Sunteți pe pagina 1din 47

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor


Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator,
Conf.univ.dr. Roxana Manuela Dicu

Absolvent,
Laura-Elena Vrânceanu

Iaşi, iulie 2018


Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Contabilitatea impozitului pe profit într-o societate


comercială
(pe exemplul societății ANGEST S.R.L.)

Coordonator,
Conf.univ.dr. Roxana Manuela Dicu

Absolvent,
Laura-Elena Vrânceanu

Iaşi, iulie 2018


Cuprins
Introducere..................................................................................................................................3
Capitolul 1 – Prezentarea generală a firmei ANGEST SRL.......................................................4
1.1. Scurt istoric al întreprinderii ANGEST.....................................................................4
1.2. Obiect de activitate....................................................................................................5
1.3. Structura organizatorică şi funcţională a firmei ANGEST........................................6
1.4. Rolul societății de prestări servicii contabile în calculul şi înregistrarea impozitului
pe profit........................................................................................................................................7
1.5. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai entității ANGEST............7
Capitolul 2 - Delimitări conceptuale privind impozitul pe profit.............................................12
2.1. Delimitări conceptuale privind impozitele şi taxele în România.............................12
2.2. Conceptul de profit şi rolul acestuia în activitatea unei societăţi............................16
2.3. Noțiunea de impozit pe profit şi sfera de cuprindere a acestuia..............................21
2.4. Categorii de contribuabili obligaţi la plata impozitului pe profit............................26
2.5. Cote de impozitare...................................................................................................29
Capitolul 3 - Metodologia calculului şi înregistrării impozitului pe profit la societatea
ANGEST.......................................................................................................................................31
3.1. Definirea, înregistrarea şi recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor unei societăți........31
3.2. Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor.....................................................32
23. Se înregistrează cheltuielile suportate de unitate cu salariile personalului.....................35
3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor din exploatare........................................36
3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor financiare...............................................36
3.2.3. Cheltuielile nedeductibile sau cu deductibilitate limitată.......................................37
3.2.4. Veniturile neimpozabile..........................................................................................37
3.3. Calculul profitului impozabil și al impozitului pe profit...............................................38
3.4. Reprezentarea profitului şi a impozitului pe profit în raportările anuale.......................40
Concluzii...................................................................................................................................42
Bibliografie...............................................................................................................................44
Introducere

Impozitul reprezintă una din cele mai vechi și mai importante resurse financiare aflate la dispoziția
statului, jucând un rol important în realizarea obiectivelor economice, financiare și sociale de interes
general. Impozitele sunt caracterizate de obligativitatea suportării lor, au caracter universal, nu au
contraprestație directă și imediată, plata acestora este definitivă, sunt instituite doar de către stat, iar
fondurile obținute din colectare sunt utilizate pentru finanțarea unor obiective de interes general.
Impozitul pe profit este un impozit direct, ce se stabilește nominal în sarcina fiecărui contribuabil
neputând fi repercutat asupra altei persoane, datorat bugetului de stat de către contribuabilii ce obțin
profit fiscal în perioada de raportare.
Impunerea de către stat a impozitului pe profit este justificată prin următoarele argumente: este o
sursă importantă a fondurilor bugetare, dar și o pârghie economico-financiară aflată la îndemâna
statului, deoarece activitatea întreprinderilor poate fi stimulată prin intermediul unui impozit redus
sau poate fi diminuată prin intermediul unui impozit mai mare.
Lucrarea este realizată în corespondență cu normele legislative aflate în vigoare în țara noastră.
Aceasta este structurată pe 3 capitole, ce vizează atât aspectele teoretice ale profitului impozabil și
impozitului pe profit, cât și metodologia calculului acestora.
În primul capitol este prezentată descrierea generală a societății supuse studiului de caz, ANGEST
SRL, prin intermediul unui scurt istoric al acesteia, descrierii obiectului de activitate, a structurii
organizatorice și funcționale, dar și a profitabilității întreprinderii, prin prezentarea evoluției
principalilor indicatori economico-financiari.
În capitolul al II-lea sunt prezentate aspectele teoretice ale taxelor și impozitelor aplicate în
România, ale rezultatelor activității economice a unei întreprinderi, precum și cele ce privesc
impozitul pe profit. De asemenea, în acest capitol sunt prezentate modalitățile de calcul a profitului
impozabil și a impozitului pe profit, sfera de cuprindere a impozitului pe profit, categoriile de
contribuabili obligați la plata acestuia, regulile speciale de impozitare, cotele de impozitare aplicate,
elementele incluse la calculul rezultatului fiscal, precum și divergențele existente între contabilitate și
fiscale.
Capitolul al III-lea cuprinde studiul de caz realizat pe baza datelor preluate din situațiile financiare
anuale ale firmei ANGEST SRL. În acest capitol sunt prezentate metodologia calculului profitului
impozabil și metodologia calculului și înregistrării impozitului pe profit la societatea ANGEST SRL,
definirea, înregistrarea și recunoașterea veniturilor și cheltuielilor, organizarea contabilității
veniturilor și cheltuielilor aferente firmei analizate, prin prezentarea veniturilor și cheltuielilor de
exploatare și a celor financiare, cheltuielilor nedeductibile fiscal, a celor cu deductibilitate limitată,
precum și a veniturilor neimpozabile, și reprezentarea profitului și a impozitului pe profit în
raportările anuale.

3
Capitolul 1 – Prezentarea generală a firmei ANGEST SRL

În acest capitol, va fi realizată prezentarea generală a societății prin intermediul unui scurt istoric
al acesteia, descrierii obiectului de activitate, a structurii organizatorice și funcționale, a rolului
societății de prestări servicii contabile în calculul și înregistrarea impozitului pe profit, a evoluției
principalilor indicatori economico-financiari și a descrierii complete a sub-sistemului informațional
privind contabilitatea impozitului pe profit.

1.1. Scurt istoric al întreprinderii ANGEST

Firma ANGEST SRL este o societate cu răspundere limitată ce a fost înființată la data de
31.05.1993, având codul unic de înregistrare RO 4188870 și numărul de ordine în Registrul
Comerțului J27/36/2002. Aceasta își desfășoară activitatea într-un singur punct de lucru, ce are sediul
în municipiul Roman, strada Bogdan Dragoș, nr. 260C, județul Neamț.
Societatea are un capital social de 85.000 lei, reprezentând 8.500 părți sociale, în valoare de 10 lei
fiecare, capital vărsat integral de unicul asociat al firmei, este plătitoare de TVA (la facturare) din anul
1997 și este înregistrată ca plătitoare de impozit pe profit începând cu data de 01.01.2004.
În anul 2017, după 24 de ani de activitate, întreprinderea deține în proprietate două terenuri, o
construcție, un utilaj de manevrare și două mijloace de transport. Datorită eforturilor de extindere a
activității, firma ANGEST a înregistrat o continuă evoluție, confruntându-se cu o cerere progresivă
pentru produsele oferite de către aceasta, fapt ce a condus la creșterea numărului de salariați de la un
singur angajat, în primul an de funcționare, la 4 angajați în prezent.
În tabelul nr. l este prezentată situația financiară a entității analizate, pentru perioada 2001-2017,
evidențiindu-se profitul brut, profitul net, veniturile și cheltuielile pentru fiecare an.
Tabelul nr.1- Informații financiare ale firmei ANGEST pentru perioada 2001-2017 (u.m. lei)
Anul Cifra de Profit net Profit brut Datorii Capitaluri Venituri Cheltuieli
afaceri netă proprii
2017 4.794.346 70.160 84.514 1.098.303 462.553 4.817.484 4.732.970
2016 4.047.464 31.988 38.653 1.161.398 392.393 4.055.806 4.017.153
2015 4.206.947 98.217 117.464 753.017 360.404 4.212.010 4.094.546
2014 3.688.449 90.426 107.686 886.342 241.367 3.703.896 3.596.210
2013 2.776.738 18.072 21.515 740.392 150.941 2.791.400 2.769.885
2012 4.040.214 40.205 49.295 790.814 134.385 4.065.346 4.016.051
2011 3.510.570 37.767 39.640 655.455 100.669 3.569.352 3.529.712
2010 2.249.595 -28.886 -28.886 805.468 62.903 2.270.949 2.299.835
2009 1.862.237 -3.091 3.896 696.356 23.239 1.891.826 1.887.930
2008 1.317.916 11.289 13.631 523.889 16.026 1.342.247 1.328.616
2007 865.548 532 643 263.592 16.026 874.892 874.249
2006 815.892 16.253 18.666 289.016 6.236 816.820 798.154
2005 724.255 6.948 6.948 291.368 1.522 739.431 732.483
2004 325.548 -5.565 -5.565 196.593 -5.426 329.690 335.255
2003 221.599 460 460 58.064 139 221.634 221.175
2002 190.396 -6.557 -6.557 40.542 69.439 190.433 196.990
2001 320.944 1.900 5.827 25.755 6.236 321.213 315.386
Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 10.03.2018

4
Din tabelul anterior se poate observa că ANGEST S.R.L. a înregistrat în perioada analizată o
creștere constantă a cifrei de afaceri, a capitalurilor proprii, a veniturilor, cheltuielilor și a datoriilor,
dar în ceea ce privește obținerea de profit a întâmpinat dificultăți, valoarea acestuia fluctuând de la un
an la altul, înregistrându-se chiar și pierderi (anii 2002, 2004, 2009, 2010).
Putem aprecia ca fiind favorabilă situația financiară a firmei în ultimii 7 ani analizați, deoarece
aceasta a înregistrat profit, iar cifra de afaceri a avut un trend pozitiv.
Pentru a detalia situația financiară a firmei din perioada supusă analizei, am prezentat figura nr. 1
ce prezintă evoluția cotei de piață a firmei pe perioada 2008-2016, atât la nivelul județului Neamț, în
raza căruia firma este înregistrată, cât și la nivelul țării.

Figura nr.1 – Cota de piață a firmei ANGEST pe județul Neamț și țară (u.m. %)
Sursa: https://termene.ro/firma/4188870-ANGEST-SRL , accesat la data de 12.03.2018
Din graficul anterior se poate observa că ponderea deținută de către cifra de afaceri a firmei
ANGEST în totalul vânzărilor sectorului activității de comerț en-gros nespecializat de produse
alimentare, băuturi și tutun este foarte mică în perioada analizată, atât la nivel de județ, cât și la
nivelul întregii țări, pe parcursul perioadei analizate. Procentul mic al vânzărilor entității pe piața
concurențială se poate datora suprasaturării pieței.

1.2. Obiect de activitate

Întreprinderea are codul CAEN 4639 și are drept obiect de activitate comerțul cu ridicata
nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun, prin intermediul depozitului en-gros. Depozitul
societății îndeplinește funcții legate de primirea, stocarea, păstrarea și livrarea mărfurilor.
Prin specificul activității sale, firma achiziționează produse alimentare, băuturi și tutun în cantități
mari, în scopul revânzării acestora în cantități mai mici către alți comercianți, îndeosebi către
entitățile care desfășoară activități de comerț cu amănuntul (en detail). Entitățile specializate în
comerț cu amănuntul desfac ulterior mărfurile către consumatorii finali, respectiv către populație și
către unele întreprinderi pentru consumul lor gospodăresc.
Activitatea desfășurată de entitatea ANGEST se realizează cu ajutorul personalului angajat.
Salariații societății sunt angajați cu contract de muncă individual, pe o perioadă nedeterminată, cu
respectarea condițiilor Codului Muncii.

5
1.3. Structura organizatorică şi funcţională a firmei ANGEST

Societatea supusă analizei are o structură organizatorică de tip ierarhic, datorită nivelului scăzut al
complexității activității, personalul fiind subordonat direct administratorului firmei. Structura
organizatorică și funcțională a firmei este evidențiată prin intermediul figurii nr. 2.

Figura nr. 2 – Organigrama întreprinderii ANGEST


În cadrul firmei ANGEST există următoarele funcții, prezentate în figura nr. 3:

Figura nr. 3 – Tipurile de funcții existente în cadrul întreprinderii


Principalele atribuții ale administratorului firmei sunt următoarele: are responsabilitatea arhivării
documentelor, semnează documentele contabile ale întreprinderii, răspunde de încasările și plățile și
de relația cu clienții societății, are drept de semnătură pe documentele justificative, transmite lunar
societății de prestări servicii contabile informațiile necesare pentru ținerea evidenței contabile,
realizează operațiuni de plăți și încasări, organizează și efectuează inventarierea elementelor de natura
activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, conform prevederilor Ordinului nr. 2.861 din 9 octombrie
2009 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
În cadrul societății, vânzătorul are următoarele atribuții: vânzarea produselor, întreținerea igienei
spațiului, organizarea, aranjarea și afișarea mărfii, primirea de mărfuri, efectuarea plăților conform
listelor de plăți, oferirea informațiilor necesare clienților și comandarea produselor comerciale
conform listelor de comandă.
Gestionarul societății ANGEST are următoarele atribuții: răspunde de depozitarea, aprovizionarea
și gestionarea mărfii, oferă informații cu privire la stocul firmei, realizează încărcarea sau descărcarea
mărfurilor la/din depozit, efectuează recepția fizică a mărfurilor la intrarea în depozit, ambalează
marfa în vederea vânzării și efectuează lunar inventarierea stocului.
Atribuțiile compartimentului de contabilitate sunt externalizate, fiind preluate de persoane din
afara firmei. Societatea ANGEST a contractat serviciile cabinetului de contabilitate și expertiză

6
contabilă „Cornelia Creangă”. Societatea de prestări servicii contabile are următoarele atribuții:
trebuie să înregistreze cronologic și sistematic, să prelucreze, să publice și să păstreze informațiile cu
privire la poziția și performanța financiară și la fluxurile de trezorerie ale întreprinderii, să asigure
întocmirea și completarea documentelor primare ale firmei și să le analizeze contabil, să realizeze
articolele contabile, să asigure efectuarea de calcule specifice, să completeze registrele contabile, să
întocmească balanța de verificare, să întocmească situaţii şi rapoarte financiar-contabile și să
transmită documentele specifice firmei ANGEST. Datorită profilului unității de comerț (cu ridicata)
societatea de prestări servicii contabile ține contabilitatea analitică pe feluri sau grupe de mărfuri
(371/A; 371/B etc.) a entității ANGEST, utilizând metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic)
și metoda inventarului permanent, ca metode de evidenţă a stocurilor de mărfuri.

