Referat înființare pepinieră forestieră

Tema:
Pentru satisfacerea nevoilor de puieți pe specii si sortimente, în vederea executării lucrărilor
anuale de împădurire din cuprinsul Ocolului Silvic .....,
se va înființa o pepinieră forestieră mixta (i.e. rășinoase si foioase).

Cuprins:
1. Alegerea locului și terenului pentru amplasarea pepinierei ................................................... 2
2. Stabilirea necesarului anual de puieți, pe specii și sortimente pentru împăduriri curente
prin plantații ............................................................................................................................... 2
3. Dimensionarea suprafeței pepinierei...................................................................................... 3
4. Organizarea terenului din pepinieră ....................................................................................... 7
5. Stabilirea asolamentului și aplicarea acestuia în pepinieră .................................................. 10
6. Elaborarea planului de situație al pepinierei ........................................................................ 15
1. Alegerea locului și terenului pentru amplasarea pepinierei

La stabilirea amplasamentului se va tine seama de particularitățile climatului regional

determinate de relief, în funcție de care se va opta pentru formele de relief sau fracțiuni ale
acestora ce se caracterizează printr-un climat local mai blând.

Terenul destinat pepinierei trebuie să fie plan, așezat și ușor înclinat (1-3grade) pentru a fi
asigurat drenajul natural rapid al apelor în exces și mecanizarea complexă a proceselor
tehnologice de producere a puieților.

Pe de altă parte, solul din cuprinsul terenului ales pentru pepinieră, prin componente, însușiri
și procese pedogenetice, este indicat să fie de fertilitate cel puțin mijlocie în raport de
cerințele ecologice ale speciilor pentru care urmează să se producă material de plantat. In
principiu, sub acest aspect, se preferă terenuri cu un sol de textură mijlocie, profund, reavăn
și bogat în substanțe minerale nutritive ușor accesibile culturilor de puieți.

In plus, terenul pentru pepinieră trebuie să fie ușor accesibil prin rețeaua existentă de
drumuri, să fie plasat în apropierea unor localități și să dispună în imediata vecinătate de o
sursă permanentă de apă.

Pentru fiecare pepinieră, aflată fie în faza de proiectare fie în exploatare, se completează un
document tipizat (Fișa pepinierei) în care se înscriu elemente referitoare la situația
administrativă, la localizarea fito-geografică, unele caracteristici ale reliefului și solului,
respectiv, ale regimului principalilor factori microclimatici.

2. Stabilirea necesarului anual de puieți, pe specii și sortimente pentru împăduriri

curente prin plantații

Conform planurilor decenale de regenerare din teritoriul deservit de pepiniera mixtă

(O.S._______), urmează să fie împădurite anual ____ de hectare cu puieți aparținând
următoarelor specii:
 Molid (Mo): ___% (puieți de talie semimijlocie)
 Brad (Br): ___% (puieți de talie semimijlocie)
 Larice (La): ___% (puieți de talie semimijlocie)
 Gorun (Go): ___% (puieți de talie mică)
 Stejar pedunculat (St): ___% (puieți de talie mică)
 Paltin de munte (Pam): ___% (puieți de talie mică)
 Cireș (Ci): ___% (puieți de talie mică)
 Plop euramerican (Plx): ___% (puieți de talie mare)

Desimea puieților la hectar este de:

 5000 puieți/ha: Mo, Br, Go, St, Pam și Ci
 2500 puieți/ha: La
 625 puieți/ha: Plx
Tabelul 1. Calculul necesarului de puieți pe specii

Suprafața Suprafața de Număr necesar

Procent Desime
Specie totala de împădurit pe de puieți
(%) (puieți/ha)
împădurit (ha) specii (ha) (mii puieți)
Mo 30.0 43.5 5000 217.5
Br 5000
La 2500
Go 5000
145.0
St 5000
Pam 5000
Ci 5000
Plx 625
Total 100.0 - 145.0 -

Suprafața de împădurit pentru fiecare specie se calculează ca produs intre suprafața totală de
împădurit și procentul aferent speciei. Numărul necesar de puieți pentru fiecare specie se
calculează ca produs intre suprafața de împădurit a speciei si desimea culturilor (pentru
specia respectivă). In final, se cumulează numărul necesar de puieți pentru toate speciile.
Condiții:
 Suma procentelor de participare a speciilor trebuie sa fie 100%;
 Suma suprafețelor de împădurit pe specii trebuie sa fie egală cu suprafața totală de
împădurit;

3. Dimensionarea suprafeței pepinierei

Suprafața pepinierei este formată din:

 Suprafața în cultură (ocupată de culturi)
 Suprafața auxiliară (reprezentată prin rețeaua internă de drumuri și de căi de acces la
unitățile de cultură, suprafața destinată diferitelor construcții, suprafețe cu alte
destinații etc.).

