
la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 206).

Fig. 206 Incidența cazurilor de boli cerebro-vasculare în România, în perioada 2007-2016

Fig. 207 Prognoza ratelor de incidență prin boli cerebro-vasculare în România, până în anul 2025

Atât tendința cât și prognoza ratelor de incidență prin bolile cerebro-vasculare prezintă un
trend crescător (fig. 206, 207).
Conform raportărilor cabinetelor de medicina de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor noi de boli cerebro-vasculare, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată
a incidenței în 2016 a fost Vrancea (78,6%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Vaslui (94,9%ooo
locuitori), Constanța (122,1%ooo locuitori), Olt (133,3%ooo locuitori), Cluj (135,1%ooo locuitori). Rata
cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Vâlcea (1324,8%ooo locuitori ), rate mari au
fost înregistrate și în Hunedoara (1270,0%ooo locuitori), Alba (1260,0%ooo locuitori), Mehedinți
(1143,0%ooo locuitori), Covasna (1084,4%ooo locuitori). În 20 județe rata incidenței a fost peste media
pe România (404,2%ooo locuitori), iar în 22 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 față
de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Alba cu 284,4, de la 975,6%ooo

138
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

locuitori la 1260,0%ooo locuitori, Covasna - cu 274,9, de la 809,4%ooo locuitori la 1084,4%ooo locuitori,


Vâlcea - cu 137,3, de la 1187,5%ooo locuitori la 1324,8%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei
incidenței prin boli cerebro-vasculare au fost în Satu-Mare - cu 412,9, de la 793,3%ooo locuitori la
380,5%ooo locuitori, Giurgiu - cu 276,2, de la 783,4%ooo locuitori la 507,2 %ooo locuitori, Galați - cu
207,7, de la 568,1%ooo locuitori la 360,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin boli cerebro-
vasculare în 2016 față de 2015 au fost în 12 județe și în 30 județe au fost scăderi. Diferențele foarte
mari înregistrate în raportarea bolilor cerebro-vasculare pot fi și din cauza subraportării din unele
județe (harta 44).

Harta 44. Incidența prin bolile cerebro-vasculare în România, în anul 2016

Incidența prin boli cerebro-vasculare, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de
boli cerebro-vasculare raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt
în Regiunea Vest 738,1%ooo locuitori. Urmează Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu valoarea de 591,3%ooo
locuitori. Cele mai puține cazuri noi de boli cerebro-vasculare sunt în Regiunea București-Ilfov
176,0%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est 259,5%ooo locuitori.

Fig. 208 Incidența prin boli cerebro-vasculare pe regiuni în România, în anul 2016

Incidența prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri
noi de boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-
Vest și Regiunea Vest). Cele mai puține cazuri noi de boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe total țară
sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).

139
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 209 Incidența prin boli cerebro-vasculare pe macroregiuni în România, în anul 2016

Incidența pin boli cerebro-vasculare, în anul 2016, pe medii este mult mai mare în mediul
urban (415,7%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (390,9%ooo locuitori) și față de media pe
total țară (404,2%ooo locuitori).

Fig. 210 Incidența prin boli cerebro-vasculare total țară și medii, în anul 2016

Incidența prin boli cerebro-vasculare, în anul 2016, pe gen este mult mai mare pentru genul
feminin (466,5%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (339,0%ooo locuitori) și față de media pe
total țară (404,2%ooo locuitori).

Fig. 211 Incidența prin boli cerebro-vasculare, total țară și gen, în anul 2016

140
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2000
1665.6 1717.1
1528.8 1590.2
1500 1410.1 1465.3
1336.7
1242.4
1132.9
1042.6
1000

500

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 212 Prevalenţa prin boli cerebro-vasculare în România, în perioada 2007-2016

Conform raportărilor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului


București, bazate pe datele statistice transmise de către furnizorii de servicii (CMI), prevalența prin
boli cerebro-vasculare în evidență a fost de 1717,1%ooo locuitori, reprezentând un număr de 338372
cazuri în evidență de boli cerebro-vasculare. Prevalenţa prin boli cerebro-vasculare în perioada 2007-
2016 a crescut de la 1042,6%ooo locuitori în 2007 la 1717,1%ooo locuitori în 2016, având un trend
ascendent (fig. 212). Față de anul 2015, în anul 2016 rata de prevalență a crescut cu 51,5%ooo
locuitori.

Fig. 213 Prognoza ratelor de prevalență prin boli cerebro-vasculare în România, până în anul 2025

Atât tendința cât și prognoza ratelor de prevalență prin bolile cerebro-vasculare prezintă un
trend crescător (fig. 212, 213).
Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor de boli cerebro-vasculare în evidență, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai
mică rată a prevalenței în 2016 a fost Satu-Mare (671,1%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în
Ilfov (845,8%ooo locuitori), Olt (852,5%ooo locuitori), Harghita (945,1%ooo locuitori), Vrancea
(967,5%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Mehedinți (2865,2%ooo
locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Caraș-Severin (2797,6%ooo locuitori), Teleorman
(2480,6%ooo locuitori), Giurgiu (2470,3%ooo locuitori), Vâlcea (2413,6%ooo locuitori). În 19 județe rata
prevalenței prin boli cerebro-vasculare a fost peste media pe România (1717,1%ooo locuitori), iar în
23 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 față
de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin boli cerebro-vasculare în județele: Călărași
- cu 630,3, de la 1320,7%ooo locuitori la 1950,9 %ooo locuitori, Giurgiu - cu 304,3, de la 2166,0%ooo
locuitori la 2470,3%ooo locuitori, Caraș-Severin cu 267,0, de la 2530,6%ooo locuitori la 2797,6%ooo

141
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin boli cerebro-vasculare au fost în Sibiu - cu
231,6, de la 1947,3%ooo locuitori la 1715,7%ooo locuitori, Bihor - cu 199,5, de la 1816,7%ooo locuitori la
1617,2%ooo locuitori, Constanța - cu 190,2, de la 1404,8%ooo locuitori la 1214,6%ooo locuitori. Creșteri
ale ratei prevalenței în anul 2016 față de anul 2015 au fost în 33 județe și scăderi în 9 județe.

Harta 45. Prevalența prin bolile cerebro-vasculare în România, în anul 2016

Fig. 214 Prevalența prin bolile cerebro-vasculare pe regiuni în România, în anul 2016

Prevalența prin boli cerebro-vasculare, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri în
evidență de boli cerebro-vasculare raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe
total țară sunt în Regiunea București-Ilfov 1994,1%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea
de 1990,0%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de boli cerebro-vasculare sunt în
Regiunea Nord-Vest 1528,6%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est 1576,7%ooo locuitori.

Fig. 215 Prevalența prin bolile cerebro-vasculare pe macroregiuni în România, în anul 2016

142
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Prevalența prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe
cazuri în evidență de boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru
(Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Cele mai puține cazuri în evidență de boli cerebro-vasculare în anul 2016, pe total țară sunt
în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).

2.1.2.8. Bolile infecțioase și parazitare

În dinamică, în anii 2007-2016 se constată:


 scăderea accentuată a morbidităţii prin hepatita virală de tip A, de la 23,90%ooo locuitori în 2007
la 16,29%ooo locuitori în 2016 (deşi aflată încă la valori mari) şi de tip B, de la 4,46%ooo locuitori în
2007 la 0,96%ooo locuitori în 2016;
 menţinerea la nivele mici a morbidităţii prin: botulism (0,09%ooo în anul 2016, tetanos (0,03%ooo
în anul 2016) şi tuse convulsivă (0,37%ooo în anul 2016);
 scăderea accentuată a incidenţei prin tuberculoză de la 90,5%ooo locuitori la nivelul anului 2007,
la 54,5%ooo în 2016 (fig. 214), acelaşi trend descendent având şi Incidența la copiii 0–14 ani, de la
30,3%ooo în anul 2007 la 19,3%ooo în anul 2016;
 sifilisul în scădere, de la 23,40%ooo în 2007 la 4,83%ooo 2016 (fig. 219), ca și parotidita epidemică
de la 25,36%ooo în 2007 la 3,26%ooo 2016.
Vom prezenta dinamica principalelor boli infecțioase și transmisibile (2007-2016) precum și
distribuția în profil teritorial pentru anul 2016.

Incidența tuberculozei a înregistrat valori de 90,5%ooo locuitori în anul 2007, scăzând


continuu până la 54,5%ooo locuitori în anul 2016 (fig. 216),
În anul 2016, din totalul cazurilor noi depistate cu tuberculoză (10738 cazuri, cu Incidența de
54,5%ooo locuitori), 5,50% au fost copii 0–14 ani (591 cazuri copii 0-14 ani, cu o incidenţă de 19,3%ooo
copii 0-14 ani). Valorile ratelor au un trend descendent în perioada analizată. Concordanţa între
trendul curbelor infecţiei tuberculoase la copii şi adulţi reflectă relaţia şi importanţa adulţilor ca
sursă infectantă pentru copii.

Fig. 216 Incidența prin tuberculoză la copii si adulți, în România, în perioada 2007-2016

143
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 217 Incidența prin tuberculoză în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

Deși în scădere accentuată în România, comparativ cu Regiunea Europa, incidența cazurilor


noi de tuberculoză este mai mare aproximativ de două ori și de aproximativ cinci ori față de UE
(figura 217).
Conform datelor statistice publicate de Spitalul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”,
distribuția în profil teritorial a cazurilor noi de tuberculoză pulmonară (TB), în anul 2016, nu este
uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în anul 2016 a fost Harghita (17,3%ooo locuitori),
rate mici s-au înregistrat și în Sibiu (26,3%ooo locuitori), Brașov (26,3%ooo locuitori), Covasna (28,2%ooo
locuitori), Cluj (30,2%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Tulcea
(85,1%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Giurgiu (82,7%ooo locuitori), Teleorman
(81,7%ooo locuitori), Olt (80,0%ooo locuitori), Dolj (79,4%ooo locuitori). În 22 județe rata incidenței a
fost peste media pe România (54,5%ooo locuitori), iar în 20 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin tuberculoză pulmonară (TB), în anul 2016
față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Vâlcea cu 6,8, de la 41,2%ooo
locuitori la 48,0%ooo locuitori, Prahova - cu 5,8, de la 46,2%ooo locuitori la 52,0%ooo locuitori, Tulcea -
cu 4,0, de la 81,1%ooo locuitori la 85,1%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin
tuberculoză pulmonară (TB) au fost în Mehedinți - cu 27,2, de la 82,9%ooo locuitori la 55,7%ooo
locuitori, Brăila - cu 15,1, de la 79,7%ooo locuitori la 64,7%ooo locuitori, Vaslui - cu 14,2, de la 80,3%ooo
locuitori la 66,1%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin tuberculoză pulmonară (TB) în 2016
față de 2015 au fost în 6 județe și în 36 județe au fost scăderi (harta 46).

Harta 46 Incidența TBC pe județe, în România, în anul 2016

144
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

70 64.2 65.4 68.1


58.2 57.8
60 54.5
50 45.5 44.8
40 30.0
30
20
10
0

Fig. 218 Incidența prin TBC pe regiuni în România, în anul 2016

Incidența prin tuberculoză pulmonară (TB), în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri
noi de TB raportate în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Sud-Vest Oltenia 68,15%ooo
locuitori. Urmează Regiunea Sud-Est, cu valoarea ratei de 65,36%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri
noi de TB sunt în Regiunea Centru 30,03%ooo locuitori, Regiunea București-Ilfov 44,75%ooo locuitori.

70 64.7 63.2
60 54.5 52.4
50
38.1
40
30
20
10
0

Fig. 219 Incidența prin TBC pe macroregiuni în România, în anul 2016

Incidența prin tuberculoză pulmonară (TB) în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe
cazuri de TB raportate în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și
Regiunea Sud-Est). Cele mai puține cazuri noi de TB în anul 2016, pe total țară sunt în macroregiunea
unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).

Harta 47 Incidența TBC 0-14 ani pe județe, în România, în anul 2016

Conform datelor statistice publicate de Spitalul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”,


distribuția în profil teritorial a cazurilor noi de tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani, în anul
2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței TB la copii 0-14 ani în 2016 a fost

145
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harghita (2,0%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Sălaj (2,8%ooo locuitori), Alba (4,1%ooo
locuitori), Sibiu (4,5%ooo locuitori), Arad (4,7%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței TB la copii
0-14 ani, a fost înregistrată în județul Brăila (68,5%ooo locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în
Teleorman (61,6%ooo locuitori), Maramureș (44,2%ooo locuitori), Galați (39,0%ooo locuitori), Giurgiu
(38,9%ooo locuitori). În 17 județe rata incidenței TB la copii 0-14 ani a fost peste media pe România
(19,3%ooo locuitori), iar în 25 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14
ani, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Ialomița cu
26,8, de la 11,0%ooo locuitori la 37,8%ooo locuitori, Satu-Mare - cu 19,4, de la 17,4%ooo locuitori la
36,8%ooo locuitori, Giurgiu - cu 15,0, de la 23,9%ooo locuitori la 38,9%ooo locuitori. Cele mai mari
scăderi ale ratei incidenței prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani au fost în Dâmbovița -
cu 25,6, de la 32,1%ooo locuitori la 6,5%ooo locuitori, Tulcea - cu 18,2, de la 30,7%ooo locuitori la
12,6%ooo locuitori, Vrancea - cu 16,1, de la 21,5%ooo locuitori la 5,5%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
incidenței prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani în 2016 față de 2015 au fost în 17 județe
și în 25 județe au fost scăderi. (harta 47).

Fig. 220 Incidența prin TBC 0-14 ani pe regiuni în România, în anul 2016

Incidența prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani, în anul 2016 - pe regiuni. Cele
mai multe cazuri noi de TB la copii 0-14 ani raportate în anul 2016 pe total țară sunt în Regiunea Sud-
Est 4,5%ooo copii 0-14 ani. Urmează Regiunea Nord-Vest, cu valoarea ratei de 3,8%ooo copii 0-14 ani.
Cele mai puține cazuri noi de TB la copii 0-14 ani sunt în Regiunea Centru 1,5%ooo copii 0-14 ani,
Regiunea Vest 2,1%ooo copii 0-14 ani.
Incidența prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani în anul 2016 - pe macroregiuni.
Cele mai multe cazuri noi de TB raportate în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea doi
(Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Cele mai puține cazuri noi de TB la copii 0-14 ani în anul
2016, pe total țară sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest și Regiunea Vest). Valori mici se
înregistrează și în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).

146
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 221 Incidența prin TBC 0-14 ani pe macroregiuni în România, în anul 2016

Incidența prin sifilis, în perioada 2007-2016 are un trend descendent, de la 23,4%ooo în anul
2007, la 4,8%ooo în anii 2015 și 2016, reprezentând cele mai mici valori ale intervalului (fig. 222).
Analizând evoluţia incidenţei prin sifilis în perioada 2007–2016 rezultă că a scăzut valoarea
ratelor în această perioadă de aproximativ cinci ori.

Fig. 222 Incidenţa prin sifilis în România, în perioada 2007-2016

Fig. 223. Incidența prin sifilis în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

Valoarea incidenței prin sifilis din România ne plasează mult sub media celei din Regiunea
Europa și peste media din UE (figura 223).
Conform datelor statistice raportate de laboratorul de boli transmisibile, distribuția în profil
teritorial a cazurilor noi de sifilis, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a
incidenței în 2016 a fost Ilfov (0,2%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Caraș-Severin (0,7%ooo
locuitori), Bihor (0,9%ooo locuitori), Dolj (1,4%ooo locuitori), Giurgiu (1,5%ooo locuitori). Rata cea mai

147
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

mare a incidenței a fost înregistrată în județul Galați (12,4%ooo locuitori), rate mari au fost
înregistrate și în Brăila (12,3%ooo locuitori), Mureș (9,8%ooo locuitori), Bacău (9,0%ooo locuitori), Sălaj
(7,8%ooo locuitori). În 18 județe rata incidenței a fost peste media pe România (4,8%ooo locuitori), iar
în 24 județe au fost sub valoarea medie.

Harta 48 Incidența prin sifilis pe județe, în România, în anul 2016


Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin sifilis, în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Sălaj cu 4,6, de la 3,2%ooo locuitori la 7,8%ooo
locuitori, Constanța - cu 4,0, de la 1,5%ooo locuitori la 5,4%ooo locuitori, Iași - cu 3,0, de la 3,0%ooo
locuitori la 6,1%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin sifilis au fost în Galați - cu
5,2, de la 17,6%ooo locuitori la 12,4%ooo locuitori, Botoșani - cu 4,2, de la 7,8%ooo locuitori la 3,6%ooo
locuitori, Argeș - cu 2,8, de la 8,0%ooo locuitori la 5,2%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin
sifilis în 2016 față de 2015 au fost în 19 județe, în două județe a rămas constantă, iar în 21 județe a
scăzut (harta 48).

Fig. 224 Incidența prin sifilis pe regiuni în România, în anul 2016

Incidența prin sifilis în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de sifilis în anul
2016 pe total țară sunt în Regiunea Sud-Est 7,6%ooo locuitori. Urmează Regiunea Nord-Est, cu
valoarea de 6,2%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri de sifilis sunt în Regiunea Sud-Vest Oltenia
1,8%ooo locuitori, Regiunea Sud-Muntenia 3,0%ooo locuitori.

148
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 225 Incidența prin sifilis pe macroregiuni în România, în anul 2016

Incidența prin sifilis în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de sifilis în
anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).
Cele mai puține cazuri noi de sifilis în anul 2016, pe total țară sunt în macroregiunea patru
(Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
Incidența prin hepatită virală Incidența prin hepatită virală a scăzut în perioada 2007–2016
de la 32,8%ooo în 2007, la 18,0%ooo locuitori în 2016 (fig. 226). Valoarea cea mai mică a intervalului se
înregistrează în 2011 – 17,1%ooo locuitori, iar cea mai mare în anul 2014 și anume 37,1%ooo locuitori.
În acest interval, valoarea ratei incidenței a variat foarte mult de la un an la altul.

Fig. 226 Incidenţa prin hepatita virală în România, în perioada 2007-2016

Fig. 227 Incidența prin hepatita virală în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2003
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018

149
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Comparativ cu Regiunea Europa și cu UE, Incidența prin hepatită virală în România se


situează puțin sub media regiunii Europene și de aproximativ două ori mai mult față de UE (fig. 227).
Conform datelor statistice raportate de laboratorul de boli transmisibile, distribuția în profil
teritorial a cazurilor noi de hepatită virală, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică
rată a incidenței în 2016 a fost Giurgiu (0,7%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Arad (1,7%ooo
locuitori), Timiș (2,2%ooo locuitori), Bihor (2,5%ooo locuitori), Gorj (2,8%ooo locuitori). Rata cea mai
mare a incidenței a fost înregistrată în județul Vaslui (72,0%ooo locuitori), rate mari au fost
înregistrate și în Botoșani (59,8%ooo locuitori), Mehedinți (54,1%ooo locuitori), Dâmbovița (53,2%ooo
locuitori), Iași (50,0%ooo locuitori). În 17 județe rata incidenței a fost peste media pe România
(54,5%ooo locuitori), iar în 25 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin hepatită virală, în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Mehedinți cu 53,0, de la 1,2%ooo locuitori la
54,1%ooo locuitori, Dâmbovița - cu 49,1, de la 4,1%ooo locuitori la 53,2%ooo locuitori, Botoșani - cu
46,0, de la 13,8%ooo locuitori la 59,8%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin
hepatită virală au fost în Vrancea - cu 123,7, de la 146,1%ooo locuitori la 22,4%ooo locuitori, Suceava -
cu 56,0, de la 65,4%ooo locuitori la 9,4%ooo locuitori, Neamț - cu 47,3, de la 60,8%ooo locuitori la
13,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin hepatită virală în 2016 față de 2015 au fost în 15
județe și în 27 județe au fost scăderi. (harta 49).

Harta 49 Incidența prin hepatita virală pe județe, în România, în anul 2016

Fig. 228 Incidența prin hepatita virală pe regiuni în România, în anul 2016

Incidența prin hepatită virală în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de
hepatită virală în anul 2016 pe total țară sunt în Regiunea Nord-Est 39,0%ooo locuitori. Urmează

150
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu valoarea de 23,5%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri noi de hepatită
virală sunt în Regiunea București-Ilfov 3,6%ooo locuitori, Regiunea Vest 3,9%ooo locuitori.

Fig. 229 Incidența prin hepatita virală pe macroregiuni în România, în anul 2016

Incidența prin hepatită virală în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de
hepatită virală în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea
Sud-Est).
Cele mai puține cazuri noi de hepatită virală în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează
și în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).

2.2. ANI DE VIAȚĂ SĂNĂTOȘI

Anii de viață sănătoși sunt anii asteptați de trăit de la o anumită vârstă fără limitări pe termen
lung ale activității. Anii de viață sănătoși sunt calculați scăzând din speranța de viață anii de viață
așteptați a fi trăiți cu limitări pe termen lung ale activității, estimați prin anchete. Se observă din fig.
230 că în România anii de viață sănătoși au avut o tendință crescătoare în ultimii ani, de la 57,3 ani la
bărbați și 57,5 ani la femei în 2010 la 59 ani la bărbați și 59,4 ani la femei în 2015. Diferența între
bărbați și femei este mult mai mică decât diferența de speranță de viață, ceea ce înseamnă că
femeile trăiesc mai mult cu limitări ale activității. De asemenea diferența față de media Uniunii
Europene este mai mică decât în cazul speranței de viață.

64
62
60
58
56
54
52
2010 2011 2012 2013 2014 2015
EU28 barbati EU28 femei
RO barbati RO femei

Fig. 230 Ani de viață sănătoși la naștere România și UE 2010-2015


Sursa ECHI
151
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2.3. POVARA ÎMBOLNĂVIRILOR ESTIMATĂ PRIN DALY


Povara îmbolnăvirilor se măsoară prin ani de viață ajustați pentru dizabilitate, DALY
(Disability Adjusted Life Years), care reprezintă suma anilor de viaţă pierduți prin decese premature
și anilor trăiţi cu dizabilitate dată de prezenţa bolii sau a accidentelor, ajustați pentru gravitatea bolii.

Tabelul 31 prezintă povara îmbolnăvirilor exprimată în DALY la 100000 locuitori în perioada


2000-2015 în România. Principalele grupe de boli ca număr de DALY sunt în ordine bolile
cardiovasculare, tumorile maligne, tulburările mentale, bolile digestive, leziunile fără intenție și
bolile musculoscheletale.
Povara îmbolnăvirilor de toate cauzele a scăzut între 2000 și 2015 cu aproximativ 4%.
Între 2000 și 2015 s-au înregistrat scăderi mai importante la următoarele grupe de boli:
afecțiuni neonatale (-59%), anomalii congenitale (-49%), leziuni fără intenție (-36%), infecții
respiratorii (-33%), boli infecțioase și parazitare (-31%) și leziuni cu intenție (-29%).
Între 2000 și 2015 s-au înregistrat creșteri mai importante următoarele grupe de boli: diabet
zaharat (38%), boli genitourinare (32%), tumori maligne (26%), afecțiuni neurologice (20%), afecțiuni
ale cavității bucale (16%), boli ale organelor de simț (14%) și boli musculoscheletale (13%).
Între 2000 și 2015 s-au înregistrat modificări reduse următoarele grupe de boli: deficiențe
nutriționale (-10%), boli cardiovasculare (-6%), tulburări mentale (-5%), boli ale pielii (-5%), boli
digestive (2%) și boli respiratorii (8%).

Tabel 36 Povara îmbolnăvirilor la toate vârstele, DALY la 100000 locuitori, România 2000-2015
Cauza DALY la 100000 locuitori
2000 2005 2010 2015
Toate cauzele 39886 39397 39113 38230
Boli infectioase si parazitare 842 700 610 581
Tuberculoza 420 350 305 212
HIV/SIDA 34 71 44 64
Infectii Respiratorii 1649 1166 1095 1109
Infectii respiratorii inferioare 1584 1105 1038 1054
Afectiuni neonatale 1129 873 615 467
Complicatii ale prematuritatii 670 548 374 269
Asfixie si traumatism la nastere 209 116 95 78
Deficiente nutritionale 476 449 443 430
Anemie feripriva 431 413 410 396
Tumori maligne 5499 5946 6424 6912
Cancer al gurii si orofaringelui 242 289 346 385
Cancer esofagian 71 93 104 109
Cancer de stomac 490 469 459 442
Cancer de colon si rect 462 571 677 765
Cancer hepatic 255 288 346 388
Cancer pancreatic 241 277 328 363
Cancer bronhopulmonar 1142 1221 1335 1432
Melanom si alte cancere ale pielii 91 103 107 127
Cancer de san 850 908 921 995
Cancer de col uterin 665 650 622 607
Cancer de corp uterin 132 120 121 133

152
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Cancer ovarian 243 273 270 295


Cancer de prostata 312 346 445 498
Cancer renal 89 106 115 133
Cancer de vezica urinara 143 144 159 179
Cancere de creier si sistem nervos 220 252 271 285
Cancer laringeal 129 156 160 167
Limfoame, mielom multiplu 173 177 187 195
Leucemii 205 198 182 209
Alte tumori maligne 332 329 327 332
Diabet zaharat 521 587 669 717
Tulburari mentale 2551 2492 2452 2435
Tulburari depresive 816 832 836 840
Tulburare bipolara 141 143 140 137
Schizofrenie 206 205 210 214
Tulburari legate de alcool 335 262 231 209
Tulburari legate de droguri 275 266 266 273
Anxietate 326 327 324 323
Autism si sindrom Asperger 135 134 132 130
Afectiuni neurologice 1015 1064 1134 1216
Boala Alzheimer si alte demente 193 241 328 413
Epilepsie 172 165 157 127
Migrena 407 410 408 405
Boli ale organelor de simt 939 976 1031 1072
Erori de refractie necorectate 171 170 171 169
Alte pierderi de vedere 99 100 101 102
Alte pierderi de auz 396 429 477 518
Boli cardiovasculare 14122 14453 13794 13229
Boala hipertensiva cardiaca 642 748 745 681
Boala cardiaca ischemica 6914 7206 7252 7309
Accidentul vascular cerebral 4834 5097 4435 3845
Cardiomiopatia, miocardita, endocardita 275 312 408 452
Alte boli circulatorii 1355 1017 907 903
Boli respiratorii 1188 1199 1179 1278
BPOC 729 737 717 779
Astm 244 227 206 213
Boli digestive 2240 2281 2677 2289
Ulcer peptic 163 142 138 128
Ciroza hepatica 1418 1403 1708 1288
Pancreatita 153 175 190 162
Boli genitourinare 751 809 891 990
Boli renale 506 562 637 729
Hiperplazia de prostata 193 204 221 239
Boli ginecologice 235 237 230 225
Boli ale pielii 260 254 252 248
Boli musculoscheletale 1648 1692 1767 1856
Osteoartrita 254 281 316 347
153
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Dureri lombare si cervicale 1248 1252 1285 1328


Anomalii congenitale 729 608 497 375
Anomalii congenitale cardiace 336 277 207 140
Afectiuni ale cavitatii bucale 362 379 400 419
Edentatie 201 214 232 248
Leziuni fara intentie 3018 2658 2337 1923
Accident rutier 761 784 673 572
Caderi 594 496 467 428
Foc, caldura si substante fierbinti 163 117 102 97
Inec 342 282 235 159
Expunere la forte mecanice 161 138 115 104
Leziuni cu intentie 770 660 713 548
Autoagresiune 576 527 596 476
Violenta interpersonala 185 126 111 67
Sursa: Global Health Estimates 2015: DALYs by Cause, Age, Sex, by Country and by Region, 2000-2015. Geneva, World
Health Organization; 2016.

154
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

3. DETERMINANŢI AI SĂNĂTĂŢII

În această grupă sunt furnizate informații pentru şapte indicatori (Tabelul 37).

Tabel 37 ECHI - Indicatori ai determinanţilor stării de sănătate


Nr. crt. Indicator
1 Indicele de masă corporală
2 Tensiunea arterială
3 Procentul fumătorilor
4 Consumul total de alcool
5 Consumul de fructe şi legume
6 Expuneri particulare
7 Riscul de sărăcie

3.1 INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ


Indicatorul reflectă proporţia persoanelor adulte cu IMC de 30 şi peste. Conform Anchetei
Stării de Sănătate prin Interviu, realizată de Institutul Național de Statistică în anul 2014, 46,4% din
populația rezidentă de 18 ani și peste este supraponderală (IMC între 25 și 29,9), iar 9,4% suferă de
obezitate (IMC peste 30).
Proporția persoanelor obeze (IMC>30) în populația adultă în anul 2014 a fost în România de
9,4%, valoarea cea mai scăzută din Uniunea Europeană în care media a fost de 15,9% (harta 50 ). În
funcție de nivelul de educație se observă că proporția persoanelor obeze (IMC>30) în populația
adultă în anul 2014 are un gradient cu valorile cele mai mari la cei cu nivel de educație scăzut și
valorile cele mai mici la cei cu nivel de educație ridicat (fig. 231). Față de precedenta anchetă a stării
de sănătate realizată în anul 2008, proporția persoanelor obeze a crescut de la valoarea de 7,6%.
25
EU28
20 Romania
15

10

0
% scazut mediu ridicat
Nivel de educatie

Harta 50 Proporția persoanelor obeze (IMC>30) în Fig. 231 Proporția adulților obezi în funcție de nivelul de
populația adultă, în anul 2014 educație, în anul 2014
Sursa: ECHI Sursa ECHI

155
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

3.2 TENSIUNEA ARTERIALĂ

Harta 51 Proporția persoanelor care raportează HTA în ultimele 12 luni, în anul 2014
Sursa : ECHI

Proporția persoanelor care raportează hipertensiune arterială în ultimele 12 luni în anul


2014 în România a fost de 17,1%, sub media EU28 de 21,0% (harta 51). În funcție de nivelul de
educație se observă că proporția persoanelor care raportează HTA în ultimele 12 luni în anul 2014 în
România are un gradient cu valorile cele mai mari la cei cu nivel de educație scăzut și valorile cele
mai mici la cei cu nivel de educație ridicat (fig. 232).

Fig. 232 Proporția persoanelor care raporteaza HTA în ultimele 12 luni în funcție de nivelul de educație, în anul 2014
Sursa : ECHI

156
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

3.3 FUMATUL

Harta 52 Proporția persoanelor peste 15 ani care fumează zilnic, în anul 2014
Sursa: ECHI

Proporția persoanelor peste 15 ani care fumează zilnic în anul 2014 a fost în România de
19,8%, puțin peste media din Uniunea Europeană de 18,4%. În funcție de nivelul de educație se
observă că frecvența cea mai mare a fumatului se observă la cei cu nivel de educație mediu, urmați
de cei cu nivel de educație ridicat, spre deosebire de media Uniunii Europene în care cei cu nivel de
educație ridicat au cea mai scăzută frecvență a fumatului (fig. 233). Față de precedenta anchetă a
stării de sănătate realizată în anul 2008, proporția celor care fumează zilnic a scăzut puțin de la
valoarea de 20,2%.

Fig. 233 Proportia persoanelor de peste 15 ani care fumează zilnic în funcție de nivelul de educație, în anul2014
Sursa : ECHI

157
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Consumul de tutun la adolescenți

La vârsta de 15 ani, studiul HBSC 2014 raportează consum curent de tutun la 19,3% dintre
băieți și 16,7% dintre fete.

Fig. 234 Procentul elevilor care actual fumează săptămânal


Sursa: cercetare HBSC 2014

Datele cu privire la consumul curent de tutun indică o creștere a prevalenței acestui


comportament de risc în rândul adolescenților între anii 2006 și 2014 (fig. 235). În timp ce această
creștere este aproximativ lineară la fete, înregistrând valori de 5,2% (în anul 2006), 8,3% (în anul
2010) și 8,9% (în anul 2014), la băieți, creșterea între anii 2006 și 2010 a fost una mai accentuată (de
la 7,9% la 14,4%), după care a urmat o scădere în anul 2014 (10,8%).

Fig. 235 Procentul elevilor care actual fumează săptămânal 2006 și 2014
Sursa: cercetare HBSC 2006, 2010 și 2014

158
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

3.4 CONSUMUL TOTAL DE ALCOOL

Indicatorul care măsoară consumul total de alcool (în litri alcool pur) pe cap de locuitor şi pe
an, în populaţia de peste 15 ani ia în calcul producţia şi importurile, dar nu şi consumul neînregistrat.
Cantitatea de alcool consumată exprimată în litri de alcool pur per persoană în populația de peste 15
ani în 2015 a fost în România printre cele mai mari din Uniunea Europeană cu o valoare de 12,9 litri,
față de media EU28 de 10,2 litri (harta 53 ).