1.4. Rolul societății de prestări servicii contabile în calculul


şi înregistrarea impozitului pe profit

Societatea de prestări servicii contabile are următoarele obligații, în ceea ce privește contabilizarea
impozitului pe profit al firmei ANGEST: trebuie să identifice şi să păstreze documentele cu implicaţii
fiscale, să întocmească registrele şi alte centralizatoare necesare unei evidenţe corecte a impozitelor,
să calculeze profitul impozabil, să efectueze calculul și înregistrarea impozitului pe profit, să
întocmească declaraţia fiscală 100 - Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat și
declarația fiscală 101 – Declaraţia privind impozitul pe profit pe anul precedent, să le depună ȋn
termenele de depunere, conform calendarului obligaţiilor fiscale publicat de ANAF, să asigure
reprezentarea profitului și a impozitului pe profit în raportările anuale și să identifice căile legale de
optimizare fiscală, în sensul amânării plăţii unor impozite sau a evitării plății acestora.
Entitatea de prestări servicii contabile are rolul „de a calcula, declara și de a plăti impozitul pe
profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I – III”,
conform articolului 41, alineatul 1 din Codul Fiscal. De asemenea, acesta trebuie „să depună
declarația lunară privind obligațiile de plată la bugetul de stat (formularul 100) până la data 25 a
fiecărei luni și declarația anuală de impozit pe profit (formularul 101) până la data de 25 martie
inclusiv a anului următor”, conform articolului 42, alineatul 1 din Codul Fiscal1.

1.5. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai entității ANGEST

În tabelul nr. 2 sunt prezentate datele, preluate din situațiile financiare anuale ale firmei ANGEST
din ultimii trei ani supuși analizei, ce intervin la calcularea principalilor indicatori economico-
financiari de profitabilitate.

1
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688/10.09.2015),
modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal
7
Tabelul nr.2 – Informațiile financiare ale firmei ANGEST (u.m. lei)
Nr.crt. Elemente de bilanț 2015 2016 2017
1 Profit înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit 126.575 45.172 76.431
(Profit exploatare-Venituri financiare)
2 Profit din exploatare 127.888 49.339 92.969
3 Venituri financiare 1.313 4.167 16.538
4 Active totale 1.113.421 1.553.791 1.560.856
5 Cifra de afaceri 4.206.947 4.047.464 4.794.346
6 Profit brut din vânzări 293.073 199.310 205.737
7 Venituri din vânzarea mărfurilor 4.177.642 4.021.756 4.690.170
8 Cheltuieli privind mărfurilor 3.884.569 3.822.446 4.484.433
9 Profit brut 117.464 38.653 84.514
10 Profit net 98.217 31.988 70.160
11 Cheltuieli cu impozitele 31.298 14.449 22.569
12 Cheltuiala cu dobânda 11.401 14.853 24.993
13 Cheltuiala cu amortizarea 23.779 32.375 27.409
14 Capital propriu 360.404 392.393 462.553
15 Cheltuieli totale 4.094.546 4.023.818 4.732.970
Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 28.03.2018
Principalii indicatori economico-financiari ai profitabilității întreprinderii, calculați pe baza
datelor din tabelul anterior, sunt prezentați în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 1 – Indicatorii economico-financiari calculați pe baza datelor
din situațiile financiare anuale
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1 EBITDA = Profitul net+ Cheltuiala cu dobânda + Cheltuiala cu 164.695 93.664 145.131
impozitele + Cheltuiala cu amortizarea
2 EBIT= Profit din exploatare + Venituri financiare 129.201 53.506 109.507
3 EBT= Profitul net + Cheltuiala cu impozitul 117.464 38.653 84.514
4 Rentabilitatea capitalului angajat = Profit înaintea plății dobânzii și a 11,604 3,444 7,016
impozitului pe profit (EBIT)/Activ total *100
5 Marja profitului operațional = EBIT/Cifra de afaceri*100 3,071 1,116 2,284
6 Marja brută din vânzări = Profit brut din vânzări/Cifra de afaceri*100 6,966 4,924 4,291
7 Rata marjei nete de acumulare =Profit net/Cifra de afaceri*100 2,335 0,790 1,463
8 Rata de impozitare efectivă = Cheltuieli cu impozitul/Profit brut 16,385 17,243 16,984
(EBT)*100
9 Rentabilitatea economică (ROA)= Rezultat exploatare/Active 11,486 3,175 5,956
totale*100
10 Rentabilitatea financiară = Profit net/Capital propriu*100 27,252 8,152 15,168
11 EPS = Profit net/Părți sociale 11,56 3,76 8,25
12 Rezultat net/ Rezultat exploatare 0,77 0,65 0,75
Sursa: prelucrare proprie
Interpretare indicatori
Pe baza datelor prezentate în situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2016 și la 31 decembrie
2017 am efectuat analiza profitabilității firmei ANGEST, urmărind determinarea unor indicatori care
caracterizează relațiile existente între anumite elemente patrimoniale.
Indicatorul EBITDA arată că profitul obținut de către entitate din activitatea sa curentă, înainte de
a-și plăti datoriile și de a-și deduce amortizările și deprecierile a fost de 164.695 lei în primul an
analizat, de 93.664 lei în anul 2016, respectiv de 145.131 lei în anul 2017. În anul 2016 a avut loc o
scădere consistentă a indicatorului cu 43,13%, comparativ cu anul anterior, după ce profitul net al
firmei a scăzut cu 67,42%. La diminuarea profitului întreprinderii a contribuit scăderea veniturilor,
care au însumat 4.055.806 lei în anul 2016, comparativ cu valoarea de 4.212.010 înregistrată la

8
sfârșitul anului 2015. EBITDA 2017 a atins 145.131 lei, cu 54,95% peste EBITDA 2016, după ce
câștigul firmei a crescut cu 119,33%, ca urmare a majorării veniturilor cu 18,78%.
Indicatorul EBIT arată că profitul obținut înainte de remunerarea statului prin impozitul pe profit
plătit și a creditorilor prin plata dobânzilor a fost în anul 2015 de 129.201 lei, în anul 2016 a fost de
53.506 lei, iar în anul 2017 a fost de 109.507 lei. Rezultatul economic din anul 2016 s-a diminuat cu
58,59% față de anul anterior, ca urmare a diminuării rezultatului de exploatare cu 61,42%. În anul
2017 profitul obținut înainte de deducerea cheltuielilor financiare și a impozitului pe profit a
înregistrat o majorare cu 104,66%, comparativ cu anul 2016, după ce s-au majorat profitul de
exploatare cu 88,43% și veniturile financiare cu 296,88%.
Indicatorul EBT arată că profitul obținut înainte de remunerarea statului prin impozitul pe profit a
fost de 117.464 lei în anul 2015, de 38.653 lei în anul 2016 și de 84.515 lei în anul 2017. Rezultatul
brut (rezultatul care nu este influențat de politica fiscală a entității) a fluctuat semnificativ în perioada
analizată, diminuându-se inițial cu 67,09% în anul 2016, comparativ cu anul anterior, ca urmare a
diminuării veniturilor totale cu 3,71%, și majorându-se ulterior în anul 2017, comparativ cu anul
2016, cu 118,65%. Efectul favorabil al majorării veniturilor totale cu 18,78%, a devansat efectul
nefavorabil al majorării cheltuielilor totale cu 17,82%, ceea ce a condus la creșterea rezultatului
curent din anul 2017, fapt ce poate fi apreciat ca fiind favorabil, deoarece a crescut profitabilitatea
firmei.
Rata rentabilității capitalului angajat arată că în perioada analizată capitalul antrenat în
activitatea curentă a fost remunerat prin intermediul rezultatului de exploatare în proporție de
11,604%, 3,444% și respectiv de 7,016%. Valoarea ratei rentabilității activului total s-a diminuat în
anul 2016 cu 70,32%, comparativ cu anul anterior, ca urmare a diminuării rezultatului de exploatare
cu 61,42%, ceea ce înseamnă că s-a diminuat măsura în care rezultatul economic este suficient
pentru a finanța necesarul de active circulante și active imobilizate, utilizate în activitatea de
exploatare. În anul 2017 rentabilitatea activului total s-a majorat cu 103,72%, ca urmare a creșterii
rezultatului de exploatare cu 88,43% și a veniturilor financiare cu 296,88%, comparativ cu anul 2016.
Valorile acestei rate se află sub valorile de referință de 20-25% recomandate de literatura de
specialitate occidentală, ceea ce înseamnă că situația întreprinderii poate fi considerată nefavorabilă.
În perioada analizată marja profitului operațional arată că procentajul profitului operațional
obținut din cifra de afaceri a fost de 3,071%, de 1,116% și respectiv de 2,284 %. Valoarea acestei
marje a scăzut în anul 2016 cu 63,66%, comparativ cu anul 2015, ca urmare a diminuării rezultatului
de exploatare, care a însumat 49.339 lei în anul 2016, comparativ cu valoarea de 127.888 înregistrată
la sfârșitul anului 2015. Dacă în perioada inițială, la 100 lei cifră de afaceri entitatea obținea un profit
operațional de 3,071 lei, în anul 2016 profitul operațional obținut a scăzut la 1,116 lei. În anul 2017 s-
a majorat valoarea marjei profitului operațional cu 104,66%, ca urmare a majorării rezultatului de
exploatare și a veniturilor financiare, ceea ce a condus la obținerea unui profit operațional cu 1,168 lei
mai mare, comparativ cu cel obținut în anul 2016, raportat la 100 lei cifră de afaceri.

9
Rata marjei brute din vânzări arată că în anul 2015 rezultatul brut din vânzări realizat la 100 lei
cifră de afaceri a fost de 6,966 lei, în anul 2016 a fost de 4,924 lei, iar în anul 2017 a fost de 4,291 lei.
Valorile descrescătoare a marjei brute din vânzări scot în evidență faptul că entitatea nu este capabilă
să obțină prețul de vânzare optim, fapt ce poate conduce la creșterea datoriilor.
Rata marjei nete de acumulare ne arată că în anul 2015 profitul net a generat 2,335 lei vânzări, în
anul 2016 a generat 0,790 lei vânzări, iar în anul 2017 a generat 1,463 lei vânzări. La 100 lei cifră de
afaceri entitatea obținea 2,335 lei rezultat net în anul 2015, 0,790 lei rezultat net în anul 2016,
respectiv 1,463 lei în anul 2017, după ce din cifra de afaceri au fost acoperite cheltuielile variabile,
ocazionate de obținerea și valorificarea producției, și cheltuielile fixe ale perioadei. Performanța
vânzărilor s-a diminuat cu 66,17% în anul 2016, comparativ cu anul anterior, ca urmare a diminuării
rezultatului net cu 67,43%, ceea ce înseamnă că profitabilitatea întreprinderii a scăzut. În anul 2017
performanța vânzărilor a crescut cu 85,19%, comparativ cu anul 2016, datorită majorării rezultatului
net cu 119,33%, ceea ce a condus la creșterea profitabilității firmei ANGEST.
În perioada analizată rata de impozitare efectivă a firmei ANGEST a fost mai ridicată decât rata
legală de 16%, fapt ce poate fi atribuit existenței cheltuielilor nedeductibile fiscal. Această situație
este apreciată ca fiind nefavorabilă, deoarece firma suportă un procent mai mare al impozitului pe
profit.
Rata rentabilității economice ne arată că în anul 2015 la 100 lei active utilizate în activitatea de
exploatare se generau 11,486 lei beneficii economice viitoare, în 2016 se generau 3,175 lei, iar în anul
2017 se generau 5,956 lei. În anul 2016 s-a diminuat performanța realizată în cadrul activității curente
de comercializare a întreprinderii cu 72,36%, comparativ cu anul 2016, ceea ce pune în evidență
diminuarea capacității managerului de a asigura o gestiune eficientă a activității de exploatare.
Majorarea ratei rentabilității economice în anul 2017 cu 87,59%, comparativ cu anul anterior, arată că
s-a majorat măsura în care este remunerat capitalul antrenat în activitatea de exploatare a
întreprinderii prin rezultatul de exploatare și, de asemenea, a crescut și capacitatea managerului de a
asigura o gestiune eficientă a activității curente. Valorile acestei rate se află sub valorile de referință,
recomandate de literatura de specialitate occidentală, de
20-25%, ceea ce înseamnă că activitatea de exploatare a entității ANGEST este neperformantă.
Rata rentabilității financiare ne arată că în anul 2015 firma a investit 100 lei capitaluri proprii
pentru a obține un câștig de 27,252 lei, în perioada următoare a obținut 8,152 lei câștig, iar în anul
2017 la 100 lei capitaluri proprii entitatea a obținut 15,168 lei rezultat net. În anul 2016 rentabilitatea
capitalurilor proprii s-a diminuat semnificativ, cu 70,09%, comparativ cu anul anterior, ceea ce
reflectă o scădere a măsurii finale a rentabilizării resurselor pe care acționarii le-au încredințat
entității sub formă de capital de risc, fapt ce poate fi apreciat drept nefavorabil. În anul 2017 rata de
remunerare a capitalurilor proprii, prin efectul gestiunii globale a entității, inclusiv a activității
financiare, a crescut cu 86,06%, ceea ce înseamnă că s-a majorat aptitudinea managerului firmei de a
asigura rentabilizarea capitalurilor care i-au fost încredințate spre gestionare de către acționari.

10
În perioada analizată valorile ratei rentabilității financiare depășesc valorile ratei rentabilității
economice, ceea ce semnifică un excedent de beneficii economice viitoare ce poate acoperi costul
îndatorării, rămânând un rezultat net pozitiv care poate fi oferit acționarilor sub formă de dividende.
În perioada analizată randamentul pe parte socială a fluctuat semnificativ, chiar dacă numărul
părților sociale s-a menținut la același nivel, respectiv 8.500 părți sociale. În anul 2016 a avut loc o
scădere drastică, cu 67,47%, a randamentului titlurilor, revenindu-i fiecărei părți sociale 3,76 lei din
valoarea profitului, astfel valoarea dividendelor a scăzut în anul 2016 cu 7,8 lei față de anul anterior,
ca urmare a diminuării profitului net cu 67,43%. În perioada 2016-2017 a crescut randamentul
părților sociale, cu 119,41%, de la 3,76 lei la 8,25 lei, obținându-se dividende mai mari cu 4,49 lei,
datorită majorării profitului net cu 119,33%, ceea ce înseamnă că a crescut profitabilitatea
întreprinderii.
Raportul dintre rezultatul net și rezultatul de exploatare ne arată că în anul 2015 rezultatul net
reprezenta 77% din valoarea rezultatului de exploatare, în anul 2016 ponderea acestuia a fost de 65%,
iar în anul 2017 ponderea rezultatului net în rezultatul de exploatare a fost de 75%. În anul 2016
valoarea acestui indicator s-a diminuat cu 15,58%, ca urmare a diminuării rezultatului net. Efectul
favorabil al diminuării rezultatului de exploatare cu 61,42% a devansat efectul nefavorabil al
diminuării rezultatului net, ceea ce a condus la scăderea ponderii rezultatului net în rezultatul de
exploatare. În anul 2017 s-a majorat cu 15,38% valoarea acestui indicator, după ce a avut loc o
creștere a rezultatului net cu 119,33%, așadar a avut loc o creștere a profitabilității întreprinderii, fapt
ce este apreciat drept favorabil.
În urma analizei indicatorilor anteriori, am putut observa că există fluctuații importante, pe cei trei
ani analizați, între nivelurile ratelor supuse analizei. Astfel, dacă pe primii doi ani indicatorii au
înregistrat o descreștere semnificativă, reducându-se atât profitabilitatea, rentabilitatea, performanța
activității de exploatare, cât și capacitatea managerului de a asigura o gestiune eficientă a activității
curente, ceea ce reflectă o situație nefavorabilă a întreprinderii ANGEST, în ultimul an supus analizei
se înregistrează o majorare semnificativă a majorității indicatorilor supuși analizei. Situația companiei
ANGEST s-a îmbunătățit substanțial în anul 2017, ceea ce a condus la creșterea profitabilității și a
performanței activității de comerț, a rentabilității firmei și a capacității de gestionare eficientă a
activității curente de către managerul firmei.
Pe toată perioada analizată activitatea de comerț cu ridicata a mărfurilor s-a caracterizat prin
profitabilitate, în pofida oscilațiilor prezente, prin urmare putem spune că entitatea ANGEST este
profitabilă.