3.1. Suprafața în cultură

Primul pas este reprezentat de identificarea tehnologiilor de producere a puieților:

 puieți de rășinoase de talie semimijlocie: Solar – repicaj (pentru Mo, Br, La)
 puieți de talie mica: Semănaturi in câmp (pentru Go, St, Pam, Ci)
 puieți de talie mare: Butășiri (pentru Plx)

Fiecărei tehnologii de producere a puieților îi corespunde una sau mai multe secții de
cultură:
 solar (tehnologia solar-repicaj)
 repicaj (tehnologia solar-repicaj)
 semănaturi în câmp (tehnologia semănaturi în câmp)
 butășiri (tehnologia butășiri)

Suprafața totală rezultă prin însumarea suprafețelor secțiilor de cultură.

Dimensionarea exactă a secțiilor de cultură este posibilă numai dacă se cunosc principalii
parametrii culturali pe specii și tehnologii de lucru și anume: numărul (necesarul) de puieți pe
specii și sortimente de produs anual, vârsta de recoltare a puieților, indicele de producție și
sistemul de asolament adoptat în cazul pepinierelor permanente.

Numărul de puieți (N) necesari anual pe specii și sortimente, se stabilește plecând de la

prevederile planului de regenerare (tabelul 1). Pe lângă acest necesar de puieți pentru
împăduriri curente, în multe pepiniere permanente se produc suplimentar puieți folosiți
adeseori în afara fondului forestier, cum ar fi, spre exemplu, pentru plantații în aliniamente,
perdele de protecție, spatii verzi, împădurirea terenurilor alunecătoare și puternic erodate din
fondul agricol etc.

Vârsta puieților (v) reprezintă intervalul de timp exprimat în ani, în care puieții cresc și se
dezvoltă în pepinieră până când devin apți de plantat. Acest parametru se asimilează cu ciclul
de producție stabilit pe puieți, care poate fi diferit de la o specie la alta în cadrul aceleiași
tehnologii de lucru.

Indicele de producție (n) exprimă numărul minim de puieți apți de plantat, care trebuie
obținut în pepinieră pe unitatea de suprafață (m2, ha etc.), la atingerea vârstei planificate
pentru recoltare (v). Pentru condițiile din tara noastră, s-au stabilit experimental indicii de
producție separat pe specii și principalele tehnologii de producere a puieților.

Indici de producție pentru puieți apți de plantat, obținuți prin diferite tehnologii
 Indici de producţie pentru puieţi apţi de plantat, obţinuţi prin diferite tehnologii (exemple)

Tabelul 2
Nr. Specia Vârsta culturilor Schema de cultură Diametrul Indici de
crt. (ani) (cm) minim la colet producţie
(mm) (mii buc./ha)
A. Puieţi de răşinoase produşi prin tehnologia semănături în câmp
1. Brad 4-5 5 1000
2. Molid 3-4 rânduri echidistante 5 1600
3. Duglas verde 2-3 la 20 cm 6 1000
4. Pini (negru,silvestru) 2 - 3 5 1200
B. Puieţi de răşinoase produşi prin tehnologia solar-repicaj
1. Brad (1-2) + (3-4) 20 x 6 5 750
2. Molid (1-2) + (2-3) 20 x 6 5 750
3. Duglas 1 + (1-2) 20 x 7 6 600
4. Larice 1 + (1-2) 20 x 7 6 640
5. Pini (negru, silvestru, 1 + (1-2) 20 x 5 5 900
ponderosa)
C. Puieţi de foioase produşi prin tehnologia semănături în câmp
1. Anin negru 1-2 60 -15 - 60 5 250
2. Cireş 1-2 60 -15 - 60 6 300
3. Paltin de munte 1-2 60 -15 - 60 7 300
4. Gorun 1-2 60 -15 - 60 6 350
5. Stejar, stejar 1 - 2 60 -15 - 60 6 400
brumăriu
6. Stejar roşu 1-2 60 -15 - 60 7 400
7. Nuc negru 1-2 60 -15 - 60 8 200
8. Salcâm 1-2 60 -15 - 60 6 200
D. Puieţi de foioase produşi prin tehnologia butăşiri în câmp
1. Plopi e.a. 1-2 100 - 30 18 28
2. Salcie albă 1-2 100 - 25 15 34
F. Puieţi de foioase de talie mijlocie obţinuţi prin tehnologia semănături-repicaj în câmp
1. Cvercinee (1-2) + (3-5) 60 - 60 15 200

Notă: la vârsta culturilor pentru tehnologile ce implică repicaj (B şi F), cifrele sau grupele de cifre separate
prin semnul "+" reprezintă perioada de timp (în ani) cât puieţii se cultivă pe una sau alta din unităţile de
cultură din pepinieră

În cazul pepinierelor permanente, cu durată nedeterminată de exploatare, pentru evitarea

degradării solului și epuizării lui în elemente minerale nutritive, culturile de puieți alternează
pe una și aceeași suprafață cu lucrări speciale vizând ameliorarea însușirilor fizico-chimice
ale solului. Această alternanță constituie unul din principiile de bază ale exploatării durabile,
la parametrii superiori, a terenurilor cultivate prin aplicarea asolamentului.