Harta 53 Litri de alcool pur per persoană în populația de peste 15 ani, în anul 2015
Sursa: ECHI

Consumul de alcool la adolescenți

În studiul HBSC, consumul săptămânal de alcool este raportat de 21% dintre băieții și 9%
dintre fete cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, prevalența consumului crescând odată cu vârsta
astfel încât se ajunge ca la 15 ani, 31% dintre băieți și 11% dintre fete raportează consum săptămânal
de alcool.

Fig. 236 Procentul elevilor care consumă alcool cel puțin o dată pe săptămână
Sursa: cercetare HBSC 2014

La vârsta de 15 ani, 29% dintre băieții și 12% dintre fete declară că au avut cel puțin două
episoade de ebrietate în viață, fenomen prezent și la adolescenții de 11 și 13 ani, dar într-un procent
semnificativ mai redus.

159
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Figura 237 Procentul elevilor care s-au îmbătat cel puțin două ori pe parcursul vieții
Sursa: cercetare HBSC 2014

3.5 CONSUMUL DE FRUCTE ȘI LEGUME

Harta 54 Proporția consumului de fructe cel puțin o dată pe zi în populația de peste 15 ani, în anul 2014
Sursa datelor: ECHI

Proporția consumului de fructe cel puțin o dată pe zi, în populația de peste 15 ani, în anul
2014 a fost în România cea mai scăzută din Uniunea Europeană, cu o valoare de 28,8%, față de
media UE 28 de 55,7% (harta 54).

În funcție de nivelul de educație se observă că proporția consumului de fructe cel puțin o


dată pe zi are un gradient important, cu valorile cele mai mari la cei cu nivel de educație ridicat și
valorile cele mai mici la cei cu nivel de educație scăzut, spre deosebire de situația de ansamblu din
Uniunea Europeană, în care diferențele sunt mult mai mici (fig. 238).

160
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 238 Proporția persoanelor de peste 15 ani care mănâncă fructe cel puțin o dată pe zi în funcție de nivelul de educație
în 2014
Sursa datelor: ECHI

Harta 55 Proporția consumului de legume cel puțin o dată pe zi în populația de peste 15 ani în anul 2014
Sursa : ECHI

Proporția consumului de legume cel puțin o dată pe zi în populația de peste 15 ani în 2014 a
fost în România cea mai scăzută din Uniunea Europeană, cu o valoare de 29,6% față de media EU28
de 50,1% (harta 55).

În funcție de nivelul de educație se observă că proporția consumului de legume cel puțin o


dată pe zi are un gradient important, cu valorile cele mai mari la cei cu nivel de educație ridicat și
valorile cele mai mici la cei cu nivel de educație scăzut, spre deosebire de situația de ansamblu din
Uniunea Europeană, în care diferențele sunt mult mai mici (fig. 239).

161
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 239 Proporția persoanelor de peste 15 ani care mănâncă legume cel puțin o dată pe zi, în funcție de nivelul de
educație, în anul 2014
Sursa : ECHI

3.6 EXPUNERI LA PARTICULE (PM10)

Expunerea anuală medie a populației urbane la poluarea aerului cu particule PM 10 în 2014 în


România a fost de 25,0 micrograme/metru cub, cu puțin mai mare decât media EU28 de 22,5
micrograme/metru cub (harta 56).

Harta 56 Expunerea anuală medie a populației urbane la poluarea aerului cu particule PM 10 în 2014
Sursa : ECHI

162
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

3.7 RISCUL DE SĂRĂCIE

Harta 57 Proporția populației la risc de sărăcie în populația totală, în anul 2015


Sursa : ECHI

Proporția populației la risc de sărăcie în populația totală în 2015 în România a fost printre cele mai
mari din Uniunea Europeană cu o valoare de 37,4% față de media EU28 de 23,7% (harta 57).

Harta 58 Proporția populației la risc de sărăcie în populația de copii, în anul 2015


Sursa: ECHI

Proporția populației la risc de sărăcie în populația de copii în 2015 în România a fost cea mai
mare din Uniunea Europeană cu o valoare de 46,8% față de media EU28 de 26,9% (harta 58).

163
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 59 Proporția persoanelor cu sprijin social slab, în anul 2014


Sursa : ECHI

Proporția persoanelor cu sprijin social slab în anul 2014 a fost în România de 26,3%, cea mai
mare valoare din Uniunea Europeană, față de media EU28 de 15,5%.

164
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4. INDICATORI PRIVIND RESURSELE ŞI


ACTIVITATEA REȚELEI SANITARE
Tabel 38. Indicatorii activității rețelei sanitare
Nr.
Indicator
crt.
4.1 RESURSE 4.2.1 Morbiditatea spitalizată
4.1.1 Bugetul ocrotirii sănătății 4.2.1.1. Morb.spit. prin tumori maligne
Morb.spit. prin boli aparat
4.1.2 Asigurarea populației cu paturi 4.2.1.2.
circulator
Asigurarea populației cu personal medical Morb.spit. prin infarct acut de
4.1.3 4.2.1.3.
și personal sanitar mediu miocard
4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală 4.2.1.4. Morb.spit. prin naștere normală
4.2 INDICATORI DE ACTIVITATE 4.3 PROCEDURI
Consultații și tratamente 4.3.1 Proceduri CT
Număr internări în spitale 4.3.2 Proceduri RMN
Om zile spitalizare 4.3.3 Angioplastii
Utilizarea paturilor în spital 4.3.4 Bypass coronarian
Durata medie de spitalizare 4.3.5 Protezare genunchi
Utilizarea serviciilor 4.3.6 Protezare șold
Acoperirea vaccinală

4.1. RESURSE
Tabel 39. Indicatorii privind resursele sistemului de sănătate
Nr.crt. Indicator
1 Bugetul sănătății
2 Asigurarea populației cu personal medical și personal sanitar mediu
3 Asigurarea populației cu paturi
4 Dotarea cu aparatură medicală

4.1.1. Bugetul sănătăţii


Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate din P.I.B. este mică, în 2016 fiind de 4,0% din
PIB, în scădere față de anul 2007 (4,3%), cu 0,3% (tabel 40).

Tabel 40. Dinamica cheltuielilor publice pentru sănătate în România, în perioada 2007-2016
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Chelt. publice consolidate (mil. lei) 17283,2 24221,7 22171,2 21278,2 20524,7 22183,8 27427,2 26660,9 28917,8 30265,1

- pentru un locuitor (lei) 827,6 1179,4 1088,6 1050,9 1018,7 1105,9 1372,1 1338,6 1459,0 1535,8

- la % din PIB 4,3 4,8 4,5 4,1 3,5 3,8 4,4 4,0 4,1 4,0

165
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Comparativ cu celelalte țări europene, în anul 2015, bugetul acordat sănătății reprezintă mai
puţin de jumătate din cât cheltuie unele țări pentru sănătate și mult mai mic decât media din Europa
și din UE, iar față de țările dezvoltate cheltuielile sunt mai mici (fig. 240).

Fig. 240 Cheltuieli pentru sănătate din PIB (%), în România, Europa Uniunea Europeană, în anul 2015
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

Cheltuielile pentru sănătate per persoană exprimate în Euro ajustați la puterea de


cumpărare au fost în 2015 în România cele mai mici din Uniunea Europeană (Fig. 241), la un nivel de
EUR 816 față de media UE de EUR 2781.

Fig. 241 Cheltuieli per persoană per capita, în Euro la paritatea puterii de cumpărare, în anul 2015
1 Include investițiile 2 Estimare OECD
Sursa: OECD Health at a Glance: Europe 2016

În comparație cu țările din Uniunea Europeană, cheltuielile pentru sănătate, ca proporție din
PIB, au cea mai scăzută valoare (Fig. 242), fiind estimate în 2015 la 4% din surse guvernamentale și
asigurări obligatorii și 1% din surse private.

166
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 242 Cheltuieli pentru sănătate ca proporție din PIB, în anul 2015
1 Include investițiile 2 Estimare OECD
Sursa: OECD Health at a Glance: Europe 2016

În funcție de sursa de finanțare, plățile directe reprezintă 19,9% din cheltuielile pentru
sănătate (Fig. 243), valoare mai mare cu circa o treime decât media europeană, dar mai mică decât
majoritatea țărilor din centrul și estul Europei.

Fig. 243 Proporția cheltuielilor pentru sănătate în funcție de sursa de finanțare, 2014
1 Include investițiile
Surs: OECD Health at a Glance: Europe 2016

167
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.1.2. Asigurarea populaţiei cu personal medical şi personal sanitar mediu

Tabel 41. Dinamica personalului din sănătate în România, în perioada 2007-2016


2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr. medici (fără stomatologi) 48199 50267 50386 52204 52541 53681 54086 54929 56110 57304
- la 10000 locuitori 23.1 24.5 24.7 25.8 26.1 26.8 27.1 27.6 28.3 29.1
- nr. locuitori/un medic 433 409 404 388 383 374 370 363 353 344
Nr. stomatologi 11651 11901 12497 12990 13355 13814 14282 14879 15556 16442
- la 10000 locuitori 5.6 5.8 6.1 6.4 6.6 6.9 7.1 7.5 7.8 8.3
- nr. locuitori/un stomatolog 1792 1726 1630 1559 1509 1452 1400 1339 1274 1199
Nr. farmacişti 11108 11704 11996 13624 14575 15435 16301 17099 17135 17180
- la 10000 locuitori 5.3 5.7 5.9 6.7 7.2 7.7 8.2 8.6 8.6 8.7
- nr. locuitori/un farmacist 1880 1755 1698 1486 1382 1300 1226 1165 1157 1147
Nr. personal sanitar mediu 136353 132464 129673 126656 125992 125141 126860 128899 133173 137246
- la 10000 locuitori 65.3 64.5 63.7 62.6 62.5 62.4 63.5 64.7 67.2 69.6
- nr. loc. ce revin/un
153 155 157 160 160 160 158 155 149 144
pers.san.mediu

Harta 60 evidențiază, pentru anul 2016, numărul mare de județe în care există deficit de
medici și numărul mare de locuitori ce revin la un medic, ceea ce conduce la limitarea accesului
populației la îngrijirile de sănătate. Față de media pe țară (343,9 locuitori/medic) sunt puține
județele cărora le revine un număr mic de locuitori la un medic.
Analizând harta de mai jos se poate constata că sunt județe cu o populație mare ce revine la
un medic (consecința unui număr mic de medici), astfel putem enumera: Călărași, Giurgiu,
Dâmbovița, Ialomița, Vaslui, Buzău.
Județele cu un număr mare de medici și care determină un număr redus de populație ce
revine la un medic sunt: Mun. București, Timiș, Cluj, Dolj, Mureș, Iași, Bihor, Sibiu, Brașov, Constanța,
toate acestea fiind centre universitare cu profil medical.

Harta 60 Asigurarea populației cu medici în România, în Harta 61 Asigurarea populației cu medici de familie în
anul 2016 România, în anul 2016

În ceea ce privește ponderea medicilor în România, pe grupe de vârstă, în anul 2016 (fig
244), situația se prezintă astfel: ponderea cea mai mare 29,21% (16741 medici) este dată de grupa
de vârstă 25-34 ani, însă acest procent este crescut prin faptul că la această grupă de vârstă sunt
cuprinși și medicii rezidenți în număr de 13764 (reprezintă 82,21% din această grupă de vârstă). Se

168
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

constată un număr crescut de medici (11598 medici - 20,24%) la grupa de vârstă 55-64 ani și chiar și
la peste 65 ani (2205 medici - 3,85%), în timp ce medicii care termină rezidențiatul nu au locuri de
muncă sau lucrează în alte țări.
În anul 2016, indicele de asigurare a populației cu medici de familie (harta 61) este de 6,3
medici de familie la 10000 locuitori (12334 medici de familie), revenind 1597 locuitori la un medic de
familie. Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Ilfov - 3,9%oo loc., Călărași
- 4,2%oo loc., Giurgiu - 4,3%oo loc., Botoșani - 4,7%oo loc., Vaslui - 4,7%oo loc. O rată mai mare a
medicilor este în: Municipiul București - 9,6%oo loc., Arad - 8,6%oo loc., Timiș - 8,1%oo loc., Dolj -
7,8%oo loc., Alba - 7,2%oo loc., Sibiu - 7,1%oo loc.
Analizând asigurarea populației cu medici pe specialități se constată că cei mai mulți sunt în
județele care sunt centre universitare cu profil medical.

Fig. 244 Ponderea medicilor pe grupe de vârstă în Harta 62 Numărul total de medici la 100000 locuitori în
România, în anul 2016 țările Uniunii Europene în anul 2015
Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

Raportat la țările europene (harta 62), România are un număr mic de medici la 100.000
persoane (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici,
iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează
în Norvegia (440,4) și Austria (509,7).

În anul 2015, indicele de asigurare a preșcolarilor și elevilor cu medici școlari (harta 63) este
de 0,35%o elevi (663 medici școlari). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în
județele: Covasna, Mehedinți, Neamț, Vaslui, Mureș. O rată mai mare a medicilor este în: Călărași,
Dolj, Olt, Hunedoara, Cluj, Alba. Sunt 24 județe cu valori ale indicatorului peste media pe țară.

În anul 2015, indicele de asigurare a preșcolarilor și elevilor cu asistenți medicali școlari


(harta 64) este de 1,48%o elevi (2776 asistenți medicali școlari). Distribuția teritorială semnalează o
acoperire redusă în județele: Mehedinți, Covasna, Mureș, Neamț, Sălaj. O rată mai mare a medicilor
este în: Olt, Buzău, Dâmbovița, Botoșani, Vaslui, Vrancea. Sunt 22 județe cu valori ale indicatorului
peste media pe țară.

169
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 63 Harta 64

În anul 2016, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali (harta 65)a avut valoarea
pe țară de 69,3 asistenți medicali la %oo locuitori, cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 23,9%oo
locuitori, Giurgiu 37,6%oo locuitori, Călărași 40,2%oo locuitori, Ialomița 47,9%oo locuitori,
Dâmbovița 51,8%oo locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun. București 116,3%oo locuitori,
Dolj 94,8%oo locuitori, Timiș 83,2%oo locuitori, Cluj 81,8%oo locuitori, Iași 80,1%oo locuitori.

În anul 2014, rata de asigurare a populației cu asistenți comunitari (harta 66) cea mai redusă
a fost în județele: Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Dâmbovița.

Harta 65 Asigurarea populației cu asistenți medicali în Harta 66. Asigurarea populației cu asistenți medicali
România, în anul 2016 comunitari în România, în anul 2014

În anul 2015, Ministerul Sănătăţii a scos la concurs aproape 300 de posturi de asistenţi
medicali comunitari şi 95 de mediatori sanitari, astfel încât numărul total al personalului angajat în
furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare la sfârșitul anului 2015 a ajuns la 1160 de asistenți
medicali comunitari şi 420 de mediatori sanitari.

170
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.1.3. Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare

Analizând în dinamică, în perioada 2007-2016, numărul de paturi în spitale, sanatorii tbc,


preventorii şi creşe se constată că s-au înregistrat scăderi spectaculoase, urmând politica și strategia
MS (tabel 42).

Tabel 42. Dinamica paturilor în unitățile sanitare în România, în perioada 2007-2016


2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr total paturi în spitale 137029 137016 1375234 129268 125147 125456 125798 125369 125482 125326
- la %o locuitori 6,6 6,7 6,8 6,4 6,2 6,3 6,3 6,3 6,3 6,4
Nr paturi în sanatorii tbc 909 918 908 610 470 410 410 410 410 410
pat- la %ooo locuitori 4,4 4,5 4,5 3,0 2,3 2,0 2,1 2,1 2,1 2,1
Nr paturi în preventorii 420 420 390 370 320 312 297 297 297 297
- la %ooo locuitori 2,0 2,0 1,9 1,8 1,6 1,6 1,5 1,5 1,5 1,5

Consecutiv etapelor succesive de reformă, conform tabelului de mai sus se observă scăderea
numărului de paturi în spitale în perioada 2007-2016 într-o proporţie de 8,5%, fără afectarea
acoperirii populației cu paturi de spital care rămâne de 6,4%o, una dintre cele mai mari din UE.
Asigurarea populației cu paturi de spital oscilează în jurul valorii de 6%o în toată perioada studiată, și
anume 6,6%o loc. în 2007 și 6,4%o în 2016.
Numărul de paturi din sanatoriile TBC scade în proporție de 54,9%, în preventorii a scăzut cu
29,3%, aşa cum rezultă şi din indicii de asigurare a populației cu paturi pe diferite tipuri de unităţi
sanitare cu paturi.

Harta 67. Asigurarea populației cu paturi pe județe în România, în anul 2016

În anul 2016, rata de asigurare a populației cu paturi (harta 67) este de 6,4 paturi la 1000
locuitori (125326 paturi în spitale). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele:
Ilfov - 2,8%o loc., Giurgiu - 2,9%o loc., Ialomița - 3,3%o loc., Călărași - 3,9%o loc., Vrancea - 4,0%o loc..
O rată mai mare de asigurare cu paturi de spital a populației este în: Municipiul București - 11,1%o
loc., Cluj - 9,1%o loc., Covasna - 8,8%o loc., Iași - 8,5%o loc., Hunedoara - 8,1%o loc., Timiș - 7,5%o loc.

171
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.1.4. Dotarea cu aparatură medicală

Dotarea cu aparatură performantă este foarte importantă deoarece ajută la precizarea


diagnosticului și în adoptarea măsurilor terapeutice. Aparatura de înaltă performanță, conform
raportărilor unităților sanitare este în număr redus și neuniform distribuită în profil teritorial. Astfel,
aparatele CT au fost în număr de 249 în anul 2016. Rata de asigurare cu aparate CT în România în
anul 2016 este de 12,6 aparate CT la 1.000.000 locuitori. În anul 2016 au fost efectuate 328316
examinări tomografice, din care 320638 examinări CT, revenind un număr de 16,3 examinări CT la
1000 locuitori.
Comparând cu celelalte țări membre UE, România are rata de asigurare cu aparatură CT de
10,7%oooo locuitori (datele din 2014), în timp ce rata medie EU-28 este de 21,4%oooo, valoare dublă
față de România. Comparativ cu alte țări europene, România este dotată cu mai multă aparatură
decât Regatul Unit (8,0%oooo), Serbia (9,8%oooo), Ungaria (7,9%oooo) dar mult mai puțină decât
Danemarca (37,7%oooo locuitori), Germania (35,3%oooo locuitori), Lituania (22,2%oooo locuitori),
Bulgaria (34,2%oooo locuitori).
Așadar, aparatura este puțină și de multe ori nefolosită (Fig. 245).
Comparând cu celelalte țări membre UE, România are rata de examinări CT raportate la 1000
locuitori de 22,1%o locuitori (datele din 2014), în timp ce EU-25 are o rată de 118,5%o. Rate peste
media EU și mult peste România au fost în Luxemburg (207,9%o), Franța (187,9%o), iar Ungaria
(99,4%o) are valoarea ratei sub media europeană și mult peste România. Rate mai mici decât media
EU sunt în Olanda, Regatul Unit, Irlanda, Bulgaria. Așadar, aparatura este puțină și de multe ori
nefolosită (Fig. 246). Din datele raportate de Eurostat se constată că România are cel mai mic număr
de examinări CT raportate la 1000 locuitori(Fig. 246).
Așa cum arată tabelul nr. 43, aparatuara de tehnologie avansată funcțională , raportată de
unitățile sanitare publice și private este în număr redus.

Tabel 43. Dotarea unităților sanitare cu echipamente medicale cu tehnologie avansată în România, în anul 2016
Aparate (scannere) pentru: Aparate pentru:
tomografie rezonanţă angiografie mărunţirea terapie cu
tomografie Aparate
cu emisie de magnetică digitală calculilor renali radiaţii Mamo-
computerizată Gamma
pozitroni (aparate (aparate – litotriptor (aparate grafii
(aparate TC)
(aparate PET) RMN) DSA) (aparate LSI) RAD)
Total 249 9 47 116 71 47 77 150
Rețea publică 144 1 29 45 56 29 60 88
Rețea privată 105 8 18 71 15 18 17 62

172
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1. Equipment outside hospital not included. 1. Exams outside hospital not included (in Cyprus and Ireland, exams in
2. Only equipment eligible for public reimbursement. private hospital also not included).
Fig. 245 Numărul de aparate CT la 1000000 locuitori în 2. Exams privately-funded not included.

țările Uniunii Europene, în anul 2014 Fig. 246 Numărul de examinări CT la1000 locuitori în
Sursa: OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database. țările Uniunii Europene, în anul 2014
Sursa: OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database.

1. Equipment outside hospital not included.


1. Exams outside hospital not included (in Cyprus and Ireland, exams in
2. Only equipment eligible for public reimbursement.
private hospital also not included).
Fig. 247 Numărul de aparate RMN la 1000000 locuitori 2. Exams privately-funded not included.
în țările Uniunii Europene, în anul 2014 Fig, 248 Nr. de examinări RMN la1000 locuitori în țările
Sursa: OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database. Uniunii Europene, în anul 2014
Sursa: OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database.

Un alt tip de aparatură de înaltă performanță este reprezentată de RMN. Aparatele RMN
raportate în anul 2016 au fost în număr de 116, determinând o rată de asigurare a populației cu

173
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

aparate RMN de 5,9%oooo locuitori. În anul 2016 au fost efectuate 47132 examinări RMN, revenind
un număr de 2,4 examinări RMN la 1000 locuitori.
Comparând cu celelalte țări membre UE, România are rata de asigurare cu aparatură RMN
de 4,7%oooo locuitori (datele din 2014), în timp ce rata medie EU-28 este de 15,4%oooo, valoare triplă
față de România. Comparativ cu alte țări EU, România este dotată cu mai multă aparatură decât
Ungaria (3,0%oooo), Macedonia (2,9%oooo), Serbia (2,8%oooo) dar mult mai puțină decât Germania
(30,5%oooo locuitori), Italia (25,2%oooo), Finlanda (23,3%oooo), Austria (19,7%oooo locuitori).
Așadar, aparatura este puțină și, de multe ori, puțin utilizată (Fig. 247).
Comparând cu celelalte țări membre UE, România are rata de examinări RMN raportate la
1000 locuitori de 8,7%o locuitori (datele din 2014), în timp ce EU-26 are o rată de 67,5%o. Rate peste
media EU și mult peste România au fost în Germania (114,3%o), Franța (95,5%o), iar Ungaria
(35,9%o) are valoarea ratei sub media europeană și mult peste România. Rate mai mici decât media
EU sunt în Olanda, Regatul Unit, Irlanda, Bulgaria. Așadar, aparatura este puțină și de multe ori
nefolosită (Fig. 248). Din datele raportate de Eurostat se constată că România are printre cel mai mic
număr de examinări RMN raportate la 1000 locuitori, valori mai mici fiind în Bulgaria și Cipru (Fig.
248).

4.2. INDICATORI DE ACTIVITATE

Tabelul 44 prezintă unele dintre activităţile sistemului de sănătate din anii 2007-2016.

Tabel 44. Indicatorii activităţii reţelei sanitare în România, în perioada 2007-2016


2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Consultaţii pentru un locuitor 4,7 4,5 3,9 4,0 4,0 4,1 4,0 4,1 3,9 3,8
Tratamente pentru un locuitor 1,2 1,1 1,1 0,9 0,8 0,9 0,8 0,8 0,8 0,8
Internări în spitale la 100 loc. 24,8 26,0 26,3 25,0 22,6 21,8 21,9 20,9 20,6 20,3
Om zile spitalizare la 100 loc. 188,5 196,7 195,2 184,4 170,2 165,6 163,1 156,0 154,7 151,6
Utilizarea pat. spital (zile) 291,8 299,2 294,7 287,2 277,7 273,1 267,7 256,1 252,6 246,1
Durata medie de spitalizare
7,6 7,6 7,4 7,4 7,5 7,6 7,5 7,5 7,6 7,5
(zile)

În tabelul de mai sus sunt evidențiate consultațiile și tratamentele acordate de medicii de


familie, medicii de specialitate din cabinetele de specialitate (din rețeaua publică) și consultațiile din
camera de gardă, raportate la un locuitor. Se observă scăderea continuă în perioada 2007-2016.
Sunt evidențiate și internările în spitale, precum și indicatorii de eficiență legați de
activitatea spitalului. Raportat la 100 locuitori, în perioada 2007-2016, a scăzut ponderea
internărilor, de la 24,8% loc., în anul 2007, la 20,3% loc., în 2012. De asemenea, au scăzut zilele de
spitalizare raportate la 100 locuitori, a scăzut utilizarea paturilor, iar durata de spitalizare a rămas
aproximativ la aceeași valoare. Este evidentă scăderea accentuată a activităţii din ambulator în
ultimul deceniu.

174
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.2.1. Utilizarea serviciilor

Ca indicatori de utilizare a serviciilor am selectat numărul de tratamente și numărul de consultații


pentru un locuitor. Dinamica ambilor indicatori este una descendentă (tabel 45).
Este posibil ca aceste scăderi să fie datorate subraportărilor.

Tabel 45 Indicatorii activităţii reţelei sanitare în România, în perioada 2007-2016


2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Consultaţii pentru un locuitor 4,7 4,5 3,9 4,0 4,0 4,1 4,0 4,1 3,9 3,8
Tratamente pentru un locuitor 1,2 1,1 1,1 0,9 0,8 0,9 0,8 0,8 0,8 0,8

Distribuția teritorială a consultațiilor (an 2016) pentru un locuitor evidențiază un număr


redus de consultații față de media pe România (3,8 consultații pentru un locuitor) în județele Ilfov
(2,2), Braşov (2,2), Satu-Mare (2,8), Constanța (2,8), Caraș-Severin (2,9), Giurgiu (2,9), unele
justificate de apropierea de marile centre universitare (harta 68). Consultații mai numeroase, peste
media pe țară sunt în: Vâlcea (5,2), Alba (5,2), Sibiu (4,6), Covasna (4,6), Sălaj (4,6), Dolj (4,6).
Consultații mai multe sau egal cu media pe țară sunt în 22 județe, în 20 sunt sub media pe țară.
Distribuția teritorială a tratamentelor pentru un locuitor în anul 2016 evidențiază un număr
redus de tratamente față de media pe România (0,8 tratamente pentru un locuitor) în județele
Vrancea (0,1), Ilfov (0,2), Bistrița-Năsăud (0,3), Satu-Mare (0,4), Vaslui (0,4), Arad (0,4), unele
justificate de apropierea de marile centre universitare (harta 73). Tratamente mai numeroase, peste
media pe țară sunt în: Alba (2,3), Bihor (2,3), Maramureș (1,2), Galați (1,2), Hunedoara (1,2), Bacău
(1,2). (harta 69)

Harta 68 Asigurarea populației cu consultații pe județe, Harta 69 Asigurarea populației cu tratamente pe județe,
în România, în anul 2016 în România, în anul 2016

175
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.2.2 Acoperirea vaccinală

Fig. 249 Acoperirea vaccinală în procente contra DTP, hepatită B și rujeolă la vârsta de 1 an
Sursa: CNSCBT

Acoperirea vaccinală contra principalelor boli preventibile prin vaccinare, DTP, hepatită B și
rujeolă a scăzut de la valori de peste 96% în urmă cu zece ani la valori de 82,2% pentru DTP, 86,5%
pentru rujeolă și 92% pentru hepatită în anul 2016 (Fi. 249).

Fig. 250 Acoperirea vaccinală în procente contra gripei la persoane de peste 65 ani
Sursa: CNSCBT

Acoperirea vaccinală contra gripei la persoane de peste 65 de ani a scăzut de la valori de


aproximativ 50% în urmă cu zece ani la valori în jur de 10% în ultimii 4 ani (Fig. 250).

176
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.2.3 ACTIVITATEA SPITALELOR

Tabel 46. Dinamica morbidității spitalizate în România, în perioada 2007-2016


2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total România
Număr bolnavi ieșiți din
4483544 4765690 4833506 4516465 4086515 3936010 3990117 3730928 3660161 3446370
spital
Morbiditatea spitalizată la
21469.8 23204.4 23731.5 22307.1 20282.8 19621.0 19961.9 18732.9 18467.3 17488.5
100000 loc.
Număr zile spitalizare 34867705 36886327 36896919 33895906 31192141 30144925 29888044 28705135 28081096 25905755
Durata medie de
7.8 7.7 7.6 7.5 7.6 7.7 7.5 7.7 7.7 7.5
spitalizare
Tumori maligne
Număr bolnavi ieșiți din 241595 305229 312365 300193 276460 277606 284611 276269 260128 238291
spital
Morbiditatea spitalizată la 1156.9 1486.2 1533.6 1482.7 1372.2 1383.9 1423.9 1387.1 1312.5 1209.2
100000 loc.
Număr zile spitalizare 1811626 2178153 2145025 2035739 2028152 1952644 1959050 1891701 1839214 1647457
Durata medie de 7.5 7.1 6.9 6.8 7.3 7.0 6.9 6.8 7.1 6.9
spitalizare
Boli aparat circulator
Număr bolnavi ieșiți din 608574 657318 682376 639023 561698 536890 551077 517815 506830 484947
spital
Morbiditatea spitalizată la 2914.2 3200.5 3350.3 3156.2 2787.9 2676.4 2756.9 2599.9 2557.2 2460.8
100000 loc.
Număr zile spitalizare 4907467 5215566 5329014 4940120 4263158 4131318 4115024 3884812 3847366 3654228
Durata medie de 8.1 7.9 7.8 7.7 7.6 7.7 7.5 7.5 7.6 7.5
spitalizare
Infarct miocardic acut
Număr bolnavi ieșiți din 14040 14995 14976 14891 15704 16667 16638 16229 17674 18347
spital
Morbiditatea spitalizată la 67.2 73.0 73.5 73.5 77.9 83.1 83.2 81.5 89.2 93.1
100000 loc.
Număr zile spitalizare 126976 129261 124586 119421 114186 116956 114231 110669 117667 119977
Durata medie de 9.0 8.6 8.3 8.0 7.3 7.0 6.9 6.8 6.7 6.5
spitalizare
Naștere normală
Număr externări 99703 72132 63774 63171 52432 50836 44379 43589 36512 29606
Număr zile spitalizare 530577 382932 338738 322088 261270 251815 214584 208215 172281 139983
Durata medie de 5.3 5.3 5.3 5.1 5.0 5.0 4.8 4.8 4.7 4.7
spitalizare

Morbiditatea spitalizată pe total țară a scăzut în perioada 2007–2016 de la 21469,8%ooo în


2007, la 17488,5%ooo locuitori în 2016 (fig. 251). Valoarea ratei morbidității spitalizate a fost cea mai
crescută în perioada 2008-2010, după care, cu mici oscilații a scăzut continuu, ajungând la cea mai
mică valoare a intervalului înregistrată în anul 2016 (17488,5%ooo locuitori). Pe lângă numărul
bolnavilor spitalizați și morbiditatea spitalizată în perioada 2007-2016, a scăzut și numărul de zile de
spitalizare și durata medie de spitalizare (ajungând de la 7,8 zile în 2007, la 7,5 zile în 2016).

177
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 251 Dinamica morbidității spitalizate în România, în perioada 2007-2016

Morbiditatea spitalizată total țară, în anul 2016, pe medii este mult mai mare pentru
locuitorii din mediul rural (17843,9%ooo locuitori) comparativ cu mediul urban (17182,2%ooo
locuitori) și față de media pe total țară (17488,5%ooo locuitori).

Fig. 252 Morbiditatea spitalizată, total țară și medii, în anul 2016

Morbiditatea spitalizată total țară, în anul 2016, pe gen este mult mai mare pentru genul
feminin (18569,8 %ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (16356,6%ooo locuitori) și față de
media pe total țară (17488,5%ooo locuitori).