11
Capitolul 2 - Delimitări conceptuale privind impozitul pe profit

În acest capitol, vor fi prezentate delimitările conceptuale ale impozitelor și taxelor ce sunt aplicate
în România, se vor detalia conceptele de profit, prezentând totodată și rolul acestuia în activitatea
unei societăți, metodologia calculului rezultatelor activității economice, de impozit pe profit, sfera de
cuprindere a acestuia, categoriile de contribuabili obligați la plata impozitului pe profit, precum și
cotele de impozitare aplicate în România.

2.1. Delimitări conceptuale privind impozitele şi taxele în România

În România noțiunea de impozit prezintă deosebiri esențiale față de noțiunea de taxă.


Dicționarul explicativ al limbii române definește impozitul ca fiind „plata obligatorie stabilită prin
lege, pe care instituțiile, cetățenii, organizațiile etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului, la o dată
și o proporție fixă.”2 Spre deosebire, taxa este definită ca fiind „plata în bani percepută în schimbul
unor servicii sau pentru dobândirea unor drepturi.”3
Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod fiscal se bazează pe următoarele principii, ce
stau la baza politicii fiscale:
a) Principiul neutralității măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și
capitaluri, cu forma de proprietate - acest principiu asigură condiții egale investitorilor de capital
român și străin prin nivelul impunerii. În acest mod se urmărește asigurarea unui regim fiscal similar
pentru toți suportatorii aflați în situații asemănătoare, prin intermediul legislației în vigoare;
b) Principiul certitudinii impunerii – acest principiu presupune ca elaborarea de norme juridice să
fie clară, să nu favorizeze apariția interpretărilor arbitrare, iar termenele, sumele și modalitatea de
plată să fie precis stabilite pentru fiecare suportator, respectiv aceștia să poată înțelege și urmări
sarcina fiscală ce le revine și de asemenea, să fie capabili să determine influența deciziilor lor de
management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) Principiul justeții impunerii sau echitatea fiscală – acest principiu presupune ca sarcina fiscală
a fiecărui suportator să fie stabilită în funcție de puterea contributivă a acestuia, respectiv în funcție
de dimensiunea proprietăților sau a veniturilor acestuia;
d) Principiul eficienței impunerii – presupune ca nivelurile veniturilor bugetare să fie similare de
la un exercițiu bugetar la altul prin păstrarea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în
fiecare fază a ciclului economic, atât în perioadele de dezvoltare economică, cât și în perioadele de
criză economică;
e) Principiul predictibilității impunerii – presupune ca impozitele, taxele și contribuțiile
obligatorii să fie stabile, pentru o perioadă de timp de minimum un an, în care nu se poate interveni
cu modificări în sensul creșterii sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.

2
***, Dicționarul explicativ al limbii române, disponibil online la adresa https://dexonline.ro/definitie/impozit, accesat
la data 18.04.2018
3
.***,..Dicționarul explicativ al limbii române, disponibil online la adresa https://dexonline.ro/definitie/tax%C4%83,
accesat la data 18.04.2018
12
Pentru realizarea unei comparații între impozitele și taxele aplicate în România am realizat tabelul
nr. 4, în care sunt prezentate principalele diferențe între conceptul de impozite și conceptul de taxe.
Tabelul nr.4 – Deosebiri între impozite și taxe
Deosebiri
Nr.crt.
Impozite Taxe
1. Plata este obligatorie Plata este facultativă
2. Sunt instituite doar de către stat Sunt instituite atât de către stat, cât și de societăți
private
3. Plata este fără contraprestație directă şi imediată și Plata are drept contraprestație obținerea unor
este nerambursabilă drepturi sau servicii
4. Suportatorul impozitului este denumit contribuabil Suportatorul taxei este denumit plătitor
5. Mărimea impozitului depinde de averea, venitul și Mărimea taxei depinde nivelul și importanța
situația familială a contribuabilului serviciului prestat
6. Termenul de plată este stabilit la o dată fixă Termenul de plată depinde de momentul solicitării
sau de cel al prestației serviciului
7. Neplata la termenul stabilit conduce la aplicarea Plata este făcută în mod voluntar, astfel nu se
de majorări sau sancțiuni aplică majorări sau sancțiuni
8. Fondurile obținute din colectarea acestora sunt Fondurile obținute din colectarea acestora sunt
utilizate pentru finanțarea unor obiective de interes utilizate pentru interese individuale sau de grup
general
Sursa: Georgescu, F., Văcărel, I.,(2007), Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică,
București
După cum se observă din tabelul prezentat anterior, taxele reprezintă contravaloarea unui serviciu
public, fiind o plată facultativă, pe când impozitele nu au contraprestație și plata lor este obligatorie,
nu este benevolă, pentru toate persoanele ce obțin venituri sau dețin bunuri supuse impozitării.
Impozitele sunt instituite doar de către stat, iar mărimea acestora depinde de averea, venitul și
situația familială a contribuabilului, spre deosebire de taxe, care pot fi instituite și de către
întreprinderi private, mărimea acestora fiind influențată de nivelul și importanța serviciului prestat
suportatorului.
O altă diferență face referire la termenul de plată. În cazul impozitelor, termenul de plată este
stabilit la o dată fixă și se aplică majorări sau sancțiuni în caz de neplată, ceea ce nu se aplică și în
cazul taxelor, deoarece termenul de plată depinde de momentul solicitării sau de cel al prestației
serviciului, iar plata acestora este benevolă.
De asemenea, o altă deosebire face referire la destinația fondurilor. Sumele obținute din colectarea
impozitelor sunt utilizate pentru finanțarea unor obiective de interes general, pe când cele obținute din
colectarea taxelor sunt utilizate pentru interese individuale sau de grup.
Impozitele regăsite în practica financiară sunt foarte variate, diferențiindu-se între ele prin conținut
și formă. Gruparea impozitelor se realizează pe baza unor criterii diverse, precum: trăsăturile de fond
și formă, obiectul impunerii, frecvența realizării, în raport de cota aplicată, de scopul urmărit de
autoritatea publică prin introducerea și perceperea lor, de rata de impozitare aplicată, clasificarea
administrativă etc.
1. Clasificarea impozitelor în raport de trăsăturile de fond și formă le grupează pe acestea în
două mari categorii: impozite directe și indirecte.
a) Impozitele directe se individualizează prin faptul că se stabilesc nominal în sarcina fiecărui
contribuabil, în funcție de averea, venitul și situația familială a acestuia, pe baza cotelor de impozitare
13
reglementate. În cazul de față, suportatorul impozitului și plătitorul acestuia sunt aceeași persoană.
Impozitele care se încadrează în această categorie sunt impozitul pe profit, pe veniturile
microîntreprinderilor, pe salarii, pe dividende, impozitul pe veniturile realizate pe persoane fizice etc.
Impozitele directe pot fi clasificate la rândul lor în două categorii: reale și personale.
Impozitele reale se individualizează prin faptul că se stabilesc în legătură cu obiectele materiale
aflate în posesiunea subiectului impozabil (de exemplu clădirile, terenurile etc.) neluând în
considerare situația personală a contribuabilului. Aceste impozite sunt denumite și impozite pe produs
sau impozite obiective, deoarece se așază asupra produsului sau venitului obiectului impozabil.
Impozitele care se încadrează în această categorie sunt impozitele pe clădiri, pe terenuri, impozitul
funciar etc.
Impozitele personale iau în considerare situația personală a contribuabilului, de aceea se
numesc și impozite subiective. Impozitele care se încadrează în această categorie sunt impozitul pe
profit, pe salarii, impozitele pe veniturile persoanelor fizice, impozitul pe avere etc.
b) Impozitele indirecte se așază asupra vânzării de bunuri și prestării de servicii și nu se
stabilesc direct și nominativ asupra subiectului impozabil. Spre deosebire de impozitele directe care
vizează venitul și/sau averea subiectului impozabil, iar suportatorul și plătitorul impozitului sunt
aceeași persoană, impozitele indirecte vizează cheltuirea acestora, de aceea mai sunt numite și
impozite pe cheltuieli, iar suportatorul și plătitorul impozitului sunt persoane diferite. În această
categorie se încadrează taxa pe valoare adăugată, taxele vamale, accizele, taxele de timbru și
înregistrare etc.
2. Corespunzător obiectului impunerii, impozitele se clasifică în: impozite pe consum (pe
cheltuieli), impozite pe venit și impozite pe avere.
Impozitele pe avere și pe venit vizează existența acestora (în această categorie se regăsește
impozitul pe profit), iar impozitele pe cheltuieli vizează cheltuirea averilor și a veniturilor.
3. După scopul urmărit de stat la introducerea impozitelor, acestea se grupează în impozite
financiare și impozite cu caracter de ordine.
Impozitele financiare au caracter fiscal și sunt introduse având drept scop realizarea veniturilor
necesare acoperirii cheltuielilor statului. În această categorie se regăsesc impozitele pe venit,
impozitul pe profit, taxele de consumație etc.
Impozitele de ordine sunt instituite având drept scop descurajarea anumitor activități, limitarea
unei acțiuni sau în vederea atingerii unui scop ce nu are caracter fiscal. Cel mai comun exemplu
privind aceste impozite este reprezentat de impozitele și taxele asupra băuturilor alcoolice și a
țigărilor, al căror nivel sporit urmărește limitarea consumului, întrucât au un caracter nociv. Cu
siguranță aspectul financiar nu este de neglijat, deoarece pot aduce sume importante la buget.
4. Corespunzător frecvenței cu care se încasează impozitele la bugetul statului, acestea se
grupează în impozite permanente și impozite incidentale.

14
Impozitele permanente sunt înscrise în cadrul fiecărui buget și se încasează periodic, de aceea
mai sunt numite și impozite ordinare. În această categorie se regăsește partea cea mai mare a taxelor,
impozitelor și contribuțiilor.
Impozitele incidentale sunt instituite în situații excepționale, nu se înscriu în cadrul bugetelor și
se încasează doar la momentul respectiv, de aceea mai sunt denumite și impozite extraordinare.
Impozitele care se regăsesc în această categorie sunt cele instituite în situații de criză sau de război.
5. În funcție de cota aplicată, acestea se grupează în impozite specifice și impozite ad valorem.
Impozitele specifice au drept modalitate de calcul multiplicarea unei greutăți, unui volum sau
unei suprafețe de materie impozabilă cu o sumă fixă. Aceste impozite nu sunt foarte frecvente. În
categoria acestor impozite se regăsește taxa de afișaj în scop de reclamă și publicitate, a cărei valoare
“se calculează anual, prin înmulțirea numărului de metri pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a
suprafeței afișajului pentru publicitate sau reclamă cu suma stabilită de consiliul local.”4
Impozitele ad valorem au drept modalitate de calcul aplicarea unei cote (rată sau tarif) asupra
bazei impozabile. Impozitele ce se încadrează în această categorie sunt impozitele pe venit, pe profit,
taxa pe valoare adăugată etc.
6. În funcție de clasificarea administrativă, corespunzător instituției care le administrează,
acestea se clasifică în impozite ale administrației centrale de stat și impozite locale.
În țara noastră, taxa pe valoare adăugată, impozitul pe profit, accizele etc. alimentează bugetul
central (bugetul de stat), iar impozitul pe teren, impozitul pe spectacole, impozitul pe clădiri etc.
alimentează bugetele locale.
7. Corespunzător ratei de impozitare aplicate asupra bazei impozabile, impozitele pot fi
proporționale, progresive sau degresive.
Impozitele proporționale sunt calculate prin aplicarea unei cote fixe de impozitare asupra bazei
impozabile, indiferent de dimensiunea acestei baze. Impozitul pe profit, impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor, taxa pe valoare adăugată etc. fac parte din această categorie.
Impozitele progresive sunt calculate prin aplicarea unei rate de impozitare, a cărei mărime se
majorează odată cu creșterea materiei impozabile. În perioada 2000-2004 a fost implementată, în țara
noastră, impozitarea progresivă, existând cinci praguri de venit impozabil, respectiv 18%, 23%, 28%,
34% și 40%.
Impozitele degresive sunt calculate prin aplicarea unei rate de impozitare, a cărei mărime se
diminuează odată cu scăderea materiei impozabile.
Așadar, în urma clasificărilor prezentate, impozitul pe profit face parte, în raport de trăsăturile de
fond și formă, din categoria impozitelor directe (personale), în raport de obiectul impunerii acesta se
regăsește în grupa impozitelor pe venit, în funcție de scopul urmărit se situează în categoria
impozitelor financiare, în raport de frecvența cu care se încasează impozitul pe profit face parte din
grupa impozitelor permanente, raportându-ne la cota aplicată acesta este un impozit ad valorem,
corespunzător clasificării administrative impozitul pe profit face parte din categoria celor ale
4
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, art.478, alin.(2)
15
administrației centrale de stat, iar în raport de rata de impozitare aplicată asupra bazei impozabile,
impozitul pe profit se regăsește în grupa impozitelor proporționale.

