Reforma curriculară a ştiinţelor exacte

ÎNVĂȚAREA ȘTIINȚELOR
ABORDĂRI METODOLOGICE MODERNE
- Portofoliu -

MATEI CARMEN
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI VITEAZUL”
TG. MUREȘ
Judeţul MUREŞ

2017
Instituţia de învăţământ : Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, Tg. Mureș
Clasa : VII-a B (25 elevi)
Profesor : Matei Carmen
Unitatea de învăţare : " Mecanisme simple”

Lecţia: 1
Noțiuni generale. Pârghii

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie în care procesul cognitiv (tipul de raţionament, demersul de gândire) ce trebuie activat la
elevi, implicat în formarea competenţelor investigative este planificarea (anticiparea); elevii s-au confruntat
cu afirmaţia/întrebarea de investigat: „Ce semnifică foarfeca pentru frizer și pentru croitor, penseta pentru
medic și laborant, balanța pentru bijutier și farmacist? Munca oamenilor ar fi la fel de ușoară dacă nu ar
exista astfel de dispozitive?”, în secvenţa Evocare – Anticipare, a unităţii de învăţare.

Am utilizat mijloace didactice (computer cu acces la Internet, videoproiector, manualul de fizică), materiale
didactice (balanţă, foarfecă, cleşte pentru cuie, cleşte pentru nuci, pensetă, capsator, trepied, tije şi rigle
metalice, cleme de prindere, cârlige suport pentru discuri crestate, dinamometre, discuri crestate, sfoară,
scripeţi, plan înclinat, corpuri cu mase diferite) şi metode didactice („Interviul în perechi”, „Brainstorming în
grup”, „Investigaţia în grup”, „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”, „Gândim – Lucrăm în perechi –
Comunicăm”).

Bine a fost faptul că elevii au evocat observaţii, experienţe din viaţa de zi cu zi şi întâmplări personale
referitoare la utilizarea unor dispozitive ce facilitează munca oamenilor, au formulat răspunsuri la întrebarea
de investigat, au reformulat ipoteze ca enunţuri bine definite, în funcţie de variabile precum forţa activă,
forţa rezistentă, braţul forţei active, braţul forţei rezistente, au verificat experimental ipoteze privind
echilibrul pârghiilor, au stabilit condiţia de echilibru de rotaţie pentru o pârghie.

Dificil a fost să urmăresc activitatea experimentală individuală, ţinând cont de numărul mare de elevi din
clasă.

Interesant a fost modul în care elevii şi-au conceput propriile dispozitive experimentale, având la dispoziţie
materialele didactice.

Aspectele nereuşite au fost legate de faptul că materialul didactic fiind insuficient s-a lucrat pe un număr mic
de grupe.
Schimbările produse au vizat implicarea elevilor în activităţile experimentale şi dezvoltarea gândirii critice la
elevi.

Am înţeles importanţa secvenţei Evocare – Anticipare, aceasta contribuind la dezvoltarea gândirii critice.

Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat metodele „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”, „Gândim -
Lucrăm în perechi – Comunicăm”, „Interviul în perechi”, „Brainstorming în grup”.

În lecţia următoare vom studia scripeții pe care îi vom construi experimental și le vom deduce relațiile de
calcul.

Cred că elevii, pe parcursul derulării scenariului didactic, au fost implicaţi în activităţi de învăţare variate. Ei
au completat grila de autoevaluare criterială a competențelor investigative astfel:

Întrebarea nr. 1
Ai putea reface experimentele care au
evidențiat modul de construire a unor pârghii
și să verifici experimental Legea pârghiei?
Întrebarea nr. 2
Poți formula observații simple cu privire la experimentele văzute?
Întrebarea nr. 3
Poți explica fenomenele observate și să aduci exemple asemănătoare?