20000 18569.8
17488.5
16356.6

15000

10000

5000

0
total masculin feminin

Fig. 253 Morbiditatea spitalizată, total țară și gen, în anul 2016

178
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 70 Morbiditatea spitalizată în România, în anul 2016

Conform datelor statistice (DRG) raportate de spitalele publice (spitale M.S., spitale
Administrația locală, Academia Română), distribuția în profil teritorial a morbidității spitalizate, în
anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate pe total țară în
2016 a fost Ilfov (4142,1%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Bistrița-Năsăud (7318,8%ooo
locuitori), Giurgiu (7612,8%ooo locuitori), Neamț (9178,5%ooo locuitori), Olt (10264,5%ooo locuitori).
Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost înregistrată în București (33963,7%ooo locuitori),
rate mari au fost înregistrate și în Cluj (27393,3%ooo locuitori), Iași (23905,0%ooo locuitori), Gorj
(21453,7%ooo locuitori), Covasna (21450,3%ooo locuitori). În 13 județe rata morbidității spitalizate a
fost peste media pe România (17488,5%ooo locuitori), iar în 29 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate, în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Gorj cu 1459,0, de la 19994,7%ooo
locuitori la 21453,7%ooo locuitori, Bihor cu 642,5, de la 16942,6%ooo locuitori la 17585,0%ooo locuitori,
Sibiu cu 245,8, de la 16981,0%ooo locuitori la 17226,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei
morbidității spitalizate au fost în Neamț cu 5694,2, de la 14872,6%ooo locuitori la 9178,5%ooo
locuitori, Bistrița-Năsăud cu 5586,4, de la 12905,2%ooo locuitori la 7318,7%ooo locuitori, Olt cu
5388,3, de la 15652,9%ooo locuitori la 10264,5%ooo locuitori. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate
în 2016 față de 2015 au fost în 5 județe, iar în 37 județe a scăzut (harta 70).
Morbiditatea spitalizată total țară în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a
morbidității spitalizate a fost în Regiunea București-Ilfov 28066,5%ooo locuitori. Urmează Regiunea
Nord-Vest, cu valoarea de 18486,1%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în
Regiunea Sud-Muntenia 13108,3%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 13636,1%ooo locuitori.

30000 28066.5

18486.117438.7
20000 17488.5 16604.2 17179.217223.8
13636.1 13108.3

10000

Fig. 254 Morbiditatea spitalizată, pe regiuni în România în anul 2016

179
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Morbiditatea spitalizată total țară în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a
morbidității spitalizate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate ale morbidității spitalizate în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).

Fig. 255 Morbiditatea spitalizată, pe macroregiuni în România în anul 2016

4.2.3.1 MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN TUMORI MALIGNE

Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne are un trend descendent în perioada 2007–
2016, astfel, în anul 2007 a fost înregistrată cea mai mică rată a intervalului studiat 1156,9%ooo, după
care ratele cresc brusc în 2008 la 1486,2%ooo, ajungând în 2009 la 1533,6%ooo locuitori (cea mai mare
valoare a intervalului) (fig. 256). Din 2010 valorile ratelor încep să scadă, oscilând în jurul valorilor de
1400%ooo - 1300%ooo și ating valoarea de 1209,2%ooo locuitori în anul 2016. În aceeași perioadă,
conform tabelului de mai sus, scad zilele de spitalizare și se reduce accentuat durarata medie de
spitalizare, de la 7,5 zile în 2007, la 6,9 zile în 2016.

Fig. 256 Dinamica morbidității spitalizate prin tumori maligne în România, în perioada 2007-2016

Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, în anul 2016, pe medii este mult mai mare
pentru locuitorii din mediul urban (1269,3%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (1139,4%ooo
locuitori) și față de media pe total țară (1209,2%ooo locuitori).

180
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 257 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, total țară și medii, în anul 2016

Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare
pentru genul masculin (1325,3%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (1098,3%ooo locuitori) și
față de media pe total țară (1209,2%ooo locuitori).

Fig. 258 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, total țară și gen, în anul 2016

Harta 71 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, în România, în anul 2016

Conform datelor statistice (DRG) raportate de spitalele publice (spitale Ministerului


Sănătății, spitalele Administrației locale, Academia Română), distribuția în profil teritorial a
morbidității spitalizate prin tumori maligne, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică
rată a morbidității spitalizate prin tumori maligne în 2016 a fost Giurgiu (161,4%ooo locuitori), rate
mici s-au înregistrat și în Ilfov (322,5%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud (371,5%ooo locuitori), Vaslui
(423,0%ooo locuitori), Argeș (464,4%ooo locuitori). Rata cea mai mare a morbidității spitalizate prin
tumori maligne a fost înregistrată în Municipiul București (3531,7%ooo locuitori ), rate mari au fost

181
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

înregistrate și în Cluj (3467,0%ooo locuitori), Iași (2120,5%ooo locuitori), Dolj (1376,3%ooo locuitori),
Mureș (1350,4%ooo locuitori). În 6 județe rata morbidității spitalizate prin tumori maligne a fost peste
media pe România (1209,2%ooo locuitori), iar în 36 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin tumori maligne, în anul 2016
față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin tumori maligne în
județele: Harghita cu 128,5, de la 940,8%ooo locuitori la 1069,4 %ooo locuitori, Brăila - cu 91,5, de la
504,9%ooo locuitori la 596,4 %ooo locuitori, Dâmbovița - cu 78,8, de la 497,4%ooo locuitori la 576,1%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin tumori maligne au fost în Timiș -
cu 618,1, de la 1614,0%ooo locuitori la 996,0%ooo locuitori, București - cu 509,7, de la 4041,3%ooo
locuitori la 3531,7%ooo locuitori, Neamț - cu 485,4 de la 984,3%ooo locuitori la 498,8%ooo locuitori.
Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin tumori maligne în 2016 față de 2015 au fost în 16
județe, iar în 26 județe au fost scăderi. (harta 71).
Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a
morbidității spitalizate prin tumori maligne a fost în Regiunea București-Ilfov 2897,0%ooo locuitori.
Urmează Regiunea Nord-Vest, cu valoarea de 1666,6%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a
înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia 622,3%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 658,1%ooo locuitori.

Fig. 259 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, pe regiuni în România în anul 2016

Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare
rată a morbidității spitalizate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate ale morbidității spitalizate în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).

2000 1603.2
1370.2
1500 1209.2
992.3
848.1
1000
500
0

Fig. 260 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, pe macroregiuni în România în anul 2016

182
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.2.3.2 MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN BOLI APARAT


CIRCULATOR

Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator are un trend descendent în perioada
2007–2016, în anul 2007 a fost înregistrată o rată de 2914,2%ooo, după care ratele cresc, ajungând în
2009 la 3350,3%ooo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului) (fig. 261). Din 2010 valorile ratelor
încep să scadă, oscilând ușor, și ajung la valoarea de 2460,8%ooo locuitori în anul 2016, cea mai mică
valoare a intervalului. Pe lângă numărul bolnavilor spitalizați și morbiditatea spitalizată prin boli ale
aparatului circulator în perioada 2007-2016, a scăzut și numărul de zile de spitalizare și durata medie
de spitalizare (ajungând de la 8,1 zile în 2007, la 7,5 zile în 2016).

3500 3200.53350.33156.2
2914.2 2787.92676.42756.9
3000 2599.92557.2
2460.8
2500
2000
1500
1000
500
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Fig. 261 Dinamica morbidității spitalizate prin boli aparat circulator în România, în perioada 2007-2016

Morbiditatea spitalizată prin boli ale aparatului circulator, în anul 2016, pe medii, este mult
mai mare pentru locuitorii din mediul rural (2559,1%ooo locuitori) comparativ cu mediul urban
(2375,7%ooo locuitori) și față de media pe total țară (2460,8%ooo locuitori).

Fig. 262 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, total țară și medii, în anul 2016

Morbiditatea spitalizată prin boli ale aparatului circulator, în anul 2016, pe gen, este mult
mai mare pentru genul masculin (2511,9%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (2412,1 %ooo
locuitori) și față de media pe total țară (2460,8 %ooo locuitori).

183
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 263 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, total țară și gen, în anul 2016

Harta 72 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, în România, în anul 2016

Conform datelor statistice (DRG) raportate de spitalele publice (spitale Ministerului


Sănătății, spitalele Administrației locale, Academia Română), distribuția în profil teritorial a
morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu
cea mai mică rată a morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator în 2016 a fost Ilfov
(598,0%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Neamț (957,3%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud
(1031,3%ooo locuitori), Olt (1233,0%ooo locuitori), Tulcea (1286,8 %ooo locuitori). Rata cea mai mare a
morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator a fost înregistrată în județul Covasna
(9177,4%ooo locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Mureș (4287,3%ooo locuitori), București
(4092,8%ooo locuitori), Cluj (3859,4%ooo locuitori), Caraș-Severin (3246,1%ooo locuitori). În 17 județe
ratele morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator au fost peste media pe România
(2460,8%ooo locuitori), iar în 25 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator,
în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin boli ale
aparatului circulator în județele: Covasna - cu 365,7, de la 8811,7%ooo locuitori la 9177,4%ooo
locuitori, Gorj - cu 223,4, de la 2914,5%ooo locuitori la 3137,9%ooo locuitori, Giurgiu - cu 220,8, de la
1301,0%ooo locuitori la 1521,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate
prin boli ale aparatului circulator au fost în Olt - cu 803,5, de la 2036,5%ooo locuitori la 1233,0%ooo
locuitori, Bistrița-Năsăud - cu 728,3, de la 1759,6%ooo locuitori la 1031,3%ooo locuitori, Neamț - cu
434,3, de la 1391,6%ooo locuitori la 957,3%ooo locuitori. Creșteri ale ratelor morbidității spitalizate
prin boli ale aparatului circulator în 2016 față de 2015 au fost în 15 județe, iar în 27 județe au fost
scăderi. (harta 72).

184
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Morbiditatea spitalizată prin boli ale aparatului circulator în anul 2016 - pe regiuni. Cea
mai mare rată a morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator a fost în Regiunea
București-Ilfov 3401,7%ooo locuitori, urmează Regiunea Centru, cu valoarea de 3283,7%ooo locuitori.
Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Est 1696,4%ooo locuitori, Regiunea Sud-
Muntenia 2007,3%ooo locuitori.

Fig. 264 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, pe regiuni în România în anul 2016

Morbiditatea spitalizată prin boli ale aparatului circulator în anul 2016 - pe macroregiuni.
Cea mai mare rată a morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator în anul 2016 a fost în
macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Cele mai mici rate ale morbidității spitalizate în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).

Fig. 265 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, pe macroregiuni în România în anul 2016

185
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.2.3.3 MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN INFARCT ACUT DE


MIOCARD

Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard a avut un trend ascendent în perioada
2007–2016, astfel, în anul 2007 a fost înregistrată cea mai mică rată a intervalului studiat 67,2%ooo,
după care ratele cresc, ajungând în 2016 la 93,1%ooo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului)
(fig. 266). A fost o creștere continuă a internărilor în perioada studiată, cu excepția anului 2014 care
înregistrează o ușoară scădere comparativ cu anul anterior, după care crește foarte mult. Pe lângă
numărul bolnavilor spitalizați și morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard în perioada
2007-2016 a scăzut și numărul de zile de spitalizare și durata medie de spitalizare (ajungând de la 9,0
zile în 2007, la 6,5 zile în 2016).

Fig. 266 Dinamica morbidității spitalizate prin infarct acut miocardic în România, în perioada 2007-2016

Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard, în anul 2016, pe medii, este mult mai
mare pentru locuitorii din mediul urban (105,2%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (79,0%ooo
locuitori) și față de media pe total țară (93,1 %ooo locuitori).

Fig. 267 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, total țară și medii, în anul 2016

Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard, în anul 2016, pe gen, este mult mai
mare, aproape dublu pentru genul masculin (122,5%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin
(65,1%ooo locuitori) și față de media pe total țară (93,1%ooo locuitori).

186
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 268 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, total țară și gen, în anul 2016

Harta 73 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, în România, în anul 2016

Conform datelor statistice (DRG) raportate de spitalele publice (spitale Ministerului


Sănătății, spitalele Administrației locale, Academia Română), distribuția în profil teritorial a
morbidității spitalizate prin infarct miocardic acut, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai
mică rată a morbidității spitalizate prin infarct miocardic acut în 2016 a fost Ilfov (3,8 %ooo locuitori),
rate mici s-au înregistrat și în Olt (6,6%ooo locuitori), Giurgiu (13,1 %ooo locuitori), Bistrița-Năsăud
(14,9%ooo locuitori), Neamț (18,1%ooo locuitori). Rata cea mai mare a morbidității spitalizate prin
infarct miocardic acut a fost înregistrată în București (263,7%ooo locuitori), rate mari au fost
înregistrate și în Cluj (213,3%ooo locuitori), Mureș (201,0%ooo locuitori), Timiș (174,6%ooo locuitori),
Iași (153,0%ooo locuitori). În 10 județe rata morbidității spitalizate prin infarct miocardic acut a fost
peste media pe România (93,1%ooo locuitori), iar în 32 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin infarct miocardic acut, în
anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin infarct
miocardic acut în județele: București cu 36,0, de la 227,6%ooo locuitori la 263,7 %ooo locuitori, Timiș -
cu 28,4, de la 146,2%ooo locuitori la 174,6%ooo locuitori, Suceava - cu 19,6, de la 90,6%ooo locuitori la
110,2%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin infarct miocardic acut
au fost în Olt- cu 34,8, de la 41,4%ooo locuitori la 6,6%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud - cu 23,3, de la
38,2%ooo locuitori la 14,9%ooo locuitori, Mureș - cu 14,9, de la 215,9%ooo locuitori la 201,0%ooo
locuitori. Creșteri ale ratelor morbidității spitalizate prin infarct miocardic acut în 2016 față de 2015
au fost în 14 județe, iar în 28 județe au scăzut (harta 73).
Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai
mare rată a morbidității spitalizate prin infarct acut de miocard a fost în Regiunea București-Ilfov
212,3%ooo locuitori, dublu sau de 3-4 ori mai mari decât celelalte regiuni. Urmează Regiunea Nord-
187
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Vest, cu valoarea de 112,0%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-
Muntenia 41,4%ooo locuitori, Regiunea Sud-Vest Oltenia 49,9%ooo locuitori.

Fig. 269 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, pe regiuni în România în anul 2016

Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea
mai mare rată a morbidității spitalizate prin infarct acut de miocard în anul 2016 a fost în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate ale morbidității spitalizate prin infarct acut de miocard în anul 2016, pe
total țară sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest). Valori mici se
înregistrează și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).

Fig. 270 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, pe macroregiuni în România în anul 2016

4.2.3.3 NAȘTEREA NORMALĂ

Internărle pentru nașterea normală au un trend descendent în perioada 2007–2016, astfel,


în anul 2007 a fost înregistrată cea mai mare rată a intervalului studiat 903,0% ooo (99703 cazuri),
după care ratele scad continuu, ajungând în 2016 la mai puțin de o treime din valoarea înregistrată
în 2007, și anume la 293,8%ooo (29606 cazuri, cea mai mică valoare a intervalului) (fig. 276). Pe lângă
numărul spitalizărilor prin naștere normală în perioada 2007-2016, a scăzut și numărul de zile de
spitalizare și durata medie de spitalizare (ajungând de la 5,3 zile în 2007, la 4,7 zile în 2016).

188
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 271 Dinamica spitalizîrii pentru naștere normală în România, în perioada 2007-2016

Spitalizarea prin naștere normală, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare pentru femeile
din mediul rural (392,0%ooo) comparativ cu mediul urban (213,0%ooo) și față de media pe total țară
(293,8%ooo).

Fig. 272 Spitalizarea pentru naștere normală, total țară și medii, în anul 2016

Harta 74 Spitalizarea pentru naștere normală, în România, în anul 2016

Conform datelor statistice (DRG) raportate de spitalele publice (spitale Ministerul Sănătății,
spitalele Administrației locale, Academia Română), distribuția în profil teritorial a spitalizării pentru
naștere normală, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a spitalizării pentru
prin naștere normală în 2016 a fost Tulcea (5,0%ooo), rate mici s-au înregistrat și în Vaslui (9,9%ooo),
Botoșani (22,2%ooo), Arad (25,3%ooo), Ilfov (75,3%ooo). Rata cea mai mare a spitalizării pentru naștere
normală a fost înregistrată în județul Brașov (975,8%ooo), rate mari au fost înregistrate și în Mureș
(840,3%ooo), Harghita (819,7%ooo), Bihor (631,2%ooo), Mehedinți (557,1%ooo). În 17 județe rata
189
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

spitalizării pentru naștere normală a fost peste media pe România (4,8%ooo), iar în 25 județe au fost
sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele spitalizării pentru naștere normală, în anul 2016 față de
anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei spitalizării pentru naștere normală în județele: Gorj - cu 223,0,
de la 162,4%ooo la 385,4%ooo, Mehedinți - cu 179,7, de la 377,4%ooo la 557,1%ooo, Giurgiu - cu 159,5,
de la 91,0%ooo la 250,5%ooo. Cele mai mari scăderi ale ratei spitalizării pentru naștere normală au fost
în Sibiu - cu 626,5, de la 863,1%ooo la 236,6%ooo, Cluj - cu 606,0, de la 802,3%ooo la 196,3%ooo , Bistrița-
Năsăud - cu 509,3, de la 1007,8%ooo la 498,5%ooo. Creșteri ale ratei spitalizării pentru naștere normală
în 2016 față de 2015 au fost în 13 județe, într-un județ (Brăila) nu au fost cazuri în cei doi ani, iar în
28 județe a scăzut (harta 74).
Spitalizarea pentru naștere normală în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a
spitalizării pentru naștere normală a fost în Regiunea Centru 679,3%ooo locuitori. Urmează Regiunea
Sud-Muntenia, cu valoarea de 347,2%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în
Regiunea Sud-Est 120,4%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est, cu valoarea de 129,8%ooo locuitori.

Fig. 273 Morbiditatea spitalizată prin naștere normală, pe regiuni în România în anul 2016

Spitalizarea pentru naștere normală în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a
spitalizării în anul 2016 a fost în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Cele mai mici rate în anul 2016, pe total țară sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est
și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei (Regiunea București -Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).

Fig. 274 Morbiditatea spitalizată prin naștere normală, pe macroregiuni în România în anul 2016

190
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.3. PROCEDURI EFECTUATE ÎN PERIOADA 2007-2016 RAPORTATE


DE SPITALELE PUBLICE
( SPITALELE MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, ADMINISTRAȚIEI LOCALE, ACADEMIA ROMÂNĂ)

Tabel 47. Dinamica procedurilor efectuate în spitalele din România, în perioada 2007-2016
Tip procedură 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
CT
Număr proceduri 188271 208216 228053 221205 230486 261318 281227 276220 313936 320638
Indici la 100000 loc. 901.6 1013.8 1119.7 1092.5 1144.0 1302.7 1406.9 1386.9 1584.0 1627.1
RMN
Număr proceduri 25203 30420 37278 32539 31738 33470 38413 39442 46668 47132
Indici la 100000 loc. 120.7 148.1 183.0 160.7 157.5 166.8 192.2 198.0 235.5 239.2
Angioplastii
Număr proceduri 7495 8210 9080 10325 13012 14746 14070 16767 18947 19876
Indici la 100000 loc. 35.9 40.0 44.6 51.0 64.6 73.5 70.4 84.2 95.6 100.9
Bypass coronarian
Număr proceduri 3042 3177 3787 3278 2979 3564 3240 3322 3145 3156
Indici la 100000 loc. 14.6 15.5 18.6 16.2 14.8 17.8 16.2 16.7 15.9 16.0
Proteză de genunchi
Număr proceduri 1308 1978 2155 1804 1665 1818 2131 2629 2997 3591
Indici la 100000 loc. 6.3 9.6 10.6 8.9 8.3 9.1 10.7 13.2 15.1 18.2
Proteză de șold
Număr proceduri 8262 9272 9454 9237 8926 9226 9858 10982 10976 11214
Indici la 100000 loc. 39.6 45.1 46.4 45.6 44.3 46.0 49.3 55.1 55.4 56.9

4.3.1 PROCEDURI CT

Examinările CT efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, Administrației


locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2007–2016. Astfel, în anul 2007 a fost
înregistrată cea mai mică rată a examinărilor din intervalul studiat, 901,6%ooo locuitori, după care
ratele cresc, cu mici oscilații în 2010 și 2014 față de anii anteriori, ajungând în 2016 la 1627,1%ooo
locuitori (cea mai mare valoare a ratei examinărilor în intervalul 2007-2016) (fig. 275).
Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a examinărilor CT efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2016, nu este
uniformă. Județul cu cea mai mică rată a examinărilor CT efectuate în 2016 a fost Ilfov (78,0%ooo
locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Sălaj (84,0%ooo locuitori), Satu-Mare (92,7%ooo locuitori),
Teleorman (215,8%ooo locuitori), Călărași (360,9%ooo locuitori).

191
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 275 Dinamica procedurilor CT efectuate în România, în perioada 2007-2016

Harta 75 Proceduri CT efectuate în România, în anul 2016

Rata cea mai mare a examinărilor CT efectuate a fost înregistrată în București (4890,2%ooo
locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Iași (2379,9%ooo locuitori), Bihor (2349,5%ooo locuitori),
Brăila (2311,7%ooo locuitori), Cluj (2045,8%ooo locuitori). În 11 județe ratele examinărilor CT efectuate
au fost peste media pe România (1627,1%ooo locuitori), iar în 31 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor CT efectuate, în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate în județele: Brăila - cu 778,6, de la
1533,1%ooo locuitori la 2311,7%ooo locuitori, Timiș - cu 532,8, de la 1353,3%ooo locuitori la 1886,1%ooo
locuitori, Tulcea - cu 382,4, de la 1242,9%ooo locuitori la 1625,3%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi
ale ratei examinărilor CT efectuate au fost în Satu-Mare - cu 1760,7, de la 1853,5%ooo locuitori la
92,7%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud - cu 730,4, de la 1868,8%ooo locuitori la 1138,4%ooo locuitori, Sibiu -
cu 599,7, de la 1379,5%ooo locuitori la 779,8%ooo locuitori. Creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate
în 2016 față de 2015 au fost în 31 județe, iar în 11 județe au scăzut (harta 75).

Fig. 276 Procedurile CT efectuate în România, pe regiuni, în anul 2016

192
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Proceduri (examinări) CT în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a examinărilor CT
efectuate a fost în Regiunea București-Ilfov 3938,6%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu
valoarea de 1548,2%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-
Muntenia 600,3%ooo locuitori, Regiunea Centru 1441,3%ooo locuitori.
Proceduri (examinări) CT în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a examinărilor
CT efectuate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-
Muntenia).
Cele mai mici rate ale examinărilor CT efectuate în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).

Fig. 277 Procedurile CT efectuate în România, pe macroregiuni, în anul 2016

4.3.2 PROCEDURI RMN

Examinările RMN efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, Administrației


locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2007–2016. Astfel, în anul 2007 a fost
înregistrată cea mai mică rată a intervalului studiat 120,7%ooo, după care ratele cresc, ajungând în
2016 la 239,2%ooo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului 2007-2016) (fig. 278). Din 2007
valorile ratelor încep să crească până în 2009 (183,0%ooo locuitori), apoi scad în 2010 (160,7%ooo
locuitori), oscilând ușor până în 2012, după care creșterea este continuă până în 2016.

Fig. 278 Dinamica procedurilor RMN efectuate în România, în perioada 2007-2016

193
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 76 Proceduri RMN efectuate în România, în anul 2016

Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a examinărilor RMN efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2016, nu este
uniformă. În patru județe nu se fac examinări RMN (Satu-Mare, Mehedinți, Giurgiu, Călărași). Județul
cu cea mai mică rată a examinărilor RMN efectuate în 2016 a fost Vâlcea (0,3%ooo locuitori), rate mici
s-au înregistrat și în Bistrița-Năsăud (1,4%ooo locuitori), Argeș (1,5%ooo locuitori), Vaslui (1,6%ooo
locuitori), Covasna (2,9%ooo locuitori). Rata cea mai mare a examinărilor RMN efectuate a fost
înregistrată în București (1011,4%ooo locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Timiș (510,8%ooo
locuitori), Brașov (492,7%ooo locuitori), Cluj (393,2%ooo locuitori), Constanța (342,0%ooo locuitori). În
10 județe ratele examinărilor RMN efectuate au fost peste media pe România (239,2%ooo locuitori),
în 4 județe nu se fac, iar în 28 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor RMN efectuate, în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în județele: Timiș - cu 191,4, de la
319,4%ooo locuitori la 510,8%ooo locuitori, Ialomița - cu 104,8, de la 0,0%ooo locuitori, la 104,8%ooo
locuitori, Cluj - cu 84,5, de la 308,7%ooo locuitori la 393,2%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei
examinărilor RMN efectuate au fost în Satu-Mare - cu 81,1, de la 81,1%ooo locuitori la 0,0%ooo
locuitori, Neamț cu 75,6, de la 156,5%ooo locuitori la 80,9%ooo locuitori, București - cu 73,9, de la
1085,3%ooo locuitori la 1011,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în 2016
față de 2015 au fost în 22 județe, în trei județe nu s-au efectuat în cei doi ani, iar în 17 județe au
scăzut (harta 76).

900 817.8

600

327.9
300 239.2 219.4
175.3 147.6 162.7 139.3
43.9
0

Fig. 279 Procedurile RMN efectuate în România, pe regiuni, în anul 2016

194
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Proceduri (examinări) RMN în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a examinărilor
RMN efectuate a fost în Regiunea București-Ilfov 817,8%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu
valoarea de 327,9%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-
Muntenia 43,9%ooo locuitori, Regiunea Sud-Vest Oltenia 139,3%ooo locuitori.
Proceduri (examinări) RMN în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a
examinărilor RMN efectuate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate ale examinărilor RMN în anul 2016, pe total țară sunt în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu
(Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).

Fig. 280 Procedurile RMN efectuate în România, pe macroregiuni, în anul 2016

4.3.3 ANGIOPLASTII

Angioplastiile efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, Administrației


locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2007–2016, astfel, în anul 2007 au fost
efectuate 7495 angioplastii, înregistrând cea mai mică rată a intervalului studiat 35,9%ooo, după care
ratele cresc, ajungând în 2016 la 100,9%ooo locuitori, realizându-se 19876 angioplastii (fig. 281).
Valorile ratelor cresc an de an, cu excepția anului 2013, când ratele și numărul cazurilor au scăzut
puțin față de anul 2012, după care își reia creșterea.

Fig. 281 Dinamica angioplastiilor efectuate în România, în perioada 2007-2016

195
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Harta 77 Angioplastii efectuate în România, în anul 2016

Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a angioplastiilor efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2016, nu este
uniformă. Județele cu cele mai multe angioplastii efectuate în 2016 au fost Mun. București, Iași,
Timiș, Mureș. Angioplastiile se efectuează în județe în care sunt centre universitare, în care spitalele
sunt mai dotate cu aparatură performantă și personal de specialitate pregătit pentru efectuarea
acestor angioplastii (harta 77 ).
Angioplastii în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe angioplastii și cele mai mari rate ale
procedurilor angioplastii au fost în Regiunea București-Ilfov 363,4%ooo locuitori. Urmează Regiunea
Vest, cu o rată de 148,3%ooo locuitori. În Regiunea Sud-Est și Sud-Vest Oltenia nu au fost efectuate
angioplastii în anul 2016. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia
18,2%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est 93,1%ooo locuitori.

Fig. 282 Angioplastii efectuate în România, pe regiuni, în anul 2016

Angioplastii în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a (procedurilor)


angioplastiilor efectuate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate au fost, în anul 2016, în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și
Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia
și Regiunea Vest).
Dotarea cu aparatură funcțională și personal de specialitate nu este uniform distribuită în
profil teritorial, se constată că sunt zone total neacoperite.

196
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 283 Angioplastii efectuate în România, pe macroregiuni, în anul 2016

4.3.4 BYPASS CORONARIAN


Procedura Bypass coronarian efectuată în sistemul public (spitale Ministerului Sănătății,
Administrației locale, Academia Română) are un trend ușor ascendent în perioada 2007–2016, astfel,
în anul 2007 au fost efectuate 3042 bypass-uri coronariene, înregistrând cea mai mică rată a
intervalului studiat 14,6%ooo, și 3156 în 2016, cu o rată de 16,0%ooo locuitori. Ratele oscilează puțin
de la un an la altul, înregistrând în 2009 valoarea de 18,6%ooo locuitori (cea mai mare valoare a
intervalului). Valoare mai ridicată a ratei a fost înregistrată și în 2012 (fig. 284).

Fig. 284 Dinamica procedurilor bypass coronarian efectuate în România, în perioada 2007-2016

Harta 78 Proceduri bypass coronarian efectuate în România, în anul 2016

197
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a procedurilor bypass efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2016, nu este
uniformă. Județele în care au fost efectuate aceste proceduri sunt puține, majoritatea fiind centre
universitare (Mun. București, Timiș, Cluj, Iași, Mureș). Bypass-urile se efectuează în județe în care
sunt centre universitare, în care spitalele sunt mai dotate cu aparatură performantă și personal de
specialitate pregătit pentru efectuarea acestor intervenții chirurgicale.
Bypass coronarian în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe proceduri bypass și cele mai
mari rate au fost în Regiunea Vest 41,7%ooo locuitori, urmează Regiunea București-Ilfov 38,2%ooo
locuitori. În Sud- Muntenia nu au fost efectuate proceduri bypass, iar în Sud-Vest Oltenia au o rată
de 0,1%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Est 3,0%ooo locuitori,
Regiunea Nord-Est 16,3%ooo locuitori.

Fig. 285 Bypass coronarian efectuat în România, pe regiuni, în anul 2016

Bypass coronarian în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a procedurilor bypass
în anul 2016 a fost în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest). Cele mai
mici rate ale procedurilor bypass în anul 2016, sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și
Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).

Fig. 286 Bypass coronarian efectuat în România, pe macroregiuni, în anul 2016

198
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

4.3.5 PROTEZARE GENUNCHI

Procedurile de protezare genunchi efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului


Sănătății, Administrației locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2007–2016,
astfel, în anul 2007 a fost înregistrat cel mai mic număr de (proceduri) de protezări de genunchi
1308, determinând cea mai mică rată a intervalului studiat 6,3%ooo, după care ratele oscilează de la
un an la altul, cresc, în 2009 și 2010, scad până în 2011, după care cresc continuu an de an până la
valoarea din anul 2016, 3591 protezări de genunchi efectuate și o rată de 18,2%ooo locuitori (cea mai
mare valoare a intervalului) (fig. 287).

Fig. 287 Dinamica procedurilor de protezare genunchi efectuate în România, în perioada 2007-2016

Harta 79 Proceduri de protezare genunchi efectuate în România, în anul 2016

Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a protezărilor de genunchi efectuate (raportate la 100000 locuitori), în anul 2016, nu
este uniformă. În 2016 nu au fost efectuate proceduri de protezare în 11 județe. Județul cu cea mai
mică rată în 2016 a fost Teleorman (0,3%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Dâmbovița
(0,4%ooo locuitori), Sălaj (0,5%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud (0,7%ooo locuitori), Brăila (1,0%ooo
locuitori). Rata cea mai mare a procedurilor efectuate a fost înregistrată în București (87,5%ooo
locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Mureș (63,8%ooo locuitori), Cluj (36,3%ooo locuitori),
Timiș (27,4%ooo locuitori), Vâlcea (24,0%ooo locuitori).
Dacă analizăm datele privind ratele de protezare genunchi efectuate, în anul 2016 față de
anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei în județele: București cu 13,9, de la 73,6%ooo locuitori la
87,5%ooo locuitori, Mureș - cu 12,3, de la 51,5%ooo locuitori la 63,8%ooo locuitori, Alba- cu 10,6, de la
4,2%ooo locuitori la 14,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratelor au fost în Satu-Mare - cu 10,9,
199
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

de la 15,6%ooo locuitori la 4,7%ooo locuitori, Neamț cu 7,1, de la 20,3%ooo locuitori la 13,2 %ooo
locuitori, Timiș - cu 3,9, de la 31,3%ooo locuitori la 27,4%ooo locuitori. (harta 79).
Protezarea de genunchi în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată în 2016 a fost în
Regiunea București-Ilfov 70,2%ooo locuitori. Urmează Regiunea Centru, cu valoarea de 23,3%ooo
locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia 2,9%ooo locuitori,
Regiunea Sud-Est 5,7%ooo locuitori.

Fig. 288 Protezarea de genunchi efectuată în România, pe regiuni, în anul 2016

Protezarea de genunchi în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată în anul 2016 a
fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).