2.2. Conceptul de profit şi rolul acestuia în activitatea unei societăţi

Conceptul de profit este perceput ca fiind diferența pozitivă dintre veniturile și cheltuielile totale
ale unei societăți, ocazionate de desfășurarea activității, într-un anumit interval de timp.
Acesta poate fi definit în sens larg și în sens restrâns. În sens larg, profitul poate fi considerat ca un
câștig realizat, sub formă de bani, de către cei care inițiază și organizează o activitate economică. În
sens restrâns, profitul este venitul rezidual al proprietarilor mijloacelor de producție obținut ca
recompensă pentru utilizarea acestui factor într-un mod eficient. În concluzie, profitul este principalul
obiectiv al oricărei firme.
În figura nr. 4 este prezentat rolul profitului, în activitatea unei întreprinderi.
În activitatea unei societăți profitul are rolul de a:
Stimula inițiativa de a întreprinde activități economice

Motiva activitatea firmelor (profitul stimulează acceptarea


riscului de către întreprinzători)

Ajuta la cultivarea spiritului economic prin alegerea


autofinanțării, în defavoarea celorlalte posibilități
Stimula majorarea efectelor productive (profitul este
considerat un indicator al rentabilității și al eficienței ce poate
fi sporit prin creșterea eforturilor productive)

Este o sursă de venit pentru firmă, asigurând resursele


necesare pentru autofinanțare
Este o sursă de venit pentru stat, prin intermediul suportării
impozitului pe profit

Poate constitui surse de venit pentru salariații ce primesc o


parte din profit, reprezentând participarea la profit și pentru
acționarii ce primesc dividende

Asigură continuitatea și dezvoltarea activității


întreprinderii
Figura nr. 4 – Rolul profitului în activitatea unei societăți
Sursa: Georgescu, F., Văcărel, I.,(2007), Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică,
București
În conformitate cu legislația financiar-fiscală din România “în contabilitate, profitul sau pierderea
se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar. Închiderea conturilor de venituri și
cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului financiar.”5
Rezultatul exercițiului financiar poate fi luat în considerare din două perspective: ca rezultat
contabil sau ca rezultat fiscal.
Rezultatul contabil este rezultatul brut al exercițiului, înainte de impozitare. Acesta este calculat
prin deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente unei perioade de gestiune, nefiind
5
Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.454/18.06.2008, cu
modificările și completările ulterioare, art 19, alin. (1)
16
afectat de valoarea cheltuielilor nedeductibile, a veniturilor neimpozabile sau a deducerilor fiscale.
Rezultatul brut este calculat în conformitate cu cerințele contabilității de angajamente, respectând
principiul independenței, deoarece acesta este determinat pe baza veniturilor și a cheltuielilor aferente
unui exercițiu financiar, indiferent de data încasării, respectiv a plății acestora. Acesta constituie
expresia sintetică a eficienței economice înregistrate de întreprindere pe parcursul exercițiului
financiar care se încheie.
Rezultatul fiscal este determinat pornind de la rezultatul contabil, pe baza regulilor stabilite de
către autorităţile fiscale, fiind ajustat cu diferenţele privind recunoaşterea veniturilor sau cheltuielilor.
Acesta se calculează conform formulei de mai jos, trimestrial sau anual:
Rf = Vt – Cht + Chn – Df – Pfr
unde:
Rf = rezultat fiscal
Vt = venituri totale
Cht = cheltuieli totale
Chn = cheltuieli nedeductibile
Df = deduceri fiscale
Pfr = pierderea fiscală reportată
“Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la
care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și
elementele similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum și pierderile
fiscale care se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.”6
Profitul impozabil poate fi calculat prin intermediul a două modalități, prezentate în figura nr. 5:
Figura nr. 5 – Calculul profitului impozabil

Sursa: Istrate, C., (2018), Contabilitatea operațiunilor fiscale ale întreprinderii, Suport de curs,
CIG anul 3 ZI
La entitățile plătitoare de impozit pe profit, apar aproape permanent diferențe între rezultatul fiscal
și rezultatul contabil. Diferențele existente între regulile de stabilire a rezultatului contabil și cele de
stabilire a rezultatului fiscal (în contextul stabilirii impozitului pe profit) pun în evidență divergențele
constituite între principiile contabile și regulile fiscale. Pentru a identifica aceste diferențe, este utilă
analiza modului în care considerentele fiscale influențează respectarea principiilor contabile. Norma
contabilă românească (Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014) precizează zece principii
contabile: continuitatea activității, permanența metodelor, prudența, contabilitatea de angajamente,
intangibilitatea bilanțului de deschidere, evaluarea separată a elementelor de active și de datorii,
6
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, art.19, alin.(1)
17
necompensarea, contabilizarea şi prezentarea elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere
ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză, evaluarea la cost de
achiziție sau la cost de producție și pragul de semnificație.
Într-o interpretare restrictivă, principiul prudenței se aplică la inventarierea activelor și a datoriilor,
în tratarea diferențelor favorabile și nefavorabile de valoare. Așadar, dacă diferențele favorabile
probabile, respectiv veniturile probabile, nu trebuie constatate în contabilitate, toate diferențele
nefavorabile de valoare trebuie să fie înregistrate în contabilitate pe seama cheltuielilor. Implicațiile
fiscale ale principiului prudenței sunt următoarele: cheltuielile înregistrate pentru constatarea
deprecierilor sau pentru constatarea riscurilor probabile conduc la reducerea rezultatului contabil și
eventual și la reducerea impozitului pe profit. Concomitent, asimetria specifică prudenței contabile
face ca, de obicei, la același rezultat, să nu fie adăugate veniturile probabile. Astfel, dacă cheltuielile
generate de aplicarea acestui principiu ar fi recunoscute în totalitate și ar fi acceptate ca deductibile
fiscal, atunci s-ar putea afirma că statul participă activ la acoperirea riscurilor la care este supusă
entitatea, alături de acționari. Pentru a pondera această stare de lucruri, reglementările fiscale sunt
restrictive cu privire la implicațiile principiului prudenței, restricționând deductibilitatea cheltuielilor
cu provizioanele și cu ajustările pentru depreciere. Așadar, regula fiscală nu mai coincide cu regula
contabilă, respectiv rezultatul contabil astfel obținut este neacceptat de fisc, fiind necesare corecții
specifice extracontabile pentru determinarea rezultatului fiscal.
Principiul contabilității de angajamente menționează că “efectele tranzacţiilor şi ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. Trebuie să se ţină
cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor
sau data plăţii cheltuielilor.”7 Implicațiile fiscale ale principiul contabilității de angajamente sunt
reduse, deoarece regula fiscală nu diferă de regula contabilă, în principal. Autoritățile fiscale
menționează că punctul de plecare în stabilirea rezultatului fiscal îl reprezintă contabilitatea, astfel
cheltuielile și veniturile contabile sunt recunoscute ca atare și din perspectivă fiscală, în prima fază de
calcul a profitului impozabil, fiind eliminate ulterior cheltuielile și veniturile prezentate explicit în
Codul fiscal. În plus, putem aprecia că imobilizarea cheltuielilor sau trecerea acestora la rezultatul
exercițiului, au următoarele implicații fiscale: suportarea imediată a unor cheltuieli de constituire sau
de dezvoltare poate conduce la diminuarea rezultatului fiscal al perioadei în care are loc apariția lor,
spre deosebire de imobilizarea acestor cheltuieli, ce conduce la repartizarea în timp a deductibilității
recunoscută fiscal. O divergență stabilită între regula fiscală și cea contabilă este dată de tratamentul
cheltuielilor cu dobânzile. Din punct de vedere contabil, cheltuielile cu dobânzile rămân în sarcina
perioadei, conform principiilor independenței exercițiului și prudenței, însă, din punct de vedere
fiscal, poate fi anulată sau amânată recunoașterea acestor cheltuieli până la îndeplinirea anumitor
condiții.

7
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014), cu modificările şi completările ulterioare, art. 53
18
Implicațiile fiscale ale principiului evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie pot fi
evidențiate dacă analizăm conținutul valorii de intrare. Valoarea contabilă se compune, de regulă, din
elemente printre care se regăsesc inclusiv cheltuieli, în sens contabil, respectiv sume care au fost
înregistrate sau care ar fi putut fi înregistrate în conturile din clasa 6. Spre deosebire, în fiscalitate,
atunci când ne referim la cheltuieli, ne interesează deductibilitatea lor, respectiv ponderea și
momentul realizării acesteia. Deoarece unul dintre obiectivele gestiunii fiscale a entității este
diminuarea sarcinii fiscale sau amânarea ei în timp, atunci când diminuarea sarcinii fiscale nu este
posibilă, întreprinderea își poate propune ca o parte cât mai mare a cheltuielilor care pot fi incluse în
valoarea de intrare a bunurilor să fie deductibilă imediat și integral, la intrarea în patrimoniu, prin
aprecierea acestora ca fiind cheltuieli ale perioadei. Dacă entitatea ar include aceste cheltuieli în cost
s-ar amâna deductibilitatea lor până în momentul ieșirii stocurilor din patrimoniu, respectiv, până la
înregistrarea amortizării, în cazul imobilizărilor.
Regula introdusă de principiul permanenței metodelor este că „politicile contabile şi metodele de
evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.” 8 Însă, în situații
deosebite, pot fi acceptate modificări în politicile contabile reținute de întreprindere. Codul fiscal nu
prevede o regulă generală pentru schimbările de metode, însă se poate identifica recunoașterea fiscală
în cel puțin două situații: la evaluarea stocurilor și la reevaluarea pozitivă a imobilizărilor corporale.
Codul fiscal prevede că metodele contabile, stabilite prin reglementări legale aflate în vigoare, privind
ieșirea stocurilor din gestiune sunt recunoscute la calculul rezultatului fiscal. Putem deduce, de aici,
că este admisă fiscal schimbarea metodei de evaluare a stocurilor, dacă noua metodă se află în
conformitate cu reglementările contabile în vigoare. Schimbarea metodei de evaluare a stocurilor (de
la un exercițiu financiar la altul), privită din punct de vedere al reflectărilor fiscale și contabile, va
conduce, probabil, la o modificare a valorii stocurilor din bilanțul de deschidere al unui exercițiu
financiar în comparație cu valoarea stocurilor din bilanțul de închidere al exercițiului financiar
precedent. Recunoașterea fiscală a schimbării metodei de evaluare permite acceptarea fiscală a sumei
trecute la rezultatul reportat, prin asimilarea ei ca fiind un venit impozabil sau o cheltuială
deductibilă. Așadar, la descărcările viitoare de gestiune cu stocurile pentru care metoda de evaluare s-
a schimbat, cheltuiala respectivă va fi deductibilă integral în toate situațiile.
În ceea ce privește reevaluarea imobilizărilor, Codul fiscal prevede că reevaluarea este recunoscută
fiscal doar în cazul în care conduce la apariția și menținerea unui sold al contului 105 Rezerve din
reevaluare. Dacă soldul contului 105 dispare în urma reevaluării și se înregistrează o cheltuială, în
acest caz reevaluarea nu mai poate fi recunoscută fiscal și valoarea netă contabilă (valoarea de
înregistrare din contul de gestionare a imobilizării diminuată cu valoarea amortizării și a deprecierii
din conturile rectificative) nu mai este egală cu valoarea fiscală. Astfel, valoarea fiscală se situează la
nivelul valorii nete contabile la care s-ar fi ajuns în cazul în care nu se realiza nicio reevaluare. Din

8
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014), cu modificările şi completările ulterioare, art. 50
19
punct de vedere fiscal, nu sunt deductibile deprecierile ajunse pe cheltuieli. Diferența dintre valoarea
fiscală și cea contabilă apărută la reevaluările negative a imobilizărilor corporale se va materializa
într-o amortizare contabilă diferită de amortizarea fiscală în exercițiile următoare.
Respectarea principiului contabilizării și prezentării elementelor din bilanț și din contul de profit
și pierdere ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză „are
drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operațiunilor economico‐financiare, în
conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile şi obligațiile, precum şi riscurile
asociate acestor operațiuni. Atunci când există diferențe între fondul sau natura economică a unei
operațiuni sau tranzacții şi forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operațiuni,
cu respectarea fondului economic al acestora.”9 Prevalența fondului asupra formei juridice se
identifică și din punct de vedere fiscal. Astfel, atunci când se stabilește suma unei taxe sau a unui
impozit, autoritățile fiscale au posibilitatea de a nu lua în considerare tranzacțiile care nu au un scop
economic sau de asemenea, pot reîncadra forma tranzacțiilor respective pentru a reflecta conținutul
economic al acestora. Putem identifica exemplul regimului contribuabililor inactivi, cu privire la
retratările fiscale în această direcție.
Conform codului de procedură fiscală un contribuabil este declarat inactiv dacă se află în una
dintre situațiile următoare: nu își îndeplinește nicio obligație declarativă prevăzută de lege, pe
parcursul unui semestru calendaristic, organul fiscal central constatată că acesta nu funcționează la
domiciliul fiscal declarat, se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea
unui alt domiciliului fiscal, inactivitate temporară înscrisă la registrul comerțului, entitatea nu mai are
organe statutare sau în cazul în care durata de funcționare a entității sau durata deținerii spațiului
sediului social este expirată. Contribuabilii declarați inactivi conform Codului de procedură fiscală,
stabiliți în România, dar care în perioada de inactivitate desfășoară activități economice, nu
beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor
efectuate.
Rezultatul net al exercițiului (profitul sau pierderea) este determinat după luarea în calcul a
ansamblului veniturilor şi cheltuielilor şi după deducerea impozitului. Acest rezultat al exercițiului se
regăsește în soldul final al contului 121 Profit sau pierdere, fiind înscris în bilanțul contabil și explicat
prin intermediul contului de profit si pierdere. Există două modalități de calcul a impozitului,
respectiv impozitul pe venit și impozitul pe profit, în funcție de tipul societății. Începând cu 1 ianuarie
2018 s-au schimbat prevederile referitoare la modul de aplicare a impozitului pe venit, după cum
urmează: a fost crescut plafonul până la care persoanele juridice române sunt obligate la plata
impozitului pe venit, de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și de asemenea, a fost eliminată
posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit în situația în care capitalul social depășește
45.000 lei, cu excepția microîntreprinderilor “care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei

9
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014), cu modificările şi completările ulterioare, art. 57
20
și au cel puțin 2 salariați, acestea pot opta, o singură dată, pentru plata impozitului pe profit”, conform
prevederilor Codului fiscal10.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt de 1% pentru microîntreprinderile
care au unul sau mai mulți salariați sau de 3% pentru cele care nu au salariați și se aplică veniturilor
din orice sursă, cu excepțiile stabilite de Codul fiscal 11. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
se înregistrează astfel în contabilitate:
698 = 4418
„Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu „Impozitul pe venit”
alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus”

Cota impozitului pe profit se aplică asupra profitului impozabil, iar contabilizarea acestuia se
realizează astfel (această din urmă temă va fi dezvoltată într-un subcapitol distinct):
691 = 4411
„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit”

Rezultatul net al exercițiului are dublă semnificaţie pentru entitate: este confirmarea rentabilității
globale a activităţii (comerciale, productive, financiare) și de asemenea, măsoară fluxul resurselor
adiţionale create de entitate în cursul exercițiului (în cazul profitului) sau fluxul resurselor consumate
de către firmă (în cazul pierderii). Atunci când rezultatul exerciţiului exprimă profit, semnalează
amplificarea acumulărilor întreprinderii, înţeleasă ca o posibilitate de reconstituire a capitalurilor
angajate în activitatea acesteia. Când rezultatul exerciţiului îmbracă forma pierderii, este redusă
posibilitatea recuperării capitalului avansat în activitatea entității, existând chiar riscul erodării
capitalului propriu. Rezultatul net al exercițiului este unul dintre cei mai importanţi indicatori pentru
acţionari, deoarece acesta este baza punerii în rezervă a profitului sau a distribuirii dividendelor, dând
posibilitatea efectuării previziunilor cu privire la politica de investiţii şi dezinvestiţii a entității.
Rezultatul net este de asemenea, şi un mijloc de evaluare a capacității echipei manageriale cu privire
la activitatea întreprinderii şi, în acelaşi timp, o modalitate de remunerare suplimentară a salariaţilor,
prin participarea la profit.12

2.3. Noțiunea de impozit pe profit şi sfera de cuprindere a acestuia

Impozitul pe profit face parte, alături de impozitul pe dividende și impozitul pe venituri din
vânzarea activelor, din grupa impozitelor pe venitul persoanelor juridice. Dintre acestea, cel mai
important este impozitul pe profit, având în vedere că profitul este principala formă de venit a
entităților economice. Impozitul pe profit este un impozit direct (nu poate fi repercutat asupra altei
persoane), datorat bugetului de stat de către contribuabilii ce obțin profit fiscal în perioada de
raportare.