Asolamentul precizează printre altele, numărul de ani, în care, pe aceeași suprafață, culturile
forestiere alternează cu lucrări speciale de ameliorare și care reprezintă așa numitul ciclu de
producție-ameliorare.

Ciclul de producție (c) este dat de numărul anilor în care suprafața de cultură este efectiv
ocupată cu puieți, durata acestuia fiind egală cu vârsta puieților sau un multiplu de vârstă
(ciclu de producție pe puieți egal cu cel mai mic multiplu comun al vârstei puieților produși
prin aceeași tehnologie).

Ciclul de ameliorare (a) este perioada de timp (ani) în care unitatea de cultură, după
recoltarea puieților, este supusă lucrărilor speciale pentru refacerea fertilității solului. In
practica culturilor de pepinieră din țara noastră această perioadă este de un an.
Pentru fiecare secție de cultura se calculează suprafața astfel:

a) Pentru spatiile adăpostite (solarii)

Caracteristica acestei secții de cultură este că procesul de producere a puieților nu este
întrerupt. Suprafața (𝑆𝑎 ), în m2, se calculează:
𝑁×𝑣
𝑆𝑎 = 𝑛 𝑎 (ecuația 1)
𝑎
𝑁 – numărul necesar de puieți (a fi produși în fiecare an);
𝑣𝑎 – vârsta puieților in solarii (perioada cat puieții stau in solar);
𝑛𝑎 – indicele de producție pentru solarii (bucăți / m2)

b) Pentru spatiile deschise (repicaj, semănaturi in câmp si butășiri)

Pentru spatiile deschise, suprafața (𝑆𝑑 ), în ha, se calculează:
𝑁×𝑣 𝑎 𝑁×𝑣
𝑆𝑑 = 𝑛 𝑑 + ( 𝑐 × 𝑛 𝑑 )
𝑑 𝑑

𝑁×𝑣𝑑 𝑎
𝑆𝑑 = (1 + 𝑐 ) (ecuația 2)
𝑛𝑑

𝑁 – numărul necesar de puieți (a fi produși în fiecare an);

𝑣𝑑 – vârsta puieților (perioada cât puieții sunt ținuți în secția de cultură);
𝑛𝑑 – indicele de producție pentru spatii deschise (bucăți / ha);
𝑎 – ciclul de ameliorare (ani);
𝑐 – ciclul de producție (ani).

Așadar, suprafața totală a spațiilor în cultură (în ha) se poate calcula utilizând formula:
1 𝑁×𝑣𝑎 𝑁×𝑣𝑑 𝑎
𝑆𝑛 = 10000 × + (1 + 𝑐 ), sau
𝑛𝑎 𝑛𝑑

𝑎𝑣 𝑣 𝑎
𝑆 = 𝑁 [10000×𝑛 + 𝑛𝑑 (1 + 𝑐 )] (ecuația 3)
𝑎 𝑑

Calculul suprafeței secțiilor de cultură

a. Calculul suprafețelor adăpostite (secția de cultură: solarii)

Tabelul 2. Calculul suprafețelor adăpostite (solarii) utilizând ecuația 1.

Specia N (bucăți) 𝑛𝑎 (buc/mp) 𝑣𝑎 (ani) Suprafața (m2)

Mo 1400
Br 1000
La 900
Total - -

Suprafața ocupată de puieți (ha):

Suprafața totală adăpostită (ha):

Deoarece suprafețele în solarii sunt relativ mici, acestea sunt exprimate in m2, însă pentru a
putea fi adunate cu cele din spatiile neadăpostite, se transformă in ha, prin împărțirea
suprafațatei solariilor la 10000. Suprafața totală ocupată de puieți se majorează cu 40%
(suprafața ocupată de potecile din interiorul solariilor), pentru a rezulta suprafața totală
adăpostită.

b. Calculul suprafețelor deschise

Tabelul 3. Calculul suprafețelor deschise (repicaj, semănaturi în câmp si butășiri) utilizând

ecuația 2.

Secția de N 𝑛𝑛 𝑣𝑛 𝑎 𝑐 Suprafața
Specia
cultură (bucăți) (buc/ha) (ani) (ani) (ani) (ha)
Repicaj Mo
Br
La
Semănături Go
în câmp St
Pam
Ci
Butășiri Plx

Suprafața totală (ha) pe secții de cultură:

 Solarii:
 Repicaj:
 Semănături în câmp:
 Butășiri:

Suprafața totală în cultură (ha):

3.2. Suprafața auxiliară

Se stabilește ulterior, pe baza planului de situație al pepinierei ce se va elabora la scara de

1:1000 – 1:2000, în funcție de opțiunile adoptate privind organizarea terenului din pepinieră.