Fig. 289 Proteza de genunchi efectuată în România, pe macroregiuni, în anul 2016

4.3.6 PROTEZARE ȘOLD

Procedurile de protezare șold efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății,


Administrației locale, Academia Română) înregistrează un trend ascendent în perioada 2007–2016,
astfel, în anul 2007 a fost înregistrat cel mai mic număr de proceduri, determinând cea mai mică rată
a intervalului studiat 39,6%ooo, după care ratele cresc, cu mici oscilații de la un an la altul, ajungând în
2016 la 56,9%ooo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului) și un număr de 11214 protezări de
șold (fig. 290).

200
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 290 Dinamica procedurilor de protezare șold efectuate în România, în perioada 2007-2016

Harta 80 Proceduri protezare șold efectuate în România, în anul 2016

Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a procedurilor de protezare șold efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul
2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată în 2016 a fost Tulcea (3,0%ooo locuitori), rate
mici s-au înregistrat și în Călărași (6,5%ooo locuitori), Ialomița (8,4%ooo locuitori), Giurgiu (9,5%ooo
locuitori), Caraș-Severin (10,3%ooo locuitori). Rata cea mai mare a fost înregistrată în Mureș
(200,2%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Mun. București (157,1%ooo locuitori), Cluj
(100,5%ooo locuitori), Alba (77,3%ooo locuitori), Hunedoara (73,2%ooo locuitori).
Dacă analizăm datele privind ratele procedurilor de protezare șold efectuate, în anul 2016
față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei în județele: Bihor - cu 17,7, de la 54,0%ooo locuitori la
71,7%ooo locuitori, București - cu 13,1, de la 143,9%ooo locuitori la 157,1%ooo locuitori, Brăila - cu 10,4,
de la 49,0%ooo locuitori la 59,4%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei au fost în Satu-Mare - cu
50,3, de la 71,0%ooo locuitori la 20,7%ooo locuitori, Neamț - cu 23,6, de la 52,7%ooo locuitori la
29,1%ooo locuitori, Prahova - cu 11,5, de la 56,2%ooo locuitori la 44,7%ooo locuitori.
Protezarea de șold în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a fost în Regiunea
București-Ilfov 126,0%ooo locuitori. Urmează Regiunea Centru, cu valoarea de 90,6%ooo locuitori. Cea
mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia 25,2%ooo locuitori, Regiunea Sud-
Est 36,6%ooo locuitori.

201
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Fig. 291 Proteza de șold efectuată în România, pe regiuni, în anul 2016

Protezarea de șold în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată în anul 2016 a fost în
macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).

Fig. 292 Proteza de șold efectuată în România, pe macroregiuni, în anul 2016

202
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

ANEXE

203
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

POPULAȚIA REZIDENTĂ PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016

Anul 2015 Anul 2016


Județ
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
TOTAL 19819697 10669579 9150118 9680537 10139160 19706529 10585664 9120865 9628271 10078258
Alba 334769 195182 139587 165246 169523 332311 193653 138658 164040 168271
Arad 425348 234934 190414 206581 218767 423143 233161 189982 205706 217437
Argeş 598130 274704 323426 291945 306185 593274 271960 321314 289567 303707
Bacău 602399 259643 342756 298026 304373 598141 257464 340677 296005 302136
Bihor 570539 280154 290385 278327 292212 567784 277358 290426 277246 290538
Bistriţa-N. 282964 107078 175886 140672 142292 282070 107260 174810 140254 141816
Botoşani 397151 161518 235633 196905 200246 392734 159916 232818 194969 197765
Braşov 550981 393316 157665 268598 282383 550866 391234 159632 268421 282445
Brăila 305989 189636 116353 149779 156210 301472 186375 115097 147649 153823
Buzău 433838 166520 267318 212564 221274 428542 163982 264560 210130 218412
Caraş-S. 284400 152931 131469 138910 145490 280888 150122 130766 137202 143686
Călăraşi 297199 107290 189909 146162 151037 294269 106121 188148 144878 149391
Cluj 701109 461857 239252 338041 363068 702230 460195 242035 338526 363704
Constanţa 682375 464916 217459 332766 349609 679902 461569 218333 331327 348575
Covasna 207055 98148 108907 102553 104502 205745 97237 108508 101923 103822
Dâmboviţa 507475 144545 362930 250498 256977 503371 142807 360564 248737 254634
Dolj 643884 334145 309739 314897 328987 638449 330079 308370 312220 326229
Galaţi 522258 284636 237622 257520 264738 517176 280933 236243 254865 262311
Giurgiu 275713 80295 195418 136179 139534 274421 79186 195235 135895 138526
Gorj 329593 148764 180829 163308 166285 325697 146512 179185 161456 164241
Harghita 308453 131007 177446 152744 155709 306728 129894 176834 151785 154943
Hunedoara 401336 299249 102087 196389 204947 396140 294504 101636 193956 202184
Ialomiţa 265947 117173 148774 131199 134748 263413 116052 147361 130013 133400
Iaşi 787671 361845 425826 391318 396353 789372 363705 425667 392395 396977
Ilfov 437612 192955 244657 214228 223384 452471 200881 251590 221391 231080
Maramureş 469657 269070 200587 230731 238926 467051 267167 199884 229418 237633
Mehedinţi 254528 117538 136990 125494 129034 251191 114682 136509 123922 127269
Mureş 545168 271110 274058 267548 277620 542350 268805 273545 266255 276095
Neamţ 457606 162769 294837 225876 231730 453660 160718 292942 223803 229857
Olt 415572 162346 253226 204813 210759 410228 159394 250834 202329 207899
Prahova 744119 364175 379944 362273 381846 736749 359534 377215 358937 377812
Satu-Mare 339201 152474 186727 164652 174549 337484 151061 186423 163836 173648
Sălaj 218298 86301 131997 106906 111392 216739 85444 131295 106233 110506
Sibiu 400136 262989 137147 194599 205537 399954 261995 137959 194532 205422
Suceava 630365 257683 372682 312158 318207 628813 256391 372422 311657 317156
Teleorman 358472 116005 242467 176466 182006 352582 113762 238820 173869 178713
Timiş 696203 423161 273042 337197 359006 697508 420507 277001 338034 359474
Tulcea 204688 95416 109272 102476 102212 202059 93973 108086 101199 100860
Vaslui 388372 155211 233161 195596 192776 385844 155542 230302 194536 191308
Vâlcea 361676 161476 200200 177005 184671 358382 159667 198715 175543 182839
Vrancea 332536 120502 212034 162982 169554 329703 119239 210464 161608 168095
M.Bucureşti 1848912 1848912 0 858410 990502 1835623 1835623 0 852004 983619

Sursa: INS

204
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016

Anul 2015 Anul 2016


Județ
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 22260158 12562433 9697725 10865733 11394425 22236059 12527300 9708759 10854424 11381635
Alba 381668 228362 153306 188596 193072 380295 227656 152639 187898 192397
Arad 474589 269854 204735 230366 244223 473680 268988 204692 229987 243693
Argeş 647410 317449 329961 314846 332564 644726 315700 329026 313457 331269
Bacău 747791 352725 395066 369885 377906 746524 351938 394586 369212 377312
Bihor 619653 319364 300289 302043 317610 618881 318198 300683 301825 317056
Bistriţa-N. 329228 128775 200453 163732 165496 329397 129330 200067 163744 165653
Botoşani 457371 198252 259119 226920 230451 455158 197346 257812 226047 229111
Braşov 630457 463677 166780 305838 324619 631796 462782 169014 306255 325541
Brăila 357886 234148 123738 173685 184201 354467 231434 123033 171965 182502
Buzău 480691 203832 276859 234645 246046 477071 201878 275193 232855 244216
Caraş-S. 329471 193169 136302 161386 168085 326867 191059 135808 160066 166801
Călăraşi 318266 127463 190803 156137 162129 316634 126740 189894 155358 161276
Cluj 720541 479189 241352 347979 372562 723538 478772 244766 349252 374286
Constanţa 769961 537126 232835 374302 395659 769337 534993 234344 373764 395573
Covasna 229035 115652 113383 112959 116076 228492 115050 113442 112659 115833
Dâmboviţa 529289 170005 359284 258985 270304 527842 168582 359260 258351 269491
Dolj 701837 388018 313819 340178 361659 698933 385467 313466 338706 360227
Galaţi 632860 361585 271275 311948 320912 630683 359365 271318 310730 319953
Giurgiu 277310 90651 186659 135830 141480 276413 89940 186473 135510 140903
Gorj 367366 178642 188724 182041 185325 365110 177013 188097 180993 184117
Harghita 333978 147921 186057 164961 169017 333441 147392 186049 164589 168852
Hunedoara 471852 367614 104238 230371 241481 468041 364170 103871 228462 239579
Ialomiţa 294583 139611 154972 144643 149940 292965 138930 154035 143879 149086
Iaşi 913781 441419 472362 455040 458741 925583 446705 478878 461817 463766
Ilfov 383301 170893 212408 186442 196859 399525 179307 220218 194151 205374
Maramureş 526137 317346 208791 259217 266920 525342 316550 208792 258728 266614
Mehedinţi 287924 146144 141780 141831 146093 285931 144490 141441 140892 145039
Mureş 596306 314082 282224 292726 303580 595627 312576 283051 292374 303253
Neamţ 578708 227879 350829 284958 293750 576521 225929 350592 283600 292921
Olt 452238 196578 255660 223582 228656 448268 194346 253922 221740 226528
Prahova 811174 415506 395668 393275 417899 806504 412166 394338 390993 415511
Satu-Mare 391111 188782 202329 191204 199907 390398 187705 202693 190803 199595
Sălaj 247877 107023 140854 121767 126110 247317 106661 140656 121504 125813
Sibiu 463771 313494 150277 226222 237549 464686 313091 151595 226708 237978
Suceava 742808 324128 418680 368669 374139 746192 325385 420807 370780 375412
Teleorman 391835 142634 249201 192839 198996 387028 140845 246183 190522 196506
Timiş 741600 454299 287301 357601 383999 744960 452899 292061 359343 385617
Tulcea 245288 121436 123852 122368 122920 243419 120238 123181 121490 121929
Vaslui 479131 217583 261548 241958 237173 482762 222903 259859 244256 238506
Vâlcea 404043 194360 209683 198114 205929 402169 193260 208909 197296 204873
Vrancea 391976 147707 244269 192490 199486 390861 146846 244015 191852 199009
M.Bucureşti 2108056 2108056 0 983154 1124902 2102675 2102675 0 980011 1122664

Sursa INS

205
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

NATALITATEA PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


rate la 1000 loc.
Anul 2015 Anul 2016
Județ
Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 9.0 8.8 9.3 9.1 8.9 9.5
Alba 8.2 8.3 8.1 8.4 8.0 9.2
Arad 8.7 8.7 8.7 9.1 8.7 9.5
Argeş 8.4 8.2 8.6 8.5 8.4 8.5
Bacău 9.2 8.7 9.5 8.9 8.4 9.3
Bihor 9.4 8.8 10.1 9.6 9.0 10.4
Bistriţa-N. 10.5 10.7 10.4 10.4 10.5 10.3
Botoşani 9.1 8.9 9.3 8.9 8.8 9.0
Braşov 9.9 8.9 12.9 10.2 9.0 13.4
Brăila 6.7 6.1 7.9 7.3 6.5 8.8
Buzău 7.6 7.3 7.7 8.0 8.1 7.9
Caraş-S. 7.0 6.9 7.0 7.5 7.3 7.8
Călăraşi 9.1 9.0 9.2 9.3 9.3 9.3
Cluj 9.6 9.4 10.1 9.9 9.6 10.4
Constanţa 9.6 8.9 11.2 9.8 9.3 11.0
Covasna 9.6 8.2 11.0 10.0 8.4 11.7
Dâmboviţa 8.6 7.9 8.9 8.8 8.2 9.1
Dolj 8.9 8.8 8.9 8.6 8.6 8.7
Galaţi 8.1 7.6 8.7 8.1 7.4 9.0
Giurgiu 8.8 7.6 9.4 8.8 8.0 9.2
Gorj 7.6 7.9 7.3 8.0 8.5 7.5
Harghita 9.6 8.7 10.3 9.7 8.7 10.5
Hunedoara 7.7 7.9 7.3 7.8 8.0 6.9
Ialomiţa 9.1 9.2 8.9 9.1 8.9 9.3
Iaşi 10.8 11.0 10.7 10.5 10.3 10.6
Ilfov 11.7 12.3 11.1 12.4 12.7 12.2
Maramureş 9.4 9.1 9.8 9.4 9.0 9.9
Mehedinţi 8.0 7.2 8.7 8.6 8.2 9.0
Mureş 9.8 8.3 11.4 9.8 8.6 11.2
Neamţ 8.3 7.6 8.8 8.3 7.7 8.6
Olt 7.2 8.0 6.6 7.5 8.3 6.8
Prahova 8.3 8.2 8.5 8.2 8.0 8.5
Satu-Mare 8.9 8.0 9.8 9.4 8.2 10.5
Sălaj 10.5 10.2 10.6 10.4 10.7 10.2
Sibiu 9.8 8.9 11.7 9.9 8.9 11.8
Suceava 10.9 10.4 11.4 11.4 10.7 11.9
Teleorman 7.1 7.4 6.9 7.2 7.2 7.1
Timiş 9.7 9.5 10.0 9.9 9.6 10.5
Tulcea 7.9 8.1 7.8 7.6 8.1 7.1
Vaslui 10.2 11.3 9.4 9.5 9.5 9.5
Vâlcea 6.9 7.7 6.2 6.8 7.6 6.1
Vrancea 8.9 8.1 9.4 9.1 8.7 9.4
M.Bucureşti 9.1 9.1 0.0 9.3 9.3 0.0

Sursa INS

206
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

SPORUL NATURAL AL POPULAȚIEI PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA


ÎN ANII 2015-2016
rate la 1000 loc.
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL -2.8 -1.0 -5.0 -2.5 -0.9 -4.4
Alba -3.9 -1.6 -7.3 -3.3 -1.9 -5.1
Arad -4.2 -3.0 -5.7 -3.2 -2.6 -4.1
Argeş -3.2 -0.1 -6.2 -3.1 0.0 -6.3
Bacău -2.3 -0.5 -3.9 -2.7 -1.0 -4.3
Bihor -2.8 -1.2 -4.4 -2.1 -0.9 -3.2
Bistriţa-N. 0.1 3.6 -2.1 0.5 3.4 -1.4
Botoşani -3.7 0.2 -6.7 -3.8 0.0 -6.7
Braşov -0.1 -0.7 1.9 0.5 -0.5 3.2
Brăila -6.8 -5.7 -8.9 -6.4 -5.4 -8.2
Buzău -6.3 -2.6 -9.2 -6.1 -2.1 -9.0
Caraş-S. -6.1 -4.0 -9.3 -4.9 -3.1 -7.4
Călăraşi -4.9 -1.2 -7.3 -4.5 -1.4 -6.5
Cluj -1.8 -0.4 -4.5 -0.9 0.3 -3.4
Constanţa -0.6 -1.0 0.3 -0.7 -1.1 0.1
Covasna -1.1 -1.1 -1.1 -0.9 -0.9 -0.7
Dâmboviţa -3.3 -1.0 -4.4 -3.2 -1.2 -4.1
Dolj -5.3 -1.3 -10.4 -4.9 -1.1 -9.4
Galaţi -2.8 -1.7 -4.2 -3.0 -1.8 -4.5
Giurgiu -6.2 -2.9 -7.8 -6.5 -3.4 -8.0
Gorj -3.8 .. -7.4 -3.1 0.5 -6.6
Harghita -1.4 -0.8 -1.9 -1.0 -0.3 -1.5
Hunedoara -4.7 -3.2 -9.8 -5.2 -3.8 -10.1
Ialomiţa -3.9 -0.1 -7.4 -4.2 -0.7 -7.4
Iaşi 0.9 2.9 -0.9 1.0 2.4 -0.4
Ilfov 1.8 4.1 -0.1 2.6 4.4 1.2
Maramureş -1.6 -0.5 -3.4 -1.4 -0.7 -2.7
Mehedinţi -5.6 -2.3 -9.1 -4.5 -0.9 -8.2
Mureş -2.3 -2.1 -2.6 -2.1 -1.8 -2.3
Neamţ -3.7 -2.1 -4.8 -3.3 -1.6 -4.6
Olt -6.8 -0.5 -11.7 -6.1 0.0 -10.9
Prahova -4.5 -3.5 -5.4 -4.8 -3.9 -5.6
Satu-Mare -2.5 -2.3 -2.6 -1.6 -2.0 -1.2
Sălaj -2.0 2.7 -5.7 -1.4 3.6 -5.2
Sibiu -0.3 -0.8 0.7 -0.2 -0.9 1.2
Suceava 0.2 1.2 -0.4 1.1 1.8 0.5
Teleorman -9.8 -2.2 -14.2 -9.8 -3.7 -13.5
Timiş -1.1 -0.6 -2.0 -0.3 -0.1 -0.5
Tulcea -4.5 -1.5 -7.4 -5.1 -1.3 -8.7
Vaslui -1.3 3.5 -5.1 -2.0 2.0 -5.5
Vâlcea -3.3 -0.8 -5.6 -2.9 -0.6 -4.9
Vrancea -3.5 -0.1 -5.5 -3.0 0.7 -5.1
M.Bucureşti -1.5 -1.5 0.0 -1.2 -1.2 0.0

Sursa INS

207
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

RATA DE FERTILITATE PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA


ÎN ANII 2015-2016
nascuti vii la 1000 femei 15-49 ani
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 35.9 33.5 39.3 36.3 33.9 39.7
Alba 33.6 32.5 35.6 34.6 31.5 39.7
Arad 34.5 33.4 36.0 36.1 33.8 39.3
Argeş 33.0 30.3 36.1 33.5 31.3 35.8
Bacău 36.0 33.0 38.8 34.8 32.1 37.4
Bihor 37.5 33.2 42.6 38.4 34.1 43.4
Bistriţa-N. 41.9 39.6 43.6 41.6 39.8 43.0
Botoşani 37.5 33.3 41.3 36.4 33.2 39.3
Braşov 39.6 35.1 53.0 40.9 36.0 55.0
Brăila 27.4 23.9 34.7 29.6 25.5 38.0
Buzău 31.9 28.9 34.4 33.5 31.9 34.8
Caraş-S. 28.6 27.0 31.1 30.9 28.7 34.5
Călăraşi 36.8 33.8 39.1 37.3 35.1 39.0
Cluj 38.2 36.0 43.0 39.0 36.9 43.8
Constanţa 37.4 34.5 44.3 38.3 36.1 43.4
Covasna 38.3 31.7 45.5 40.1 32.8 47.9
Dâmboviţa 34.0 29.9 36.2 35.1 31.2 37.1
Dolj 35.6 32.8 39.6 34.6 32.2 38.2
Galaţi 31.1 28.5 34.9 31.2 28.0 35.8
Giurgiu 36.1 28.3 40.5 36.2 30.0 39.6
Gorj 29.0 27.7 30.6 30.5 30.0 31.0
Harghita 38.6 34.1 42.4 39.1 34.3 43.0
Hunedoara 31.0 30.2 34.1 31.3 31.1 32.2
Ialomiţa 37.1 35.0 39.2 37.2 34.3 40.1
Iaşi 41.7 40.1 43.3 40.3 37.9 42.7
Ilfov 42.6 43.8 41.6 44.9 44.5 45.3
Maramureş 37.2 34.8 41.2 37.2 34.7 41.4
Mehedinţi 32.4 27.0 39.1 35.1 30.8 40.3
Mureş 39.7 33.0 47.6 40.0 34.4 46.5
Neamţ 33.3 29.3 36.1 33.1 29.8 35.3
Olt 29.4 29.1 29.8 30.5 30.5 30.6
Prahova 33.8 32.7 35.1 33.4 32.0 35.0
Satu-Mare 34.6 30.4 38.6 36.4 31.3 41.3
Sălaj 42.9 37.6 47.8 43.0 40.1 45.6
Sibiu 38.8 34.9 47.2 38.9 35.0 47.2
Suceava 43.6 40.1 46.5 45.4 41.8 48.3
Teleorman 31.5 29.2 33.1 31.9 28.8 34.1
Timiş 36.9 35.4 39.4 38.1 36.1 41.2
Tulcea 32.3 31.1 33.7 31.2 31.5 30.8
Vaslui 41.5 42.1 40.9 38.3 35.9 40.6
Vâlcea 28.2 28.6 27.8 27.8 28.4 27.2
Vrancea 36.2 30.4 40.3 36.9 33.0 39.5
M.Bucureşti 34.7 34.7 0.0 35.2 35.2 0.0

Sursa INS

208
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

NUMĂR ÎNTRERUPERI DE SARCINĂ PE JUDEȚE ȘI MEDII, ÎN ROMÂNIA


ÎN ANII 2015-2016

2015 2016
Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 70885 36812 34073 63518 33374 30144
Alba 685 423 262 634 348 286
Arad 1051 502 549 1090 518 572
Argeş 1750 773 977 1586 647 939
Bacău 2364 1102 1262 2048 1063 985
Bihor 1785 925 860 1736 805 931
Bistriţa-N. 625 285 340 384 139 245
Botoşani 672 227 445 589 204 385
Braşov 2381 1748 633 1920 1462 458
Brăila 2455 1302 1153 1986 1043 943
Buzău 1158 536 622 1476 553 923
Caraş-S. 1145 715 430 962 544 418
Călăraşi 889 276 613 824 259 565
Cluj 2048 1263 785 2119 1246 873
Constanţa 2429 1718 711 1946 1512 434
Covasna 2010 823 1187 1870 733 1137
Dâmboviţa 1118 341 777 1282 260 1022
Dolj 2083 1090 993 1670 882 788
Galaţi 1144 636 508 858 459 399
Giurgiu 667 209 458 645 216 429
Gorj 1607 933 674 1176 867 309
Harghita 1474 644 830 1410 560 850
Hunedoara 562 443 119 561 454 107
Ialomiţa 2014 696 1318 1922 735 1187
Iaşi 1562 883 679 1787 1114 673
Ilfov 737 584 153 569 363 206
Maramureş 796 443 353 710 396 314
Mehedinţi 1005 578 427 1624 983 641
Mureş 2073 1100 973 1727 842 885
Neamţ 855 318 537 998 460 538
Olt 984 406 578 718 337 381
Prahova 2591 1197 1394 2162 1031 1131
Satu-Mare 630 298 332 664 344 320
Sălaj 171 89 82 184 71 113
Sibiu 1219 607 612 1141 512 629
Suceava 1395 471 924 1414 553 861
Teleorman 1874 692 1182 1810 777 1033
Timiş 4011 2725 1286 2652 1423 1229
Tulcea 632 343 289 649 364 285
Vaslui 1526 481 1045 1551 445 1106
Vâlcea 1504 681 823 1260 555 705
Vrancea 918 310 608 609 236 373
M.Bucureşti 12286 6996 5290 10595 7059 3536

Sursa: CNSISP - date raportate de DSP

209
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

NUMĂR SARCINI PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016

2015 2016
Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 129729 73025 56704 128932 72496 56436
Alba 1785 1085 700 1879 1138 741
Arad 2626 1555 1071 2719 1584 1135
Argeş 3969 2078 1891 4046 2027 2019
Bacău 4378 2025 2353 4302 2006 2296
Bihor 5365 3127 2238 4244 2475 1769
Bistriţa-N. 3253 1632 1621 3809 1842 1967
Botoşani 2320 943 1377 2331 1004 1327
Braşov 2427 1762 665 2555 1897 658
Brăila 1258 831 427 1972 1282 690
Buzău 2322 1072 1250 2302 988 1314
Caraş-S. 977 613 364 981 640 341
Călăraşi 1745 684 1061 1660 685 975
Cluj 3696 2957 739 3362 2629 733
Constanţa 3807 2818 989 3402 2475 927
Covasna 1661 776 885 1671 798 873
Dâmboviţa 2581 869 1712 2641 863 1778
Dolj 8145 4054 4091 6638 3418 3220
Galaţi 2272 1382 890 2242 1373 869
Giurgiu 1468 344 1124 1474 356 1118
Gorj 1555 834 721 1542 846 696
Harghita 3323 1337 1986 3286 1280 2006
Hunedoara 1656 1398 258 1819 1508 311
Ialomiţa 1647 782 865 1552 738 814
Iaşi 7266 3017 4249 8202 3677 4525
Ilfov 1187 534 653 1202 569 633
Maramureş 2957 1769 1188 3098 1850 1248
Mehedinţi 1739 736 1003 1868 893 975
Mureş 4408 2348 2060 4491 2270 2221
Neamţ 3115 1236 1879 3057 1149 1908
Olt 2456 1209 1247 2564 1232 1332
Prahova 5018 2574 2444 5051 2587 2464
Satu-Mare 1714 1088 626 1845 991 854
Sălaj 1672 787 885 1687 781 906
Sibiu 3468 2388 1080 3615 2458 1157
Suceava 4652 2198 2454 4614 2155 2459
Teleorman 871 388 483 782 357 425
Timiş 7174 4238 2936 7140 4216 2924
Tulcea 1253 726 527 1245 757 488
Vaslui 2763 1131 1632 2874 1320 1554
Vâlcea 2214 1034 1180 2079 1077 1002
Vrancea 1394 494 900 1322 538 784
M.Bucureşti 10172 10172 0 9767 9767 0

Sursa: CNSISP - date raportate de DSP

210
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORTALITATEA PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015


rate la 1000 loc.
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 11.8 9.8 14.3 12.5 11.0 11.6 9.8 13.9 12.4 10.8
Alba 12.1 9.9 15.4 13.1 11.2 11.7 9.9 14.3 12.7 10.7
Arad 12.9 11.7 14.4 13.3 12.5 12.3 11.3 15.2 13.0 11.7
Argeş 11.6 8.3 14.8 12.5 10.8 11.6 8.4 14.8 12.4 11.0
Bacău 11.5 9.2 13.4 12.9 10.1 11.6 9.4 13.6 12.8 10.4
Bihor 12.2 10.0 14.5 12.6 11.7 11.7 9.9 13.6 12.5 11.0
Bistriţa-N. 10.4 7.1 12.5 11.3 9.5 9.9 7.1 11.7 10.6 9.2
Botoşani 12.8 8.7 16.0 13.4 12.2 12.7 8.8 15.7 13.3 12.2
Braşov 10.0 9.6 11.0 10.8 9.1 9.7 9.5 10.2 10.4 9.0
Brăila 13.5 11.8 16.8 14.2 12.9 13.7 11.9 17.0 15.0 12.5
Buzău 13.9 9.9 16.9 14.6 13.2 14.1 10.2 16.9 15.1 13.0
Caraş-S. 13.1 10.9 16.3 13.8 12.5 12.4 10.4 17.0 13.3 11.5
Călăraşi 14.0 10.2 16.5 14.9 13.1 13.8 10.7 15.8 14.6 13.0
Cluj 11.4 9.8 14.6 12.2 10.6 10.8 9.3 13.8 11.6 10.1
Constanţa 10.2 9.9 10.9 11.3 9.2 10.5 10.4 10.9 11.7 9.4
Covasna 10.7 9.3 12.1 11.6 9.8 10.9 9.3 12.4 11.7 10.0
Dâmboviţa 11.9 8.9 13.3 12.4 11.4 12.0 9.4 13.2 12.5 11.5
Dolj 14.2 10.1 19.3 15.1 13.4 13.5 9.7 14.1 14.3 12.7
Galaţi 10.9 9.3 12.9 12.0 9.8 11.1 9.2 13.5 12.6 9.5
Giurgiu 15.0 10.5 17.2 15.6 14.5 15.3 11.4 17.2 15.4 15.2
Gorj 11.4 7.9 14.7 12.0 10.9 11.1 8.0 17.2 11.5 10.8
Harghita 11.0 9.5 12.2 12.1 10.0 10.7 9.0 12.0 11.8 9.7
Hunedoara 12.4 11.1 17.1 13.2 11.7 13.0 11.8 11.0 13.9 12.1
Ialomiţa 13.0 9.3 16.3 14.0 11.9 13.3 9.6 16.7 14.5 12.1
Iaşi 9.9 8.1 11.6 10.9 9.0 9.5 7.9 11.0 10.3 8.7
Ilfov 9.9 8.2 11.2 10.6 9.2 9.8 8.3 11.0 10.7 9.0
Maramureş 11.0 9.6 13.2 11.8 10.2 10.8 9.7 12.6 11.6 10.1
Mehedinţi 13.6 9.5 17.8 13.8 13.4 13.1 9.1 17.7 13.7 12.5
Mureş 12.1 10.4 14.0 12.9 11.4 11.9 10.4 13.5 12.6 11.2
Neamţ 12.0 9.7 13.6 13.1 11.0 11.6 9.3 13.2 12.9 10.4
Olt 14.0 8.5 18.3 14.8 13.3 13.6 8.3 11.0 14.0 13.2
Prahova 12.8 11.7 13.9 13.2 12.4 13.0 11.9 14.1 13.8 12.2
Satu-Mare 11.4 10.3 12.4 12.0 10.8 11.0 10.2 11.7 11.8 10.2
Sălaj 12.5 7.5 16.3 13.3 11.7 11.8 7.1 15.4 12.8 11.0
Sibiu 10.1 9.7 11.0 10.8 9.4 10.1 9.8 10.6 10.9 9.3
Suceava 10.7 9.2 11.8 11.4 10.0 10.3 8.9 11.4 11.0 9.7
Teleorman 16.9 9.6 21.1 17.5 16.4 17.0 10.9 20.6 18.0 16.1
Timiş 10.8 10.1 12.0 11.4 10.3 10.2 9.7 9.6 10.7 9.7
Tulcea 12.4 9.6 15.2 13.6 11.2 12.7 9.4 15.8 13.8 11.5
Vaslui 11.5 7.8 14.5 12.3 10.6 11.5 7.5 15.0 12.5 10.6
Vâlcea 10.2 8.5 11.8 10.7 9.7 9.7 8.2 13.4 10.3 9.0
Vrancea 12.4 8.2 14.9 13.4 11.4 12.1 8.0 14.5 13.0 11.1
M.Bucureşti 10.6 10.6 0.0 11.0 10.1 10.5 10.5 0.0 11.1 10.1

Sursa INS

211
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORTALITATEA PRIN BOLI


MORTALITATEA PRIN BOLILE ISCHEMICE ALE
CEREBROVASCULARE ÎN ROMÂNIA, ÎN
INIMII ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2015-2016
ANII 2015-2016
2015 2016 2015 2016
TOTAL 236.9 223.5 TOTAL 199.2 192.8
Alba 386.5 357.6 Alba 123.1 107.5
Arad 306.6 280.1 Arad 136.7 148.0
Argeş 184.4 183.5 Argeş 155.7 155.7
Bacău 196.2 185.8 Bacău 211.2 206.4
Bihor 447.8 377.5 Bihor 155.4 124.3
Bistriţa-N. 377.5 366.1 Bistriţa-N. 137.6 137.5
Botoşani 244.0 231.6 Botoşani 184.5 185.6
Braşov 276.3 239.6 Braşov 160.2 132.5
Brăila 185.5 176.9 Brăila 236.1 242.1
Buzău 168.9 165.2 Buzău 263.8 259.3
Caraş-S. 251.0 232.2 Caraş-S. 248.0 234.7
Călăraşi 188.8 182.2 Călăraşi 307.9 292.8
Cluj 264.1 266.7 Cluj 207.9 193.4
Constanţa 119.4 122.8 Constanţa 108.3 116.1
Covasna 328.3 328.2 Covasna 172.9 176.8
Dâmboviţa 231.4 201.6 Dâmboviţa 279.6 280.6
Dolj 246.6 231.2 Dolj 379.1 368.4
Galaţi 239.2 242.3 Galaţi 141.7 130.5
Giurgiu 262.2 238.4 Giurgiu 375.0 296.3
Gorj 214.8 200.5 Gorj 352.5 321.5
Harghita 287.7 268.4 Harghita 146.4 156.8
Hunedoara 326.4 329.7 Hunedoara 234.0 227.1
Ialomiţa 219.6 212.0 Ialomiţa 294.0 292.5
Iaşi 88.0 85.1 Iaşi 107.1 105.7
Ilfov 210.8 207.7 Ilfov 129.9 129.2
Maramureş 197.1 233.0 Maramureş 189.3 166.4
Mehedinţi 276.5 228.7 Mehedinţi 245.6 267.2
Mureş 355.4 360.3 Mureş 147.2 144.2
Neamţ 186.4 171.4 Neamţ 174.0 180.2
Olt 145.7 96.8 Olt 370.8 398.0
Prahova 266.0 267.8 Prahova 157.7 156.2
Satu-Mare 313.2 292.5 Satu-Mare 181.3 167.5
Sălaj 340.9 327.1 Sălaj 223.5 199.3
Sibiu 326.9 294.0 Sibiu 106.1 105.2
Suceava 225.2 216.0 Suceava 177.2 168.2
Teleorman 260.6 255.0 Teleorman 478.3 431.5
Timiş 177.6 155.0 Timiş 94.5 94.5
Tulcea 185.1 198.8 Tulcea 162.3 186.5
Vaslui 233.5 221.8 Vaslui 202.4 206.3
Vâlcea 150.7 134.3 Vâlcea 316.8 280.0
Vrancea 166.8 145.6 Vrancea 163.0 136.1
M.Bucureşti 225.6 206.1 M.Bucureşti 186.8 192.8

