Sunteți pe pagina 1din 71

SCOALA POSTLICEALA ,,LOUIS PASTEUR’’

CAMPINA
Profilul : Asistent Medical Generalist

PROIECT DE DIPLOM Ă

Coordonator :

Dr. MANTA ROBERT

ASIST. DOBRE DOINA

ABSOLVENT :

WEISZ CORINA

CAMPINA 2006

1
CUPRINS
Capitolul I
1. Notiuni de anatomie si fiziologie

2. Definiţie

3. Etiologie

4. Clasificare

5. Evaluarea simptomatica

6. Evoluţia bolii

7. Participarea AMG -- intervetii

-- investigatii

-- tratament

8. Profilaxie

Capitolul II
1. Planuri de ingrijire

2. La acest capitol se va urmări evolutia bolii la cei trei bolnavi

Capitolul III
Evaluarea finală a cazurilor

2
SCHIMBUL RESPIRATOR PULMONAR

Schimbul de gaze la nivelul alveolelor pulmonare se face pe baza


anumitor proprietăţi ale gazelor.
Se ştie că gazele au proprietatea comună de a se răspândi uniform
în mediul înconjurător (difuziunea).
Difuziunea unui gaz se poate face în acelaşi mediu gazos (în aer),
din mediul gazos în lichid şi din cel lichid în mediul gazos, în schimbul
respirator pulmonar ne interesează trecerea gazelor din aer în lichide şi
din lichide în aer.

Tensiunea parţială a gazelor din aerul aiveoiar este: Oz = 110


mm Hg.; CO2 = 40 mm Hg.; N2 = 570 mm Hg.

Tensiunea parţială a aceloraşi gaze în sângele venos este:

O2 = 40 mm Hg; COZ = 41 mm Hg; N2 = 570 mm Hg.

Tensiunea parţială a gazelor din aerul alveolar şi din sângele venos


depinde de gradul în care gazele se dizolvă, iar în acesta depinde de
temperatura şi coeficientul de solubilitate a gazului în mediul în cauză.
Se vede, deci, că schimbul gazos pulmonar depinde de foarte
mulţi factori.
Cu ajutorul acestor date se poate cerceta mecanismul prin care se
realizează schimbul respirator pulmonar.

3
Schimbul respirator pulmonar se realizează la nivelul alveolelor
pulmonare.
La acest nivel, aerul este separat de sânge prin două straturi:
unul care formează peretele alveolar şi altul care formează peretele
capilarelor de sânge.
Aceste două straturi sunt foarte subţiri, încât gazele pot să le
străbată cu mare uşurinţă.
În afară de aceasta, trebuie să se ţină seama şi de faptul că la
acest nivel stratul celular alveolar este discontinuu, iar capilarele vin, de
cele mai multe ori, în contact direct cu aerul alveolar.
Trecerea celor două gaze dintr-o parte într-alta se face datorită
diferenţei de tensiune parţială.
Astfel, oxigenul trece din aerul alveolar în sânge prin difuziune,
pentru că tensiunea lui parţială în aerul alveolar este de 110 mm. Hg., iar
în sângele venos de 40 rnm. Hg.
Acelaşi lucru se petrece cu bioxidul de carbon, care trece din sânge
în aerul alveolar, deoarece tensiunea lui parţială în sânge este de 47 mm.
Hg., pe când în aerul alveolar este de 40 mm, Hg.
Trecerea gazelor dintr-o parte în alta este favorizată şi de faptul că
la nivelul capilarelor, viteza de curgere a sângelui este minimă, iar
contactul dintre capilare şi alveole este foarte intim.
Trecerea în sângele venos, oxigenul se combină, în cea mai mare
parte, cu hemoglobina şi dă compusul numit oxihemoglobină.
Reacţia este reversibilă şi se exprimă astfel:

