Sunteți pe pagina 1din 16

INDUSTRIILE CULTURALE ȘI

CREATIVE DIN ROMÂNIA

O privire în context european

Bruxelles, 29 noiembrie 2013

UN SECTOR IMPORTANT PENTRU ROMÂNIA

Definirea sectorului cultural şi creativ - abordarea Comisiei Europene evidenţiază impactul economic al culturii şi creativităţii.

Creativitatea este un proces de inovare care foloseşte cultura ca input ce influențează numeroase sectoare economice.

Economia culturii se reflectă în sectorul cultural şi creativ astfel:

Sectorul cultural include părţi industriale și părţi non- industriale. Cultura reprezintă un produs final de consum, care poate fi ne-reproductibil și creat pentru a fi consumat pe loc (un concert, o expoziție de artă) sau destinat reproducerii în

masă, diseminării în masă și exportului (o carte, un film, o înregistrare muzicală).

Sectorul creativ cuprinde activitățile prin care cultura intră în

procesul de producție al altor sectoare economice și devine

punctul de pornire creativ în crearea unor bunuri non-culturale.

SECTORUL CULTURAL ȘI CREATIV, UN NUCLEU CU

TREI CERCURI CONCENTRICE

În structurarea sectorului cultural și creativ pe 3 cercuri concentrice, de la nucleul activităților artistice până la industrii și activităţi creative, diferențierea nu se face în funcție de importanţa domeniilor, ci de cât de liberă este cu adevărat manifestarea artistică și creativă, în funcție de relația între creator și publicul său. În nucleul activităților artistice creatorul își materializează viziunea fără să se raporteze la public; opera

își va găsi publicul în funcție de afinitate. Opera își creează

publicul.

Pe măsura ce se merge înspre piață, creatorul lucrează pe baza unei comenzi comerciale în care creativitatea lui este pusă în slujba unor cerințe de marketing, de a vinde produsele unui public-țintă bine definit, de gusturile și nevoile căruia trebuie să ţină cont. În acest context, creativitatea este folosită în scop pur comercial, iar rezultatul are o valoare limitată în timp și spațiu şi nu reprezintă un demers liber al creatorului într-o căutare estetică pură.

Cercuri

Domenii

Sub-domenii

 

Arte vizuale

Pictură, sculptură, fotografie

Nucleu: Arte

Arte performative

Teatru, dans, circ

Creația literară și muzicală

 
 

Film și video

 

Televiziune și radio

 

Jocuri video

 
 

Piața înregistrărilor muzicale,

Cercul 1: Industrii și activităţi

Muzică

concerte live

culturale

   
   

Editarea de cărţi, editarea de ziare și

Cărţi și presă

reviste

Patrimoniu

Muzee, biblioteci, situri arheologice, arhive

   

Design vestimentar și de accesorii,

Cercul 2: Industrii și activităţi

Design

graphic design, design de interior, design de produs

creative

Arhitectură

 

Publicitate

 

Dezvoltare de software original, TIC

 

UN SECTOR IMPORTANT PENTRU ROMÂNIA

Potențialul creativ al românilor este cert, dar creativitatea nu este dublată de competențe antreprenoriale pe măsură

Societatea nu valorizează încă corespunzător importanța

sectorului cultural și creativ (nici în sectorul public, nici în cel

privat)

În clasamentele europene, România stă mai bine la capitolul creativitate decât la oricare din comparațiile referitoare la competitivitate / productivitate – potențial avantaj comparativ

Marele avantaj este faptul că dezvoltarea ICC nu necesită investiții de capital masive.

În plus, ICC pot avea un rol cheie în pansarea socială a unei

societăți încercată de clivaje și neîncredere.

PERFORMANȚE NOTABILE ȘI IMPACT ECONOMIC

Estimări recente (GEA S&C 2013) arată că ponderea sectorului

cultural și creativ în PIB este de aproximativ 7%, ceea ce înseamnă

o revenire în anul 2012 la nivelul atins pre-criză (2008).

Ramura cea mai importantă din punctul de vedere al contribuției la PIB-ul romanesc (la ocuparea fortei de munca, la productivitatea muncii), este industria de software. Contribuția părții creative a sectorului TIC la PIB este în jur de 4%.

Cei mai mulţi angajaţi se găsesc în ramuri precum „alte activităţi de tipărire” (15.013), „publicitate” (14.617), „activităţi de radio şi

televiziune” (12.486), „editarea de programe” (12.409),

„consultanţă şi furnizare de alte produse software” (12.356), „editarea ziarelor” (5,949), „editarea cărţilor” (4,871), adică 76% din totalul celor ocupaţi în acest sector.

DISTRIBUȚIE TERITORIALĂ NEOMOGENĂ

DOMINATĂ DE CAPITALĂ

PONDEREA JUDEŢELOR ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ,

INDUSTRII CREATIVE - TOP 5

NR.