10
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, art. 47
11
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, art. 51
12
Mironiuc, M., (2017), Analiza economico-financiară, Sinteză de curs, CIG - Anul III ZI
21
Conform Codului fiscal, impozitul pe profit se aplică astfel:
 în cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine care au sediul conducerii
efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social în România, constituite în
conformitate cu legislația europeană, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât în
România, cât și din străinătate;
 în cazul persoanelor juridice străine care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu
permanent sau a mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil
sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent desemnat
pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale;
 în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri obținute din transferul de bunuri
imobile situate în România sau al drepturilor legate de acestea, inclusiv închirierea sau cedarea
utilizării imobilelor situate în România, venituri din exploatarea resurselor naturale situate în
România, de asemenea, și venituri aferente vânzării-cesionării titlurilor de participare deținute de o
persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestora13.
Pentru a determina rezultatul fiscal cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității
economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, cheltuielile cu salariile și cele
asimilate salariilor, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate camerelor de
comerț și industrie, organizațiilor patronale și organizațiilor sindicale sunt considerate cheltuieli
deductibile14. Acestea conduc la obținerea de venituri impozabile (venituri ce sunt luate în calcul atât
la determinarea rezultatului contabil, cât și la determinarea rezultatului fiscal).
O altă categorie ce intervine la determinarea rezultatului fiscal este reprezentată de deducerile
fiscale. Codul fiscal permite entităților diminuarea rezultatului contabil cu valoarea unor anumite
elemente. În această categorie se regăsesc veniturile neimpozabile și alte deduceri fiscale.
I. Venituri neimpozabile
Veniturile neimpozabile sunt reprezentate de veniturile luate deja în calculul rezultatului
contabil la Venituri totale. Altfel spus, sunt veniturile înregistrate efectiv în conturile din clasa 7
“Conturi de venituri” care vor fi scăzute din rezultatul contabil, datorită faptului că fiscul a renunțat la
impozitarea lor.
În cele mai multe cazuri aceste venituri sunt considerate neimpozabile deoarece au fost impozitate
anterior. Prin intermediul acestor venituri sunt recuperate cheltuielile pentru care la momentul
efectuării lor nu s-a acordat deducere. În această categorie regăsim veniturile din dividende, din
restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, din anularea sau reducerea unor
provizioane, din evaluarea, reevaluarea, vânzarea sau cesionarea titlurilor de participare, veniturile
reprezentate de creșteri de valoare rezultate din reevaluarea imobilizărilor, care compensează
cheltuielile anterioare cu descreșterile aferente aceleiași imobilizări și alte asemenea.
II. Alte deduceri fiscale

13
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, art.14
14
Ibidem, art.25
22
În această categorie sunt încadrate sumele pe care entitatea le poate scădea din calculul rezultatul
fiscal, fără ca acestea să fi fost înregistrate anterior în conturile de venituri sau în conturile de
cheltuieli. Exceptând băncile și firmele de asigurări sau de intermediere în valori mobiliare, principala
deducere fiscală a societăților, care este în conformitate cu această condiție, este reprezentată de suma
folosită pentru majorarea rezervei legale, în limita unei cote de 5% din profitul brut, la care se
adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit, până când nivelul rezervei ajunge la 20% din capitalul social
subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz. Rezerva legală se calculează cumulat de la începutul
anului (în registrul de evidență fiscală). Baza de calcul pentru suma folosită pentru majorarea rezervei
legale este calculată astfel:
Baza de calcul = 5% x [Venituri totale - (Cheltuieli totale - Cheltuieli cu impozitul pe profit)]
Rezerva legală poate fi privită din două puncte de vedere, respectiv prin intermediul aspectelor
contabile și al aspectelor fiscale (prezentate anterior). Din punct de vedere contabil, conform Legii nr.
31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare,
constituirea fondului de rezervă se realizează prin aplicarea unei cote anuale minime de 5% asupra
profitului societății, până când acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. 15 Astfel,
putem identifica o diferență între cele două reglementări, dacă în cazul prevederilor Legii societăților
comerciale nivelul rezervei legale se referă la limita minimă admisă, în cazul prevederilor fiscale
Codul fiscal stabilește limita maximă a deductibilității acesteia.
O altă deducere fiscală este reprezentată de amortizarea fiscală. Introducerea separării amortizării
contabile și a celei fiscale la data de 01.01.2004, face indispensabilă abordarea distinctă a celor două
tipuri de amortizare, în pofida faptului că, în practică, cele două amortizări adeseori coincid ca urmare
a deciziei oportuniste a entităților economice. Acest lucru se datorează necesității ținerii de evidențe
separate pentru acestea, atunci când apar diferențe între amortizarea contabilă și amortizarea fiscală.
Distingerea dintre cele doua tipuri de amortizări este conformată și în declarația anuală de impozit pe
profit (Formularul 101) în care se specifică drept cheltuială nedeductibilă integral amortizarea
contabilă, în timp ce amortizarea fiscală este considerată deducere fiscală.
Conform Codului fiscal, se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării
cheltuielile aferente achiziționării, producerii sau construirii mijloacelor fixe amortizabile, precum și
investițiile efectuate la acestea. Articolul 28, alineatul (2) definește drept “mijloace fixe amortizabile
imobilizările corporale ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: sunt deținute și utilizate în
producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau în scopuri
administrative, au o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului (2.500 lei în prezent) și au o durată normală de utilizare ce depășește un an.” O altă
diferență remarcată face referire la limita valorii amortizate. Din punct de vedere contabil limita de
2.500 lei nu există. Așadar, există posibilitatea înregistrării mijloacelor fixe în contabilitate care au o
valoare sub 2.500 lei.

15
Legea nr. 31/16.11.1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1066/17.11.2004, cu modificările și completările ulterioare, art.183, alin. (1)

23
Prin valoare fiscală se înțelege costul de achiziție, de producție sau valoarea de piață a mijloacelor
fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului.
Valoarea fiscală este reținută din punct de vedere fiscal drept valoare de amortizat.
În România, conform legii, duratele de amortizare recunoscute fiscal se stabilesc prin hotărâre de
guvern. De asemenea, Codul fiscal stabilește regimurile de amortizare fiscală corespunzător tipurilor
de mijloace fixe amortizabile: pentru construcții se aplică amortizarea liniară, pentru echipamentele
tehnologice, respectiv al mașini, unelte și instalații de lucru, precum și pentru computere și
echipamente periferice ale acestora, se poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau
accelerată, iar pentru orice alt mijloc fix amortizabil, se poate opta pentru metoda de amortizare
liniară sau degresivă. Spre deosebire, norma contabilă (Ordinul ministrului finanțelor publice
1802/2014) precizează drept regimuri de amortizare metoda liniară, degresivă, accelerată și pe unitate
de produs sau de serviciu, fără a prezenta în mod explicit regimul de amortizare corespunzător
fiecărui tip de mijloc fix.
Dacă la alegerea regimului de amortizare entitatea reține drept criteriu avantajul fiscal, atunci
regimul cel mai bun este cel al amortizării accelerate, deoarece permite includerea pe cheltuieli a 50%
din valoarea de intrare în primul an al duratei de funcționare, urmând ca în ultima parte a acestei
durate să se recupereze prin intermediul amortizării liniare. Această metodă este mai puțin utilizată în
scopuri contabile, deoarece trebuie să existe o corelație între amortizarea calculată și modul de
utilizare a activului, iar o imobilizare corporală nu se consumă, de regulă, în primul an de utilizare în
procent de până la 50%.
De asemenea, norma contabilă precizează în mod explicit că pot diferi duratele de amortizare
stabilite potrivit politicilor contabile, față de duratele de amortizare utilizate de întreprinderi pentru
scopuri fiscale.
Lista altor deduceri fiscale mai poate cuprinde provizioanele deductibile fiscal și care nu au fost
înregistrate în contabilitate (pentru refacerea terenurilor), deducerea suplimentară de 50% aferentă
cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul
deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, dobânda dedusă de utilizator în
cazul leasingului financiar, respectiv chiria dedusă de locatar (rata de leasing) în cazul leasingului
operațional și cheltuielile de sponsorizare a căror deductibilitate s-a reportat.
Pentru a stabili rezultatul impozabil, regula fiscală recunoaște parțial unele cheltuieli, stabilind
limite de deductibilitate mai mult sau mai puțin precise. Aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli
cu deductibilitate limitată, iar printre ele regăsim: cheltuielile de protocol în limita unei cote de până
la 2% aplicată asupra profitului contabil majorat cu cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile
de protocol, cele reprezentând tichete de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, cele cu
provizioane sau ajustări pentru depreciere și rezerve, cheltuielile sociale, în limita unei cote de 5%
aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, precum și scăzămintele, perisabilitățile și
pierderile rezultate din manipulare sau depozitare.

24
În determinarea profitului impozabil intervine o categorie de cheltuieli pentru care nu se admite
deductibilitatea fiscală a acestora. Acestea sunt denumite în continuare cheltuieli nedeductibile
integral, fiind reprezentate de sumele care, conform regulilor fiscale, majorează profitul impozabil al
entităților și care se impozitează. Cheltuielile nedeductibile se recuperează prin intermediul
veniturilor neimpozabile. În această categorie regăsim: cheltuiala cu impozitul pe profit datorat,
dobânzile, amenzile, majorările de întârziere, penalitățile și confiscările datorate autorităților române
sau străine, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
constatate lipsă din gestiune ori degradate, ce sunt neimputabile, cheltuielile făcute în favoarea
acționarilor sau asociaților, pierderile înregistrate la scoaterea creanțelor din evidență, pentru partea
neacoperită de provizion, cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile
asociate activității contribuabilului, precum și cheltuielile din reevaluarea negativă a imobilizărilor
necorporale sau a mijloacelor fixe
De asemenea, Codul fiscal privește scutirea de impozit a profitului plătit în străinătate.
Evitarea dublei impuneri se realizează prin intermediul metodei creditului fiscal sau a metodei
scutirii. Metoda se alege potrivit convenției de evitarea a dublei impuneri pe care statul străin o are cu
România.
Persoanele juridice rezidente care, pentru același profit și pentru aceeași perioadă de impozitare
sunt supuse impozitului pe profit atât în România, cât și pe teritoriul statului străin cu care România
are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, au dreptul de a deduce din impozitul datorat în
România impozitul plătit în străinătate, dacă respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a
dublei impuneri metoda creditului fiscal.
Persoanele juridice rezidente care obțin profit și care poate fi impus în celălalt stat, conform
convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statul străin, au dreptul la scutirea de
impozit în România, dacă respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri
metoda scutirii.
Creditul fiscal sau scutirea se acordă dacă sunt îndeplinite, concomitent, următoarele condiții:
a) se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul
străin în care s-a plătit impozitul;
b) impozitul plătit în străinătate, pentru profitul obținut în străinătate, a fost efectiv plătit de
persoana juridică. Plata impozitului în străinătate se dovedește printr-un document justificativ,
eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv.
Creditul fiscal se stabilește la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent profitului din sursa
din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit datorat în România, aferentă
profitului impozabil din străinătate. 16
O altă facilitate fiscală oferită de autorități este scutirea de impozit a profitului reinvestit.
Profitul investit în calculatoare electronice, echipamente periferice, echipamente tehnologice, mașini
și aparate de casă, de facturare și de control, în programe informatice, precum și pentru dreptul de a
16
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, art. 131
25
utiliza programele informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing
financiar, și puse în funcțiune, utilizate în scopul desfășurării activității economice, este scutit de la
plata impozitului pe profit. Profitul investit este reprezentat de soldul creditor al contului de profit și
pierdere, respectiv de profitul contabil brut cumulat de la începutul anului fiscal, obținut până în
trimestrul sau în anul în care au fost puse în funcțiune activele menționate anterior. Scutirea de
impozit aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru
respectiva perioadă.
Contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de inovare, cercetare-dezvoltare, definite potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu
modificările și completările ulterioare, precum și activități conexe acesteia sunt scutiți de la plata
impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate.
Autoritățile fiscale au dreptul de a controla și recalcula rezultatul fiscal și impozitul pe profit
datorat, în vederea stabilirii obligațiilor de plată a impozitului pe profit.