Hb + O2 <---->HbO2

4
Saturaţia cu oxigenul a hemoglobinei depinde de tensiunea parţială
a gazului, conform legii acţiunii maselor.
O mică parte de oxigen se dizolvă în plasma. Pentru organism,
partea cea mai importantă de oxigen este cea combinată, pentru că
sub această formă se găseşte cea mai mare cantitate de oxigen de care
organismul poate dispune.
Datorită oxigenului, sângele venos ia, încetul cu încetul, culoarea
sângelui arterial şi, prin venele pulmonare, este readus în inimă.
În schimbul respirator pulmonar o mare importanţă o are circulaţia
sângelui prin capilarele sangvine, precum şi ventilaţia pulmonară care
menţine diferenţa tensiunii celor două gaze şi realizează condiţiile
continuităţii schimbului respirator
O importanţă deosebită o are şi suprafaţa mare pe care se
realizează, plămânii având aproximativ o suprafaţă de 160 m .
În urma schimburilor pulmonare, sângele venos se transformă
în sânge arterial
Acest proces este cunoscut sub numele de hematoză pulmonară.

5
CAPITOLUL I

EDEMUL PULMONAR ACUT

Edemul pulmonar acut este un sindrom clinic paroxistic,


determinat de extravazarea în interstiţiul septurilor alveolare şi în
interiorul alveolelor pulmonare a unui transudat seros provenit din
capilarele pulmonare.

ETIOLOGIE

Edemul pulmonar acut hemodinamic poate surveni astfel în


toate situaţiile în care presiunea capilară pulmonară creşte excesiv şi
determină o creştere importantă a filtrului capilar, care se
acumulează iniţial interstiţial şi intraalveolar
Principala condiţie etiologică a edemului pulmonar acut este
insuficienţa ventriculară stângă (VS) acută produsă de infarctul
miocardic acut ischemia prelungită cu disfuncţie post ischemică
(angina instabilă) sau cardiopatie ischemică (însoţită sau nu de
anevrism ventricular).
Insuficienţa ventriculară stângă poate fi însă urmarea unei
leziuni valvulare acute, mitrale sau aortice (rupturi în prolaps
valvular mitral, endocardite infecţioase, etc) sau un salt
hipertensiv sever pe un cord anterior modificat (hipertrofie şi/sau
ischemie).
Disfuncţia ventriculară stângă predominant sistolică, se
găseşte de asemenea la originea edemului pulmonar acut (EPA) din
cardiomiopatii primitive sau secundare şi, în general, în toate
situaţiile care implică pierderea de masă miocardică acută prin
volum sau rezistenţă.

6
Complicaţia diminuată a ventriculului stâng (hipertrofie,
ischemie tranzitorie) şi disfuncţia ventriculară diastolică, determină
creşteri moderate ale presiunii capilare pulmonare (PCP), dar nu
edemul pulmonar acut, atât timp cât funcţia sistolică este prezentă.
Stenoza mitrală strânsă sau moderat strânsă sau boala
mitrală în care predomină, stenoza reprezintă a doua cauză
importantă de edem pulmonar acut, după IVS acută.
Aici hipertensiunea venoasă excesivă şi constituirea
edemului pulmonar acut sunt favorizate de efort, supraîncărcării
volemice, tahicardii sau tahiaritrnii (de obicei cu pierderea pompei
atriale) sau infecţii respiratorii acute.
Hipertensiunea venoasă pulmonară, creşterea semnificativă
a PCP, şi posibil edem pulmonar acut, se întâlnesc în
tromboza venoasă pulmonară, fie ideopatică (boală venooclusivă
pulmonară), fie secundară unor alte condiţii patologice,
O astfel de etiologie trebuie luată în discuţie în edemul
pulmonar acut de cauză aparent obscură. Mixomul atrial
stâng, tromboza masivă a AS, cortriatrium sunt de asemenea
cauze rare de EPA, dar necesar de identificat întrucât sunt
remediabile chirurgical.
Tulburările de ritm cu frecvenţă ventriculară rapidă se pot
găsi la originea unor EPA hemodinarnice, în aceste situaţii, aritmia
reprezintă numai o cauză favorizantă, ea producând edemul
pulmonar acut numai în prezenţa unei cardiopatii anterioare
(valvulopatie, ischemie sau necroză miocardică acută, hipertrofie
ventriculară importantă, de cauze variate}.
în unele din acestea, hipertensiunea capilară pulmonară
evoluează cu presiunea venoasă pulmonară normală (altitudine,