Sursa: INS Sursa: INS

212
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORTALITATEA INFANTILĂ PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


decedați sub 1 an la 1000 născuți vii
2015 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 7.5 5.8 9.5 8.1 6.8 6.8 5.5 8.4 7.7 5.9
Alba 7.7 6.4 9.6 7.0 8.3 5.9 5.0 7.2 5.4 6.5
Arad 6.1 5.1 7.3 6.6 5.5 5.8 3.8 8.2 5.5 6.2
Argeş 6.8 5 8.5 7.2 6.4 7.3 6.0 8.6 9.0 5.6
Bacău 7.3 5.8 8.5 7.9 6.6 7.7 6.1 9.0 9.0 6.3
Bihor 8.4 3.6 12.9 8.3 8.5 8.5 8.1 9.0 9.3 7.7
Bistriţa-N. 6.4 4.4 7.7 6.2 6.5 6.7 2.9 9.2 7.4 6.0
Botoşani 9.1 5.6 11.7 9.8 8.4 9.1 6.9 10.8 15.1 3.0
Braşov 7.2 6.6 8.4 7.4 6.9 6.7 5.5 8.8 7.1 6.3
Brăila 5.4 5.6 5.1 5.8 5.0 10.1 9.3 11.1 12.0 8.0
Buzău 8.5 5.3 10.8 10.4 6.4 7.9 9.8 6.4 7.0 8.8
Caraş-S. 11.8 11.9 11.5 11.2 12.4 9.0 6.4 12.3 10.3 7.6
Călăraşi 11.7 9.6 13.1 13.1 10.4 12.3 11.9 12.5 12.8 11.8
Cluj 6.8 5.5 9.1 6.4 7.1 4.5 3.0 7.1 5.8 3.1
Constanţa 10.0 7.9 13.8 11.5 8.3 7.7 6.6 9.7 9.3 6.0
Covasna 7.3 6.3 8 11.0 3.6 9.2 5.2 12.1 11.0 7.2
Dâmboviţa 6.6 6.7 6.6 7.3 5.9 5.8 7.9 4.9 6.5 5.0
Dolj 9.7 5.9 14.3 10.1 9.2 5.5 3.0 8.4 6.3 4.5
Galaţi 5.5 4.4 6.8 6.9 4.0 8.8 9.4 8.2 10.2 7.3
Giurgiu 6.2 8.8 5.1 6.3 6.0 9.9 7.0 11.1 11.2 8.4
Gorj 6.5 5.7 7.2 6.8 6.0 8.3 11.4 5.0 10.6 5.8
Harghita 7.8 4.7 9.9 8.7 6.9 6.5 7.0 6.2 7.1 5.9
Hunedoara 7.4 8 5.3 6.9 7.9 9.1 7.9 13.9 9.5 8.6
Ialomiţa 7.5 6.2 8.7 12.5 2.3 9.4 6.4 11.9 8.8 10.0
Iaşi 6.7 3.1 10.1 7.1 6.2 6.1 4.6 7.5 6.7 5.5
Ilfov 6.3 5.2 7.2 7.8 4.6 3.4 2.2 4.5 4.3 2.5
Maramureş 8.9 8.3 9.8 9.7 8.1 6.3 5.6 7.3 8.3 4.2
Mehedinţi 11.3 5.7 16.2 9.4 13.4 11.4 7.6 14.8 13.8 9.0
Mureş 10.0 7.6 11.8 12.1 7.7 8.5 7.8 9.2 8.4 8.6
Neamţ 6.4 5.8 6.8 8.1 4.7 6.3 5.2 6.9 7.8 4.8
Olt 7.7 7 8.3 8.2 7.1 5.7 6.2 5.2 7.7 3.6
Prahova 6.7 8.5 4.8 6.0 7.3 4.5 3.3 5.7 5.2 3.7
Satu-Mare 8.6 6 10.6 9.3 7.8 10.4 7.8 12.2 9.4 11.4
Sălaj 8.1 4.6 10.7 12.0 4.0 6.6 4.4 8.4 6.1 7.0
Sibiu 6.1 5.4 7.4 8.3 3.7 6.3 4.7 8.9 7.9 4.8
Suceava 9.1 6.6 10.9 9.8 8.4 7.3 5.7 8.4 9.0 5.5
Teleorman 7.2 2.8 9.9 8.8 5.4 6.1 3.9 7.4 6.1 6.1
Timiş 7.1 6.3 8.3 6.5 7.8 4.5 3.0 6.5 5.0 3.9
Tulcea 14.4 13.2 15.6 18.8 10.1 11.3 7.2 15.9 13.2 9.2
Vaslui 8.1 2.5 13.8 8.1 8.2 7.0 6.1 7.7 7.4 6.6
Vâlcea 6.1 5.3 6.9 4.9 7.3 5.1 2.0 8.6 5.7 4.4
Vrancea 7.1 7.5 7 6.1 8.2 9.0 6.3 10.5 8.7 9.2
M.Bucureşti 4.7 4.7 0.0 5.2 4.2 4.2 4.2 0.0 4.6 3.8

Sursa INS

213
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE MORTALITATEA NEONATALĂ


(0 – 6 zile) PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA (0 – 27 zile) PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN
ÎN ANII 2015-2016 ANII 2015-2016
la 1000 născuți vii la 1000 născuți vii
2015 2016 2015 2016
Total 3.0 2.5 Total 4.3 3.8
Alba 2.6 2.8 Alba 3.8 3.1
Arad 2.7 2.6 Arad 4.1 3.3
Argeş 3.7 3.3 Argeş 4.6 5.1
Bacău 2.3 2.0 Bacău 3.4 3.6
Bihor 3.9 3.5 Bihor 5.5 4.5
Bistriţa-N. 2.3 3.2 Bistriţa-N. 3.5 4.1
Botoşani 4.1 3.7 Botoşani 5.5 5.4
Braşov 2.7 2.2 Braşov 4.2 3.9
Brăila 2.9 4.3 Brăila 4.2 5.0
Buzău 4.1 2.4 Buzău 5.2 3.2
Caraş-S. 4.8 4.5 Caraş-S. 7.0 4.9
Călăraşi 3.5 3.1 Călăraşi 5.2 5.8
Cluj 2.3 1.7 Cluj 3.9 2.4
Constanţa 3.2 2.9 Constanţa 6.2 5.0
Covasna 4.1 2.2 Covasna 5.0 3.5
Dâmboviţa 1.8 2.4 Dâmboviţa 4.0 3.4
Dolj 2.4 1.8 Dolj 4.5 2.5
Galaţi 2.9 4.3 Galaţi 3.1 6.5
Giurgiu 2.5 2.5 Giurgiu 2.9 5.4
Gorj 3.2 3.4 Gorj 4.7 4.8
Harghita 2.5 1.9 Harghita 4.7 3.1
Hunedoara 4.9 4.7 Hunedoara 5.8 6.3
Ialomiţa 1.5 3.8 Ialomiţa 2.2 5.3
Iaşi 2.7 1.3 Iaşi 3.4 2.7
Ilfov 2.9 0.6 Ilfov 4.2 2.0
Maramureş 2.4 3.5 Maramureş 5.3 4.3
Mehedinţi 4.4 4.9 Mehedinţi 7.4 6.9
Mureş 2.2 2.9 Mureş 3.3 4.4
Neamţ 2.1 1.1 Neamţ 3.1 1.9
Olt 2.8 1.5 Olt 3.7 2.4
Prahova 2.8 1.2 Prahova 4.1 2.0
Satu-Mare 4.3 4.4 Satu-Mare 5.4 6.8
Sălaj 3.5 1.2 Sălaj 4.2 2.7
Sibiu 1.8 1.5 Sibiu 2.4 2.6
Suceava 5.3 3.1 Suceava 6.3 4.8
Teleorman 2.9 2.2 Teleorman 3.6 2.5
Timiş 2.2 2.3 Timiş 3.9 3.1
Tulcea 5.7 3.2 Tulcea 7.7 5.4
Vaslui 3.1 3.3 Vaslui 4.3 3.3
Vâlcea 2.5 1.8 Vâlcea 3.6 3.3
Vrancea 4.9 5.6 Vrancea 6.0 7.0
M.Bucureşti 2.0 1.7 M.Bucureşti 2.8 2.5

Sursa INS

214
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORTALITATEA POSTNEONATALĂ MORTINATALITATEA PE JUDEȚE ÎN


(28 – 365 zile) PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
ANII 2015-2016 născuți morți la 1000 născuți vii+născuți
la 1000 născuți vii morți
2015 2016 2015 2016
Total 3.2 3.0 Total 3.7 3.6
Alba 3.8 2.8 Alba 4.8 2.2
Arad 1.9 2.6 Arad 6.3 4.6
Argeş 2.2 2.2 Argeş 4 4.4
Bacău 3.9 4.1 Bacău 3.3 2.3
Bihor 2.9 4.0 Bihor 5.1 6.2
Bistriţa-N. 2.9 2.6 Bistriţa-N. 4.9 4.4
Botoşani 3.6 3.7 Botoşani 4.8 3.7
Braşov 3.0 2.8 Braşov 1.4 2
Brăila 1.2 5.0 Brăila 2.5 5.4
Buzău 3.3 4.7 Buzău 2.7 2.9
Caraş-S. 4.8 4.1 Caraş-S. 4.3 4.5
Călăraşi 6.6 6.5 Călăraşi 6.5 2.7
Cluj 2.9 2.1 Cluj 2 1.7
Constanţa 3.8 2.7 Constanţa 3.9 4.2
Covasna 2.3 5.7 Covasna 7.2 2.6
Dâmboviţa 2.6 2.4 Dâmboviţa 2.2 3.8
Dolj 5.1 3.0 Dolj 0.2 0.3
Galaţi 2.3 2.3 Galaţi 2.1 3.9
Giurgiu 3.3 4.5 Giurgiu 4.5 3.3
Gorj 1.8 3.4 Gorj 3.2 2.7
Harghita 3.1 3.4 Harghita 6.5 4.6
Hunedoara 1.6 2.7 Hunedoara 4.9 5.5
Ialomiţa 5.2 4.1 Ialomiţa 3.7 7.1
Iaşi 3.2 3.4 Iaşi 2 0.7
Ilfov 2.0 1.4 Ilfov 1.6 3.2
Maramureş 3.6 2.0 Maramureş 3.6 4.5
Mehedinţi 3.9 4.5 Mehedinţi 4.8 4.9
Mureş 6.7 4.1 Mureş 5.6 4.8
Neamţ 3.3 4.4 Neamţ 2.9 4.6
Olt 4.0 3.3 Olt 1.2 2.1
Prahova 2.5 2.6 Prahova 4.9 4.9
Satu-Mare 3.1 3.6 Satu-Mare 6.5 9.7
Sălaj 3.9 3.9 Sălaj 5.4 5
Sibiu 3.7 3.7 Sibiu 4.1 3.9
Suceava 2.8 2.5 Suceava 5.6 3.5
Teleorman 3.6 3.6 Teleorman 5 2.2
Timiş 3.2 1.4 Timiş 3.9 3.4
Tulcea 6.7 5.9 Tulcea 4.6 4.8
Vaslui 3.9 3.7 Vaslui 2.6 3.9
Vâlcea 2.5 1.8 Vâlcea 3.6 1.8
Vrancea 1.1 2.0 Vrancea 3.1 3.4
M.Bucureşti 1.9 1.7 M.Bucureşti 2.7 3.3

Sursa INS

215
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORTALITATEA COPIILOR 1-4 ANI PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
decedați 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 35.1 24.8 47.2 36.0 34.3 32.6 27.4 38.7 34.2 30.9
Alba 30.2 12.6 56.4 14.6 46.9 22.9 12.8 38.0 14.9 31.3
Arad 47.2 53.5 39.5 34.2 61.3 47.2 53.9 39.1 67.5 24.8
Argeş 27.2 9.4 43.9 17.7 37.0 37.0 28.8 44.5 18.0 56.9
Bacău 34.7 8.1 54.8 34.0 35.5 31.3 23.9 37.0 40.8 21.3
Bihor 58.0 62.8 53.8 72.9 42.4 41.4 35.8 46.2 40.4 42.4
Bistriţa-N. 43.3 38.0 46.6 14.1 74.1 14.5 37.7 0.0 14.2 14.9
Botoşani 45.8 14.2 66.9 33.5 58.6 34.4 56.9 19.2 22.4 46.9
Braşov 34.7 23.2 57.6 44.8 23.9 31.1 29.4 34.3 22.6 40.0
Brăila 38.7 0.0 94.0 56.1 20.0 39.6 16.8 72.0 38.9 40.3
Buzău 36.0 43.2 30.9 35.2 37.0 18.6 15.0 21.2 12.1 25.5
Caraş-S. 49.4 85.9 0.0 58.2 40.3 50.4 69.9 23.8 79.5 20.4
Călăraşi 50.5 45.1 53.8 32.3 70.4 50.6 88.9 27.2 48.8 52.6
Cluj 30.1 35.3 20.9 21.9 38.9 14.8 11.7 20.3 0.0 30.7
Constanţa 22.8 19.9 28.3 32.1 13.2 36.4 20.3 66.7 45.4 27.1
Covasna 10.6 0.0 18.4 0.0 22.1 42.8 50.3 37.3 20.7 66.7
Dâmboviţa 30.9 17.6 36.4 50.2 10.6 37.2 72.8 22.5 51.8 21.8
Dolj 56.1 14.8 105.0 54.5 57.9 40.1 44.8 34.7 31.2 49.5
Galaţi 42.6 27.0 59.9 18.5 67.7 38.0 36.0 40.1 56.1 19.3
Giurgiu 19.6 0.0 28.5 37.4 0.0 80.2 97.0 72.7 134.7 20.9
Gorj 59.4 50.9 67.9 82.1 35.1 34.5 34.8 34.2 49.7 18.0
Harghita 15.1 37.8 0.0 0.0 30.7 30.2 18.9 37.6 59.6 0.0
Hunedoara 36.2 45.9 0.0 57.1 14.7 21.5 9.1 67.4 27.9 14.7
Ialomiţa 59.2 54.2 63.6 33.1 86.5 43.0 55.0 32.5 67.5 17.6
Iaşi 30.4 16.2 42.8 44.4 15.6 24.6 20.7 28.0 23.8 25.4
Ilfov 28.8 12.8 41.9 45.2 11.7 21.9 24.0 20.1 21.4 22.4
Maramureş 56.9 43.8 75.6 70.5 42.5 20.7 17.6 25.0 20.2 21.2
Mehedinţi 30.5 21.6 38.5 20.1 41.2 41.4 45.3 38.2 60.9 21.2
Mureş 38.4 18.3 55.8 32.8 44.4 21.4 18.7 23.7 16.5 26.6
Neamţ 67.3 53.2 75.2 65.7 68.9 43.5 54.2 37.6 47.2 39.6
Olt 29.4 46.8 13.9 28.8 30.0 29.6 31.7 27.8 57.8 0.0
Prahova 11.2 15.2 7.4 14.4 7.8 22.7 15.3 29.9 36.6 7.9
Satu-Mare 52.9 46.7 57.4 37.9 69.3 40.3 62.9 23.4 38.4 42.4
Sălaj 77.3 22.8 117.2 114.9 39.0 67.9 68.8 67.2 57.3 78.8
Sibiu 21.2 17.2 27.8 20.5 22.0 37.2 17.3 68.7 20.4 55.5
Suceava 28.7 27.9 29.2 39.4 17.6 19.9 6.9 29.2 11.2 29.0
Teleorman 42.5 44.2 41.5 65.6 17.6 94.4 44.5 125.7 100.1 88.3
Timiş 21.9 6.3 43.4 28.5 15.0 35.9 18.7 59.4 21.0 51.4
Tulcea 34.1 0.0 67.4 22.0 47.1 46.7 23.7 69.0 45.4 48.0
Vaslui 35.3 11.2 55.1 39.3 31.1 39.5 0.0 76.3 48.0 30.4
Vâlcea 70.3 61.1 79.9 60.7 80.6 32.4 15.6 50.5 47.2 16.6
Vrancea 46.1 38.5 50.1 12.7 81.9 20.1 0.0 30.4 38.9 0.0
M.Bucureşti 11.6 11.6 0.0 12.5 10.6 20.8 20.8 0.0 15.1 27.0

Sursa INS

216
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORTALITATEA MATERNĂ PE
SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE PE JUDEȚE, SEXE ȘI MEDII ÎN
JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA
ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
ÎN ANII 2015-2016
decese prin complicații ale ani
sarcinii, nașterii și lăuziei la 1000
Anul 2015 Anul 2016
născuți vii
Anul 2015 Anul 2016 Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Total 0.13 0.08 Total 75.39 71.94 78.9 75.56 72.11 79.07
Alba 0.00 0.00 Alba 76.1 72.84 79.47 76.08 72.86 79.45
Arad 0.00 0.00 Arad 74.66 71.75 77.51 74.89 71.83 77.91
Argeş 0.18 0.18 Argeş 76.01 72.61 79.42 76.08 72.85 79.3
Bacău 0.00 0.15 Bacău 74.2 70.45 78.21 74.54 70.86 78.47
Bihor 0.00 0.00 Bihor 74.45 71.05 77.89 74.73 71.55 77.9
Bistriţa-N. 0.29 0.00 Bistriţa-N. 75.86 72.53 79.57 75.96 72.63 79.59
Botoşani 0.00 0.00 Botoşani 74.32 70.21 78.86 74.23 70.29 78.58
Braşov 0.32 0.00 Braşov 76.61 73.27 79.9 77.02 73.67 80.29
Brăila 0.42 0.00 Brăila 74.68 70.59 78.91 75.29 71.39 79.27
Buzău 0.00 0.00 Buzău 75.06 71.34 78.98 75.29 71.49 79.32
Caraş-S. 0.00 0.00 Caraş-S. 74.45 71.46 77.48 74.8 71.55 78.16
Călăraşi 0.35 0.68 Călăraşi 73.26 69.43 77.36 73.76 70.02 77.74
Cluj 0.00 0.00 Cluj 76.75 73.71 79.72 76.93 73.9 79.88
Constanţa 0.14 0.27 Constanţa 74.89 71.53 78.26 74.99 71.64 78.36
Covasna 0.45 0.00 Covasna 75.49 72.38 78.74 75.76 72.78 78.82
Dâmboviţa 0.00 0.21 Dâmboviţa 75.27 71.45 79.25 75.43 71.87 79.08
Dolj 0.00 0.17 Dolj 74.51 70.98 78.17 74.63 71.16 78.19
Galaţi 0.20 0.20 Galaţi 75.25 71.37 79.39 75.53 71.65 79.68
Giurgiu 0.00 0.82 Giurgiu 73.54 69.92 77.34 73.92 70.13 77.91
Gorj 0.00 0.00 Gorj 75.08 71.66 78.7 75.33 72.04 78.81
Harghita 0.31 0.00 Harghita 75.9 72.72 79.22 76.14 72.88 79.59
Hunedoara 0.00 0.27 Hunedoara 74.69 71.52 77.89 74.68 71.62 77.76
Ialomiţa 0.37 0.00 Ialomiţa 74.17 70.47 78.07 74.35 70.71 78.16
Iaşi 0.10 0.00 Iaşi 75.58 71.91 79.43 75.65 71.85 79.64
Ilfov 0.22 0.00 Ilfov 75.43 71.84 79.12 75.76 72.24 79.3
Maramureş 0.00 0.00 Maramureş 74.88 71.59 78.2 74.68 71.21 78.25
Mehedinţi 0.00 0.00 Mehedinţi 74.15 71.02 77.44 74.84 71.83 77.96
Mureş 0.00 0.34 Mureş 75.28 71.92 78.72 75.22 71.7 78.86
Neamţ 0.00 0.21 Neamţ 75.35 71.77 79.08 75.58 71.98 79.32
Olt 0.31 0.00 Olt 74.09 70.49 78 74.63 71.14 78.4
Prahova 0.00 0.00 Prahova 75.86 72.39 79.33 75.79 72.28 79.33
Satu-Mare 0.29 0.00 Satu-Mare 73.24 69.61 76.91 73.56 69.53 77.67
Sălaj 0.39 0.00 Sălaj 74.61 71.16 78.17 74.9 71.13 78.85
Sibiu 0.44 0.00 Sibiu 76.22 72.73 79.69 76.2 72.88 79.54
Suceava 0.12 0.00 Suceava 75.76 72.46 79.18 76.05 72.86 79.33
Teleorman 0.72 0.00 Teleorman 74.42 70.77 78.4 74.62 71.01 78.54
Timiş 0.00 0.00 Timiş 76.01 73.01 78.94 76.15 73.15 79.09
Tulcea 0.00 0.54 Tulcea 73.57 69.89 77.67 73.51 69.77 77.62
Vaslui 0.20 0.00 Vaslui 74.66 70.89 78.83 74.74 70.88 79.11
Vâlcea 0.00 0.36 Vâlcea 77.55 74.62 80.45 78.21 75.41 80.97
Vrancea 0.00 0.00 Vrancea 75.59 71.92 79.43 75.84 72.18 79.7
M.Bucureşti 0.26 0.00 M.Bucureşti 77.81 74.7 80.56 77.72 74.59 80.51

Sursa INS

217
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENŢA SPECIFICĂ PE 17 CLASE DE BOLI ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


rate la 100000 locuitori
Clase de boli 2015 2016
Nr. crt. Total 75158.2 74286.1
din care:
I Boli infecţioase şi parazitare 2640.7 2698.6
II Tumori 450.8 501.6
III Boli endocrine de nutriţie şi metab. 2876.0 2833.9
IV Boli sânge şi org.hematopoietice 878.7 907.0
V Tulburări mentale 1159.8 1187.2
VI Boli sistem nervos şi organe simţ 6565.6 6732.6
VII Boli ap.circulator 4756.7 4371.9
VIII Boli ap.respirator 29213.9 28091.4
IX Boli ap. digestiv 8386.8 8600.6
X Boli organe genito-urinare 5004.0 4956.5
XI Complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuziei 143.1 150.4
XII Boli de piele şi ţesut subcutanat 3958.1 4044.3
XIII Boli sistem osteo-muscular 6599.1 6487.5
XIV Anomalii congenitale 55.4 54.4
XV Boli orig. în perioada perinatală 20.8 20.4
XVI Stări rău definite 1039.5 1180.4
XVII Traumatisme, otrăviri 1409.8 1467.5

Sursa: CNSISP

218
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN DIABET PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 372.1 409.1 328.8 372.7 371.4 392.5 430.3 348.5 397.3 387.9
Alba 191.5 142.4 260.1 188.2 194.7 167.3 135.8 211.3 153.0 181.3
Arad 387.4 570.4 161.8 411.5 364.8 302.5 297.6 308.5 397.7 212.5
Argeş 405.9 441.9 375.4 433.0 380.2 437.9 504.9 381.2 460.3 416.5
Bacău 242.2 349.7 160.8 238.6 245.8 177.0 208.2 153.5 169.3 184.7
Bihor 463.1 480.5 446.3 448.0 477.4 607.8 641.4 575.7 594.8 620.2
Bistriţa-N. 446.7 607.0 349.1 413.7 479.3 224.8 248.9 209.9 224.6 224.9
Botoşani 215.0 247.7 192.7 204.7 225.2 247.2 312.0 202.7 241.6 252.8
Braşov 382.4 372.7 406.6 398.4 367.2 417.5 450.6 336.4 425.1 410.3
Brăila 406.9 510.5 238.1 367.9 444.3 333.7 309.1 373.6 345.4 322.4
Buzău 377.6 666.6 197.5 413.5 343.0 445.0 756.2 252.1 433.1 456.5
Caraş-S. 518.3 559.7 470.1 524.1 512.8 545.4 642.8 433.6 576.5 515.7
Călăraşi 251.0 384.0 175.9 273.7 229.1 265.1 422.2 176.5 236.8 292.5
Cluj 227.5 217.2 247.4 221.6 233.0 227.7 206.4 268.1 229.8 225.7
Constanţa 253.8 254.2 252.9 238.9 268.0 289.6 288.4 292.2 287.0 292.0
Covasna 437.6 369.8 498.6 416.4 458.4 357.7 270.5 435.9 344.4 370.8
Dâmboviţa 351.9 541.0 276.6 325.4 377.9 410.6 537.8 360.3 327.7 491.7
Dolj 470.6 465.1 476.5 433.2 506.4 516.3 508.1 525.0 539.0 494.4
Galaţi 331.1 388.2 262.6 339.0 323.3 381.3 483.7 259.5 399.4 363.7
Giurgiu 133.5 209.2 102.3 112.4 154.1 73.6 116.2 56.3 35.3 111.2
Gorj 354.7 416.1 304.2 339.8 369.2 428.3 533.7 342.1 405.7 450.6
Harghita 351.8 422.9 299.2 388.9 315.3 265.4 372.6 186.6 301.1 230.4
Hunedoara 646.3 624.2 711.2 697.6 597.2 1014.5 1026.5 980.0 1054.4 976.3
Ialomiţa 359.8 476.2 268.2 352.9 366.6 310.9 411.0 232.1 303.8 317.8
Iaşi 334.0 373.6 300.4 288.3 379.2 343.8 328.0 357.3 314.2 373.1
Ilfov 245.9 271.6 225.6 244.1 247.6 325.1 368.4 290.6 323.0 327.2
Maramureş 335.8 325.2 350.0 313.8 357.0 371.1 373.2 368.2 367.9 374.1
Mehedinţi 313.5 386.3 251.1 288.5 337.9 252.8 340.9 178.7 252.6 253.0
Mureş 339.9 392.5 287.9 326.3 353.0 380.9 377.6 384.2 386.8 375.2
Neamţ 666.9 1024.8 469.4 619.4 713.3 388.4 483.5 336.2 427.2 350.7
Olt 232.9 247.0 223.9 208.5 256.7 209.2 258.5 177.8 202.6 215.5
Prahova 423.9 486.9 363.5 469.0 381.0 503.7 641.9 371.9 522.1 486.2
Satu-Mare 417.2 484.0 362.6 375.3 456.6 331.9 388.6 285.9 291.1 370.3
Sălaj 434.7 435.7 434.1 442.4 427.3 424.9 420.2 428.0 435.8 414.5
Sibiu 435.6 541.5 232.6 428.1 442.7 494.1 605.7 282.0 502.7 485.8
Suceava 319.5 440.5 235.9 335.4 303.9 265.9 349.5 208.4 304.8 227.6
Teleorman 475.1 601.7 414.5 477.1 473.1 555.6 638.2 516.3 571.1 540.5
Timiş 331.7 287.4 400.3 337.2 326.5 365.2 298.9 465.7 356.2 373.6
Tulcea 348.3 422.4 283.7 335.7 361.0 380.6 437.4 331.2 360.7 400.6
Vaslui 309.5 449.7 216.2 302.7 316.4 315.2 443.6 228.4 312.5 317.8
Vâlcea 335.9 378.4 301.7 342.4 329.8 363.9 392.7 340.7 378.8 349.5
Vrancea 270.9 336.1 233.9 280.4 261.9 298.8 368.2 259.4 323.6 274.8
M.Bucureşti 506.8 385.8 0.0 563.9 457.2 597.0 464.9 0.0 636.0 563.1

Sursa: CNSISP-Cabinetul medicului de nutriție

219
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

PREVALENȚA PRIN DIABET PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


bolnavi ramasi in evidenta la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 5036.9 5937.6 3986.5 5360.5 4727.9 5170.1 6112.7 4076.2 5453.1 4899.7
Alba 5114.3 5088.1 5150.9 5310.3 4923.2 5282.7 5240.3 5341.9 6077.8 4507.6
Arad 6191.4 6747.4 5505.4 6460.4 5937.4 6518.8 7083.1 5826.3 6870.5 6186.2
Argeş 5267.2 6973.7 3817.9 5600.4 4949.6 5649.2 7530.5 4056.8 6106.7 5212.9
Bacău 3932.3 6158.5 2245.9 3778.5 4082.8 4099.5 6339.5 2406.7 3919.2 4276.2
Bihor 5503.2 6473.6 4567.0 5704.8 5311.2 5971.8 7016.6 4974.1 5412.9 6505.2
Bistriţa-N. 3083.4 4380.0 2294.1 2822.2 3341.7 3169.8 4466.7 2374.0 3083.0 3255.6
Botoşani 3605.2 4493.0 2996.6 3179.7 4023.6 3790.1 4693.1 3169.9 3333.9 4239.9
Braşov 5015.4 5815.9 3018.4 5032.8 4998.9 5503.5 6407.7 3287.6 5486.5 5519.7
Brăila 3564.5 4568.2 1928.6 2866.9 4233.4 3661.7 4566.1 2197.3 3383.7 3928.5
Buzău 5759.3 8687.2 3935.4 5786.5 5733.2 6137.1 9058.9 4326.1 6229.5 6048.2
Caraş-S. 5313.6 6344.7 4114.3 4277.6 6302.8 5378.3 4700.2 6156.8 5753.6 5020.0
Călăraşi 2748.7 4420.7 1804.0 2329.6 3154.2 2763.1 4375.2 1853.9 2197.7 3311.4
Cluj 5242.4 5924.1 3926.4 5361.5 5131.5 4194.2 4812.5 3018.6 4239.3 4152.3
Constanţa 4798.5 4818.9 4754.9 4316.5 5257.3 5734.9 5666.5 5879.6 5493.4 5964.6
Covasna 3086.1 3981.7 2279.0 2962.4 3207.6 3279.3 4233.0 2424.7 3068.0 3486.7
Dâmboviţa 4251.2 5798.2 3635.1 4090.3 4408.2 4620.4 6314.1 3949.6 4402.6 4833.2
Dolj 6198.5 7417.1 4883.8 6447.2 5960.4 6654.4 7949.3 5268.3 7079.3 6247.8
Galaţi 4674.1 6472.8 2519.5 4545.7 4799.1 4938.9 6836.1 2682.8 4815.9 5058.5
Giurgiu 1812.8 3880.7 963.1 1825.5 1800.3 1894.9 4090.4 1004.4 1785.9 2001.8
Gorj 3894.2 5167.2 2846.9 3987.6 3802.5 4297.2 5712.2 3140.3 4424.1 4172.5
Harghita 3589.8 4308.2 3059.5 3409.6 3766.6 3693.8 4395.1 3178.7 3531.3 3853.0
Hunedoara 7196.7 6840.8 8240.0 7126.2 7264.3 6933.4 6637.3 7791.5 7278.5 6602.4
Ialomiţa 2802.1 3633.9 2146.9 2698.2 2903.2 3067.0 4003.4 2329.7 2952.8 3178.4
Iaşi 4213.1 6786.6 2026.2 3846.0 4575.5 4405.8 7076.1 2124.2 3770.7 5033.5
Ilfov 3042.9 2568.0 3417.4 3027.1 3058.0 3187.8 2753.9 3534.3 3173.1 3201.9
Maramureş 4615.7 5124.3 3933.5 4266.9 4952.6 4854.1 5348.7 4192.9 4554.1 5143.6
Mehedinţi 3231.9 4361.1 2262.9 3040.0 3418.5 3077.3 4436.6 1935.4 2587.9 3553.9
Mureş 4518.8 5270.9 3774.7 4134.6 4889.1 4296.5 4762.2 3838.9 4189.2 4399.9
Neamţ 5988.1 9232.7 4196.9 5930.7 6044.1 5777.9 8676.7 4187.5 6004.4 5557.4
Olt 2975.9 3545.5 2610.7 2889.5 3059.9 3200.9 3837.0 2796.7 3114.7 3284.8
Prahova 5260.7 6239.6 4322.5 5103.6 5409.8 5397.9 6848.6 4015.2 5231.0 5556.5
Satu-Mare 5848.7 7252.4 4702.6 5736.9 5954.2 6124.1 7606.9 4922.7 5976.7 6263.2
Sălaj 6170.0 7179.5 5510.0 6260.6 6083.0 6265.6 7142.7 5694.8 6263.6 6267.5
Sibiu 5913.0 7034.5 3762.4 5628.5 6182.3 6322.2 7517.3 4052.7 6294.1 6348.9
Suceava 4199.6 5435.0 3345.5 4301.0 4100.2 4393.4 5660.9 3520.7 4506.9 4281.8
Teleorman 4317.2 6681.6 3186.0 4334.0 4301.0 4504.5 7025.2 3303.7 4418.3 4588.4
Timiş 6911.3 7624.3 5806.4 6613.3 7191.2 7185.7 7829.1 6209.0 6912.0 7443.1
Tulcea 4081.3 4818.9 3437.3 3674.0 4489.7 4052.8 4830.1 3376.9 3652.2 4454.7
Vaslui 4995.2 6908.0 3721.9 4784.4 5209.2 5277.3 7265.6 3934.4 5062.8 5495.3
Vâlcea 4876.7 5966.8 3997.5 5001.0 4757.7 5215.4 6365.1 4291.6 5338.9 5096.8
Vrancea 3580.1 4665.5 2963.2 3731.7 3434.3 3814.9 5002.6 3142.1 3861.2 3770.5
M.Bucureşti 7955.0 5897.8 0.0 12991.7 3590.0 7599.5 6020.0 0.0 11731.6 4020.3