JUDEȚ

SALARIAȚI

CIFRA DE AFACERI

1

București

51,72 %

69,42 %

  • 2. Cluj

 

6,42 %

4,36 %

  • 3. Timiș

 

4,12 %

2,30 %

 
  • 4. Brașov

3,35 %

2,11 %

  • 5. Iași

 

2,96 %

1,85 %

Sursa: Prelucrare pe baza datelor ONRC

CREATIVITATEA LA NIVEL JUDEȚEAN

Bucureşti – „capitala radioului”

Timiş – „cel mai bun gamer”

Cluj – „judeţul spectacol” Braşov – „leagănul muzeelorIași – „creativ pe web” Ilfov – „cetatea filmului”

CONCENTRĂRI VIZIBILE ÎN MARILE ORAȘE

Interes crescut și mobilizare locală pentru obținerea titlului de CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ 2021

CLUJ-NAPOCA

IAȘI

TIMIȘOARA

BRAȘOV

CRAIOVA

ROLUL POLITICILOR PUBLICE (1)

Politica publică dă semne de trezire, dar e încă în adormire

  • STRATEGIA SECTORIALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL PENTRU PERIOADA 2014-2020, supusă dezbaterii publice anul acesta, definește cultura ca fiind ”un domeniu strategic de investiții pe termen lung, cu efecte care în timp se generalizează, pătrund și influențează majoritatea subsectoarelor socio-economice

OBIECTIVE SPECIFICE AMBIȚIOASE

dezvoltarea culturii antreprenoriale în cadrul industriilor culturale şi creative

identificarea unor măsuri de relaxare financiar - fiscală pentru IMM-urile din domeniu cultural

facilitarea accesului IMM-urilor culturale la credite, la finanţări nerambursabile si pe piaţa de capital

asigurarea de facilităţi şi stimulente pentru sponsorizare, mecenat şi responsabilitate socială corporativă

ajustarea şi îmbunătăţirea măsurilor financiar - fiscale (TVA, timbru cultural, impozit pe venit) pentru stimularea sectorului cultural independent

identificarea măsurilor de protecţie socială ale artistului independent (Statutul artistului)

asigurarea formării profesionale adecvate şi în acord cu cerinţele pieţei, a resurselor umane din sectorul cultural

ajustarea Codului Ocupaţiilor din România, în acord cu realităţile sectorului cultural

identificarea măsurilor de promovare în cadrul programelor şcolare a orelor /cursurilor de educaţie prin cultură

facilitarea accesului la cultură pentru un număr cât mai mare de categorii de public, în special pentru tineri şi grupuri defavorizate

ROLUL POLITICILOR PUBLICE (2)

În dezbatere publică este și

  • STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU COMPETITIVITATE 2014- 2020, a cărei viziune constă în dezvoltarea pe baze competitive a afacerilor într-un ecosistem capabil să susţină excelenţa la nivel global, deschis şi favorabil liberei iniţiative şi inovării, stimulativ pentru creşterea productivităţii şi orientat către transformarea integrată şi durabilă a economiei româneşti”

Priorităţile şi obiectivele Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014- 2020

Formarea centrelor de producţie şi dezvoltare tehnologică de competenţă regională şi internaţională

Revitalizarea industrială prin specializare inteligentă şi transformarea cunoaşterii

în sursă de avans competitiv Re-definirea politicilor industriale prin orientarea către inovare şi consolidarea

mecanismului de funcţionare a pieţei Integrarea industriilor de reţea în circuitul de creare de valoare adăugată

Reglementarea mai bună a mediului de afaceri la nivel naţional şi dezvoltarea capacităţii regionale de administrare economică

Integrarea spaţiului urban - rural şi valorificarea capitalului teritorial în circuitul de formare a valorii economice

Pregătirea generaţiei 2050

Deschiderea mediului de afaceri către direcţii de investiţii şi cercetare cu impact asupra provocărilor societale

ROLUL POLITICILOR PUBLICE (3)

În sfârșit, dar nu în cele din urmă:

ACORDUL DE PARTENERIAT 2014- 2020, care include:

Susținerea industriilor creative ca factor important pentru a crește competitivitatea economiei

Investiții în resursele umane din domeniul cultural

Investiții în refacerea infrastructurii culturale

SOLUȚII PENTRU DEZVOLTAREA ICC

  • Asocierea firmelor și colaborarea în regim de clustere

  • Coagularea întreprinzatorilor în huburi creative

  • Politici naționale de sprijinire a inițiativelor private în ICC (renovarea spațiilor neutilizate și/sau oferirea acestora în regim gratuit, crearea unui instrument specific de

finanțare destinat sectorului cultural independent,

asigurarea de garanții pentru îmbunătățirea accesului la

finanțare)

  • Programe de educare în vederea unui consum constant de produse culturale (populație) și de servicii creative (firme)

  • Informarea și accesarea fondurilor europene în mod susținut și cu efect pe termen lung:

Politica de Coeziune - deschidere față de ICC

EUROPA CREATIVĂ (1,46 mld euro) (cultura, media,

transsectorial)

SUSȚINEM ANTREPRENORIATUL ȘI

CREATIVITATEA

Suntem parteneri în proiectul:

Promovarea Antreprenoriatului în Industrii

Culturale și Creative

Vă mulțumesc! DRAGOȘ PÎSLARU dragos.pislaru@geaconsulting.ro www.geaconsulting.ro