II.4. Categorii de contribuabili obligaţi la plata impozitului pe profit

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform Codului fiscal, următoarele persoane,
denumite contribuabili:
 persoanele juridice române, cu excepțiile prezentate explicit în Codul fiscal;
 persoanele juridice străine care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu
permanent sau a mai multor sedii permanente în România;
 persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
 persoanele juridice străine care realizează venituri obținute din transferul de bunuri imobile
situate în România sau al drepturilor legate de acestea, inclusiv închirierea sau cedarea utilizării
imobilelor situate în România, venituri din exploatarea resurselor naturale situate în România, de
asemenea, și venituri aferente vânzării-cesionării titlurilor de participare deținute de o persoană
juridică română;
 persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene17.
Orice operator economic, indiferent de modul de activitate sau modul de funcționare, trebuie
să întocmească anumite registre, precum: registrul unic de control, registrul de evidență fiscală,
registrul general de evidență a salariaților, registrul inventar, registrul jurnal și registrul Cartea mare.
Registrul de evidență fiscală este unul dintre registrele contabile obligatorii pe care orice entitate
economică plătitoare de impozit pe profit trebuie să le întocmească, nefiind obligatoriu și pentru
microîntreprinderi, care sunt plătitoare de impozit pe venit, acestea devenind obligate la plata
impozitului pe profit atunci când cifra de afaceri depășește 1.000.000 euro. Acest registru este
reglementat de Ordinul nr. 870 din 21 iunie 2005 al ministrului finanţelor publice privind Registrul de

17
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, art. 13, alin. (1)
26
evidenţă fiscală. Modelul și conținutul registrului se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor
publice.
Registrul de evidență fiscală are drept scop înscrierea tuturor informațiilor care stau la baza
determinării profitului impozabil și a impozitului pe profit cuprins în declarația privind obligațiile de
plată la bugetul general consolidat. Informațiile cuprinse în Registrul de evidență fiscală trebuie
înregistrate în ordine cronologică și trebuie să corespundă cu operațiunile fiscale și cu datele privind
impozitul pe profit din declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat. Impozitul
pe profit înscris în declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat trebuie să fie
identic cu impozitul pe profit calculat și înscris în registrul de evidență fiscală.
Pentru a determina rezultatul fiscal, „contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de
evidență fiscală veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în
scopul desfășurării activității economice, în același an fiscal.”18
Fiecare contribuabil, plătitor de impozit pe profit, trebuie să aibă un singur registru de evidență
fiscală la sediul firmei. Acest registru trebuie completat pe baza balanței de verificare, justificându-se
modul de calcul al impozitului pe profit. Termenul de completare al acestui registru corespunde cu
termenul declarării impozitului pe profit de către agenții economici.
Contribuabilii care întocmesc Registrul de evidență fiscală au anumite obligații.
Contribuabilii declarați plătitori de impozit pe profit nou-înființați trebuie să achiziționeze
Registrul de evidență fiscală în termen de 30 de zile de la data înregistrării, de asemenea, și cei care
nu mai îndeplinesc condițiile de plătitor de impozit pe venitul microîntreprinderilor trebuie să
achiziționeze registrul în termen de 30 de zile de la data la care au devenit plătitori de impozit pe
profit.
Registrul se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului, plătitor de impozit pe profit, iar
acesta este obligat să prezinte registrul organelor de inspecție fiscală competente.
Înregistrările în Registrul de evidență fiscală trebuie realizate pentru fiecare perioadă pentru care
contribuabilul are obligația de a declara impozitul pe profit19.
În anul 2018 pot fi identificate cel puțin două categorii de entități care nu sunt obligate la plata
impozitului pe profit, deoarece aceste întreprinderi sunt impozitate în funcție de alte criterii decât
profitul, din motive de evitare a evaziunii fiscale și/sau din motive de simplificare: persoanele juridice
române care suportă impozitul pe venitul microîntreprinderilor și persoanele juridice care derulează
activități în sectorul turistic, restaurante, baruri, catering, pentru care se suportă un impozit specific,
calculat în funcție de suprafața destinată realizării acestor activități.
Alte persoane juridice cărora nu li se aplică normele privind impozitul pe profit sunt:
a) Trezoreria Statului;

18
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, alin. (9)
19
Ordinul nr. 870/21.06.2005 al ministrului finanţelor publice privind Registrul de evidență fiscală (publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549/28.06.2005), modificat și completat prin Ordinul nr. 1857/06.11.2006 al
ministrului finanţelor publice pentru modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 870/2005 privind Registrul
de evidenţă fiscală
27
b) instituția publică, cu excepția activităților economice desfășurate de aceasta;
c) Academia Română, precum și fundațiile înființate de aceasta în calitate de fondator unic, cu
excepția activităților economice desfășurate de acestea;
d) Banca Națională a României;
e) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
f) Fondul de compensare a investitorilor;
g) Fondul de garantare a pensiilor private;
h) Fondul de garantare a asiguraților;
i) fundația constituită ca urmare a unui legat;
j) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;
k) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute
ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venituri din exploatarea proprietății comune.
Pentru anumite persoane juridice sunt aplicate reguli speciale de impozitare, în sensul că
respectivele tipuri de venituri sunt considerate neimpozabile.
Unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior, particulare, acreditate
sunt scutite de la calculul profitului impozabil pentru veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau
în anii următori.
Cultele religioase sunt scutite de la calculul rezultatului fiscal pentru veniturile obținute din
producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, veniturile obținute din
chirii, veniturile obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din
activități economice, veniturile din despăgubiri, în formă bănească.
Asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca
asociații de proprietari sunt scutite de la calcul rezultatului fiscal pentru veniturile obținute și utilizate
pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății
comune.
Societatea Națională de Cruce Roșie din România nu plătește impozit pe profit pentru veniturile
obținute și utilizate potrivit reglementărilor în vigoare.
Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului
în lei a 15.000 euro, dar fără să depășească 10% din valoarea totală a veniturilor neimpozabile
prezentate în continuare. Conform articolului 15, alineatul (2) din prezentul Cod fiscal, în cazul
ONG-urilor, organizațiilor sindicale și organizațiilor patronale următoarele tipuri de venituri,
prezentate în figura nr. 6, sunt venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal:

28
Venituri neimpozabile
cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor
contribuțiile bănești/ în natură ale membrilor și simpatizanților
taxele de înregistrare
veniturile obținute din taxe, penalități sportive și vize sau din participarea
la demonstrații și competiții sportive

donațiile, precum și bunurile sau banii primiți prin sponsorizare sau


mecenat

veniturile din dobânzi, dividende, precum și din diferențe de curs


valutar aferente disponibilităților și veniturilor neimpozabile
veniturile obținute de casele de ajutor reciproc din dobânzi, din
acordarea de împrumuturi
veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole
resursele obținute din finanțări nerambursabile sau din fonduri
publice
veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: serbări, tombole,
conferințe, evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare,
utilizate în scop social sau profesional

veniturile rezultate din cedarea activelor corporale ce se află în


proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au
fost folosite în activități economice

veniturile obținute din publicitate și reclamă, veniturile din închirieri


de spații publicitare realizate de organizațiile nonprofit de utilitate
publică, din domeniul cercetării științifice, culturii, învățământului,
sănătății, sportului, precum și de camerele de comerț și industrie,
organizațiile sindicale și organizațiile patronale

sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut


sponsorizarea sau donația

veniturile obținute din despăgubiri de la societățile de asigurare


pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele
care sunt folosite în activități economice

sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice


sumele colectate de organizațiile colective autorizate, pentru
îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor

Figura nr. 6 - Venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal al organizațiilor nonprofit,


organizațiilor sindicale și organizațiilor patronale
Sursa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_21052018.htm, accesat la
data 15.05.2018

II.5. Cote de impozitare

Actualmente cota de impozit pe profit normală este de 16% din profitul impozabil, cu
excepția cotei de 5% aplicată veniturilor aferente activităților de natura barurilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau cluburilor de noapte înregistrate de firmele care desfășoară astfel de
activități, inclusiv persoanelor juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de
asociere, în cazul în care impozitul pe profit datorat pentru activitățile menționate anterior este mai
29
mic decât echivalentul a 5% din veniturile respective 20. Altfel spus, pentru aceste tipuri de activități,
cota impozitului pe profit inițial calculată este de asemenea, de 16%, cu mențiunea că valoarea totală
a impozitului datorat nu poate fi mai mică decât echivalentul a 5% din veniturile aferente activităților
de natura barurilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau cluburilor de noapte. În aceste condiții,
entitățile care realizează venituri aferente activităților respective trebuie să țină evidență contabilă
distinctă pentru veniturile și cheltuielile respective.

20
Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
688/10.09.2015), modificată și completată prin Legea nr. 145/20.06.2018 privind Codul fiscal, art.18
30
Capitolul 3 - Metodologia calculului şi înregistrării impozitului pe profit la
societatea ANGEST

Acest capitol prezintă metodologia calculului și înregistrării impozitului pe profit la


ANGEST.S.R.L. prin intermediul definirii, înregistrării și recunoașterii cheltuielilor și veniturilor, a
prezentării organizării contabilității cheltuielilor și veniturilor, a calculului profitului impozabil, a
calculului și înregistrării impozitului pe profit și a reprezentării profitului și a impozitului pe profit în
raportările anuale.

3.1. Definirea, înregistrarea şi recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor unei societăți

Orice activitate economică este concomitent consumatoare de resurse și generatoare de rezultate.


Consumurile de mijloace bănești, materiale sau umane sunt cunoscute în contabilitate sub denumirea
de cheltuieli, iar rezultatele obținute ca urmare al acestor consumuri sunt cunoscute în contabilitate
sub denumirea generică de venituri. Diferența dintre mărimea veniturilor și cea a cheltuielilor
constituie rezultatul contabil, concretizat în profit sau pierdere.
Conform Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate, cu modificările și completările anuale, cheltuielile sunt „diminuări ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii
activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.” Noțiunea de cheltuieli include atât
cheltuielile ce apar în procesul desfășurării activității curente ale societății, concretizate în scăderi sau
ieșiri ale valorii activelor (de exemplu manopera, amortizarea, costul bunurilor vândute), precum și
pierderile. Acestea din urmă sunt încadrate drept cheltuieli deoarece reprezintă diminuări ale
beneficiilor economice viitoare, ce pot să apară sau nu pe parcursul derulării activității curente a
entității.
Recunoașterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere se realizează atunci când se poate evalua
în mod credibil o scădere a beneficiilor economice viitoare legate de o scădere a valorii unui activ sau
de o majorare a valorii unei datorii. Cheltuielile sunt recunoscute concomitent cu recunoaşterea
majorării valorii datoriilor sau diminuării valorii activelor (cum ar fi amortizarea echipamentelor).
Așadar, cheltuielile întreprinderii cuprind valorile plătite sau de plătit pentru cheltuielile apărute din
activități curente, cât și pierderile din orice alte surse.
Veniturile sunt „creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în
creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.” 21 Noțiunea

21
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014), cu modificările şi completările ulterioare, art. 19
31
de venituri include de asemenea, și câștigurile, deoarece acestea reprezintă majorări ale beneficiilor
economice viitoare, ce pot să apară sau nu pe parcursul derulării activității curente a entității.
Recunoașterea veniturilor în contul de profit şi pierdere se realizează atunci când se poate evalua
în mod credibil o majorare a beneficiilor economice viitoare legate de majorarea valorii unui activ sau
de diminuarea valorii unei datorii. Veniturile sunt recunoscute concomitent cu recunoaşterea majorării
de active sau diminuării datoriilor (de exemplu descreşterea datoriilor ca urmare a anulării unei
datorii). Așadar, veniturile întreprinderii cuprind sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activitatea curentă, cât şi câștigurile din orice altă sursă.

3.2. Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor

Potrivit Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014, cu modificările și completările


ulterioare, contabilitatea cheltuielilor și veniturilor se organizează respectând criteriul naturii acestora.
Organizarea contabilității cheltuielilor și veniturilor este realizată pe feluri de cheltuieli și
venituri, după natura lor, rezultând următoarele categorii: de exploatare și financiare.
În cursul anului 2017 s-au derulat următoarele operaţii economico-financiare:
1. Întreprinderea achiziționează la 02.02.2017 o imprimantă în valoare de 2.391, TVA 19%, care se
dă în folosință în luna curentă
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 02.02.2017 Factură Achiziție imprimantă % 401 2.845,29
303 2.391
4426 454,29
2 02.02.2017 Fișa de evidență a Dare în folosință 603 303 2.391 2.391
obiectelor de inventar
în folosință
2. Entitatea deține 20% din valoarea titlurilor de participare ale unei alte societăți. Pentru acestea
firma înregistrează dividendele cuvenite în valoare de 35.000 lei
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
3 15.04.2017 Notă contabilă Înregistrare dividende 461 7612 35.000 35.000
cuvenite
3. Firma obține un discount de 18.026,42 lei, aferente plăților înainte de data scadenței
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
4 17.06.2017 Factură Înregistrare reducere 401 % 18.026,42
financiară 767 16.538
4426 1.288,42
4. Se înregistrează cheltuieli privind materialele consumabile
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
5 25.07.2017 Bon de consum Dare în consum materiale 602 302 45.675 45.675
consumabile
5. Entitatea s-a aflat într-un litigiu cu un client în anul 2016, în valoare de 5.000 lei. În exercițiul
financiar curent litigiul este câștigat, fiind încasată suma integrală
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
6 17.08.2017 Extras de cont Încasare 5121 4118 5.000 5.000

32
7 17.08.2017 Referat privind Anulare provizion 1511 7812 5.000 5.000
situația sumei
respective
6. Societatea a efectuat investiții într-un echipament tehnologic, după cum urmează: în luna
septembrie 2015 în valoare de 5.000 lei, în luna ianuarie 2016 în valoare de 10.000 lei și în luna
octombrie 2017 în valoare de 15.000 lei. Pentru echipamentul tehnologic respectiv nu sunt puneri
în funcțiune parțiale, punerea în funcțiune a întregii investiții realizându-se în luna noiembrie 2017
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
8 15.11.2017 Proces verbal de Recepția imobilizării 2131 % 30.000
recepție 722 15.000
Proces verbal de 231 15.000
punere în funcțiune
7. Se vând mărfuri în valoare de 4.787.496 lei, TVA 9%. Costul de achiziție al acestora a fost de
4.482.913 lei
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
9 31.12.2017 Monetar Vânzare mărfuri 5311 % 5.218.370,64
707 4.787.496
4427 430.874,64
10 31.12.2017 Bon de consum Descărcare gestiune 607 371 4.482.913 4.482.913
8. Se înregistrează amortizarea anuală imobilizărilor
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
11 31.12.2017 Plan de Înregistrare amortizare 6811 2813 27.409 27.409
amortizare
9. Înainte de închiderea exercițiului financiar 2017, valoarea de înregistrarea a terenului este de
147.350 lei. La reevaluarea de la 31.12.2017 se stabilește o valoare justă de 143.850 lei
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
12 31.12.2017 Situaţia Înregistrare diferență din 655 2111 3.500 3.500
diferenţelor din reevaluare
reevaluarea
activelor fixe
corporale
10. Primire facturi utilități
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
13 31.12.2017 Factură Înregistrare consum % 401 7.423,22
energie electrică 605/energie 6.238
4426 1.185,22
14 31.12.2017 Factură Înregistrare consum apă % 401 3.320,1
605/apă 2.790
4426 530,1
11. Cu ocazia inventarierii patrimoniului la sfârșitul anului se determină ca suma de 13.750 lei
reprezentând creanțe de încasat de la clienți are probabilitatea de încasare de 80%
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
15 31.12.2017 Referat privind Punerea clientului în stare de 4118 411 13.750
situația sumei incertitudine
respective
16 31.12.2017 Referat privind Constituire ajustare creanță 6814 491 11.000 11.000
situația sumei
respective