4. Organizarea terenului din pepinieră

Forma pepinierei este condiționată în mare măsură de configurația terenului ales. În

principiu, pepinierele trebuie să se înscrie în forme geometrice regulate, care să permită
împărțirea și folosirea rațională a întregii suprafețe și să înlesnească mecanizarea maximă a
proceselor tehnologice de producție. Plecând de la principiul cuprinderii suprafeței într-un
perimetru cât mai mic, ideal ar fi ca pepiniera să aibă formă de pătrat sau dreptunghi cu
raportul lățime-lungime cât mai aproape de unitate.
Terenul pepinierei cuprinde în cea mai mare parte câmpul de cultură, în care
materialul de plantat, pentru cele mai multe specii, se obține în condiții naturale de mediu.
Chiar și în cazul când se recurge la spatii adăpostite într-o primă fază de creștere,
desăvârșirea formării puieților se realizează, în urma repicării lor, tot în câmpul de cultură.
Prin urmare, câmpul de cultură rămâne, indiferent de tehnologie, partea principală din
suprafața unei pepiniere, de pe care se obțin puieții apți de plantat pentru toate speciile
forestiere cultivate.
 După stabilirea prin calculul de dimensionare a suprafeței efectiv cultivabilă, terenul
din pepiniere este judicios organizat pe tehnologii de lucru și împărțit pe unități de cultură. În
pepinierele permanente, în care se produc puieți prin mai multe tehnologii, fiecare cu un
anumit specific de reproducere a speciilor, pe terenul pepinierei se delimitează așa numitele
secții de cultură, pentru fiecare tehnologie în parte, cu suprafața rezultată din calculul de
dimensionare. Ca urmare, într-o pepinieră permanentă cu profil complex, se constituie după
caz secții de:
 semănături în câmp,
 butășiri în câmp,
 repicaj etc
La rândul lor, secțiile de culturi se împart în sole sau câmpuri de asolament. Pentru a
produce an de an numărul de puieți și sortimente, indiferent de tehnologie, numărul solelor
trebuie să fie egal cu numărul anilor din ciclul de producție-ameliorare (a+c) din formula de
calcul a suprafeței.
Sola este unitatea de cultură pe care se produc puieții tuturor speciilor pentru care s-a
adoptat aceeași tehnologie de lucru. La instalare, culturile de puieți se grupează pe specii și,
eventual, proveniențe, alcătuind așa numitele loturi de cultură, prin care se asigură
continuitatea și se conservă identitatea loturilor de material biologic de multiplicare (semințe,
butași, altoaie etc.) de care se va tine seama la distribuirea materialului de plantat necesar
împăduririi diverselor suprafețe din cuprinsul teritoriului deservit de pepinieră.
În cazul pepinierelor mari, sola se împarte, la rândul ei, în subunități denumite:
 tarlale, iar acestea, dacă este cazul, în
 tăblii

Loturile de cultura

Specii Provenienta

Sectii
Sole
de Tarlale Tablii
(a+c)
cultura

1 2...

e.g. Repicaj 1

2... 2...

n m

În pepinierele mici și unele pepiniere mijlocii unitatea de cultură rămâne sola, care
îndeplinește rolul de tarla. În pepinierele volante instalate sub adăpost, unde se cultivă puieți
de specii mai delicate (brad, fag etc.) solele se împart în tăblii pe suprafața cărora se
amenajează straturi, stratul fiind unitatea elementară de suprafață pe care se desfășoară
procesul de producere a materialului de plantat.
Pentru unitățile de cultură (solă, tarla, tăblie) se adoptă forma dreptunghiulară, ideal
având raportul de 1:2 între lățime și lungime. În vederea atingerii unui randament ridicat de
utilizare a timpului în executarea mecanizată a diverselor operații ale procesului tehnologic,
lungimea tarlalei se recomandă să fie de cel puțin 200-250 m, iar lățimea pe jumătate din
lungime (100-125 m). Având în vedere dimensiunile menționate, se înțelege de ce în unele
pepiniere sola nu se mai împarte în subunități, aceasta îndeplinind rolul de tarla.
Tăbliile, ca subunități de cultură, au lungimea egală cu lățimea solei sau tarlalei,
lățimea fiind, de asemenea, jumătate din lungime. Ca regulă, tăbliile se delimitează numai
atunci când se recurge la tehnologia de producere a puieților la strat.
Straturile, ca unități de cultură elementare, au lățimea de 1,10-1,20 m și lungimea de
15-20 m, egală cu lățimea tăbliilor. Ele sunt separate prin poteci late de 30-40 cm, fiind
incluse în suprafața cultivabilă.

Tabelul 4. Suprafața totala a pepinierei pe secții de cultura si sole

Tehnologia de Secția de Suprafața Ciclul de Ciclul de Număr Suprafața Dimensiuni

producere a cultura totala producție ameliorare sole solei sola
puieților (m2) (m2) L l
(m) (m)
Solar
Solar-repicaj
Repicaj
Semănaturi Semănaturi
in câmp in câmp
Butășiri Butășiri
Suprafața totala de cultura
(m2)

Numarul de sole este egal cu numarul de ani din ciclul de productie plus numarul de ani din
ciclul de ameliorare (a+c).