7
hipoxie) sau hipertensiune arterială pulmonară acută
(tromboembolizm pulmonar, hipertensiune pulmonară primară sau
hipertensiune pulmonară prin eliberare de catecolamine).
Edemul pulmonar acut hemodinamic poate constitui prima
manifestare a unei cardiopatii stângi (IMA, miocardita acută, insuficienţa
valvulară acută), dar cel mai adesea este precedat de la forme de
dispnee cardiacă,
În mai toate situaţiile trebuie identificaţi factorii declanşatori sau
favorizanţi a căror corectare este obligatorie: efortul fizic excesiv,
tahiaritmii recente, depresante ale contractilităţii miocardice (beta
blocante simpatice, unele blocante de calciu sau antiaritmice),
supraîncărcări vofemice acute, infecţii respiratorii acute,
tromboembolism pulmonar pe fond de hipertensiune venoasă
pulmonară cronică.

8
Clasificare

Există două tipuri principale de edemul pulmonar acut:

• Edem pulmonar acut non hemodinamic (necardiogen);

• Edem pulmonar acut hemodinamic (cardiogen).

Factori etiologici principali în edemul pulmolnar acut non

hemodinamic . Poate fi provocat de cauze:

• Toxice (gaze sufocante: CI, benzen, CO2r organofosforice,


intoxicaţii cu oxid de carbon, etc);
• infecţioase (infecţii pulmonare, gripă, bronşiolită capilară);
• neurologice: leziuni ale sistemului nervos central ( traumatisme,
accidente vasculare cerebrale (AVC), abcese, tumori cerebrale,
encefalite acute, etc.)
• iatrogenice (hipervolemie prin supraîncărcarea sistemului
vascular; perfuzii, transfuzii );
• edemul pulmonar la înecaţi;
• edemul pulmonar "uremie";
 edemul pulmonar în bronhoalveolita de degiutiţie (inhalare de lichid
gastric) la copiii mici, etilici, comatoşi.

9
Tratamentul edemului pulmonar acut necardiogen

a) din intoxicaţii:

• scoaterea din mediul toxic;


• antidot (atunci când acesta există);
• ventilaţie artificială.

b) de origine infecţioasă:

• Morfina este contraindicată;


• Corticoterapie: hemisuccinat de hidrocortizon în perfuzie
i.v., în doză de până la 1 g pe zi;
• Tetraciclină 2 g. pe zi sau cotrimoxazol 3 tablete pe zi;
• Tonicardiace;
• Oxigenoterapie;
• Se practică sângerarea de necesitate.

c) cauze neurologice:

• tratament simptomatic;
• sângerare abundentă (300-500 ml.);
• diureză osmotică cu manitol şi furosemid;
Morfina este contraindicată.

10
d) edemul pulmonar acut iatrogen:

• Emisiune de sânge (300-500 ml.);


• Furosemid - doza iniţială 3-5 fiole i.v.

e) edemul pulmonar acut la înecaţi:

• Intubaţie orotraheală, aspiraţie bronşică, ventilaţie mecanică;


• Oxigenoterapie masivă 10-12 l./min.;
• La bolnavii înecaţi în apă dulce: sângerare 300-500 ml;
furosemid i.m. sau i.v. (doză iniţială 2 fiole; f= 20 mg.);
Atenţie! La bolnavii înecaţi în apă de mare sunt contraindicate
sângerarea şi diureticele. La aceştia se corectează hipovolemia prin
perfuzii cu Dextran 70 (500 mi) sub controlul tensiunii arteriale.

f) edemul pulmonar acut la uremici:

• oxigen;
• aerosoli antispumanţi;
• aplicarea de garouri la rădăcina membrelor;
• tonicardiace;
• epuraţie extrarenală.
Atenţie: sunt contraindicate Morfina şi sângerarea (din cauza
anemiei uremice)!

g) edemul pulmonar acut bronhoalveolită de deglutiţie:

Respiraţie asistată.