Sursa: CNSISP-Cabinetul medicului de nutriție

220
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN CANCER PE JUDEȚE ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Total 311.3 352.4 272.1 308.1 350.5 267.6
Alba 357.9 409.7 307.3 333.1 382.2 285.3
Arad 384.4 412.4 357.9 417.6 460.9 376.7
Argeş 356.3 422.3 293.3 350.8 407.9 296.3
Bacău 253.5 291.2 216.5 211.2 266.2 157.2
Bihor 439.8 480.7 400.7 449.6 494.9 406.5
Bistriţa-N. 302.9 332.0 274.1 305.6 331.5 279.9
Botoşani 409.7 480.4 340.1 393.1 447.8 339.3
Braşov 423.1 467.6 380.7 317.5 316.7 318.3
Brăila 399.0 458.7 341.8 400.7 459.9 343.9
Buzău 345.1 417.8 275.2 356.1 437.3 277.9
Caraş-S. 335.8 396.7 277.7 320.1 349.8 291.6
Călăraşi 246.6 311.3 184.1 202.2 249.9 156.0
Cluj 338.3 351.4 326.1 317.8 335.9 301.1
Constanţa 362.1 439.3 288.6 289.5 354.6 227.5
Covasna 263.7 294.5 233.5 240.6 272.8 209.0
Dâmboviţa 330.1 380.4 281.0 334.3 357.4 311.8
Dolj 393.7 450.6 339.2 395.3 451.3 341.8
Galaţi 251.6 231.1 271.6 224.7 242.9 207.0
Giurgiu 234.3 275.4 194.2 204.4 220.0 189.1
Gorj 250.9 261.5 240.6 241.9 285.5 199.1
Harghita 246.7 280.9 213.2 223.3 254.3 193.0
Hunedoara 383.5 442.0 327.4 410.7 474.8 349.2
Ialomiţa 360.6 416.9 305.8 353.8 439.2 270.6
Iaşi 329.5 370.0 289.4 368.6 427.9 310.1
Ilfov 74.7 73.8 75.7 79.6 74.5 84.4
Maramureş 319.0 355.0 284.2 321.6 381.4 263.9
Mehedinţi 332.8 385.7 281.3 364.7 423.7 307.2
Mureş 376.8 409.3 345.4 373.7 437.6 312.2
Neamţ 374.3 436.5 313.7 380.0 434.8 326.7
Olt 304.9 362.3 249.1 322.5 380.6 266.0
Prahova 226.4 253.1 201.1 238.3 270.2 208.0
Satu-Mare 322.2 355.9 290.5 306.1 339.4 274.7
Sălaj 300.0 342.4 259.4 317.0 350.2 285.1
Sibiu 287.4 341.7 236.0 316.5 368.1 267.7
Suceava 270.6 307.5 234.4 273.7 309.6 238.4
Teleorman 301.3 384.2 220.9 285.9 358.9 214.9
Timiş 331.2 368.3 296.4 325.0 353.5 298.2
Tulcea 390.8 450.8 330.7 416.7 487.2 346.0
Vaslui 286.8 318.0 255.2 296.5 350.6 241.5
Vâlcea 317.1 361.6 274.5 341.5 395.3 289.9
Vrancea 327.2 389.0 267.8 317.0 370.0 265.9
M.Bucureşti 200.8 212.7 190.4 225.8 239.3 214.0

Sursa: CNSISP-Cabinetul oncologic

221
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN CANCER PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 245.0 272.5 212.9 257.8 232.7 249.1 278.0 215.7 263.0 236.0
Alba 569.0 628.6 485.7 412.7 721.4 458.0 558.7 317.3 470.0 446.3
Arad 146.9 124.3 174.9 153.5 140.8 126.0 128.7 122.6 134.2 118.2
Argeş 219.5 248.3 195.1 243.2 196.9 226.2 281.3 179.6 230.7 221.9
Bacău 170.5 243.8 115.0 178.2 163.0 152.6 213.6 106.6 164.2 141.3
Bihor 159.3 189.9 129.8 149.8 168.4 134.2 181.4 89.2 124.8 143.2
Bistriţa-N. 138.5 190.5 106.9 151.4 125.8 198.2 269.4 154.5 196.1 200.3
Botoşani 211.3 281.7 163.0 198.1 224.2 272.2 365.8 207.9 246.7 297.3
Braşov 171.5 195.8 111.0 171.6 171.4 206.4 242.1 119.0 196.0 216.3
Brăila 307.9 313.8 298.2 291.8 323.3 317.4 335.9 287.6 311.5 323.1
Buzău 216.0 275.6 178.8 235.7 197.0 160.8 180.5 148.5 165.1 156.6
Caraş-S. 218.0 292.3 131.6 216.0 219.9 195.1 234.5 149.9 197.5 192.8
Călăraşi 275.9 442.7 181.7 271.6 280.1 306.9 443.8 229.6 330.6 283.8
Cluj 144.3 167.8 99.1 156.8 132.8 130.0 149.5 93.0 136.2 124.3
Constanţa 362.3 306.3 481.9 438.7 289.5 289.5 237.9 398.5 354.3 227.8
Covasna 415.3 470.7 365.4 415.4 415.3 483.6 627.3 354.8 486.6 480.6
Dâmboviţa 97.5 98.2 97.3 93.8 101.2 150.8 189.8 135.3 156.4 145.3
Dolj 393.7 423.5 361.6 450.6 339.2 395.3 441.7 345.7 451.3 341.8
Galaţi 356.1 465.5 225.1 354.1 358.1 225.5 267.7 175.2 244.1 207.4
Giurgiu 248.1 322.6 217.5 273.2 223.6 228.5 270.2 211.5 239.2 218.0
Gorj 209.3 262.2 165.9 213.7 205.1 205.1 213.6 198.1 210.6 199.7
Harghita 249.6 287.0 222.0 279.6 220.3 238.0 285.6 203.0 279.3 197.5
Hunedoara 364.5 405.0 245.9 344.7 383.5 429.6 491.0 251.9 447.5 412.5
Ialomiţa 166.2 236.4 110.9 160.1 172.2 182.6 224.0 150.0 193.1 172.4
Iaşi 329.5 391.6 276.6 371.1 288.4 368.6 409.4 333.8 427.1 310.8
Ilfov 211.8 194.3 225.6 218.0 205.9 201.6 199.1 203.5 220.4 183.5
Maramureş 283.8 286.9 279.7 299.9 268.3 286.1 308.8 255.6 294.7 277.7
Mehedinţi 207.0 158.2 248.9 189.7 224.0 354.3 252.0 440.3 317.1 390.5
Mureş 302.1 364.1 240.8 314.0 290.7 319.5 376.9 263.2 327.1 312.2
Neamţ 374.3 479.2 316.4 436.5 313.7 380.0 525.1 300.4 434.8 326.7
Olt 304.2 308.6 301.3 359.8 250.0 322.5 274.2 353.2 380.1 266.5
Prahova 221.7 258.7 186.3 215.9 227.3 248.8 287.0 212.3 254.1 243.8
Satu-Mare 324.3 400.7 261.9 364.4 286.5 307.3 373.4 253.7 342.4 274.1
Sălaj 283.6 251.4 304.6 297.5 270.2 284.2 312.5 265.8 289.9 278.7
Sibiu 274.9 317.5 193.2 296.0 254.9 357.5 436.3 208.0 357.8 357.3
Suceava 153.7 223.5 105.5 162.7 144.9 185.4 234.8 151.4 165.9 204.6
Teleorman 150.9 200.0 127.4 151.3 150.5 190.0 255.8 158.7 192.1 188.0
Timiş 285.1 306.5 252.0 327.4 245.4 249.5 249.5 249.5 272.5 227.8
Tulcea 313.2 459.0 185.8 317.1 309.2 255.9 386.3 142.5 243.1 268.7
Vaslui 160.7 188.1 142.4 172.3 148.9 190.2 251.4 148.9 196.4 184.0
Vâlcea 263.8 217.4 301.2 280.8 247.5 342.4 342.0 342.7 350.9 334.2
Vrancea 182.8 198.3 174.0 203.1 163.4 138.0 213.0 95.5 146.0 130.3
M.Bucureşti 173.2 173.2 0.0 178.2 168.9 184.0 184.0 0.0 187.6 181.0

Sursa: Cabinetul medicului de familie

222
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN CANCER DE SÂN PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 27.0 34.4 18.5 2.2 50.7 28.0 35.4 19.4 1.3 53.5
Alba 37.3 47.1 23.6 0.0 73.7 45.7 60.9 24.5 0.6 89.7
Arad 14.3 14.5 14.2 1.0 27.0 13.0 13.7 12.1 0.5 24.8
Argeş 23.7 29.5 18.9 2.1 44.4 25.8 38.2 15.2 0.7 49.7
Bacău 17.4 26.2 10.8 0.0 34.5 11.7 15.1 9.1 0.0 23.2
Bihor 25.2 38.6 12.4 0.7 48.6 21.1 33.5 9.3 2.9 38.5
Bistriţa-N. 18.7 24.3 15.4 2.8 34.4 22.0 36.4 13.2 0.0 43.7
Botoşani 27.4 52.0 10.6 0.5 53.9 34.9 54.4 21.5 1.0 68.3
Braşov 21.8 26.4 10.1 1.1 41.4 30.3 38.3 10.6 1.1 58.1
Brăila 52.9 67.0 30.1 0.7 103.1 47.8 59.6 28.7 0.7 93.0
Buzău 28.6 36.6 23.6 2.4 53.8 25.9 31.7 22.3 0.5 50.4
Caraş-S. 22.9 35.3 8.4 1.4 43.3 23.5 32.6 13.0 5.1 41.1
Călăraşi 36.0 53.1 26.3 3.4 67.5 27.2 50.9 13.8 2.1 51.5
Cluj 15.7 19.5 8.4 1.8 28.6 14.8 19.1 6.6 1.5 27.2
Constanţa 30.6 27.7 36.8 0.0 59.8 21.8 21.0 23.4 0.0 42.5
Covasna 52.6 67.2 39.5 0.0 104.3 61.2 82.3 42.4 3.9 117.5
Dâmboviţa 13.8 9.0 15.7 0.0 27.2 17.7 23.8 15.3 1.2 33.8
Dolj 44.4 58.1 29.7 0.3 86.6 41.2 48.5 33.4 1.0 79.7
Galaţi 32.9 46.0 17.3 3.5 61.6 29.4 39.2 17.8 0.0 57.9
Giurgiu 28.3 39.9 23.5 2.9 53.0 25.5 35.4 21.5 0.7 49.8
Gorj 21.5 32.9 12.2 1.8 40.9 25.8 37.5 16.2 0.6 50.5
Harghita 25.6 32.8 20.3 0.0 50.7 28.7 36.2 23.2 0.0 56.8
Hunedoara 41.1 46.4 25.5 4.1 76.6 42.4 44.5 36.4 2.6 80.6
Ialomiţa 25.9 40.1 14.8 0.0 51.2 15.6 23.3 9.5 0.0 30.7
Iaşi 30.3 44.8 18.1 1.3 59.0 38.8 56.4 23.7 1.0 76.1
Ilfov 17.1 23.3 12.3 1.9 31.8 18.1 12.9 22.3 3.6 32.0
Maramureş 25.1 27.5 21.9 2.2 47.3 21.8 26.6 15.5 0.4 42.5
Mehedinţi 25.5 21.3 29.2 0.0 50.4 31.8 25.3 37.4 2.4 60.5
Mureş 27.7 31.0 24.4 1.5 53.0 31.3 41.3 21.6 2.6 59.0
Neamţ 28.8 44.2 20.4 0.4 56.5 34.6 57.2 22.2 0.9 67.4
Olt 24.8 31.4 20.5 0.0 48.9 25.4 31.4 21.5 0.0 50.0
Prahova 28.4 36.5 20.5 1.7 53.7 26.2 31.7 20.9 1.1 50.0
Satu-Mare 36.6 53.1 23.0 1.2 69.9 31.1 41.0 23.1 0.0 60.5
Sălaj 27.0 41.7 17.4 0.0 53.0 24.9 30.4 21.3 1.9 47.1
Sibiu 27.2 34.2 13.9 7.7 45.7 41.5 51.5 22.5 1.0 79.8
Suceava 16.5 28.3 8.3 0.0 32.7 16.2 21.8 12.4 0.0 32.2
Teleorman 20.6 34.5 14.0 0.6 40.1 23.8 39.6 16.3 4.0 43.1
Timiş 31.9 36.2 25.3 17.2 45.7 33.3 38.8 24.9 0.0 64.5
Tulcea 41.0 76.5 10.1 1.0 81.2 33.2 52.1 16.7 1.0 65.4
Vaslui 14.9 16.8 13.7 0.5 29.6 23.6 35.4 15.6 2.6 45.0
Vâlcea 28.5 34.7 23.5 1.7 54.2 41.6 45.1 38.7 2.8 78.8
Vrancea 16.8 21.6 14.1 1.2 31.8 18.5 31.0 11.4 0.0 36.3
M.Bucureşti 29.1 29.1 0.0 5.2 49.8 30.8 30.8 0.0 3.1 54.8

Sursa: Cabinetul medicului de familie

223
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN CANCER DE PROSTATĂ PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN


ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Total Urban Rural
Total 28.3 33.6 22.4 29.0 34.8 22.7
Alba 28.4 34.9 19.8 51.2 71.5 24.2
Arad 14.0 14.2 13.8 14.1 16.1 11.7
Argeş 30.8 40.3 23.1 33.2 48.5 20.7
Bacău 18.1 33.7 6.9 13.5 17.8 10.4
Bihor 16.5 15.7 17.3 13.3 18.1 9.0
Bistriţa-N. 23.5 49.8 7.9 30.7 51.7 18.2
Botoşani 18.3 17.9 18.6 24.6 33.5 18.7
Braşov 12.3 13.2 10.1 20.5 21.8 17.4
Brăila 30.7 35.1 23.9 61.6 72.5 44.8
Buzău 22.1 31.5 16.5 6.7 3.8 8.3
Caraş-S. 24.5 33.9 13.8 28.4 37.4 18.5
Călăraşi 21.2 34.9 13.7 17.3 25.5 12.8
Cluj 15.4 19.1 8.4 16.8 22.4 6.7
Constanţa 39.7 35.4 48.4 30.8 27.6 37.3
Covasna 41.0 63.1 21.8 44.2 46.7 41.9
Dâmboviţa 6.4 11.6 4.4 15.3 36.7 7.2
Dolj 36.5 39.8 33.1 42.6 54.9 29.9
Galaţi 61.0 89.0 29.1 37.3 47.4 25.9
Giurgiu 21.3 46.0 11.3 13.2 31.1 6.2
Gorj 17.8 23.5 13.2 8.7 0.0 15.5
Harghita 51.7 50.4 52.7 48.1 46.1 49.5
Hunedoara 33.1 33.7 31.4 54.7 67.1 19.7
Ialomiţa 20.6 17.5 22.9 20.0 33.6 9.5
Iaşi 46.3 59.5 35.7 60.9 74.1 50.4
Ilfov 22.9 21.3 24.1 14.9 5.1 22.6
Maramureş 34.2 30.7 38.8 31.8 39.5 22.0
Mehedinţi 19.9 17.6 21.9 21.8 18.1 24.8
Mureş 24.3 30.7 18.2 26.7 32.5 21.1
Neamţ 56.2 77.3 45.2 51.8 66.7 44.1
Olt 28.3 39.7 21.3 34.6 31.4 36.6
Prahova 22.9 31.2 15.3 34.5 42.1 27.7
Satu-Mare 36.4 48.5 27.0 28.7 42.0 18.4
Sălaj 29.0 26.3 30.8 30.1 41.1 23.1
Sibiu 28.8 38.2 11.6 33.9 45.5 13.0
Suceava 29.5 50.5 15.5 23.1 25.8 21.3
Teleorman 22.7 26.9 20.7 18.4 31.2 12.6
Timiş 36.5 39.7 31.6 33.7 35.5 31.1
Tulcea 37.1 53.5 23.3 21.7 30.5 14.5
Vaslui 17.4 23.8 13.3 21.1 29.1 16.0
Vâlcea 37.3 29.8 43.0 41.0 42.1 40.2
Vrancea 23.9 22.4 24.7 23.5 40.2 14.4
M.Bucureşti 26.2 26.2 0.0 23.2 23.2 0.0

Sursa: Cabinetul medicului de familie

224
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

PREVALENȚA PRIN CANCER PE JUDEȚE ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


bolnavi ramasi in evidenta la
100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Total 2326.0 2335.9 2316.6 2392.6 2377.2 2407.3
Alba 2061.1 2010.3 2110.6 2125.7 2051.3 2198.2
Arad 3200.4 2701.1 3671.9 3328.9 2818.6 3811.7
Argeş 2783.0 2888.6 2682.4 2942.3 3024.5 2863.9
Bacău 1325.7 1093.2 1553.4 1275.5 1049.0 1497.3
Bihor 2379.2 2077.1 2666.9 2566.6 2242.8 2875.7
Bistriţa-N. 1825.0 1423.2 2222.2 1871.5 1510.8 2228.2
Botoşani 2009.6 1258.5 2748.1 2076.2 1306.9 2834.7
Braşov 2330.2 1795.2 2839.1 2380.8 1749.1 2981.1
Brăila 2124.3 1707.2 2524.2 2221.1 1771.1 2653.0
Buzău 1998.0 1637.2 2344.6 2001.7 1536.7 2449.0
Caraş-S. 2875.5 1968.9 3741.2 2954.2 2003.6 3861.9
Călăraşi 2031.6 1499.7 2546.4 2051.2 1595.1 2493.5
Cluj 2585.5 1809.5 3307.9 2650.7 1884.3 3364.0
Constanţa 3181.4 2813.7 3531.4 3269.6 2931.8 3590.6
Covasna 2561.6 2113.1 3001.9 2661.1 2224.2 3089.9
Dâmboviţa 2234.8 2522.6 1954.3 2326.7 2590.3 2069.2
Dolj 3580.5 4343.3 2850.3 3738.3 4478.9 3029.5
Galaţi 3112.1 3001.3 3219.8 3337.2 3244.9 3426.8
Giurgiu 2569.7 2389.5 2745.6 2643.4 2482.1 2801.6
Gorj 2195.1 1981.5 2404.9 2332.8 2099.0 2562.7
Harghita 1719.9 1611.8 1825.8 1730.5 1635.2 1823.9
Hunedoara 2252.7 1768.9 2716.3 2367.1 1887.0 2827.6
Ialomiţa 2226.4 1920.0 2524.7 2201.5 1887.5 2507.5
Iaşi 1440.6 1067.7 1808.7 1526.9 1155.5 1894.1
Ilfov 515.5 334.7 688.9 530.9 345.1 708.8
Maramureş 2489.1 2164.4 2802.5 2577.7 2249.2 2894.8
Mehedinţi 2614.3 2353.9 2867.5 2775.2 2501.6 3041.6
Mureş 3025.9 3514.5 2554.9 3156.3 3416.6 2905.2
Neamţ 3022.3 2770.1 3268.0 3148.4 2884.7 3405.2
Olt 2925.6 2899.7 2950.8 3060.5 3019.3 3100.5
Prahova 1121.2 1214.8 1032.4 1119.8 1170.7 1071.4
Satu-Mare 2729.1 5011.2 576.3 2881.9 5171.0 722.2
Sălaj 2247.4 1772.6 2703.1 2340.1 1842.2 2818.9
Sibiu 3200.2 3933.7 2505.6 3294.9 4029.2 2599.5
Suceava 1579.9 1438.7 1718.4 1646.6 1493.6 1796.9
Teleorman 3634.9 6904.4 464.8 3750.9 7064.5 527.1
Timiş 2606.1 2890.0 2339.5 2692.2 2976.3 2424.9
Tulcea 2090.0 1739.9 2441.0 2189.5 1872.5 2507.4
Vaslui 1935.8 1918.2 1953.6 2096.7 2028.4 2166.1
Vâlcea 1338.2 1021.4 1641.8 1406.3 1086.3 1713.5
Vrancea 2398.8 2803.4 2010.0 2508.9 2914.5 2119.0
M.Bucureşti 2221.1 2818.9 1703.0 2081.6 2560.2 1667.1

Sursa: CNSISP - Cabinetul oncologic

225
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN BOLI PSIHICE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 1159.8 1178.1 1138.5 908.8 1399.5 1181.6 1229.0 1126.5 931.1 1420.9
Alba 2586.0 3040.8 1950.0 1855.4 3298.1 3567.1 3932.3 3057.2 2774.3 4340.0
Arad 1657.5 1351.4 2035.0 1320.1 1976.1 1620.7 1514.0 1751.7 1265.4 1956.9
Argeş 1570.1 1723.3 1439.9 1252.6 1872.7 1456.8 1716.1 1237.4 1107.9 1789.6
Bacău 220.9 327.0 140.6 196.3 245.1 219.0 380.6 96.9 229.7 208.5
Bihor 608.4 660.0 558.6 421.1 786.8 537.4 744.9 339.2 404.0 664.6
Bistriţa-N. 812.8 981.5 710.1 554.5 1068.2 1247.2 1676.3 983.9 879.8 1610.5
Botoşani 1451.1 1814.0 1202.3 1207.2 1690.9 1593.4 2046.1 1282.5 1229.9 1951.8
Braşov 925.3 1055.1 601.3 671.3 1166.9 1025.7 1163.0 689.1 712.7 1323.1
Brăila 1381.7 1246.6 1602.0 1007.5 1740.6 1344.1 1261.4 1477.9 1050.5 1625.9
Buzău 704.6 911.6 575.7 543.4 859.6 675.1 665.3 681.1 480.7 862.1
Caraş-S. 1567.5 1621.6 1504.5 1347.6 1777.4 1530.5 1941.1 1059.1 1433.7 1623.0
Călăraşi 1135.9 1542.5 906.2 903.1 1361.3 1250.2 1662.3 1017.8 953.9 1537.6
Cluj 609.6 677.0 479.4 483.7 726.9 449.6 472.4 406.1 372.5 521.3
Constanţa 177.3 162.0 210.2 166.8 187.4 255.6 263.7 238.6 233.0 277.1
Covasna 4179.1 4340.4 4033.7 2932.1 5402.8 4830.3 5315.9 4395.1 3337.8 6295.4
Dâmboviţa 755.5 840.6 721.6 538.5 967.0 978.8 838.9 1034.2 755.8 1196.6
Dolj 298.0 287.3 309.6 249.9 344.1 1099.2 1180.6 1012.1 834.0 1353.0
Galaţi 1612.2 1651.6 1565.1 1175.4 2037.1 1201.3 1117.7 1300.8 971.5 1424.6
Giurgiu 1203.8 1939.1 901.7 990.6 1411.8 620.9 1019.1 459.4 466.5 772.4
Gorj 1502.2 1755.8 1293.5 1211.2 1787.9 829.9 911.9 762.9 593.4 1062.5
Harghita 2442.8 2922.0 2089.1 2056.4 2821.9 1915.1 2236.4 1679.0 1544.3 2278.3
Hunedoara 3541.9 4008.0 2175.6 2736.9 4313.3 3642.9 4128.3 2236.4 2899.6 4355.9
Ialomiţa 353.8 378.9 334.1 310.2 396.3 193.2 266.3 135.7 161.5 224.1
Iaşi 1362.0 1738.0 1042.4 1111.6 1609.2 1407.8 1659.9 1192.5 1100.9 1711.2
Ilfov 1427.5 905.9 1838.9 1121.7 1720.8 1318.3 1030.0 1548.6 1055.6 1570.0
Maramureş 2650.9 2679.6 2612.3 2177.4 3108.1 2733.5 2915.8 2489.9 2253.1 3197.4
Mehedinţi 1881.9 1413.2 2284.1 1518.8 2235.1 1969.8 1123.1 2681.1 1677.7 2254.3
Mureş 2736.4 2623.3 2848.3 1994.0 3451.8 2724.6 2817.3 2633.6 2010.1 3413.7
Neamţ 1830.8 2087.0 1689.4 1379.5 2270.7 1505.8 1788.8 1350.4 1207.3 1796.3
Olt 53.7 70.8 42.6 58.6 48.9 44.4 61.5 33.5 48.4 40.4
Prahova 1016.6 1055.8 979.1 762.4 1257.8 1216.0 1303.9 1132.2 1016.9 1405.2
Satu-Mare 2276.5 3119.2 1588.4 1711.5 2809.5 1354.7 1396.1 1321.2 1097.4 1597.5
Sălaj 1440.7 1137.9 1638.7 1076.6 1790.1 1573.8 1329.5 1732.7 1144.7 1986.3
Sibiu 369.1 349.4 406.9 394.7 345.0 362.0 369.9 347.2 337.7 385.1
Suceava 955.5 1234.1 762.8 730.1 1176.6 1092.9 1288.7 958.1 836.8 1344.4
Teleorman 968.0 1245.6 835.2 767.9 1162.0 1128.0 1722.9 844.6 899.5 1350.2
Timiş 1057.0 1111.2 973.1 800.1 1298.3 1068.7 1119.8 991.0 789.3 1331.4
Tulcea 1415.8 1695.7 1171.4 1089.0 1743.4 2042.5 3265.8 978.9 1677.9 2408.3
Vaslui 183.8 163.0 197.7 162.1 205.9 192.6 234.0 164.6 165.5 220.1
Vâlcea 1957.0 1592.2 2251.2 1503.9 2391.3 2304.8 2313.6 2297.8 1777.9 2810.7
Vrancea 724.7 768.5 699.9 693.9 754.3 367.6 423.5 335.9 292.1 440.2
M.Bucureşti 261.2 261.2 0.0 237.2 282.1 269.6 269.6 0.0 238.6 296.4

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

226
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

PREVALENTA PRIN BOLI PSIHICE PE JUDEȚE ÎN


ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
bolnavi ramasi in evidenta
la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total
Total 2124.0 2278.6
Alba 1353.8 1683.1
Arad 1681.7 1725.4
Argeş 3985.6 4819.9
Bacău 1559.8 1657.0
Bihor 2288.0 2455.7
Bistriţa-N. 1460.3 1519.1
Botoşani 1977.3 2052.0
Braşov 1503.3 1630.0
Brăila 2042.6 1986.9
Buzău 2624.3 2908.2
Caraş-S. 2447.3 2683.3
Călăraşi 1734.2 2519.5
Cluj 2354.1 2056.4
Constanţa 2589.6 2765.3
Covasna 1993.2 2113.3
Dâmboviţa 2306.3 2548.8
Dolj 2106.0 2164.5
Galaţi 1590.0 1912.5
Giurgiu 2293.7 2359.9
Gorj 2521.3 2532.1
Harghita 1520.8 1598.2
Hunedoara 3305.0 3389.0
Ialomiţa 2345.6 2445.2
Iaşi 1772.8 1797.1
Ilfov 231.9 246.9
Maramureş 2153.3 2232.5
Mehedinţi 1366.1 1458.7
Mureş 1536.6 1533.9
Neamţ 2497.6 2660.1
Olt 3386.4 3445.4
Prahova 1728.5 1829.7
Satu-Mare 958.4 986.1
Sălaj 2589.6 2681.1
Sibiu 2079.5 2262.0
Suceava 1516.3 1602.1
Teleorman 1707.8 1850.3
Timiş 2781.8 3533.6
Tulcea 1926.3 1981.6
Vaslui 2617.1 2750.1
Vâlcea 4087.1 4217.0
Vrancea 362.7 374.0
M.Bucureşti 2412.2 2590.3

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

227
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN BOLI ISCHEMICE ALE INIMII PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 923.7 910.6 939.1 819.3 1023.4 865.4 894.6 831.5 779.0 948.0
Alba 2293.8 3035.6 1256.6 2054.5 2527.1 2282.8 2968.7 1324.8 2086.1 2474.6
Arad 1098.4 794.7 1473.1 994.3 1196.7 789.8 681.1 923.2 728.7 847.6
Argeş 986.9 869.7 1086.5 915.9 1054.6 872.1 964.5 793.9 817.8 923.9
Bacău 386.1 555.8 257.6 381.8 390.3 389.7 607.9 224.8 406.7 373.0
Bihor 693.7 626.8 758.3 600.7 782.3 483.3 519.2 449.0 432.1 532.1
Bistriţa-N. 724.5 439.9 897.7 697.4 751.3 1188.7 1310.8 1113.8 1093.0 1283.4
Botoşani 1785.5 1994.2 1642.4 1419.5 2145.4 1877.1 1702.1 1997.3 1425.4 2322.5
Braşov 963.2 1149.7 497.9 861.1 1060.3 973.9 1183.7 459.8 806.6 1133.0
Brăila 1690.6 1579.3 1871.9 1382.0 1986.4 1221.7 1130.5 1369.3 1032.2 1403.6
Buzău 578.8 589.7 572.0 472.8 680.6 469.7 452.5 480.4 422.1 515.5
Caraş-S. 1449.7 1837.4 998.7 1349.8 1545.1 1318.3 1757.2 814.4 1266.7 1367.6
Călăraşi 1151.4 1945.2 703.0 965.4 1331.5 1126.5 1717.9 793.0 1018.8 1231.0
Cluj 404.9 421.8 372.4 389.3 419.5 328.5 328.3 328.9 298.1 356.9
Constanţa 242.7 255.7 214.8 235.6 249.4 406.1 418.6 379.7 381.8 429.2
Covasna 3434.8 3924.7 2993.4 2829.8 4028.6 3775.1 4155.8 3433.8 3178.9 4360.3
Dâmboviţa 486.5 341.8 544.2 380.8 589.5 651.6 408.2 748.0 572.5 728.9
Dolj 792.5 743.7 845.2 758.0 825.6 798.7 790.7 807.1 684.8 907.6
Galaţi 1271.0 1143.6 1423.7 1107.1 1430.5 746.0 585.9 936.3 660.3 829.2
Giurgiu 1230.3 916.6 1359.1 1036.1 1419.7 772.5 1195.9 600.8 699.1 844.6
Gorj 892.3 994.9 807.9 860.9 923.1 631.6 725.5 554.7 558.0 703.8
Harghita 1477.7 1832.7 1215.6 1352.6 1600.4 1027.0 1080.1 987.9 1000.8 1052.6
Hunedoara 2616.0 3056.3 1325.3 2247.6 2969.1 2730.9 3272.6 1161.0 2441.3 3008.6
Ialomiţa 503.5 532.5 480.6 461.9 544.0 271.1 370.5 192.7 234.6 306.6
Iaşi 553.0 679.6 445.5 474.8 630.2 567.0 697.5 455.5 469.7 663.3
Ilfov 723.5 310.4 1049.2 661.0 783.4 1127.1 1126.5 1127.6 844.2 1398.2
Maramureş 1493.2 1420.1 1591.3 1359.6 1622.3 1256.4 1253.9 1259.7 1174.3 1335.7
Mehedinţi 1875.6 1328.1 2345.4 1604.1 2139.7 1807.4 1085.6 2413.8 1584.9 2024.1
Mureş 1340.7 1334.9 1346.4 1242.0 1435.8 1336.6 1492.5 1183.4 1241.3 1428.5
Neamţ 1217.0 1273.6 1185.7 1106.8 1324.4 952.3 1181.0 826.8 882.0 1020.6
Olt 227.9 288.9 188.8 208.0 247.2 167.0 200.8 145.5 159.1 174.6
Prahova 1435.4 1177.2 1682.9 1077.4 1775.1 1279.8 1142.3 1410.9 1159.0 1394.6
Satu-Mare 1448.4 2011.5 988.6 1300.3 1588.1 733.4 849.3 639.4 687.9 776.3
Sălaj 1279.4 639.6 1697.8 1147.7 1405.8 1471.4 742.0 1946.0 1214.3 1718.5
Sibiu 587.6 649.8 468.1 630.0 547.3 681.1 749.3 551.6 654.4 706.4
Suceava 801.0 1110.3 587.1 733.6 867.0 578.6 601.0 563.1 542.9 613.6
Teleorman 1123.4 1229.3 1072.7 944.7 1296.7 1234.6 1620.0 1051.0 1103.1 1362.5
Timiş 524.0 534.8 507.2 461.2 583.0 550.7 566.7 526.4 481.6 615.6
Tulcea 936.1 1149.7 749.5 804.1 1068.4 631.5 864.1 429.3 623.5 639.5
Vaslui 215.3 171.4 244.5 190.7 240.2 228.1 261.7 205.4 212.3 244.1
Vâlcea 1168.2 547.4 1668.8 1000.5 1328.8 1394.3 1394.2 1394.5 1231.0 1551.1
Vrancea 313.7 297.1 323.1 307.4 319.7 266.3 271.7 263.2 256.2 276.0
M.Bucureşti 308.6 308.6 0.0 312.4 305.2 365.9 365.9 0.0 394.5 341.1