𝑆𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑜𝑙𝑒𝑖
𝑙=√ (1)
2

L=2 X l

Secțiile, solele și unitățile de cultură din pepinieră se separă între ele prin rețeaua de drumuri
principale, secundare și perimetrale sau de hotar.

Tabelul 5. Calculul dimensiunii tarlalelor

Sectia de Suprafata solei Numar specii Suprafata Dimensiuni

cultura tarlalei tarla
Repicaj
Semanaturi in
camp
Suprafata unei tarlale (St):

𝑆𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑜𝑙𝑒𝑖−[(𝑛−1)𝑥𝐿𝑡𝑥2]
St = (2)
𝑛
n- numarul de specii
Lt-lungimea tarlalei (=latimea solei)
2, este latimea drumului (in m)

Lungimea tarlalei este egala cu latimea solei.

Latimea tarlalei (lt) este egala cu suprafata tarlalei (St) impartita la lungimea tarlalei.

Drumurile principale, cu o lățime de 4-6 m, trebuie să facă posibilă trecerea

concomitentă a două vehicule încărcate. Ele separă, de regulă, sectoarele mari ale pepinierei
(secțiile sau solele), asigurând întoarcerile agregatelor de lucru la capătul tarlalelor (lățime).

Drumurile secundare, cu o lățime de 2-4 m, despart pe lungime, între ele, tarlalele,

iar cele de hotar, late de 2-5 m, situate in zona perimetrală a pepinierei, fac legătura cu
întreaga rețea internă de drumuri.

Rețeaua de drumuri din pepinieră se amenajează și se întreține pentru a fi practicabilă

în orice sezon al anului. În pepinierele mari, drumurile, îndeosebi cele principale, se
pietruiesc și uneori se pavează sau asfaltează.

Pentru protecția culturilor împotriva dăunătorilor animali, pepinierele se

împrejmuiesc. O împrejmuire eficientă și preferată pentru pepinierele permanente este cea
din plasă de sârmă cu ochiuri de 5x5 cm, întinsă pe stâlpi de lemn, metal sau beton, situați la
distanțe de 2,5 m. Asemenea împrejmuiri au avantajul că apără pepiniera de animale mari și
mici, fără să umbrească culturile sau să împiedice circulația aerului.

În cuprinsul pepinierelor se rezervă suprafețe necesare amplasării unor instalații și

construcții gospodărești. Numărul și destinația acestora depinde de mărimea și importanta
pepinierei. Într-o pepinieră mare centrală sunt deseori necesare clădiri pentru administrație,
amenajare și dotare de laboratoare și locuit. Capacitatea acestora se stabilește în funcție de
numărul personalului tehnic și al muncitorilor permanenți. Sunt necesare, de asemenea,
suprafețe pentru amplasarea unor remize de mașini, utilaje și vehicule, ateliere de reparat,
depozite de semințe și puieți, solarii, răsadnițe și sere, magazii sau adăposturi pentru sortarea
și ambalarea puieților, compostiere, bazin de apă și instalații de irigat etc.

5. Stabilirea asolamentului și aplicarea acestuia în pepinieră

Asolamentul redă repartiția culturilor în spațiu, în tot cuprinsul terenului de cultură și

succesiunea lor în timp, într-un ciclu de producție-ameliorare. Asolamentul presupune, pe de
o parte, rotația speciilor cultivate pe una și aceeași suprafață (solă) și, pe de altă parte,
alternarea periodică a lucrărilor de cultură a puieților cu cele speciale de ameliorare a solului.
 Asolamentul este, totodată, cea mai eficace și eficientă măsură de luptă împotriva
buruienilor, unul din dăunătorii cei mai periculoși ai culturilor din pepinieră, împotriva unor
boli și ai altor dăunători biotici și abiotici

În concluzie, noțiunii de asolament i se acordă în prezent un conținut mult mai larg,

atribuindu-se numeroase roluri. Astăzi, asolamentul nu redă numai rotația și succesiunea
culturilor în timp și spațiu, ci este considerat ca una din cele mai importante măsuri
agrotehnice de menținere și sporire a fertilității solului, de combatere a bolilor, dăunătorilor și
buruienilor, de lucrare, întreținere și ameliorare a solului prin aplicarea de îngrășăminte,
amendamente, irigații etc. Prin urmare, asolamentul în pepinieră redă succesiunea în timp și
spațiu a culturilor de puieți, însoțită de ansamblul corespunzător al operațiilor de lucrare,
îngrijire și ameliorare a însușirilor fizico-chimice și biologice ale solului, ansamblu care
asigură creșterea fertilității și, implicit, sporirea cantitativă și calitativă a recoltelor de puieți.
În pepinierele forestiere permanente, asolamentul se aplică diferențiat, în funcție de
condițiile climato-edafice, mărimea și importanta pepinierei, natura culturilor etc. De regulă,
pentru fiecare pepinieră sau secție de cultură se adoptă un anumit sistem de asolament, care
redă succesiunea în timp și în spațiu a culturilor și a lucrărilor de ameliorare.