11
EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN

Dispnee se inregistreaza si in edemul pulmonar acut de natură

cardiovasculară precum in cazurile de insuficientă cardiacă. Se

acumulează lichid in plamâni, respiraţiile sunt dese, dar sunt

insuficiente, omul se invineţeste, pierde spută cu sange. Urgent

trebuie internat să i se administreze rapid diuretice si tonice

cardiace. Dispnee apare si in embolia pulmonară. Când s-a astupat

cu un cheag un vas pulmonar mare . Simptomele sunt de sufocare,

de invineţire, de durere groaznică intr-un punct fix . Dispnee este si

de natura nevrotică. Asa cum exista o tuse de natură nervoasă se

intâlneşte si o respiraţie grea de natură nervoasă. Este vorba de o

tulburare nevrotică si dispneea de acest fel se constituie in prima

fază a atacului de panica. Respiratie grea au si graşii. Medicina

inventariaza o pseudodispnee a obezilor. Omul gras face un efort

mai mare in mers si alte activitaţi, si consumul de oxigen al

obezului este mai ridicat cu 20%-40% decât consumul de oxigen al

omului obisnuit. Firesc apare, in cazul obezilor o săracie de oxigen,

deci o respiraţie ingreunată.

12
EVALUARE SIMPTOMATICA

Debutul EPA hemodinamic se produce cel mai des noaptea, în


somn, relativ brusc, la o persoană cu cardiopatie cunoscută,
simptomatica sau asimptomatică, sau la o persoană fără istoric cardiac.
Uneori este precedat, pentru câteva zile , de accese de dispnee
nocturnă de scurtă durată sau de accentuarea unei dispnei de efort
Adesea instalarea edemului pulmonar acut se face la scurt timp
după apariţia unor dureri toracice, cu aspect coronarian sau/şi după
palpitaţii cu ritm rapid, persistente.
Dispneea cu instalare aparent acută este simptomul dominant.
Bolnavul are senzaţia de sufocare, cu sete de aer intensă, este
anxios şi nu poate sta în decubit dorsal din cauza dispneei.
El stă aşezat cu picioarele atârnânde, dar nici această poziţie
nu ameliorează dispneea care este intensă (frecvenţă respiratorie de 30-
40 pe minut), de regulă sunt folosiţi muşchii respiratori accesorii şi se
produce o retracţie inspiratorie a foselor supraclaviculare şi a spaţiilor
intercostale, expresie a negativităţii marcate a presiunii intrapleurale.
La scurt timp de la instalarea dispneei apare tuse iritativă,
frecventă, care devine repede productivă, bolnavul eliminând o spută
abundentă, aerată, spumoasă, ca albuşul de ou, frecvent rozată.
Dacă EPA este sever, sputa poate fi sangvinolentă. Dispneea
şi tuşea se însoţeşte de anxietate, agitaţie, transpiraţii intense,
tegutemente palide şi reci, cianoza extremităţilor şi buzelor.
Transpiraţia, paloarea feţei şi răcirea extremităţilor se datorează
hiperactvităţii simpatice, iar cianoza tulburărilor de hematoză la nivelul
pulmonar şi în parte extracţiei crescute de O 2 de către ţesuturi.
La ascultarea plămânilor se aud raluri umede (subcrepitante de
13
diverse tonalităţi), la început la baze; în caz de agravare a edemului,
ralurile urcă progresiv până spre vârfuri.
Pot exista raluri bronşice, în special sibilante şi uneori semne de
bronhospasm cu Whusing marcat.
Dacă tulburările regresează, ralurile subcrepitante şi buloase