33
12. La sfârșitul exercițiului financiar, pentru mărfurile deținute în depozit, costul de achiziție fiind de
100.000 lei se constată o depreciere cauzată de condițiile pieței, valoare actuală a acestora fiind de
98.000 lei
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
17 31.12.2017 Notă contabilă Constituire ajustare marfă 6814 397 2.000 2.000
13. Societatea a încheiat, pe cheltuiala proprie, o poliță de asigurare de răspundere civilă a
contabilului, care nu este angajatul societății. Aceasta primește factura în valoare de 6.189,19 lei,
inclusiv TVA
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
19 31.12.2017 Factura Înregistrare prime de % 401 6.189,19
asigurare 613 5.201
4426 988,19
14. Se înregistrează cheltuieli privind chiria în valoare de 24.200 lei, TVA 19%
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
20 31.12.2017 Factura Înregistrare factură chirie % 401 28.798
612/chirii 24.200
4426 4.598
15. Comisia de inventariere, în baza listelor de inventar și declarației gestionarului, stabilește un
minus la inventarul mărfurilor de 150 lei, TVA 9%. Această sumă nu se impută!
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
21 31.12.2017 Proces verbal de Înregistrare mărfuri lipsă a 607 371 150 150
inventariere inventar
Lista de
inventar
22 31.12.2017 Proces verbal de Ajustare TVA deductibilă 635 4426 13,5 13,5
inventariere
Lista de
inventar
16. Se înregistrează impozitul pe clădiri datorat statului
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
23 31.12.2017 Decizie de Înregistrare impozit pe 635 446 8201,5 8201,5
impunere clădiri
17. Se înregistrează majorări de întârziere pentru neachitarea la timp a TVA-ului de plată
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
24 31.12.2017 Decizie de Înregistrare majorare de 6581 4481 295 295
impunere întârziere
18. Entitatea a încheiat un contract de sponsorizare în numerar în valoare de 400 lei
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
25 31.12.2017 Contract de Înregistrare cheltuială de 6584 5411 400 400
sponsorizare sponsorizare
19. Entitatea a acordat clienților săi, în decursul anului 2017, 20 de cadouri a căror valoare
individuală a fost de 500 de lei
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
26 31.12.2017 Factura Înregistrare cheltuială de % 401 11.900
protocol 623 10.000

34
4426 1.900
27 31.12.2017 Autofactura 623 4427 1.520 1.520
Valoarea totală a cadourilor: 20 parteneri * 500 lei/partener = 10.000 lei
Valoarea până la care nu se colectează TVA: 20 parteneri * 100 lei/partener = 2.000 lei
Pentru diferența se colectează TVA: 10.000 – 2.000 = 8.000 lei
TVA colectată cuprinsă în autofactura din 31.12.2017 = 8.000 lei * 19% = 1.520 lei
20. Se înregistrează dobânda aferantă creditelor bancare pe termen scurt
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
28 31.12.2017 Scadențar Înregistrare dobândă 666 5198 24.993 24.993
21. Înainte de închiderea exercițiului financiar 2017, valoarea de înregistrarea a terenului este de
20.350 lei. Acest bun a fost reevaluat anterior, existând o descreștere de 15.000 lei recunoscută ca
o cheltuială. La reevaluarea de la 31.12.2017 se stabilește o valoare justă de 33.350 lei.
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
29 31.12.2017 Situaţia Înregistrare diferență din 2111 755 13.000 13.000
diferenţelor din reevaluare
reevaluarea
activelor fixe
corporale
22. Se încasează 7.500 lei din valoarea creanței aferentă clientului cu scadența depășită
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
30 31.12.2017 Extras de cont Încasare creanță 5121 4118 7.500 7.500
Hotărâre
judecătorescă
31 31.12.2017 Diminuarea ajustare 491 7814 7.500 7.500
23. Se înregistrează cheltuielile suportate de unitate cu salariile personalului
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
32 31.12.2017 Stat de plată Înregistrare cheltuieli cu 641 421 82.332 82.332
salariile
33 31.12.2017 Stat de plată Înregistrare contribuția 6451 4311 13.896 13.896
unității la asigurările sociale
34 31.12.2017 Stat de plată Înregistrare contribuția 6453.1 4313.1 3.583 3.583
unității la asigurările sociale
de sănătate
35 31.12.2017 Stat de plată Înregistrare contribuția 6452.1 4371.1 413 413
unității pentru ajutorul de
șomaj
36 31.12.2017 Stat de plată Înregistrare contribuția 6453.2 4313.2 700 700
unității la asigurările sociale
de sănătate pentru concedii
și indemnizații
37 31.12.2017 Stat de plată Înregistrare contribuția 6452.2 4371.2 206 206
unității la fondul de
garantare a creanțelor
salariale
24. La sfârşitul lunii decembrie se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
38 31.12.2017 Notă contabilă Închiderea conturilor de 121 % 4.760.020
cheltuieli 602 45.675
603 2.391
605 9.028
607 4.483.063
35
612 24.200
613 5.201
623 11.520
635 8.215
641 82.332
6451 13.896
6452 619
6453 4.283
655 3.500
6581 295
6584 400
666 24.993
6811 27.409
6814 13.000
39 31.12.2017 Notă contabilă Închiderea conturilor de % 121 4.879.534
venituri 707 4.787.496
722 15.000
755 13.000
7612 35.000
767 16.538
7812 5.000
7814 7.500

3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor din exploatare

Cheltuielile de exploatare sunt generate de activitatea normală, curentă a întreprinderii, iar


pentru realizarea acesteia este necesară efectuarea de importante eforturi bănești, financiare sau
materiale. Aceste cheltuieli au caracter permanent, fiind generate și impuse de realizarea obiectului
propriu de activitate al fiecărei întreprinderi. Categoria aceasta cuprinde cheltuielile privind stocurile,
cheltuieli cu servicii executate de terți, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate, precum și alte cheltuieli de exploatare.
Valoarea totală a cheltuielilor de exploatare ale societății ANGEST, aferente anului 2017, preluate
din situațiile financiare anuale ale firmei este de 4.735.027 lei.
Veniturile de exploatare sunt generate de activitatea normală, curentă a întreprinderii, fiind
generate și impuse de realizarea obiectului propriu de activitate și având un caracter permanent.
Această categorie cuprinde veniturile privind vânzarea produselor, lucrărilor executate sau serviciilor
prestate, din producția stocată, din producția imobilizată, din subvenții de exploatare, precum și
alte venituri din exploatare.
Valoarea veniturilor de exploatare ale societății ANGEST, aferente anului 2017, preluate din
situațiile financiare anuale ale firmei este de 4.827.996 lei.

3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor financiare

Cheltuielile financiare sunt generate de desfășurarea activității financiare a întreprinderii și sunt


concretizate în: cheltuieli privind dobânzile, ajustări de valoare privind imobilizările și investițiile
financiare, diferențe nefavorabile de curs valutar, pierderi din creanțe legate de participații, precum și
alte cheltuieli financiare.
Valoarea cheltuielilor financiare ale societății ANGEST, aferente anului 2017, preluate din
situațiile financiare anuale ale firmei este de 24.993 lei.
36
Veniturile financiare sunt generate de desfășurarea activității financiare a întreprinderii și sunt
concretizate în: venituri din dobânzi, interese de participare, subvenții de exploatare pentru dobânda
datorată, diferențe favorabile de curs valutar, sconturile obținute de la furnizori sau de la alți creditori,
precum și alte venituri financiare.
Veniturile financiare ale societății ANGEST, aferente anului 2017, preluate din situațiile financiare
anuale ale firmei sunt în valoare de 51.538 lei.
Pe baza datelor prezentate anterior, se pot calcula anumiți indicatori, prezentați în tabelul nr.9:
Tabelul nr. 9 – Rezultatele exercițiului financiar 2017 ale firmei ANGEST
Nr.crt. Denumire element Valoare (lei)
1 Rezultat de exploatare 92.969
2 Rezultat financiar 26.545
3 Profit brut 119.514
Sursa: prelucrare proprie

3.2.3. Cheltuielile nedeductibile sau cu deductibilitate limitată

În tabelul următor sunt prezentate cheltuielile nedeductibile ale societății ANGEST, aferente anului
2017, preluate din raportările anuale ale întreprinderii.
Tabelul nr. 10 – Cheltuielile nedeductibile ale firmei ANGEST, aferente anului 2017
Nr.crt. Denumire element Valoare (lei)
1 Cheltuieli cu amortizarea contabilă 27.409
2 Cheltuieli cu majorările de întârziere 295
3 Cheltuieli cu prime de asigurare, care nu privesc activele și riscurile 5.201
asociate activității întreprinderii
4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale 3.500
5 Cheltuieli cu lipsuri neimputabile 150
6 Cheltuieli cu ajustări privind deprecierea stocurilor 2.000
7 Cheltuieli cu ajustările privind creanțele (clienții nu sunt falimentari, iar 11.000
scadența creanțelor este depășită cu maxim 90 de zile)
8 Cheltuieli cu sponsorizarea 400
9 Cheltuieli de protocol 8.899,3
10 Cheltuieli nedeductibile – TOTAL (exclusiv cheltuiala cu impozitul 58.854,3
pe profit)
Sursa: Situațiile financiare ale firmei ANGEST
Determinarea cheltuielii de protocol nedeductibile se realizează aplicând următoarea formulă:
Cheltuiala de protocol nedeductibilă = Cheltuiala de protocol – Cheltuiala de protocol deductibilă
Cheltuiala de protocol nedeductibilă = 11.520 – 2.620,7 = 8.899,3 lei
În tabelul nr. 11 sunt prezentate cheltuielile cu deductibilitate limitată ale societății ANGEST,
aferente anului 2017, preluate din raportările anuale ale întreprinderii.
Tabelul nr. 11 – Cheltuielile cu deductibilitate limitată ale firmei ANGEST, aferente anului 2017
Nr.crt. Denumire element Valoare (lei)
2 Cheltuieli de protocol 2.620,7
3 Cheltuieli deductibile parțial - TOTAL 2.620,7
Limita deductibilității cheltuielilor de protocol este recunoscută la nivelul a unei cote de 2%
aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile
de protocol. Pentru a determina valoarea deductibilă a cheltuielilor de protocol se realizează
următorul calcul:
37
Cheltuiala de protocol deductibilă = 2% x [Venituri totale - (Cheltuieli totale – Cheltuiala cu
impozitul pe profit – Cheltuiala de protocol)]
Cheltuiala de protocol deductibilă = 2% x [4.879.534 – (4.760.020 – 11.520)] = 2.620,7

3.2.4. Veniturile neimpozabile

Societatea ANGEST a realizat în decursul anului 2017 următoarele venituri, ce nu sunt supuse
impozitării:
Nr.crt. Denumire element Valoare (lei)
1 Venituri din dividende de la persoane juridice române 35.000
2 Venituri din provizioane pentru litigii 5.000
3 Venituri din ajustări pentru deprecierea stocurilor 7.500
4 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale 13.000
5 Amortizarea fiscală 27.409
5 Venituri neimpozabile – TOTAL 87.909
Sursa: Situațiile financiare ale firmei ANGEST
Pentru determinarea valorii sumei folosite pentru majorarea rezervei legale se parcurg următoarele
etape:
a) Se preia valoarea rezervei legale existente, din raportările anuale ale firmei
Rezerva legală existentă la 31 decembrie 2017 are valoarea de 6.025 lei.
b) Se determină valoarea maximă a rezervei legale, ce poate fi constituită din capitalul social al
firmei, conform prevederilor fiscale
Rezerva legală maximă = 20% x Capitalul social = 20% x 85.000 = 17.000 lei
c) Se stabilește valoarea cu care mai poate fi suplimentată rezerva legală
Rezerva legală de constituit = 17.000 – 6.025 = 10.975 lei
d) Se determină valoarea maximă a rezervei legale, ce poate fi constituită din profitul brut al
anului curent, conform prevederilor fiscale
Rezerva legală care poate fi constituită din profitul brut în anul curent = 5% x Profit brut =
5% x [Venituri totale - (Cheltuieli totale - Cheltuieli cu impozitul pe profit)]
Rezerva legală care poate fi constituită din profitul brut în anul curent = 5% x 119.514 = 5.976 lei,
conform prevederilor fiscale
e) Se determină valoarea deducerii fiscale, conform prevederilor Codului fiscal
Rezerva legală recunoscută fiscal = valoarea minimă dintre 20%*Capital social și 5%*Profit
brut = minimul dintre 10.975 și 5.976 = 5.976 lei
Înregistrarea în contabilitate a suplimentării rezervei legale se realizează astfel:
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
40 31.12.2017 Hotărâre Repartizare profit la 129 1061 5.976 5.976
AGA rezerve legale

3.3. Calculul profitului impozabil și al impozitului pe profit

Pentru determinarea profitului impozabil aferent anului 2017 se parcurg următoarele etape:
a) Determinarea valorii deducerilor fiscale
38
Deduceri fiscale = Rezerva legală + Venituri neimpozabile
Deduceri fiscale = 5.976 + 87.909 = 93.885 lei
b) Calcularea profitului impozabil
Profit impozabil = Profit brut + Cheltuieli nedeductibile (exclusiv 691 “Cheltuieli privind
impozitul pe profit”) – Deduceri fiscale – Pierderea fiscală reportată
Profit impozabil = 119.514 + 58.854,3 - 93.885 - 0 = 84.483,3 lei
Societatea a efectuat investiții într-un echipament tehnologic, după cum urmează: în luna
septembrie 2015 în valoare de 5.000 lei, în luna ianuarie 2016 în valoare de 10.000 lei și în luna
octombrie 2017 în valoare de 15.000 lei. Pentru echipamentul tehnologic respectiv nu sunt puneri în
funcțiune parțiale, punerea în funcțiune a întregii investiții realizându-se în luna noiembrie 2017.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit și a impozitului pe
profit datorat după aplicarea facilității, se parcurg următoarele etape:
a) Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2017:
84.483,3 x 16% = 13.517,3 lei, din care impozitul pe profit aferent trimestrului IV este 6.517,3 lei
b) Se determină valoarea totală a investițiilor realizate în echipamente tehnologice:
5.000 + 10.000 + 15.000 = 30.000 lei
c) Având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investițiile anuale realizate, impozitul pe
profit aferent profitului reinvestit este:
30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei
1. Înregistrarea contabilă a impozitului pe profit datorat în trimestrele I-III s-a realizat astfel:
Nr. Data Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. înreg. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
41 Notă contabilă Înregistrare impozit 691 4411 7.000 7.000
pe profit
Societatea ANGEST a depus declarațiile privind obligațiile de plată a bugetul de stat trimestrial.
2. Plata impozitului pe profit datorat până la trimestrul IV s-a înregistrat astfel:
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
42 Extras de Plata impozitului pe 4411 5121 7.000 7.000
cont profit
Impozitul pe profit de înregistrat în trimestrul IV se calculează astfel:
Impozit pe profit datorat în trimestrul IV= Impozit pe profit anual – Impozit pe profit declarat
pentru trimestrele I-III – Impozit pe profit scutit
Impozit pe profit datorat în trimestrul IV = 13.517,3 – 7.000 – 4.800 = 1.717,3 lei
Codul fiscal permite deducerea valorii minime dintre valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la
cifra de afaceri și valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat, datorită realizării de
cheltuieli cu sponsorizări.
Valoarea de scăzut din impozitul pe profit datorat este calculată astfel:
Deducere = valoarea minimă dintre 0,5% x 4.794.346 lei și 20% x 1.717,3 = valoarea minimă
dintre 23.971,7 lei și 343,5 lei = 343,5 lei
Impozit pe profit de înregistrat în trimestrul IV = 1.717,3 – 343,5 = 1.373,8 lei