Pentru adoptarea unui sistem unic de asolament la nivel de tehnologie sau secție de
cultură, se pune condiția ca ciclul de producție pe suprafață (c) să fie ca durată egal sau un
multiplu al vârstei de recoltare a puieților (v). Prin urmare, într-un ciclu de producție pe
suprafață se pot obține una, două sau chiar trei recolte de puieți în funcție de vârsta lor de
recoltare, de pe aceeași suprafață de cultură (solă).

Pe aceeași solă se cultivă puieți pentru toate speciile la care s-a adoptat o tehnologie
unică de producere a materialului de plantat (semănături, butășiri etc.). An de an, pe una din
sole se încheie concomitent ciclurile de producție pe puieți (v) și pe suprafață (c). Ca urmare,
se recoltează materialul de plantat în cantitatea planificată (exprimată în număr de puieți apți
de plantat – N) și pentru care s-a dimensionat suprafața necesară, iar sola este trecută în
ameliorare. In practica culturilor în pepinierele silvice din țara noastră se adoptă în general
sisteme de asolament cu ciclu de ameliorare de un an.

În perioada de ameliorare, atenție deosebită se acordă lucrării solului, care este principala
componentă a asolamentului, motiv pentru care sistemul de asolament capătă denumirea după
sistemul de pregătire a solului. Se disting astfel, în cazul culturilor din pepinieră, două tipuri
de asolament: sistemul de asolament cu ogor negru, respectiv, sistemul de asolament cu ogor
ocupat.

Asolamentul cu ogor negru se adoptă în mod cu totul excepțional numai în regiuni

secetoase și atunci când solul este puternic năpădit de pir și alte buruieni de carantină. El
oferă posibilitatea combaterii integrate a buruienilor, pe cale mecanică prin epuizare și pe
cale chimică prin aplicarea erbicidelor.

Cel mai răspândit și des aplicat în pepinierele forestiere este asolamentul cu ogor
cultivat, timp de un an, cu plante leguminoase.

Sistemul de asolament prevăzut cu ogor cultivat timp de un an cu plante leguminoase

se recomandă cu precădere întrucât prezintă multiple avantaje. Culturile de leguminoase,
folosite si ca îngrășăminte verzi, au un efect ameliorativ complex asupra solului. Această
complexă ameliorare de natură biologică este greu de realizat prin alte mijloace. În același
timp, asolamentul cu îngrășământ verde este accesibil, ieftin și oferă posibilitatea aplicării lui
pe scară largă, mai ales în pepinierele din regiunile de deal și munte, acolo unde
îngrășămintele organice sunt mult mai necesare.

Leguminoasele folosite în lucrările de ameliorare trebuie să fie puțin pretențioase fată de sol
și să asigure o cantitate mare de masă verde, bogată în elemente nutritive și mai ales în azot.
Pentru pepinierele forestiere, cele mai indicate specii de leguminoase sunt: lucerna galbenă
(Medicago falcata), sparceta (Onobrychis viciaefolia), lucerna obișnuită (Medicago sativa),
trifoiul roșu (Trifolium pratense), trifoiul mărunt (Medicago lupulina), seradela (Ornithopus
sativus), lupinul peren (Lupinus polyphyllus), măzărichea păroasă (Vicia villosa) etc.

Vara, în condiții mai secetoase și terenuri puternic îmburuienate, înainte de înflorire,

culturile de leguminoase se tăvălugesc și se mărunțesc prin discuire, apoi se îngroapă în sol
prin arătură, iar sola se tratează în continuare ca ogor negru. De cele mai multe ori însă,
prima recoltă se cosește și se împrăștie uniform pe suprafața terenului, spre a contribui la
îngrășarea solului sau se folosește ca materie primă la prepararea compostului. Ceea ce mai
creste ulterior se încorporează în sol odată cu arătura de toamnă.

După stabilirea sistemului de asolament, în funcție de parametrii culturali menționați

mai sus, se întocmește pentru fiecare secție de cultură planul de asolament.