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

228
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

PREVALENTA PRIN BOLI ISCHEMICE ALE INIMII PE


JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
bolnavi ramasi in evidenta
la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total 5844.9 5966.8
Alba 7463.1 7775.5
Arad 7596.1 7588.2
Argeş 6890.5 7155.9
Bacău 7093.8 7182.9
Bihor 8488.5 7570.0
Bistriţa-N. 4979.8 5015.4
Botoşani 5557.8 5621.6
Braşov 9158.6 9508.1
Brăila 5828.3 6185.0
Buzău 7658.8 7994.5
Caraş-S. 9004.2 9106.8
Călăraşi 5046.8 6819.6
Cluj 6268.4 6400.9
Constanţa 3370.9 3403.7
Covasna 8221.5 8260.7
Dâmboviţa 4240.4 4550.1
Dolj 5446.6 5461.5
Galaţi 4150.6 4397.5
Giurgiu 4472.8 4865.5
Gorj 3987.3 4358.3
Harghita 4604.6 4674.5
Hunedoara 8160.7 8426.3
Ialomiţa 3830.1 3942.1
Iaşi 3398.8 3361.7
Ilfov 2399.4 2377.4
Maramureş 5581.7 5843.7
Mehedinţi 5304.7 5466.4
Mureş 5403.3 5452.4
Neamţ 6692.2 6790.5
Olt 2478.3 2585.1
Prahova 4922.6 5015.4
Satu-Mare 2922.8 3013.5
Sălaj 6103.6 6028.0
Sibiu 9112.4 9187.8
Suceava 6481.6 6507.8
Teleorman 7917.5 8182.5
Timiş 4808.8 5015.7
Tulcea 3928.9 3902.8
Vaslui 5074.5 5087.0
Vâlcea 7167.7 7182.6
Vrancea 5468.3 5451.9
M.Bucureşti 6887.2 7021.3

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

229
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN BOLI CEREBRO-VASCULARE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 439.0 440.9 436.9 369.1 505.9 404.2 415.7 390.9 339.0 466.5
Alba 975.6 1279.3 550.9 798.8 1147.9 1260.0 1620.9 755.8 972.3 1540.4
Arad 863.5 655.5 1120.2 662.2 1053.6 826.4 705.5 974.8 630.5 1011.8
Argeş 568.6 625.8 520.1 499.4 634.6 480.9 542.4 428.9 427.9 531.4
Bacău 232.4 378.6 121.7 207.0 257.3 170.7 252.9 108.6 172.3 169.1
Bihor 235.6 245.9 225.6 190.1 278.9 175.9 199.7 153.2 148.6 202.0
Bistriţa-N. 203.2 175.6 220.0 204.7 201.7 277.2 303.9 260.9 262.4 291.9
Botoşani 492.8 388.8 564.0 320.5 662.2 497.3 530.9 474.2 345.2 647.2
Braşov 356.5 429.9 173.2 277.4 431.7 285.0 344.8 138.4 241.0 326.8
Brăila 807.2 668.1 1033.9 667.0 941.7 747.7 701.8 821.9 566.2 921.8
Buzău 263.7 297.3 242.8 231.5 294.7 260.7 265.3 257.8 266.5 255.0
Caraş-S. 632.9 777.5 464.7 511.8 748.5 614.8 740.1 471.1 559.8 667.4
Călăraşi 683.4 1013.1 497.1 496.7 864.0 711.6 1058.2 516.1 539.1 878.9
Cluj 203.0 225.8 158.8 185.2 219.5 135.1 146.5 113.6 120.8 148.5
Constanţa 160.3 166.7 146.7 138.2 181.3 122.1 125.4 115.0 101.4 141.7
Covasna 809.4 1011.7 627.1 707.0 910.0 1084.4 1020.2 1141.9 929.1 1236.7
Dâmboviţa 344.5 224.2 392.4 235.5 450.6 388.4 223.4 453.7 301.5 473.2
Dolj 309.2 368.1 245.7 249.6 366.3 328.8 369.3 285.4 259.4 395.1
Galaţi 568.1 490.5 661.1 493.6 640.6 360.4 308.6 422.0 293.1 425.8
Giurgiu 783.4 1299.0 571.6 718.9 846.4 507.2 1102.5 265.8 468.7 545.0
Gorj 606.8 656.1 566.3 528.4 683.8 450.1 518.7 394.0 364.2 534.6
Harghita 448.0 639.7 306.6 362.0 532.4 371.7 491.2 283.9 307.7 434.4
Hunedoara 1202.5 1213.4 1170.6 942.5 1451.6 1270.0 1391.8 917.0 1022.9 1507.0
Ialomiţa 253.1 320.9 199.6 263.7 242.7 233.1 262.0 210.4 193.8 271.4
Iaşi 188.5 236.6 147.7 146.9 229.6 179.9 250.8 119.3 151.6 207.8
Ilfov 281.1 109.4 416.5 221.7 338.0 279.8 158.3 376.8 235.3 322.4
Maramureş 746.9 774.1 710.4 650.5 840.0 625.2 680.8 550.8 537.4 709.9
Mehedinţi 1221.5 869.5 1523.5 943.5 1491.9 1143.0 677.5 1534.0 896.5 1382.9
Mureş 492.5 473.2 511.6 386.5 594.7 521.1 543.9 498.6 426.7 612.1
Neamţ 582.4 552.3 599.0 466.2 695.6 435.8 532.6 382.7 349.4 519.9
Olt 162.4 194.0 142.2 149.4 175.1 133.3 153.7 120.4 121.6 144.8
Prahova 548.6 576.9 521.4 465.9 627.0 548.4 599.4 499.7 480.0 613.3
Satu-Mare 793.3 1273.7 401.1 613.4 963.1 380.5 535.5 254.8 305.8 450.9
Sălaj 486.0 202.8 671.2 418.1 551.2 554.6 331.2 700.0 471.6 634.4
Sibiu 193.7 243.0 99.2 231.2 158.1 189.8 200.4 169.6 198.9 181.1
Suceava 402.0 626.0 247.1 345.3 457.6 269.2 289.4 255.4 221.7 315.9
Teleorman 466.4 350.8 521.7 393.3 537.3 450.7 493.1 430.4 350.3 548.4
Timiş 408.4 437.2 363.7 388.8 426.7 432.1 466.8 379.4 413.9 449.3
Tulcea 323.9 449.6 214.1 291.8 356.1 244.0 300.1 195.2 209.5 278.6
Vaslui 118.7 128.2 112.4 116.1 121.4 94.9 88.1 99.4 101.3 88.3
Vâlcea 1187.5 694.2 1585.4 955.9 1409.5 1324.8 1275.8 1364.3 1010.0 1627.1
Vrancea 119.7 63.1 151.9 146.6 93.8 78.6 62.1 87.9 75.5 81.5
M.Bucureşti 174.2 174.2 0.0 178.2 170.6 150.4 150.4 0.0 151.5 149.4

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

230
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

PREVALENTA PRIN BOLI CEREBRO-VASCULARE PE


JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
bolnavi ramasi in evidenta la 100000
locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total 1665.6 1717.1
Alba 1611.0 1803.4
Arad 2331.0 2354.3
Argeş 2000.9 2126.5
Bacău 1849.3 1925.8
Bihor 1816.7 1617.2
Bistriţa-N. 1253.2 1302.2
Botoşani 1090.8 1168.0
Braşov 1816.9 1913.2
Brăila 2282.4 2252.9
Buzău 1999.4 2260.9
Caraş-S. 2530.6 2797.6
Călăraşi 1320.7 1950.9
Cluj 1651.8 1720.4
Constanţa 1404.8 1214.6
Covasna 1558.0 1534.9
Dâmboviţa 1562.0 1665.4
Dolj 1662.9 1676.9
Galaţi 1574.1 1663.3
Giurgiu 2166.0 2470.3
Gorj 1598.6 1716.0
Harghita 912.9 945.1
Hunedoara 1975.4 2064.9
Ialomiţa 1446.5 1564.8
Iaşi 1814.8 1793.1
Ilfov 859.2 845.8
Maramureş 1728.1 1771.1
Mehedinţi 2707.0 2865.2
Mureş 1349.1 1369.6
Neamţ 1349.9 1461.7
Olt 800.8 852.5
Prahova 1059.8 1072.7
Satu-Mare 624.7 671.1
Sălaj 1782.4 1782.3
Sibiu 1947.3 1715.7
Suceava 1556.6 1566.6
Teleorman 2322.9 2480.6
Timiş 1363.1 1401.1
Tulcea 1373.3 1522.8
Vaslui 1122.4 1160.6
Vâlcea 2383.3 2413.6
Vrancea 992.7 967.5
M.Bucureşti 2231.8 2277.2

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

231
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN BOLI PULMONARE OBSTRUCTIVE CRONICE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 211.9 201.5 223.9 240.0 185.0 197.6 193.2 202.7 221.0 175.3
Alba 554.4 716.3 328.1 621.5 489.0 582.9 717.8 394.5 638.9 528.3
Arad 390.3 239.2 576.6 380.0 400.0 326.4 231.2 443.2 312.6 339.4
Argeş 263.2 204.9 312.6 262.0 264.2 234.8 210.0 255.8 254.2 216.3
Bacău 94.1 116.7 77.0 107.4 81.2 54.5 88.9 28.5 57.8 51.3
Bihor 135.8 93.9 176.3 178.9 94.8 100.4 98.1 102.6 127.3 74.7
Bistriţa-N. 196.1 176.5 208.1 241.0 151.8 279.0 261.0 290.0 353.6 205.2
Botoşani 386.3 352.9 409.1 439.3 334.1 455.0 367.7 515.0 515.5 395.4
Braşov 239.9 278.7 143.3 260.2 220.6 161.9 185.6 104.0 174.0 150.5
Brăila 350.0 347.5 354.1 401.3 300.9 313.8 295.6 343.2 369.1 260.7
Buzău 184.4 149.5 206.1 207.9 161.8 89.1 86.6 90.7 100.4 78.3
Caraş-S. 238.4 264.2 208.4 274.3 204.1 242.8 280.4 199.6 295.9 192.1
Călăraşi 386.6 684.1 218.5 427.6 346.9 377.5 560.7 274.3 400.3 355.4
Cluj 137.1 136.6 137.9 158.0 117.6 123.5 113.0 143.4 142.4 105.9
Constanţa 53.2 41.7 77.7 58.0 48.6 63.2 60.4 69.2 57.3 68.9
Covasna 580.0 520.6 633.6 684.5 477.5 586.6 608.8 566.8 669.1 505.7
Dâmboviţa 159.6 169.5 155.7 150.9 168.1 129.3 93.1 143.7 129.1 129.6
Dolj 180.0 173.6 186.9 210.9 150.5 161.6 147.8 176.4 173.9 149.9
Galaţi 247.2 202.7 300.5 310.3 185.8 158.6 134.2 187.5 180.1 137.6
Giurgiu 325.7 351.2 315.2 375.2 277.4 178.6 300.6 129.1 206.0 151.6
Gorj 195.7 133.1 247.2 206.4 185.2 147.7 146.7 148.4 167.2 128.5
Harghita 257.1 274.8 244.0 311.0 204.2 168.9 195.5 149.3 201.6 136.8
Hunedoara 597.5 648.6 447.7 649.2 547.9 726.0 815.9 465.4 769.2 684.5
Ialomiţa 180.5 163.0 194.3 205.8 155.8 87.3 150.8 37.3 98.5 76.5
Iaşi 83.4 86.2 81.0 99.4 67.6 83.0 111.4 58.7 97.9 68.3
Ilfov 132.1 113.0 147.1 140.0 124.4 157.8 97.6 205.9 175.7 140.6
Maramureş 406.9 277.6 580.3 482.4 334.0 339.6 228.7 487.8 403.2 278.2
Mehedinţi 405.1 225.5 559.2 426.3 384.4 492.9 329.6 630.0 560.0 427.4
Mureş 367.6 357.1 378.0 444.4 293.6 374.1 344.5 403.2 428.9 321.3
Neamţ 353.1 320.7 371.1 419.3 288.7 311.0 327.9 301.8 361.5 261.9
Olt 4.3 7.4 2.4 6.3 2.4 2.0 2.5 1.6 2.5 1.4
Prahova 159.9 180.4 140.3 172.8 147.7 182.8 189.4 176.6 206.4 160.4
Satu-Mare 515.0 634.2 417.7 595.2 439.4 280.6 342.9 230.1 302.7 259.7
Sălaj 354.6 279.3 403.8 385.4 325.0 394.9 317.2 445.6 426.4 364.7
Sibiu 145.7 191.6 57.6 149.0 142.6 189.3 203.4 162.4 225.2 155.3
Suceava 135.2 205.7 86.4 156.3 114.4 112.9 98.7 122.7 143.4 82.9
Teleorman 103.8 125.0 93.6 117.9 90.1 108.6 132.7 97.1 112.7 104.6
Timiş 89.3 95.7 79.5 86.6 91.9 89.2 96.3 78.3 86.4 91.8
Tulcea 204.2 262.0 153.7 252.7 155.6 105.9 156.4 62.0 111.7 100.1
Vaslui 84.5 89.6 81.1 114.5 53.9 78.3 90.0 70.3 97.7 58.5
Vâlcea 287.6 229.8 334.2 294.3 281.0 499.2 561.8 448.9 500.7 497.7
Vrancea 67.4 52.3 75.9 85.9 49.5 64.6 54.5 70.3 65.0 64.2
M.Bucureşti 80.4 80.4 0.0 96.0 66.9 74.5 74.5 0.0 89.9 61.1

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

232
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

PREVALENTA PRIN BOLI PULMONARE OBSTRUCTIVE


CRONICE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
bolnavi ramasi in evidenta la 100000
locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total 1995.0 2082.7
Alba 1841.6 1933.4
Arad 2513.2 2526.8
Argeş 2738.7 2841.2
Bacău 1845.3 1894.2
Bihor 3863.0 3477.9
Bistriţa-N. 1277.9 1302.9
Botoşani 2661.7 2743.6
Braşov 1787.5 1861.3
Brăila 2348.1 2520.0
Buzău 2150.8 2234.8
Caraş-S. 2597.4 2758.0
Călăraşi 1953.2 2445.0
Cluj 2327.5 2464.4
Constanţa 1394.4 1342.8
Covasna 1543.1 1583.0
Dâmboviţa 1878.9 2079.8
Dolj 2025.5 2067.5
Galaţi 1498.9 1636.2
Giurgiu 1384.8 1517.0
Gorj 1588.9 1843.4
Harghita 1243.6 1300.2
Hunedoara 3016.4 3067.6
Ialomiţa 1806.8 1860.6
Iaşi 1707.2 1685.6
Ilfov 766.0 758.3
Maramureş 2139.2 2207.5
Mehedinţi 2979.2 3196.8
Mureş 1692.7 1778.7
Neamţ 2413.6 2629.3
Olt 1484.7 1614.7
Prahova 1507.2 1562.0
Satu-Mare 668.9 793.5
Sălaj 3386.7 3515.7
Sibiu 2522.1 2705.6
Suceava 2251.9 2269.5
Teleorman 1691.3 1780.9
Timiş 1656.6 2004.9
Tulcea 1391.4 1512.9
Vaslui 2427.1 2390.9
Vâlcea 2232.1 2316.0
Vrancea 1354.7 1420.7
M.Bucureşti 2030.9 2169.6

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

233
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN ASTM PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 160.8 183.0 134.9 147.4 173.6 150.4 177.9 118.5 136.8 163.4
Alba 240.5 307.9 146.1 216.0 264.3 323.5 421.9 186.1 301.8 344.7
Arad 343.0 289.0 409.6 319.0 365.7 304.2 305.4 302.7 283.9 323.3
Argeş 262.3 341.1 195.4 260.7 263.9 189.6 278.7 114.2 178.9 199.9
Bacău 35.2 61.6 15.2 28.9 41.4 22.6 36.9 11.7 25.3 19.9
Bihor 155.3 196.7 115.4 141.6 168.4 122.2 174.9 72.0 93.8 149.4
Bistriţa-N. 197.6 270.8 152.9 158.5 236.1 255.3 458.7 130.4 188.2 321.5
Botoşani 417.0 714.5 213.0 383.9 449.4 416.6 703.5 219.5 366.2 466.2
Braşov 120.9 144.9 60.9 107.2 133.9 152.3 192.5 53.9 146.4 157.9
Brăila 130.7 118.6 150.4 106.2 154.3 132.4 120.2 152.0 109.7 154.1
Buzău 48.6 77.5 30.7 40.9 56.0 27.5 41.5 18.9 23.3 31.6
Caraş-S. 177.9 258.9 83.7 162.0 193.1 173.0 257.1 76.5 154.5 190.7
Călăraşi 277.9 572.3 111.6 256.6 298.6 238.6 480.6 102.0 212.6 263.7
Cluj 138.9 176.2 66.9 113.3 162.8 155.2 194.5 80.6 136.2 172.9
Constanţa 45.3 38.7 59.3 45.1 45.5 25.0 30.8 12.8 21.7 28.1
Covasna 300.9 371.9 236.9 299.4 302.4 392.2 502.9 293.1 400.3 384.3
Dâmboviţa 122.4 137.7 116.3 105.0 139.3 170.8 142.9 181.9 145.1 196.0
Dolj 102.5 139.8 62.3 81.0 123.1 120.4 142.7 96.6 104.7 135.5
Galaţi 278.2 349.6 192.7 278.4 278.0 112.5 118.2 105.8 113.4 111.7
Giurgiu 126.9 186.8 102.3 120.4 133.3 65.6 103.6 50.2 66.2 65.0
Gorj 157.8 178.1 141.0 135.3 179.8 89.3 90.8 88.2 68.1 110.2
Harghita 359.9 356.5 362.4 341.1 378.3 298.3 314.9 286.1 303.7 293.0
Hunedoara 324.2 385.3 145.0 302.0 345.5 387.7 436.3 247.0 317.1 455.5
Ialomiţa 39.1 63.2 20.2 35.1 43.0 33.0 56.9 14.3 33.8 32.2
Iaşi 108.9 161.4 64.3 92.0 125.6 131.1 192.7 78.5 106.3 155.7
Ilfov 127.3 134.2 121.8 156.4 99.4 141.7 163.8 124.0 149.1 134.6
Maramureş 288.5 309.6 260.2 283.9 293.0 243.0 276.6 198.1 236.2 249.5
Mehedinţi 258.1 208.4 300.8 231.9 283.6 291.8 286.9 296.0 247.7 334.7
Mureş 278.8 325.7 232.4 263.1 293.9 294.1 337.8 251.1 270.4 316.9
Neamţ 271.4 371.7 216.1 201.4 339.6 202.4 335.4 129.4 167.1 236.7
Olt 76.5 97.9 62.8 69.8 83.0 67.0 74.0 62.6 68.2 65.9
Prahova 253.5 304.2 204.8 217.5 287.6 254.1 300.4 210.0 229.0 277.9
Satu-Mare 339.3 436.1 260.3 314.6 362.6 168.3 229.7 118.5 142.2 192.9
Sălaj 315.2 441.5 232.6 257.2 370.8 239.9 280.9 213.3 205.2 273.3
Sibiu 54.2 64.3 35.0 50.9 57.4 70.0 89.3 33.3 57.1 82.3
Suceava 101.8 150.2 68.4 95.8 107.8 78.2 87.8 71.7 80.2 76.3
Teleorman 104.6 132.8 91.1 102.6 106.6 66.7 95.8 52.8 69.6 63.8
Timiş 64.3 69.0 57.1 73.3 56.0 64.2 69.4 56.3 73.1 55.9
Tulcea 139.7 219.0 70.5 118.1 161.4 83.6 134.1 39.8 90.9 76.3
Vaslui 30.1 47.0 18.9 27.1 33.2 34.0 57.9 17.8 30.3 37.6
Vâlcea 232.5 162.9 288.7 185.9 277.2 250.8 230.5 267.2 222.2 278.4
Vrancea 47.5 42.3 50.5 50.9 44.2 51.3 83.9 32.8 45.2 57.1
M.Bucureşti 41.8 41.8 0.0 39.8 43.4 55.6 55.6 0.0 53.8 57.1

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

234
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN TUBERCULOZA LA


INCIDENȚA PRIN TUBERCULOZA PE
COPII 0-14 ANI PE JUDEȚE ÎN
JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
cazuri noi la 100000 locuitori cazuri noi TBC copii la 100000
copii 0-14 ANI
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016
Total 60.5 54.5 Total 21.2 19.3
Alba 38.2 34.0 Alba 8.1 4.1
Arad 63.2 60.3 Arad 7.8 4.7
Argeş 52.3 50.9 Argeş 22.4 19.0
Bacău 86.3 75.4 Bacău 20.9 10.5
Bihor 50.0 42.8 Bihor 25.2 22.0
Bistriţa-N. 41.0 43.3 Bistriţa-N. 13.9 9.9
Botoşani 68.5 65.7 Botoşani 12.7 11.6
Braşov 30.7 26.3 Braşov 17.1 14.6
Brăila 79.7 64.7 Brăila 74.1 68.5
Buzău 53.0 52.5 Buzău 12.3 20.4
Caraş-S. 74.5 68.4 Caraş-S. 24.4 19.9
Călăraşi 54.5 52.3 Călăraşi 16.2 10.3
Cluj 36.2 30.2 Cluj 17.9 18.6
Constanţa 74.0 61.6 Constanţa 33.9 27.4
Covasna 30.9 28.2 Covasna 19.6 5.6
Dâmboviţa 53.6 47.7 Dâmboviţa 32.1 6.5
Dolj 93.0 79.4 Dolj 24.0 29.6
Galaţi 82.3 74.6 Galaţi 41.0 39.0
Giurgiu 86.3 82.7 Giurgiu 23.9 38.9
Gorj 75.2 62.9 Gorj 10.5 10.9
Harghita 19.1 17.3 Harghita 0.0 2.0
Hunedoara 52.1 47.2 Hunedoara 12.7 12.9
Ialomiţa 62.4 62.3 Ialomiţa 11.0 37.8
Iaşi 78.3 67.3 Iaşi 21.1 22.4
Ilfov 53.0 48.0 Ilfov 28.6 30.2
Maramureş 59.0 55.9 Maramureş 49.1 44.2
Mehedinţi 82.9 55.7 Mehedinţi 18.9 11.1
Mureş 46.2 42.0 Mureş 7.8 16.7
Neamţ 66.4 63.7 Neamţ 10.6 6.7
Olt 90.0 80.0 Olt 21.0 9.0
Prahova 46.2 52.0 Prahova 14.9 21.6
Satu-Mare 69.3 72.6 Satu-Mare 17.4 36.8
Sălaj 43.1 40.1 Sălaj 2.7 2.8
Sibiu 35.5 26.3 Sibiu 15.1 4.5
Suceava 58.4 48.0 Suceava 25.7 22.3
Teleorman 88.7 81.7 Teleorman 56.2 61.6
Timiş 70.0 58.1 Timiş 17.6 20.3
Tulcea 81.1 85.1 Tulcea 30.7 12.6
Vaslui 80.3 66.1 Vaslui 17.6 6.8
Vâlcea 41.2 48.0 Vâlcea 3.9 8.1
Vrancea 62.2 63.7 Vrancea 21.5 5.5
M.Bucureşti 50.9 44.0 M.Bucureşti 20.6 17.1

Sursa: Institutul Clinic de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" + CNSISP-INSP

235
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

INCIDENȚA PRIN SIFILIS PE JUDEȚE ÎN INCIDENȚA PRIN HEPATITA VIRALA PE


ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015 JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-
cazuri noi la 100000 locuitori cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016
Total 4.8 4.8 Total 28.3 18.0
Alba 5.7 4.2 Alba 42.4 10.5
Arad 7.1 5.9 Arad 10.3 1.7
Argeş 8.0 5.2 Argeş 11.7 6.2
Bacău 10.6 9.0 Bacău 66.7 40.1
Bihor 2.8 0.9 Bihor 4.0 2.5
Bistriţa-N. 3.5 2.8 Bistriţa-N. 20.1 5.7
Botoşani 7.8 3.6 Botoşani 13.8 59.8
Braşov 2.7 3.8 Braşov 52.3 18.5
Brăila 11.1 12.3 Brăila 23.9 12.6
Buzău 6.2 4.4 Buzău 39.2 27.3
Caraş-S. 1.1 0.7 Caraş-S. 1.8 7.8
Călăraşi 3.7 2.7 Călăraşi 45.1 5.1
Cluj 5.0 6.7 Cluj 10.4 12.5
Constanţa 1.5 5.4 Constanţa 40.6 4.0
Covasna 3.9 1.9 Covasna 50.7 8.3
Dâmboviţa 2.6 2.0 Dâmboviţa 4.1 53.2
Dolj 1.2 1.4 Dolj 2.8 4.9
Galaţi 17.6 12.4 Galaţi 8.4 19.9
Giurgiu 0.0 1.5 Giurgiu 0.0 0.7
Gorj 1.8 1.8 Gorj 2.4 2.8
Harghita 8.1 6.5 Harghita 51.5 19.2
Hunedoara 2.0 2.3 Hunedoara 51.8 6.6
Ialomiţa 2.3 4.9 Ialomiţa 39.1 3.0
Iaşi 3.0 6.1 Iaşi 69.8 50.0
Ilfov 0.0 0.2 Ilfov 5.5 3.8
Maramureş 2.8 3.4 Maramureş 10.0 3.6
Mehedinţi 3.5 2.4 Mehedinţi 1.2 54.1
Mureş 11.0 9.8 Mureş 32.3 7.0
Neamţ 5.9 7.5 Neamţ 60.8 13.4
Olt 1.4 1.5 Olt 2.4 24.1
Prahova 2.7 1.6 Prahova 37.0 26.7
Satu-Mare 5.9 6.8 Satu-Mare 10.9 47.7
Sălaj 3.2 7.8 Sălaj 6.9 8.3
Sibiu 8.7 7.5 Sibiu 21.5 31.0
Suceava 6.8 5.7 Suceava 65.4 9.4
Teleorman 5.9 4.0 Teleorman 4.2 20.1
Timiş 2.7 3.0 Timiş 2.3 2.2
Tulcea 4.9 7.4 Tulcea 15.6 3.5
Vaslui 2.8 4.1 Vaslui 96.3 72.0
Vâlcea 0.3 2.2 Vâlcea 43.1 53.3
Vrancea 4.5 4.2 Vrancea 146.1 22.4
M.Bucureşti 5.1 6.5 M.Bucureşti 7.9 3.5

Sursa: CNSCBT-INSP

236
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

ASIGURAREA POPULAȚIEI CU MEDICI, MEDICI DE FAMILIE, MEDICI DENTIȘTI, FARMACIȘTI ȘI ASISTENȚI MEDICALI PE
JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
rate la 10000 locuitori
din care: medici de Asistenți medicali
Medici Medici dentiști Farmaciști
familie (studii sup.+ medii)
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016
Total 28.3 29.1 6.2 6.3 7.8 8.3 8.6 8.7 66.8 69.3
Alba 21.1 21.5 7.1 7.2 5.9 6.0 6.4 6.4 64.1 66.7
Arad 26.0 26.5 8.3 8.6 9.3 9.3 6.0 6.0 57.5 62.4
Argeş 23.7 24.8 6.3 6.6 7.7 8.1 4.1 4.1 59.2 61.0
Bacău 18.4 18.2 4.9 4.8 5.5 5.4 4.7 4.7 53.7 55.5
Bihor 33.3 34.2 7.0 7.1 12.3 12.8 9.4 9.7 59.3 61.4
Bistriţa-N. 15.7 15.8 5.1 5.0 6.0 6.0 5.7 5.8 53.7 56.8
Botoşani 15.3 15.5 4.6 4.7 3.5 3.7 4.6 4.8 65.8 68.7
Braşov 29.4 30.5 7.2 7.1 7.3 7.6 8.6 9.3 57.5 59.6
Brăila 17.5 17.0 5.0 4.8 5.7 6.4 6.4 6.9 74.0 75.5
Buzău 14.4 14.5 4.9 5.0 4.1 4.2 5.8 6.1 60.2 64.1
Caraş-S. 19.5 20.3 5.8 5.8 6.4 5.8 4.5 4.9 59.3 61.2
Călăraşi 10.6 10.5 4.1 4.2 2.9 2.9 3.8 3.2 38.4 40.2
Cluj 53.4 49.8 6.0 5.8 15.5 14.5 8.6 7.8 84.6 81.8
Constanţa 29.1 30.2 6.7 6.7 9.1 9.6 11.2 15.9 57.2 59.0
Covasna 22.0 22.9 5.2 5.2 4.7 5.1 3.9 6.8 54.1 55.9
Dâmboviţa 11.5 11.7 4.7 4.7 4.1 4.3 4.1 4.1 49.6 51.8
Dolj 42.3 44.8 8.2 7.8 8.9 9.4 11.8 12.8 91.0 94.8
Galaţi 18.5 18.1 5.5 5.4 4.9 6.4 4.0 4.0 59.7 61.4
Giurgiu 11.8 11.4 4.5 4.3 2.8 3.0 5.2 5.1 36.2 37.6
Gorj 22.1 22.2 6.4 6.3 5.0 5.2 4.9 4.9 62.3 63.7
Harghita 16.5 18.1 5.2 5.3 5.2 5.3 6.3 6.5 70.4 73.9
Hunedoara 28.1 29.0 6.1 6.2 6.4 6.7 5.6 5.7 68.8 73.3
Ialomiţa 12.3 12.4 4.9 4.7 2.7 3.0 4.2 4.6 46.9 47.9
Iaşi 37.5 42.3 6.0 5.8 12.0 16.1 16.9 15.8 83.2 80.1
Ilfov 15.2 16.0 3.9 3.9 3.8 4.1 4.6 4.4 21.9 23.9
Maramureş 18.4 18.6 5.5 5.4 7.3 7.6 9.1 9.2 76.1 80.0
Mehedinţi 19.1 19.4 6.6 6.7 5.0 5.2 5.2 5.2 62.1 64.3
Mureş 41.5 42.3 6.9 6.5 9.0 8.5 7.5 7.7 74.5 78.7
Neamţ 17.9 17.9 6.0 5.6 5.8 6.2 6.5 6.4 60.6 60.8
Olt 17.8 17.2 5.8 6.2 1.8 2.0 3.7 3.8 55.7 56.7
Prahova 15.1 15.1 5.4 5.6 6.3 6.7 6.1 6.4 64.5 65.5
Satu-Mare 17.5 17.4 5.7 6.0 7.1 6.8 8.8 8.8 57.2 58.3
Sălaj 17.9 19.5 5.5 5.5 6.6 7.4 8.7 8.7 57.2 62.1
Sibiu 30.7 32.6 7.1 7.1 11.1 11.7 8.6 9.3 70.5 74.3
Suceava 14.7 15.0 5.0 5.1 6.6 6.9 6.6 6.9 57.9 58.9
Teleorman 15.9 15.9 5.3 5.4 3.2 3.2 3.0 2.9 51.6 53.9
Timiş 55.2 56.1 8.1 8.1 14.1 14.7 10.0 10.1 80.3 83.2
Tulcea 18.3 17.9 4.8 4.8 5.3 5.5 4.8 5.0 64.6 66.3
Vaslui 14.0 13.8 4.7 4.7 3.7 3.9 4.2 4.3 52.3 54.2
Vâlcea 19.1 19.6 6.1 6.1 5.9 6.2 6.7 6.7 60.0 63.7
Vrancea 15.7 16.0 4.9 5.0 5.3 5.3 3.5 3.5 52.6 54.9
M.Bucureşti 65.4 68.3 9.1 9.6 14.5 16.0 24.6 22.7 108.1 116.3