coboară, rămânând numai bazai sau dispărând complet în 6 - 1 2 ore.
Din cauza numărului şi intensităţii ralurilor, a polipneii, examenul
cordului este dificil, iar perceperea unor sufluri sau zgomote anormale
poate fi împiedicată.
Aproape invariabil există tahicardie marcată sau tahiaritmie, lipsa
tahicardiei sugerează fie o disfuncţie de nod sinusal, fie un alt diagnostic
pentru dispneea paroxistică.
EPA poate însă apărea şi în condiţiile unei bradicardii.
Prezenţa galopului ventricular certifică disfuncţia ventriculară
stângă, în suflurile; existenţa foarte probabilă a unei cardiopatii
organice.
Suflurile noi apărute sugerează insuficienţe valvulare acute.
Pulsul este bine bătut, iar presiunea arteriala iniţial crescută, uneori
semnificativ deasupra valorilor obişnuite ale bolnavului.
Prezenţa unui puseu hipertensiv în timpul edemului pulmonar
acut, prin stimulare simpatica, nu trebuie să ducă obligatoriu la
concluzia unei etiologii hipertensive a sindromului.
Presiunea venoasă poate fi crescută ca urmare a
vasoconstricţiei simpatice şi a unei eventuale insuficienţe cardiace
preexistente.
Uneori EPA apare pe un fond de insuficienţă cardiacă congestivă,
de grade variate. Dacă EPA se datorează unui infarct miocardic acut,
bolnavul poate avea dureri retrosternale şi de regulă, semne
14
electrocardiografice tipice sau sugestive de necroză miocardică.
În caz de evoluţie favorabilă, spontan sau ca urmare a
tratamentului, tulburărilor respiratorii şi cardiovasculare regresează,
mai lent decât s-au instalat, în general; 1-2 ore, doar în cazurile severe în
peste 24 de ore.
Dacă evoluţia este nefavorabilă, respiraţia devine superficială,
uneori apare bronhoplegie, iar hipoventilaţia alveolară duce la hipoxemie
severă cu hipercapnie, somnolenţă până la comă.
Condiţia hemodinamică se degresează de asemenea progresiv,
pulsul devine mic, filiform, tensiunea arteriala începe să scadă până la
hipotensiune marcată sau şoc cardiogen şi se instalează oligoanuria.
Decesul se produce prin insuficienţă respiratorie acută cu acidoză
mixtă sau prin şoc cardiogerv.

15
Diagnosticul pozitiv

El se face pe:

1. datele examenului fizic, cardiac şi pulmonar,


2. elemente de istoric care atestă o afecţiune cardiacă care
poate induce disfuncţie ventriculară stângă acută sau
hipertensiune venoasă pulmonară;
3. examen radiologie toracic.

Radiografia toracică evidenţiază cardiomegalie (edemul pulmonar


acut poate surveni pe un cord normal radiologic) şi semne de edem
pulmonar interstiţial şi eventual alveolar.

Se pot astfel identifica: vase dilatate în hil, cu limite estompate;


desen perivascular accentuat, în special perihilar şi în câmpurile medii şi
inferioare însoţit de rmicronoduli; valoarea câmpurilor pulmonare, mai
ales în 2/3 inferioare; modificări infiltrative, cu margini imprecise situate
perihilar (în aripi de fluture) sau în câmpurile inferioare; eventual semne de
revărsat pleural în cavitatea pleurală sau în scizuri.
Diagnosticul edemului pulmonar acut hemodinamic trebuie să
includă stabilirea etiologici sale, necesară pentru un eventual tratament
diferenţiat.