5.1. Planul de asolament pentru secția repicaj

Tabelul 5. Parametrii culturali ai secției repicaj

Specia Vârsta, v a (ani) c (ani) Nr sole Sortiment

(ani) puieți
Mo 2 Puieți de
Br 3 1 6 7 talie
La 1 semimijlocie

Tabelul 6. Planul de asolament cu 7 sole pentru secția repicaj

Sola
Anul
1 2 3 4 5 6 7
Mo-1an
2017 Br-1an T T T T T T
La-1an
Mo-2ani Mo-1an
2018 Br-2ani Br-1an T T T T T
La-1an La-1an
Mo-1an Mo-2ani Mo-1an
2019 Br-3ani Br-2ani Br-1an T T T T
La-1an La-1an La-1an
Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani Mo-1an
2020 Br-1an Br-3ani Br-2ani Br-1an T T T
La-1an La-1an La-1an La-1an
2021 Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani Mo-1an T T
 Br-2ani Br-1an Br-3ani Br-2ani Br-1an
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-2an Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani Mo-1an
2022 Br-3ani Br-2ani Br-1an Br-3ani Br-2ani Br-1an T
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-2an Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani Mo-1an
2023 Iv Br-3ani Br-2ani Br-1an Br-3ani Br-2ani Br-1an
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-1an Mo-2an Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani
2024 Br-1an Iv Br-3ani Br-2ani Br-1an Br-3ani Br-2ani
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-2ani Mo-1an Mo-2an Mo-1an Mo-2ani Mo-1an
2025 Br-2ani Br-1an Iv Br-3ani Br-2ani Br-1an Br-3ani
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2an Mo-1an Mo-2ani
2026 Br-3ani Br-2ani Br-1an Iv Br-3ani Br-2ani Br-1an
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2an Mo-1an
2027 Br-1an Br-3ani Br-2ani Br-1an Iv Br-3ani Br-2ani
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2an
2028 Br-2ani Br-1an Br-3ani Br-2ani Br-1an Iv Br-3ani
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-2an Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani Mo-1an
2029 Br-3ani Br-2ani Br-1an Br-3ani Br-2ani Br-1an Iv
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an
Mo-2an Mo-1an Mo-2ani Mo-1an Mo-2ani Mo-1an
2030 Iv Br-3ani Br-2ani Br-1an Br-3ani Br-2ani Br-1an
La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an La-1an

5.2. Planul de asolament pentru secția semănaturi in câmp

Tabelul 7. Parametrii culturali ai secției semănaturi in câmp

Specia Vârsta (ani) a (ani) c (ani) Nr sole Sortiment

puieți
Go 2
St 2 Puieți de
1 4 5
Pam 1 talie mica
Ci 1

Tabelul 8. Planul de asolament cu 5 sole pentru secția semănaturi in câmp

Anul Sola
 1 2 3 4 5
Go-1an
St-1an
2017 T T T T
Pam-1an
Ci-1an
Go-2ani Go-1an
St-2ani St-1an
2018 T T T
Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an
Go-1an Go-2ani Go-1an
St-1an St-2ani St-1an
2019 T T
Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-2ani Go-1an Go-2ani Go-1an
St-2ani St-1an St-2ani St-1an
2020 T
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-2ani Go-1an Go-2ani Go-1an
St-2ani St-1an St-2ani St-1an
2021 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-1an Go-2ani Go-1an Go-2ani
St-1an St-2ani St-1an St-2ani
2022 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-2ani Go-1an Go-2ani Go-1an
St-2ani St-1an St-2ani St-1an
2023 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-1an Go-2ani Go-1an Go-2ani
St-1an St-2ani St-1an St-2ani
2024 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-2ani Go-1an Go-2ani Go-1an
St-2ani St-1an St-2ani St-1an
2025 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-2ani Go-1an Go-2ani Go-1an
St-2ani St-1an St-2ani St-1an
2026 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-1an Go-2ani Go-1an Go-2ani
St-1an St-2ani St-1an St-2ani
2027 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-2ani Go-1an Go-2ani Go-1an
St-2ani St-1an St-2ani St-1an
2028 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
 Go-1an Go-2ani Go-1an Go-2ani
St-1an St-2ani St-1an St-2ani
2029 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an
Go-2ani Go-1an Go-2ani Go-1an
St-2ani St-1an St-2ani St-1an
2030 Iv
Pam-1an Pam-1an Pam-1an Pam-1an
Ci-1an Ci-1an Ci-1an Ci-1an

5.3. Planul de asolament pentru secția butășiri

Tabelul 9. Parametrii culturali ai secției butășiri

Specia Vârsta (ani) a (ani) c (ani) Nr sole Sortiment

puieți
Puieți de
Plx 2 1 4 5
talie mare

Tabelul 10. Planul de asolament cu 5 sole pentru secția butășiri

Sola
Anul
1 2 3 4 5
2017 Plx-1an T T T T
2018 Plx-2ani Plx-1an T T T
2019 Plx-1an Plx-2ani Plx-1an T T
2020 Plx-2ani Plx-1an Plx-2ani Plx-1an T
2021 Iv Plx-2ani Plx-1an Plx-2ani Plx-1an
2022 Plx-1an Iv Plx-2ani Plx-1an Plx-2ani
2023 Plx-2ani Plx-1an Iv Plx-2ani Plx-1an
2024 Plx-1an Plx-2ani Plx-1an Iv Plx-2ani
2025 Plx-2ani Plx-1an Plx-2ani Plx-1an Iv
2026 Iv Plx-2ani Plx-1an Plx-2ani Plx-1an
2027 Plx-1an Iv Plx-2ani Plx-1an Plx-2ani
2028 Plx-2ani Plx-1an Iv Plx-2ani Plx-1an
2029 Plx-1an Plx-2ani Plx-1an Iv Plx-2ani
2030 Plx-2ani Plx-1an Plx-2ani Plx-1an Iv