Sursa: INS

237
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

ASIGURAREA POPULAȚIEI CU CONSULTAȚII ȘI


ASIGURAREA POPULAȚIEI CU PATURI PE TRATAMENTE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-
JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016 nr.consultatii/tratamente/un locuitor
rate la 1000 locuitori Consultații Tratamente
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016
Total 6.3 6.4 Total 3.9 3.8 0.8 0.8
Alba 6.1 6.2 Alba 5.3 5.2 1.2 2.3
Arad 4.6 4.7 Arad 4.2 3.6 0.4 0.4
Argeş 5.6 5.6 Argeş 3.8 3.7 0.3 0.5
Bacău 4.9 4.9 Bacău 4.2 4.1 1.5 1.2
Bihor 6.7 6.7 Bihor 3.2 3.2 1.7 1.9
Bistriţa-N. 4.9 4.9 Bistriţa-N. 3.4 3.3 0.4 0.3
Botoşani 5.5 5.6 Botoşani 3.9 4.1 1.2 1.1
Braşov 5.6 5.6 Braşov 2.7 2.2 0.5 0.5
Brăila 6.1 6.1 Brăila 4.3 4.3 0.9 0.9
Buzău 5.5 5.6 Buzău 3.8 3.9 0.7 0.7
Caraş-S. 6.1 6.2 Caraş-S. 3.2 2.9 0.6 0.7
Călăraşi 3.9 3.9 Călăraşi 3.3 3.0 0.5 0.6
Cluj 9.1 9.1 Cluj 4.4 3.4 1.3 0.7
Constanţa 5.9 5.9 Constanţa 3.4 2.8 1.0 0.7
Covasna 8.7 8.8 Covasna 4.6 4.6 0.8 1.0
Dâmboviţa 4.7 4.7 Dâmboviţa 3.2 3.1 0.5 0.6
Dolj 7.0 7.0 Dolj 3.8 4.6 0.9 0.8
Galaţi 5.7 5.8 Galaţi 3.6 3.7 0.7 1.2
Giurgiu 2.9 2.9 Giurgiu 2.9 2.9 0.6 0.6
Gorj 7.0 7.2 Gorj 4.3 4.5 1.0 1.2
Harghita 6.4 6.4 Harghita 4.4 4.0 1.3 0.7
Hunedoara 8.0 8.1 Hunedoara 4.7 3.9 1.1 1.2
Ialomiţa 3.2 3.3 Ialomiţa 4.2 4.0 0.4 0.6
Iaşi 8.5 8.5 Iaşi 3.1 4.0 0.4 0.5
Ilfov 2.9 2.8 Ilfov 2.2 2.2 0.2 0.2
Maramureş 5.8 5.8 Maramureş 4.0 4.4 0.8 1.2
Mehedinţi 5.7 5.8 Mehedinţi 7.5 4.4 1.1 1.1
Mureş 7.0 7.0 Mureş 4.1 4.2 0.7 0.7
Neamţ 4.9 5.1 Neamţ 4.1 3.8 0.7 0.6
Olt 4.8 4.9 Olt 3.2 3.3 0.8 0.5
Prahova 5.1 5.2 Prahova 4.1 4.3 0.6 0.7
Satu-Mare 5.2 5.3 Satu-Mare 2.7 2.8 0.3 0.4
Sălaj 5.1 5.2 Sălaj 4.6 4.6 0.6 0.9
Sibiu 6.4 6.4 Sibiu 4.5 4.6 0.8 1.1
Suceava 4.6 4.6 Suceava 3.0 2.9 0.7 0.7
Teleorman 5.4 5.5 Teleorman 3.2 3.2 0.5 0.5
Timiş 7.6 7.5 Timiş 4.2 4.2 0.3 0.4
Tulcea 4.0 4.0 Tulcea 3.0 3.1 0.8 0.8
Vaslui 5.4 5.1 Vaslui 3.7 3.6 0.5 0.4
Vâlcea 5.8 5.9 Vâlcea 5.1 5.2 1.0 1.0
Vrancea 4.0 4.0 Vrancea 3.2 3.2 0.4 0.1
M.Bucureşti 11.0 11.1 M.Bucureşti 4.7 4.4 1.1 1.0

Sursa: CNSISP - INSP + Institutul Naţional de Statistică Sursa: CNSISP - INSP

238
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 18467.3 18114.6 18878.6 17250.0 19629.5 17488.5 17182.2 17843.9 16356.6 18569.8
Alba 17862.5 17473.4 18406.4 16387.1 19300.6 17604.9 17317.6 18006.2 16165.0 19008.6
Arad 12721.1 11723.7 13951.7 12183.6 13228.7 12567.9 11350.5 14061.9 12053.6 13054.4
Argeş 14872.9 12085.0 17240.7 14114.6 15595.8 14384.9 11716.1 16643.8 13699.1 15038.8
Bacău 15248.2 16279.3 14467.1 14260.2 16215.6 15105.1 15796.4 14582.7 14238.3 15954.4
Bihor 16942.6 15044.6 18773.7 15483.2 18332.6 17585.0 15553.2 19525.5 16003.1 19094.6
Bistriţa-N. 12905.2 11929.6 13499.1 11606.4 14189.1 7318.8 6508.5 7815.9 6414.1 8213.5
Botoşani 17721.7 17030.3 18195.7 16469.4 18953.2 17490.2 16987.7 17835.4 16444.7 18521.0
Braşov 15446.8 14641.4 17456.0 14598.4 16253.8 14952.6 14234.4 16712.8 14251.9 15618.6
Brăila 16398.0 16175.7 16760.2 15418.0 17337.6 15998.5 15655.0 16554.7 15125.1 16836.9
Buzău 13406.8 13468.1 13368.7 12898.2 13895.4 12837.0 13063.6 12696.6 12289.5 13363.7
Caraş-S. 18203.9 18716.3 17608.0 17575.4 18804.0 18351.1 18665.5 17990.2 17462.6 19199.5
Călăraşi 11576.8 13027.3 10757.3 11024.8 12110.9 11550.3 12772.2 10861.1 10995.5 12088.4
Cluj 28511.1 26593.1 32213.7 27134.9 29792.5 27393.3 25430.7 31124.8 26192.4 28511.1
Constanţa 11891.1 11808.6 12067.6 11711.2 12062.3 11264.1 11069.2 11676.2 11180.8 11343.3
Covasna 21673.5 24626.1 19012.6 19570.4 23737.3 21450.3 24863.0 18392.2 19562.8 23303.3
Dâmboviţa 11598.2 9008.3 12629.7 10475.5 12692.6 11634.6 8784.6 12763.3 10511.5 12731.6
Dolj 20929.9 20237.6 21676.6 18928.1 22845.9 19869.4 19526.5 20236.4 18300.2 21371.2
Galaţi 16492.4 16619.1 16340.7 15636.8 17324.7 16135.1 15923.4 16386.9 15368.9 16879.6
Giurgiu 7835.3 12515.1 5912.5 7701.6 7965.8 7612.8 10125.5 6593.6 6873.7 8337.8
Gorj 19994.7 19901.3 20071.4 18647.6 21317.6 21453.7 21417.4 21483.4 20044.5 22839.0
Harghita 16410.3 16793.8 16127.2 14756.7 18032.4 15769.0 16197.1 15454.6 14124.6 17379.9
Hunedoara 20675.2 20141.1 22240.8 19370.2 21925.7 20493.5 20018.7 21869.2 19378.1 21563.5
Ialomiţa 11418.4 11236.4 11561.8 10161.7 12642.1 11322.9 10782.2 11748.7 10240.5 12377.8
Iaşi 25101.2 25912.2 24412.1 23922.5 26265.0 23905.0 24389.8 23490.7 22582.6 25212.0
Ilfov 4770.0 5492.5 4200.2 3365.1 6117.3 4142.1 4570.9 3799.8 3155.5 5087.4
Maramureş 17493.0 16147.5 19297.9 16902.8 18062.9 17293.4 15981.0 19047.5 16679.2 17886.4
Mehedinţi 16173.5 16781.0 15652.2 15148.1 17170.7 15730.7 16318.2 15237.1 14608.4 16823.4
Mureş 21362.4 21763.9 20965.3 20327.2 22360.1 19440.6 19549.5 19333.6 18843.2 20016.7
Neamţ 14872.6 15701.4 14415.1 13984.2 15738.6 9178.5 9202.5 9165.3 8762.2 9583.8
Olt 15652.9 16082.9 15377.2 14045.0 17215.4 10264.5 10002.3 10431.2 9319.5 11184.3
Prahova 15627.7 14988.1 16240.8 14741.4 16468.7 15460.6 14840.6 16051.6 14628.8 16250.9
Satu-Mare 15402.4 15437.4 15373.8 14302.3 16440.1 14997.5 25854.5 6199.9 13961.5 15974.8
Sălaj 14771.6 14665.0 14841.2 13783.1 15720.2 14523.0 14504.2 14535.2 13435.6 15568.4
Sibiu 16981.0 16108.7 18653.7 15938.9 17967.6 17226.7 16351.5 18888.9 15948.0 18437.7
Suceava 13918.8 12358.2 14997.8 12534.4 15276.8 13716.8 12436.1 14598.5 12364.2 15045.9
Teleorman 15532.6 17734.6 14479.1 14269.0 16757.7 15060.0 16642.6 14306.2 14029.5 16062.6
Timiş 20763.6 19428.3 22833.1 19869.4 21603.5 17737.3 16467.5 19664.9 17387.0 18066.7
Tulcea 13004.7 14252.3 11915.2 11956.9 14055.1 11685.2 12821.8 10697.0 10924.0 12448.9
Vaslui 17208.0 17384.1 17090.8 16365.9 18062.4 16526.6 15847.2 16985.5 15645.4 17422.7
Vâlcea 18162.4 16715.8 19329.2 16378.1 19872.6 17432.5 16425.4 18241.7 15729.5 19067.6
Vrancea 15532.5 13564.9 16650.6 14942.8 16099.3 14681.4 12944.6 15665.4 13908.3 15424.6
M.Bucureşti 36029.0 25154.7 0.0 34355.8 37479.0 33963.7 23239.0 0.0 32076.7 35598.1

Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)

239
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN TUMORI MALIGNE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016


la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 1312.5 1379.8 1234.0 1433.7 1196.7 1209.2 1269.3 1139.4 1325.3 1098.3
Alba 919.1 933.0 899.8 1142.5 701.4 904.0 935.2 860.4 1109.5 703.6
Arad 992.6 988.4 997.8 1167.1 827.8 1036.5 999.7 1081.7 1193.0 888.5
Argeş 543.5 408.8 658.0 602.2 487.6 464.4 380.9 535.0 513.2 417.8
Bacău 710.5 749.5 681.0 866.4 557.9 747.5 788.5 716.5 917.6 580.9
Bihor 1163.8 1198.3 1130.6 1372.8 964.7 1178.3 1173.9 1182.4 1388.3 977.8
Bistriţa-N. 726.9 664.9 764.7 851.6 603.7 371.5 340.3 390.7 444.2 299.7
Botoşani 887.8 770.8 968.0 1009.1 768.6 848.7 678.5 965.6 992.5 706.9
Braşov 891.7 917.1 828.3 1005.2 783.7 870.6 882.8 840.7 972.0 774.3
Brăila 504.9 501.0 511.4 574.2 438.5 596.4 558.0 658.6 688.8 507.7
Buzău 566.3 506.2 603.8 737.7 401.8 546.3 473.8 591.2 696.2 402.0
Caraş-S. 615.7 676.1 545.4 755.9 481.8 615.9 668.1 556.0 777.0 462.1
Călăraşi 584.5 696.2 521.3 728.6 444.9 541.7 663.4 473.0 635.0 451.2
Cluj 3539.7 3553.3 3513.5 3349.6 3716.7 3467.0 3411.6 3572.2 3274.8 3645.8
Constanţa 526.5 525.5 528.8 620.0 437.6 548.3 540.5 564.7 632.0 468.8
Covasna 892.0 926.2 861.3 1016.1 770.3 691.6 712.7 672.8 791.8 593.3
Dâmboviţa 497.4 354.9 554.1 595.2 402.0 576.1 476.9 615.4 710.0 445.3
Dolj 1450.0 1311.1 1599.7 1623.7 1283.6 1376.3 1209.1 1555.3 1615.8 1147.0
Galaţi 908.4 890.3 930.0 1030.2 789.8 947.5 962.2 930.0 1135.1 765.1
Giurgiu 159.9 234.1 129.5 198.3 122.6 161.4 233.6 132.1 185.4 137.9
Gorj 902.6 846.3 949.0 989.5 817.3 920.2 898.2 938.1 973.6 867.6
Harghita 940.8 1032.0 873.5 1010.2 872.8 1069.4 1201.0 972.7 1151.6 988.8
Hunedoara 1101.8 1084.4 1152.9 1318.3 894.4 1166.0 1182.0 1119.7 1350.8 988.7
Ialomiţa 1026.9 1066.8 995.5 1107.5 948.4 1027.7 1048.7 1011.1 1181.4 877.8
Iaşi 2165.1 2556.1 1832.9 2391.4 1941.7 2120.5 2497.6 1798.4 2313.0 1930.3
Ilfov 342.1 336.3 346.6 348.2 336.2 322.5 337.0 310.8 298.6 345.3
Maramureş 1361.6 1390.3 1323.1 1610.1 1121.7 1235.8 1274.9 1183.7 1483.8 996.5
Mehedinţi 838.4 772.5 895.0 945.1 734.7 816.1 797.0 832.2 913.5 721.3
Mureş 1404.9 1451.1 1359.2 1533.6 1280.9 1350.4 1352.3 1348.6 1493.3 1212.6
Neamţ 984.3 1140.3 898.1 1106.4 865.2 498.8 513.3 490.9 601.9 398.5
Olt 965.4 893.8 1011.3 1085.4 848.8 689.6 588.5 753.9 778.9 602.7
Prahova 740.1 781.2 700.6 900.7 587.7 757.1 777.4 737.8 878.7 641.6
Satu-Mare 1080.8 1209.4 975.8 1214.1 955.0 1063.8 2154.8 179.7 1226.2 910.5
Sălaj 667.9 690.6 653.0 745.5 593.4 664.9 702.2 640.5 688.1 642.5
Sibiu 1149.1 1188.3 1074.0 1300.1 1006.1 1144.9 1106.1 1218.5 1261.0 1034.9
Suceava 588.5 552.6 613.4 687.8 491.2 601.9 587.8 611.7 711.0 494.7
Teleorman 869.0 872.4 867.3 977.5 763.7 795.0 776.2 804.0 984.6 610.5
Timiş 1614.0 1515.7 1766.4 1841.4 1400.5 996.0 975.3 1027.4 1165.3 836.8
Tulcea 691.3 798.6 597.6 809.9 572.3 700.3 834.3 583.8 835.0 565.1
Vaslui 489.2 601.1 414.7 567.0 410.3 423.0 509.8 364.3 469.3 375.8
Vâlcea 906.6 873.2 933.6 1059.3 760.3 887.6 920.7 861.0 1043.6 737.8
Vrancea 745.5 755.2 740.0 879.9 616.3 606.6 574.5 624.8 698.0 518.8
M.Bucureşti 4041.3 2702.1 0.0 4310.3 3808.3 3531.7 2299.2 0.0 3770.4 3324.9

Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)

240
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN BOLI APARAT CIRCULATOR PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 2557.2 2458.1 2672.8 2601.3 2515.1 2460.8 2375.7 2559.7 2511.9 2412.1
Alba 3051.4 2898.3 3265.3 3023.4 3078.6 3120.0 3005.4 3280.0 3111.4 3128.3
Arad 1688.3 1534.0 1878.5 1746.5 1633.2 1586.7 1417.0 1794.9 1680.6 1497.9
Argeş 1971.6 1490.7 2380.1 1902.8 2037.3 1818.7 1380.7 2189.4 1755.4 1879.1
Bacău 2403.4 2794.6 2107.0 2468.2 2339.9 2310.5 2576.7 2109.3 2326.6 2294.7
Bihor 2487.6 2192.7 2772.2 2355.1 2613.9 2512.0 2273.6 2739.8 2410.9 2608.6
Bistriţa-N. 1759.6 1553.1 1885.3 1711.1 1807.6 1031.3 862.4 1134.9 1006.0 1056.3
Botoşani 2398.8 2152.1 2568.0 2181.3 2612.8 2404.7 2153.0 2577.5 2174.2 2631.9
Braşov 1682.8 1619.1 1841.9 1818.3 1553.9 1734.0 1710.7 1791.0 1898.9 1577.3
Brăila 2513.2 2475.3 2574.9 2692.0 2341.7 2590.0 2537.4 2675.1 2708.5 2476.2
Buzău 1848.8 1859.8 1842.0 1831.9 1865.1 1855.4 1842.9 1863.1 1812.7 1896.4
Caraş-S. 3396.3 3091.6 3750.7 3329.5 3460.0 3246.1 2895.0 3649.3 3154.5 3333.7
Călăraşi 1507.4 1708.5 1393.8 1504.5 1510.2 1568.0 1714.1 1485.5 1544.1 1591.1
Cluj 4147.1 3655.5 5096.3 4420.8 3892.4 3859.4 3358.6 4811.7 4062.6 3670.3
Constanţa 1499.3 1567.8 1352.9 1585.5 1417.3 1486.8 1541.0 1372.2 1568.8 1408.9
Covasna 8811.7 12210.1 5748.9 9138.7 8490.7 9177.4 12783.2 5946.1 9504.2 8856.5
Dâmboviţa 1519.5 1225.2 1636.7 1473.5 1564.3 1560.3 1132.3 1729.8 1481.1 1637.6
Dolj 2072.4 1881.8 2278.0 2019.4 2123.2 1990.1 1824.4 2167.5 1966.9 2012.4
Galaţi 1347.0 1348.4 1345.4 1427.1 1269.2 1327.2 1291.1 1370.2 1407.8 1248.9
Giurgiu 1301.0 2165.8 945.7 1351.9 1251.3 1521.7 2096.3 1288.7 1344.4 1695.7
Gorj 2914.5 2575.2 3193.6 2762.3 3064.0 3137.9 2799.8 3414.3 2985.3 3287.9
Harghita 2290.5 2307.5 2277.9 2371.3 2211.2 2182.7 2187.9 2178.9 2267.0 2100.1
Hunedoara 3148.0 2957.4 3706.6 2970.6 3317.9 3060.8 2902.2 3520.4 2936.2 3180.3
Ialomiţa 1484.5 1441.5 1518.4 1436.0 1531.7 1546.2 1468.3 1607.6 1457.5 1632.7
Iaşi 2637.8 2770.0 2525.4 2793.9 2483.6 2549.4 2635.7 2475.6 2725.8 2374.9
Ilfov 643.9 584.1 691.2 584.9 700.6 598.0 532.7 650.3 541.6 652.2
Maramureş 2448.6 2120.3 2889.0 2438.8 2458.1 2552.4 2254.8 2950.2 2535.5 2568.7
Mehedinţi 2572.2 2729.3 2437.4 2555.5 2588.5 2358.8 2453.7 2279.0 2400.7 2317.9
Mureş 4521.9 4746.0 4300.2 4946.0 4113.2 4287.3 4509.6 4068.8 4799.5 3793.3
Neamţ 1391.6 1426.6 1372.3 1388.4 1394.7 957.3 944.5 964.4 952.6 961.9
Olt 2036.5 1911.3 2116.7 2025.3 2047.4 1233.0 1088.5 1324.8 1196.1 1268.9
Prahova 2652.5 2579.3 2722.8 2514.4 2783.6 2650.7 2549.7 2747.0 2568.7 2728.6
Satu-Mare 2208.7 2212.2 2205.9 2109.3 2302.5 2154.2 3490.0 1071.8 2076.5 2227.5
Sălaj 2596.0 2055.6 2949.3 2398.4 2785.7 2484.1 1938.1 2839.4 2295.0 2665.9
Sibiu 2034.3 1995.1 2109.4 2171.6 1904.3 2006.0 1978.3 2058.6 2080.4 1935.5
Suceava 2083.6 1829.4 2259.3 1916.7 2247.3 2062.0 1866.3 2196.7 1922.6 2198.9
Teleorman 2678.6 2807.6 2616.9 2552.3 2801.0 2707.7 2777.7 2674.4 2618.6 2794.4
Timiş 3188.3 2993.7 3489.9 3459.1 2933.9 2799.0 2560.2 3161.4 3128.4 2489.2
Tulcea 1396.3 1471.5 1330.6 1442.3 1350.1 1286.8 1310.0 1266.6 1338.0 1235.4
Vaslui 2225.2 2184.1 2252.5 2136.5 2315.1 2102.1 1995.6 2174.1 2000.7 2205.3
Vâlcea 2674.8 2251.1 3016.5 2551.3 2793.1 2510.7 2113.1 2830.2 2437.0 2581.5
Vrancea 1890.3 1520.3 2100.6 1870.1 1909.7 1935.4 1580.0 2136.7 1871.2 1997.1
M.Bucureşti 4235.2 2889.8 0.0 4674.3 3854.6 4092.8 2784.4 0.0 4576.7 3673.7

Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)

241
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN INFARCT MIOCARDIC ACUT PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 89.2 99.6 77.0 117.1 62.5 93.1 105.2 79.0 122.5 65.1
Alba 71.4 77.4 63.0 89.0 54.3 61.7 67.6 53.4 73.2 50.5
Arad 90.5 98.8 80.4 120.0 62.6 90.0 88.4 92.1 115.7 65.8
Argeş 46.5 44.0 48.5 59.6 34.0 41.1 40.1 42.0 50.8 31.9
Bacău 46.1 59.3 36.2 58.0 34.5 40.5 48.6 34.3 50.0 31.1
Bihor 104.3 107.4 101.2 124.0 85.6 114.7 125.8 104.0 136.7 93.6
Bistriţa-N. 38.2 45.8 33.5 41.9 34.4 14.9 17.7 13.2 15.0 14.8
Botoşani 33.0 29.7 35.2 36.1 30.0 29.3 31.9 27.5 32.8 25.8
Braşov 124.0 126.1 118.6 166.0 83.9 117.1 119.6 110.9 149.0 86.7
Brăila 92.8 105.5 72.2 117.5 69.1 85.2 89.6 78.2 110.4 61.1
Buzău 47.3 54.0 43.0 56.5 38.4 46.7 52.4 43.1 51.4 42.1
Caraş-S. 20.0 20.9 19.0 29.5 11.0 22.4 21.3 23.7 28.4 16.7
Călăraşi 33.0 38.2 30.0 35.6 30.5 34.7 39.6 31.9 40.7 28.8
Cluj 217.8 206.8 239.1 296.7 144.3 213.3 203.0 233.0 286.2 145.4
Constanţa 113.9 130.3 78.6 153.3 76.4 129.7 141.5 104.9 169.9 91.5
Covasna 52.2 61.1 44.1 51.7 52.6 44.2 58.6 31.3 50.0 38.5
Dâmboviţa 35.1 29.7 37.2 44.3 26.1 37.9 25.9 42.7 45.0 31.0
Dolj 92.9 102.4 82.7 115.6 71.1 80.4 81.5 79.1 95.8 65.6
Galaţi 53.2 62.5 42.1 64.1 42.7 51.8 57.7 44.9 65.5 38.5
Giurgiu 13.4 21.2 10.2 15.4 11.5 13.1 22.7 9.2 17.7 8.7
Gorj 45.5 50.4 41.5 54.5 36.7 53.1 63.5 44.6 70.6 35.9
Harghita 31.1 31.3 31.0 34.0 28.3 22.8 20.0 24.9 24.4 21.3
Hunedoara 47.1 45.4 51.9 63.6 31.2 46.4 50.3 35.4 61.4 32.1
Ialomiţa 42.9 46.1 40.3 46.5 39.3 31.5 35.3 28.5 36.2 27.0
Iaşi 140.4 168.9 116.2 188.8 92.6 153.0 190.8 120.8 205.7 101.0
Ilfov 3.9 3.1 4.5 2.8 4.9 3.8 2.5 4.8 4.1 3.5
Maramureş 87.1 94.0 77.8 115.7 59.4 95.9 102.2 87.6 125.1 67.8
Mehedinţi 54.2 70.6 40.1 70.1 38.7 60.1 83.7 40.3 88.8 32.2
Mureş 215.9 264.5 167.8 291.2 143.4 201.0 236.6 166.0 269.3 135.1
Neamţ 30.4 31.3 29.8 32.3 28.5 18.1 26.1 13.7 21.4 14.8
Olt 41.4 38.8 43.0 58.6 24.7 6.6 10.7 4.0 8.9 4.3
Prahova 46.4 56.3 36.8 57.7 35.6 60.9 71.2 51.2 84.1 38.9
Satu-Mare 57.8 68.2 49.3 66.2 49.8 53.0 113.2 4.3 65.3 41.5
Sălaj 41.7 38.2 43.9 43.0 40.4 29.5 23.4 33.5 35.8 23.5
Sibiu 27.2 25.1 31.4 33.4 21.4 22.5 22.9 21.7 25.7 19.5
Suceava 90.6 98.2 85.3 130.4 51.5 110.2 128.7 97.5 146.0 75.0
Teleorman 31.8 38.8 28.5 40.2 23.6 41.1 46.6 38.5 55.2 27.4
Timiş 146.2 148.9 142.1 210.6 85.8 174.6 181.0 165.0 256.8 97.4
Tulcea 39.1 37.7 40.3 44.9 33.3 43.6 58.5 30.5 47.4 39.7
Vaslui 17.0 19.3 15.4 21.0 13.0 22.3 19.3 24.3 27.8 16.7
Vâlcea 35.9 39.0 33.5 43.5 28.7 34.9 35.7 34.2 43.3 26.8
Vrancea 58.3 58.1 58.5 82.2 35.4 64.0 73.8 58.4 76.7 51.8
M.Bucureşti 227.6 156.1 0.0 319.7 147.9 263.7 178.4 0.0 374.2 168.0

Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)

242
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN NAȘTERE NORMALĂ PE JUDEȚE ÎN


ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Total Urban Rural
Total 360.1 284.4 452.4 293.8 213.0 392.0
Alba 573.4 504.0 674.6 508.1 406.4 656.7
Arad 19.7 9.0 33.2 25.3 12.3 41.7
Argeş 294.6 157.9 414.5 253.5 145.8 348.1
Bacău 217.8 220.7 215.6 195.9 187.2 202.9
Bihor 581.1 373.5 789.7 631.2 411.6 850.1
Bistriţa-N. 1007.8 881.0 1087.3 498.5 430.8 541.4
Botoşani 15.5 8.4 20.5 22.2 7.3 32.9
Braşov 947.3 667.0 1679.5 975.8 685.3 1721.6
Brăila 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Buzău 84.1 52.8 104.4 89.3 67.4 103.5
Caraş-S. 398.0 351.1 453.9 330.6 255.6 419.2
Călăraşi 111.9 61.0 141.6 96.4 41.7 128.3
Cluj 802.3 654.9 1098.8 196.3 130.3 327.1
Constanţa 105.0 67.8 188.2 177.0 122.0 299.0
Covasna 409.6 253.0 556.6 389.1 265.2 504.9
Dâmboviţa 507.0 257.0 611.1 503.1 243.5 610.9
Dolj 556.3 438.2 687.6 490.8 361.0 634.5
Galaţi 73.7 85.4 58.9 131.1 139.1 121.1
Giurgiu 91.0 279.6 12.2 250.5 172.5 282.8
Gorj 162.4 141.4 180.2 385.4 391.8 380.0
Harghita 947.3 863.7 1011.3 819.7 749.2 873.3
Hunedoara 260.1 227.7 357.3 247.3 239.2 271.4
Ialomiţa 15.6 21.6 10.7 0.0 0.0 0.0
Iaşi 210.9 109.1 303.6 188.2 90.7 277.4
Ilfov 81.5 99.8 66.8 75.3 94.7 59.6
Maramureş 750.9 625.3 925.0 304.3 247.2 383.2
Mehedinţi 377.4 364.7 388.7 557.1 416.4 679.9
Mureş 916.0 698.1 1140.3 840.3 634.7 1051.0
Neamţ 208.4 90.5 276.9 127.9 41.6 177.8
Olt 123.8 131.8 118.5 90.4 90.5 90.4
Prahova 521.2 408.1 634.1 526.5 461.2 591.4
Satu-Mare 123.7 71.0 168.7 89.8 69.1 107.4
Sălaj 416.5 288.3 501.6 360.2 308.7 394.3
Sibiu 863.1 634.5 1322.9 236.6 133.7 441.9
Suceava 54.7 24.1 76.6 134.3 59.8 187.6
Teleorman 422.0 374.8 445.4 448.8 325.9 509.7
Timiş 413.6 317.3 569.6 404.8 307.4 559.3
Tulcea 73.4 39.0 104.6 5.0 4.2 5.7
Vaslui 10.9 5.0 15.0 9.9 5.0 13.5
Vâlcea 99.1 58.0 133.7 93.5 61.0 120.9
Vrancea 257.7 155.0 317.8 206.4 148.4 240.4
M.Bucureşti 355.9 241.0 0.0 209.3 124.3 0.0

Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)

243
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

PROCEDURI EFECTUATE ÎN SPITALELE DIN RETEAUA PUBLICĂ


(M.S., ADM.LOCALĂ ȘI ACADEMIA ROMÂNĂ) PE JUDEȚE, ÎN
ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
rate la 100000 locuitori
CT RMN
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016
Total 1584.0 1627.1 235.5 239.2
Alba 1331.1 1411.3 89.6 104.4
Arad 748.8 783.9 60.7 63.3
Argeş 498.7 513.6 1.7 1.5
Bacău 997.3 1261.4 33.0 46.8
Bihor 2142.0 2349.5 142.0 143.5
Bistriţa-N. 1868.8 1138.4 1.4 1.4
Botoşani 1087.0 1283.8 177.3 108.0
Braşov 1683.4 1850.0 463.4 492.7
Brăila 1533.1 2311.7 297.4 332.4
Buzău 893.2 1000.6 57.4 70.9
Caraş-S. 1352.7 1481.0 315.0 330.0
Călăraşi 285.7 360.9 0.0 0.0
Cluj 1931.7 2045.8 308.7 393.2
Constanţa 1942.3 2007.8 383.4 342.0
Covasna 1171.2 1280.7 4.3 2.9
Dâmboviţa 545.1 576.3 9.9 10.5
Dolj 1600.0 1736.7 196.6 237.6
Galaţi 1157.1 1435.1 53.4 50.7
Giurgiu 444.3 681.8 0.0 0.0
Gorj 1149.6 1367.8 248.2 280.9
Harghita 1378.5 1606.6 42.5 40.4
Hunedoara 1981.6 1817.3 288.0 286.8
Ialomiţa 1012.6 984.4 0.0 104.8
Iaşi 2292.5 2379.9 208.1 222.5
Ilfov 58.5 78.0 53.9 32.5
Maramureş 1280.9 1276.5 182.9 197.4
Mehedinţi 1136.6 1498.1 2.8 0.0
Mureş 1522.8 1499.6 180.7 184.4
Neamţ 907.8 491.3 156.5 80.9
Olt 1557.9 1262.2 18.3 80.7
Prahova 770.8 798.6 101.6 131.4
Satu-Mare 1853.5 92.7 81.1 0.0
Sălaj 50.8 84.0 8.7 3.7
Sibiu 1379.5 779.8 279.4 234.5
Suceava 1028.9 1176.2 344.2 312.2
Teleorman 292.4 215.8 17.6 5.7
Timiş 1353.3 1886.1 319.4 510.8
Tulcea 1242.9 1625.3 14.2 8.9
Vaslui 1508.1 1768.6 1.3 1.6
Vâlcea 1090.8 1191.2 0.0 0.3
Vrancea 415.6 397.0 12.9 27.0
M.Bucureşti 4878.9 4890.2 1085.3 1011.4

Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)

244