Întrebare Răspuns
nu mă descurc cu ajutor da pot ajuta și pe alții total
1 0 5 11 6 22
2 1 7 12 2 22
3 5 8 7 2 22
Total 6 20 30 10

Instituţia de învăţământ : Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, Tg. Mureș

Clasa : VII-a B (25 elevi)
Profesor : Matei Carmen
Unitatea de învăţare : " Mecanisme simple”

Lecţia: 2
Scripeți
JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie în care procesul cognitiv ce trebuie activat la elevi, implicat în formarea competenţelor este
analogia cu anticiparea efectului, în cadrul secvenţei Explorare – Experimentare, a unităţii de învăţare, elevii
fiind provocaţi să stabilească şi să justifice de ce scripeţii sunt utilizaţi în activităţile umane.

Am utilizat mijloace didactice (computer cu acces la Internet, videoproiector, manualul de fizică), materiale
didactice (trepied, tije metalice, cleme de prindere, cârlige suport pentru discuri crestate, sfoară, scripeţi,
dinamometre, discuri crestate cu masa cunoscută) şi metode didactice („Interviul în perechi”, „Brainstorming
în grup”, „Investigaţia în grup”, „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”, „Gândim – Lucrăm în perechi –
Comunicăm”).

Bine a fost faptul că elevii au identificat diferite variante constructive de scripeţi, în practică, au
experimentat stabilirea condiţiei de echilibru de rotaţie în cazul scripeţilor şi au indicat avantajele şi
dezavantajele scripeţilor ficşi şi mobili.

Dificil a fost, pentru unii dintre elevi, să stabilească faptul că în cazul ridicării unui corp cu un scripete
mobil, distanţa pe care se deplasează punctul de aplicaţie al forţei active este de două ori mai mare decât
distanţa pe care se deplasează punctul de aplicaţie al forţei rezistente (când scripetele este considerat ideal).

Interesant a fost modul în care, după ce li s-a sugerat să considere diametrul orizontal al unui scripete ca
fiind o pârghie, elevii au evidenţiat, tipul corespunzător de pârghie și utilizând legea pârghiei, au obținut
relațiile de calcul pentru fiecare tip de scripete.

Aspectele nereuşite au fost legate de timpul insuficient necesar discutării datelor obținute, și
evaluării/autoevaluării.

Schimbările produse au vizat implicarea elevilor în demersul experimental, stabilirea faptului că în timpul
funcţionării, scripetele mobil execută mişcare de rotaţie şi de translație, stabilirea avantajelor și
dezavantajelor fiecărui tip de scripete.

Am înţeles importanţa activităţilor de explorare-experimentare, acestea contribuind la dezvoltarea gândirii

critice a elevilor.

Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat metodele „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”,
„Brainstorming în grup”, „Gândim - Lucrăm câte patru –Comunicăm”.

În lecţia următoare vom studia planul înclinat.

Cred că lecţia a fost densă, însă elevii au fost convinşi de rolul scripeţilor în diverse activităţi umane.
Instituţia de învăţământ : Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, Tg. Mureș
Clasa : VII-a B (25 elevi)
Profesor : Matei Carmen
Unitatea de învăţare : " Mecanisme simple”

Lecţia: 3
Planul înclinat

JURNAL DE REFLECŢIE
A fost o lecţie în care procesul cognitiv ce trebuie activat la elevi, implicat în formarea competenţelor este
analogia cu anticiparea efectului, în cadrul secvenţei Explorare – Experimentare, a unităţii de învăţare, elevii
fiind provocaţi să stabilească avantajele utilizării unui plan înclinat de înălţime mică şi lungimea mare.

Am utilizat mijloace didactice (computer cu acces la Internet, videoproiector, manualul de fizică), materiale
didactice (dinamometre, discuri crestate cu masa cunoscută, plan înclinat, corpuri cu mase cunoscute) şi
metode didactice („Interviul în perechi”, „Brainstorming în grup”, „Investigaţia în grup”, „Ştiu – Vreau să
ştiu – Am învăţat”, „Gândim – Lucrăm în perechi – Comunicăm”).

Bine a fost faptul elevii au experimentat urcarea şi coborârea uniformă a unor corpuri pe planul înclinat și au
exemplificat situatii de utilizare a planului înclinat în viața cotidiană (Cand se construieste o șosea, se face o
pantă sau o rampă, care fiecare este un plan înclinat, un șurub este un plan înclinat infășurat pe un ax - se
înfășoară un triunghi din hârtie pe un creion)

Dificil a fost să urmăresc activitatea experimentală a fiecărui elev în parte.