39
3. Înregistrarea impozitului pe profit datorat la 31 decembrie 2017 se realizează prin următorul
articol contabil:
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
43 31.12.2017 Notă Înregistrare impozit pe 691 4411 1.373,8 1.373,8
contabilă profit
Plata impozitului pe profit la bugetul de stat aferentă trimestrului IV se va face până la 25 martie
2018.
4. Închiderea contului de cheltuieli privind impozitul pe profit la 31 decembrie 2017 se realizează
prin următorul articol contabil:
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
5 31.12.2017 Notă Închidere cont 691 121 691 8.373,8 8.373,8
contabilă
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 7.000 + 1.373,8 = 8.373,8 lei

3.4. Reprezentarea profitului şi a impozitului pe profit în raportările anuale

Reprezentarea profitului în raportările anuale se realizează prin intermediul bilanțului și a


contului de profit și pierdere.
Datorită dimensiunii mici a entității ANGEST, situațiile financiare anuale întocmite de către
aceasta sunt următoarele: bilanț prescurtat, cont de profit și pierdere prescurtat, precum și note
explicative la situațiile financiare anuale. Societatea ANGEST este încadrată drept entitate mică
deoarece la data bilanțului valoarea activelor totale nu depășea 17.500.000 lei (activul total al entității
a fost de 1.560.856 lei în anul 2017), valoarea cifrei de afaceri nete nu se afla peste limita de
35.000.000 lei (cifra de afaceri netă aferentă anului 2017 a fost de 4.794.346 lei), iar numărul mediu
de salariați în cursul exercițiului financiar a fost de 4, valoare aflată sub limita impusă de 50 de
angajați.
În cadrul bilanțului profitul are alocate două secțiuni, respectiv Profitul sau pierderea reportat(ă),
identificată la rândul V, și Profitul sau pierderea exercițiului financiar, identificată la rândul VI.
Profitul sau pierderea reportat(ă) reflectă rezultatele exercițiilor financiare precedente, materializate
în profit, a cărei repartizare nu a avut loc, sau în pierdere, caz în care acoperirea acesteia s-a amânat.
Profitul sau pierderea reportat(ă) are alocate două rânduri în bilanț, respectiv Sold C și Sold D. Acest
rezultat al exercițiului se regăsește în soldul final al contului 117 Rezultat reportat. Profitul sau
pierderea exercițiului financiar reflectă rezultatul exercițiului financiar prezent, calculat prind
deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale, cumulat de la începutul exercițiului financiar.
Acest rezultat al exercițiului se regăsește în soldul final al contului 121 Profit sau pierdere. Profitul
sau pierderea exercițiului financiar are alocate două rânduri în bilanț, respectiv Sold C și Sold D.
În cadrul contului de profit și pierdere profitul are alocate doua secțiuni, respectiv Profitul sau
pierderea brut(ă) și Profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului financiar.

40
Profitul sau pierderea brut(ă) este calculat prin deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale.
Acesta are alocate două rânduri în contul de profit și pierdere, respectiv Sold creditor, aferent
profitului și Sold debitor, aferent pierderii.
Profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului financiar reflectă rezultatul aflat la dispoziția
întreprinderii după închiderea exercițiului. Acest rezultat este calculat prin deducerea impozitului pe
profit din valoarea rezultatului brut. Sunt alocate două rânduri în contul de profit și pierdere, respectiv
Sold C (în cazul obținerii de profit) și Sold D (în situația obținerii pierdere).
De asemenea, identificăm în componența contului de profit și pierdere rândul 19, intitulat
Impozitul pe profit. Acesta reprezintă soldul contului 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit și se
calculează prin aplicarea cotei legale de profit asupra bazei impozabile (rezultatului fiscal), rezultând
sarcina fiscală anuală față de buget.
Reprezentarea impozitului pe profit în raportările anuale se realizează prin intermediul
declarațiilor 100 și 101, precum și prin intermediul registrului de evidență fiscală.
Pentru a determina profitul impozabil și impozitul pe profit aferent, entitatea ANGEST realizează
Registrul de evidență fiscală în formă electronică. Completarea acestuia este efectuată în ordine
cronologică, cuprinzând toate informațiile care stau la baza determinării profitului impozabil și a
impozitului pe profit cuprins în declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat
Entitatea ANGEST declară impozitul pe profit aferent primelor trei trimestre ale anului de
raportare prin intermediul Declarației privind obligațiile de plată la bugetul de stat (cod 100), până la
25 a lunii următoare trimestrului de raportare, respectiv prin Declarația anuală privind impozitul pe
profit (cod 101), până la data de 25 martie a anului următor, pentru suma definitivă a impozitului pe
profit aferent anului de raportare. Prin formularul 101 se stabilește și se regularizează impozitul pe
profit anual cu sumele declarate în cursul anului.

41
Concluzii

Impozitul pe profit este o resursă importantă a statului pentru acoperirea cheltuielilor de ordin
general, fiind un impozit direct, cu caracter permanent, obligatoriu, ce face parte din categoria
veniturilor curente, respectiv fiscale, ale administrației centrale. Acesta se calculează prin aplicarea
cotei procentuale stabilite de reglementările fiscale asupra bazei impozabile. Impozitul pe profit este
un indicator de remunerare al factorului stat.
Profitul întreprinderii este o formă de venit realizat de către aceasta, prin intermediul desfășurării
activității economice, ca urmare a investirii de capital. Pentru a putea fi calificat drept profit venitul
realizat, este necesar ca scopul desfășurării activității să se materializeze în obținerea de beneficii
economice. Această subliniere este necesară, deoarece în practică sunt situații în care entitățile
desfășoară activități economice producătoare de venit, dar rezultatul acestora nu este calificat drept
profit, deoarece nu există intenția obținerii de beneficii economice. În această categorie se încadrează
persoanele jurdice fără scop lucrativ, al căror obiectiv este realizarea de venituri pentru susținerea
altor activități.
Impozitarea activității întreprinderilor prin intermediul impozitului pe profit se efectuează în
principal prin două sisteme, și anume: prin sistemul de bază, ce presupune aplicarea cotei unice de
impozit pe profit asupra profitului impozabil, calculat conform Codului Fiscal și prin sistemul
condiționat alternativ, ce presupune realizarea calculului dublu al impozitului pe profit, inițial prin
aplicarea cotei unice asupra profitului impozabl și ulterior prin aplicarea cotei de referință asupra
anumitor tipuri de venituri, din acest calcul alegându-se cea mai mare valoare. În această categorie se
încadrează anumite întrerinderi, precum cazionourile, barurile de noapte, cluburile și discotecile de
noapte.
Prin politica fiscală promovată de către stat se influențează încurajarea sau descurajarea entităților
economice cu privire la desfășurarea activităților dintr-un anumit domeniu. Încurajarea
întreprinderilor pentru dezvoltarea anumitor activități se realizează prin intermediul scutirilor de
impozit sau diminuării valorii acestuia prin intermediul deducerilor fiscale, a recuperării pierderilor
fiscale reportate, a deductibilității cheltuielilor sau prin intermediul neimpozitării anumitor venituri.
Aceste facilități oferite de către stat au drept scop reducerea presiunii fiscale. Acest indicator poate fi
calculat, la nivelul întreprinderilor, prin raportarea sumelor plătite statului cu titlu de taxe și impozite
la fluxurile de intrări de trezorerie. Autoritățile oferă aceste facilități de reducere a presiunii fiscale,
deoarece randamentul taxelor și impozitelor se poate diminua ca urmare a majorării presiunii fiscale,
prin manifestarea unor fenomene de rezistență la impozite. Aceste fenomene de rezistență se pot
concretiza în sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale ale contribuabilului prin fraudă sau
evaziune fiscală, abstinență fiscală, precum și prin rezistențe în plan politic.
Descurajarea întreprinderilor pentru a dezvolta anumite activități se identifică prin intermediul
situației particulare a calculării impozitului pe profit după un alt criteriu. În pofida faptului că regimul
fiscal din țara noastră stabilește drept cotă unică de impozitare a profitului cota de 16%, apar situații
în care impozitul pe profit datorat nu se poate situa sub o limită de referință stabilită corespunzător
42
unui alt criteriu, față de profitul fiscal, cu toate că impozitul se calculează inițial prin aplicarea cotei
de 16%. În acest caz se regăsește impozitul pe profit aferent activităților de natura barurilor,
cazinourilor, cluburilor și discotecilor de noapte, ce se calculează inițial prin aplicarea cotei de 16%
asupra profitului impozabil, dar care nu se poate afla sub limita de 5% din veniturile realizate din
aceste activități. Aplicarea regimului de impozitare special al barurilor, cazinourilor, cluburilor și
discotecilor de noapte are drept obiective mobilizarea unor resurse mai mari la fondurile bugetare, dar
și limitarea desfășurării acestor tipuri de activități.
În practica contabilă a societăților din România veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile
și deducerile fiscale sunt stabilite prin legislație, suferind modificări de la un exercițiu financiar la
altul în baza prevederilor din Codul fiscal și a normelor de închidere a exercițiului, realizate de
Ministerul Finanțelor Publice. Concluzionând, sistemul fiscal al României traversează o perioadă
dificilă, datorată schimbărilor fiscale numeroase. Măsurile repetate de reformă fiscală pun în evidență
existența unei economii în tranziție. Volatilitatea politică prezentă ar putea afecta echilibrul economiei
noastre, prin frecventele încercări de implementare a schimbărilor fiscale ce pot risca slăbirea
mediului de afaceri, îndepărtarea investitorilor de capital privat, precum și afectarea negativă a
perspectivelor economice ale țării noastre.
Potrivit datelor prezentate în studiul de caz, am putut observa că există fluctuații importante, pe cei
trei ani analizați, între nivelele ratelor supuse analizei. În perioada 2015-2016 situația financiară a
firmei ANGEST a înregistrat o descreștere semnificativă, reducându-se atât profitabilitatea,
rentabilitatea, performanța activității de exploatare, cât și capacitatea managerului de a asigura o
gestiune eficientă a activității curente. Cu toate acestea, în anul 2017 s-a înregistrat o îmbunătățire
semnificativă a situației financiare a companiei, caracterizată prin creșterea profitabilității și a
performanței activității de comerț en-gros, a rentabilității firmei și a capacității de gestionare eficientă
a activității curente de către managerul firmei. Pe toată perioada analizată activitatea de comerț cu
ridicata a mărfurilor s-a caracterizat prin profitabilitate, în pofida oscilațiilor prezente, prin urmare
putem spune că entitatea ANGEST este profitabilă.

Bibliografie

1. Georgescu, F., Văcărel, I., Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007
43
2. Grigorescu, Ș. I., Ristea, M., Contabilitatea afacerilor
3. Istrate, C., Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!, Editura Universul Juridic, București,
2009
4. Istrate, C., Contabilitate și raportări financiare individuale și consolidate, Editura Polirom,
2016
5. Istrate, C., Contabilitatea operațiunilor fiscale ale întreprinderii, Suport de curs, CIG Anul 3
ZI, Iași, 2018
6. Mironiuc, M., Analiza economico-financiară, Sinteză de curs, CIG - Anul III ZI, Iași, 2017
7. Olaru, G. D., Paraschivescu, M. D., Păvăloaia, W., Radu, F., Contabilitate financiară, Editura
Tehnopress, Iași, 2007
8. Păcurari, D., Contabilitate și gestiune fiscală, Editura Alma Mater, Bacău, 2012
9. Stroe, R., Armeanu, D., Finanțe, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura ASE, București,
2004
10. Toma, C., Contabilitatea financiară, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Tipo Moldova,
Iași, 2016
11. ***, Suport de curs Fiscalitate, Editura CECCAR, Brașov, 2017
12. ***, Legea nr. 31/16.11.1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1066/17.11.2004, cu modificările și completările ulterioare
13. ***, Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.454/18.06.2008, actualizată prin OUG nr.79 din 10.12.2014, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 902 din 11.12.2014
14. ***, Legea nr. 227/08.09.2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 688/10.09.2015, modificată și completată prin Legea nr. 145 din 20.06.2018 privind
Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 22.06.2018
15. ***, Ordinul nr. 870/21.06.2005 al ministrului finanţelor publice privind Registrul de evidență
fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549/28.06.2005, modificat și
completat prin Ordinul nr. 1857/06.11.2006 al ministrului finanţelor publice pentru modificarea
Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 870/2005 privind Registrul de evidenţă fiscală
16. ***, Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30
decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare
17. ***, Dicționarul explicativ al limbii române, disponibil online la adresa
https://dexonline.ro/definitie/impozit, accesat la data 18.04.2018
18. ***, Dicționarul explicativ al limbii române, disponibil online la adresa
https://dexonline.ro/definitie/tax%C4%83, accesat la data 18.04.2018
19. ***, Site-ul Camerei deputaților, disponibil online la adresa http://www.cdep.ro
20. ***, Site-ul Ministerului Finanțelor Publice, disponibil online la adresa
http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 10.03.2018
44
21. ***, Site-ul Ministerului Finanțelor Publice, disponibil online la adresa
http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 10.03.2018
22. ***, Termene.ro, disponibil online la adresa https://termene.ro/firma/4188870-ANGEST-SRL,
accesat la data de 12.03.2018

5. Înregistrarea contabilă a impozitului pe profit datorat în trimestrele I-III s-a realizat astfel:
Nr. Data Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. înreg. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
41 Notă contabilă Înregistrare impozit 691 4411 7.000 7.000
pe profit
Societatea ANGEST a depus declarațiile privind obligațiile de plată a bugetul de stat trimestrial.
6. Plata impozitului pe profit datorat până la trimestrul IV s-a înregistrat astfel:
Nr. Data înreg. Documentul Explicații Simbol conturi Sume
crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
42 Extras de Plata impozitului pe 4411 5121 7.000 7.000
cont profit

45