16
Diagnosticul diferenţial

De obicei este uşor, dar demul pulmonar acut hemodinamic trebuie


deosebit uneori de astmul bronşic, embolia pulmonară masivă şi edemul
pulmonar acut non hemodinamic.
În cazurile mai uşoare sau ca debutul său, mai ales la pacienţii
fără istoric cardiac, EPA poate fi confundat cu un astm bronşic, dar există
bronhospasm asociat şi expectoraţia nu este caracteristică.
În astmul bronşic, de obicei, există un istoric sugestiv, ralurile
pulmonare sunt semne, difuze fără raiuri umede bazale, examenul cardiac
este normal, fără sufluri, galop sau tahiaritmie.
În cazurile neclare, examenul radiografie pulmonar nu este posibil,
nu se vor administra nici Morfină, nici amine simpatomimetice (efect
arterioloconstrictor sistemic), ci aminofilina şi nitroglicerina, ultima neavând
nici o influenţă asupra accesului astmatic, dar ameliorând adesea
dispneea în caz de edem pulmonar acut hemodinamic.
în embolia pulmonară masivă, dispneea severă poate fi de
asemenea pe prim plan; asocierea acesteia cu tahicardie, tahiaritmii,
hipotensiune arterială pot crea confuzia iniţial cu un edem pulmonar
acut
În tromboembolismul pulmonar (TEP) masiv, însă, plămânul este
curat la ascultaţie, cu toată severitatea dispneei, şi pot fi prezente
semne de insuficienţă dreaptă acută sau şoc cardiogen.
Prezenţa unei TVP sau unor factori de risc trombogeni; precum şi
examenul radiologie pulmonar şi EKG, trasează rapid diagnosticul

17
Diferenţierea edemului pulmonar acut hemodinamic de edemul
pulmonar acut non hemodinamic se bazează pe:

1. circumstanţele în care apare edemul pulmonar (starea


septică, pancreatită, transfuzii multiple la politraumatizaţi,
uremie, acidoză severă, etc);
2. tabloul clinic este în bună parte diferit: debut progresiv, tuse
relativ puţină, crepitaţii pulmonare difuze (edemul este
predominant interstiţial), absenţa unei cardiopatii organice
sau unei cauze cardiace evidente;
3. examenul radiologie pulmonar care relevă în special semne
de edem interstiţial.

În unele forme de edem pulmonar acut fără afector aparent


semnificativă a inimii stângii, ca cele de altitudine, neurogenice, după
supradozaj de stupefiante, după cardioversie sau folosirea circulaţiei
extracorporale, în tromboembolismul pulmonar (TEP) eclampsie,
componenta hemodinamica (creşterea tranzitorie a PCP şi deprimarea
contractilităţii miocardice) ar putea avea un rol favorizant.

18
Evoluţie

În primele ore, evoluţia poate fi defavorabilă, chiar sub tratament;


bolnavul poate sfârşi cu un tablou de colaps cardiovascular şi de asfixie
prin bronhoplegie; în cazul celor mai mulţi bolnavi, însă, evoluţia este
favorabilă, tuşea încetând, dispneea diminuând şi bolnavul reuşind să
adoarmă din nou.
În zilele următoare se poate observa:

- o stare subfebrilă (38°C), (consecinţă a


resorbţiei
lichidelor extravazate);
- hiperleucocitoză;
- proteinurie tranzitorie;
- un revărsat pleural moderat, situat cel mai des
de partea
dreaptă, constatat prin examen clinic şi radiologie.

Evoluţia ulterioară poate fi în următoarele trei direcţii:

- către o ameliorare persistentă (edemul pulmonar acut a fost un


accident acut, din care bolnavul a ieşit cu bine. dar recidivele sunt
posibile);
- insuficienţa ventriculară stângă poate deveni
permanentă, cu perspectiva instalării unui edem subacut;
- insuficienţa cardiaca devine globală, bolnavul
prezentând
semnele de insuficienţă cardiacă dreaptă şi fiind la adăpostul
19
accidentelor paroxistice ale insuficienţei ventriculare stângi.