Interesant a fost modul în care elevii au descoperit experimental cum se poate obţine mişcarea uniformă a
corpurilor pe planul înclinat şi modul în care au prelucrat datele experimentale înregistrate în tabele.
Aspectele nereuşite au vizat faptul că legătura cu noțiunile de matematică se face greoi (triunghiuri
asemenea, rapoarte de asemănare).

Schimbările produse au vizat implicarea elevilor în activitatea experimentală, stabilirea faptului că utilizând
în practică planul înclinat economisim forţă, prin urmare e necesară utilizarea acestuia în diverse dispozitive
care ușurează munca oamenilor.
Am înţeles importanţa activităţilor de explorare/experimentare, acestea contribuind la dezvoltarea gândirii
critice a elevilor.

Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat metodele „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”,
„Brainstorming în grup”, „Gândim - Lucrăm în perechi – Lucrăm câte patru – Comunicăm”.
În lecţia următoare vom sintetiza informaţiile şi cunoştinţele dobândite, formulând generalizări referitoare la
conţinutul acestei unităţi de învăţare.

Cred că lecţia a fost atractivă pentru elevi datorită experimentelor efectuate individual.

Instituţia de învăţământ : Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, Tg. Mureș

Clasa : VII-a B (25 elevi)
Profesor : Matei Carmen
Unitatea de învăţare : " Mecanisme simple”

Lecţia: 4
Mecanisme simple
JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie ce a vizat valorificarea noilor cunoştinţe, consolidându-se noţiunile referitoare la pârghie,
scripete, plan înclinat; elevii s-au confruntat cu noi situaţii, pentru a distinge limitele de aplicare a
conceptelor dobândite în secvenţele anterioare ale unităţii de învăţare; elevii s-au confruntat cu întrebarea
„Care este scopul utilizării în practică a sistemelor de mecanisme simple?”, respectiv cu situaţii în care
forţele de frecare nu mai pot fi neglijate; în etapa de Aplicare, procesul cognitiv ce trebuie activat la elevi,
implicat în formarea competenţelor este deducţia.

Am utilizat mijloace didactice (computer cu acces la Internet, videoproiector, manualul de fizică), materiale
didactice (balanţă, foarfecă, cleşte pentru cuie, rigle pensetă, capsator, trepied, tije şi rigle metalice, cleme de
prindere, cârlige suport pentru discuri crestate, dinamometre, discuri crestate, sfoară, scripeţi, plan înclinat,
corpuri cu mase diferite) şi metode didactice („Interviul în perechi”, „Brainstorming în grup”, „Investigaţia
în grup”, „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”, „Gândim – Lucrăm în perechi – Comunicăm”).

Bine a fost faptul că am construit sisteme de scripeţi compuşi şi am exprimat modulul vectorului forţă activă
în cazul unor sisteme de mecanisme simple.

Dificil a fost să urmăresc, în cazul unor elevi, cum au aplicat relațiile de calcul pentru diferite mecanisme
simple în aplicații numerice.

Interesant a fost faptul că elevii au indicat exemple de sisteme fizice, din practică, ce conţin mecanismele
simple studiate pe parcursul acestei unităţi de învăţare.

Aspectele nereuşite au fost legate de faptul că aş fi dorit ca mai mulţi elevi din clasă să fie antrenaţi în
secvenţa Aplicare, a unităţii de învăţare.
Schimbările produse au vizat implicarea elevilor în rezolvarea de probleme şi în interpretarea fizică a
rezultatelor obţinute.

Am înţeles că rezolvarea de probleme trebuie însoţită de analiza şi de interpretarea rezultatelor obţinute.

Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat „Brainstorming în grup”, „Interviul în perechi”,
„Investigaţia în grup”, „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”, „Gândim - Lucrăm în perechi – Comunicăm”.

În lecţia următoare vor fi valorificate noile cunoştinţe ale elevilor.

Cred că elevii au aplicat eficient cunoştinţele dobândite, referitoare la mecanisme simple.