6. Elaborarea planului de situație al pepinierei

După dimensionarea suprafeței în cultură și cu respectarea principiilor avute în vedere la

organizarea terenului se trece într-o primă etapă la schițarea de principiu pe hârtie a
amplasamentului secțiilor și celorlalte spatii cu destinații speciale din pepinieră. In acest sens
se au în vedere următoarele aspecte: (i) amplasarea pe teren a secțiilor de cultură să excludă
posibilitatea stânjenirii reciproce a culturilor, (ii) pe lângă secțiile de cultură să se rezerve
spatii cu alte destinații (sediu, remiză, depozit, magazie, laborator, secție de plante mamă,
răchitarii, mini-grădină dendrologică etc.), amplasate astfel încât să se realizeze un ansamblu
care să asigure o exploatare cât mai rațională a pepinierei, (iii) obținerea unei forme regulate
(de preferat pătrat) a pepinierei.

Pe baza acestei schițe se trece ulterior la elaborarea la o scară convenabilă pe hârtie

milimetrică a planului de situație al pepinierei. Pentru fiecare secție se vor amplasa la scară
solele și subunitățile acestora (dacă este cazul), astfel încât fiecare solă să aibă cel puțin trei
laturi de acces. Tot la scară se vor amplasa și drumurile, având în vedere tipul fiecărui drum
și lățimea acestuia iar în final se vor amplasa celelalte spatii incluse in suprafața pepinierei
(figura 4).

După elaborarea planului de situație al pepinierei se va face o recapitulatie pe

categorii de suprafețe: (i) suprafața în cultură (pe secții) rezultate din calcul prin însumarea
suprafețelor secțiilor și (ii) suprafața auxiliară (drumuri, sediu, depozit, remiză etc.), rezultată
prin calcul de pe planul de situație. Ulterior se însumează aceste suprafețe rezultând suprafața
totală a pepinierei.

Figura 4. Planul de situaţie al pepinierei (Scara 1:2000)

Suprafata pepinierei:
1. Suprafata in cultura
 Solarii
 Repicaj
 Semanaturi in camp
 Butasiri

Suprafata totala in cultura:

I. Suprafaţa în cultură (Sc):

a) Solarii: 383 m2 = 3.83 ari;
Repicaj, răşinoase: (53m x 26.5m) x 7 sole = 9831 m2 = 98.31 ari;
b) Semănături în câmp, foioase: (142m x 71m) x 3 sole = 30246 m2 = 302.46 ari;
c) Butăşiri, foioase: (64m x 32m) x 3 sole = 6144 m2 = 61.44 ari.
Total suprafaţă în cultură: Sc = 46604 m2 = 466.04 ari (diferenţa faţă de suprafaţa în cultură
calculată la subcapitolul 10.1.4 (46067 m2) rezultă din rotunjirea în plus a valorilor pentru lungimea
şi lăţimea solelor).
II. Suprafaţa auxiliară:
a) Drumuri (Sd)
-Drumuri principale: 4m x (71m + 71m + 2 m + 71m + 32m +32m + 2m + 32m +40m + 26.5m
+2m+26.5m) = 1632m2 = 16.32ari;
-Drumuri secundare: 2m x (142m + 64m + 53m + 53m + 53m + 53m + 26.5m) = 889m2 = 8.89ari;
-Drumuri perimetrale: 3m x (255m + 255m + 218m + 218m) = 2838m2 = 28.38 ari.
Total suprafaţă drumuri: Sd = 5359 m2 = 53.59 ari.
b) Alte suprafeţe (Sa): Sediu+Depozit+Spatii verzi: 5157 m2.
Total suprafaţă pepinieră: Stot = Sc + Sd + Sa = 57120 m2 (=255m x 224m).
Perimetrul (P) = 255mx2 + 224mx2 = 958m2; Indicele de formă (If) = l/L = 224m/225m = 0.88;
Sc
Indicele de exploatare: S = x100 = 82%
Stot

Prin raportarea suprafeţei în cultură la suprafaţa totală a pepinierei se obţine indicele de

exploatare a pepinierei, care trebuie să fie mai mare de 0.8. De asemenea se calculează perimetrul
pepinierei (prin însumarea lungimii laturilor acesteia) iar în cazul pepinierelor cu forma de
patrulater regulat se calculează indicele de forma ca raport dintre lăţimea şi lungimea laturilor
pepinierei, în cazul ideal (formă pătrată, perimetru minim) acest indice având valoare unitară.