20
Investigaţii

La examenul fizic al toracelui constatăm prezenţa ralurilor umede


(subcrepitante), mai întâi la baze, apoi invadând ambele câmpuri
pulmonare, până la vârfuri ("mareea care urca").
Tensiunea arterială poate fi crescută; valorile pot fi mari la
hipertensivi; deşi în timpul atacului de edem pulmonar acut se observă o
tendinţă de scădere a tensiunii sistolice, diastolica rămânând la valorile
mari anterioare.
Examenul inimii relevă cardiomegalie, tahicardie, asurzirea
zgomotelor cardiace, ritm de galop, suflu sistolic de insuficienţă mitrală
funcţională.
În cazul edemului pulmonar acut apărut la un bolnav valvulopat,
se constată semnele stetacustice ale valvulopatiei în cauză.
Pulsul este rapid şi slab; uneori, el are caracterele pulsului
alternant, ce traduce deficitul contracţii al fibrelor miocardice ale
ventriculului stâng.
Dintre examenele de laborator vom aminti numai examenul
electrocardiografie şi examenul radiologie.
Examenul electrocardiografie, efectuat în urgenţă, îşi arată utilitatea
prin datele pe care le furnizează; el poate releva:
- semne de infarct miocardic recent, cauza directă a edemului
pulmonar acut;
- semne de hipertrofie ventriculară stângă, consecinţă a
hipertensiunii arteriale sau a valvulopatiei aortice;
- tulburări de ritm, care uneori pot constitui factorul
declanşator al crizei de edem pulmonar acut; în cazul
unor bolnavi cu hipertensiune arterială veche sau cu
cardiopatie ischemică.
Examenul radiologie

Poate evidenţia semnele radiologice corespunzătoare edemului


interstiţial şi edemului alveolar.
Examenul interstiţial se traduce prin liniile septale descrise de
Kerley:

- liniile de tip A se observă la nivelul lobilor superiori, fiind


uşor încurbate şi îndreptându-se de la periferie către hil;
- liniile de tip B sunt cele mai cunoscute; ele se găsesc
situate la baze, în unghiurile costodiafragrnatice, având o
direcţie transversală, perpendiculară pe cea a suprafeţei
pleurala

Liniile Kerley sunt consecinţa acumulării lichidului de edem în


septurile interlobulare.
Edemul alveolar are drept corespondent unele opacităţi noroase,
nedelimitate, uneori confluente, repartizate mai ales în regiunile
perihilare (aspectul de "fluture"), opacităţile sunt mai dese, îmbrăcând
uneori un aspect pseudotumoral.
Intervenţii

Tratamentul EPA cardiogen comportă măsuri de extremă urgenţă,


care trebuie aplicate la domiciliul bolnavului, în timpul transportului către
spital în unităţile ambulatorii şi în spital.

- instalarea bolnavului în poziţie şezândă sau în fotoliu, sau


pe marginea patului, cu gambele atârnând. De altfel
bolnavii îşi aleg singuri această poziţie (care nu este
recomandată în caz de hipotensiune);
- se aspiră expectoraţia şi se curăţă gura bolnavului;
- aplicarea garourilor la rădăcina a trei membre fără
comprimarea arterelor. Din 10 în 10 minute, unul clin
garouri se schimbă la al patrulea membru. Scoaterea
garoului se face progresiv. Aceste măsuri scad circulaţia
de întoarcere şi contribuie la descongestionarea
plămânilor;
- oxigenoterapie pe sondă nasofaringiană, oxigenul se
umidifică prin barbotaj 2/3 apă + 1/3 alcool.

Atenţie: Sonda nazală trebuie să fie introdusă până în orofaringe


(înainte de a o introduce se reperează pe sondă o lungime egală cu distanţa
dintre nas si lobul urechii).

- aerosoli antispumă - cu alcool etilic şi bronhodilatatoare.

- la nevoie, intubaţia cu aspiraţie şi intubaţie artificială.


Tratament

• Morfină 0,01 -0,02 g. i.m. sau i.v. (fiole 1 ml.= 0.02 g). în
caz de reacţie vagală (bradtcardie, vărsături) se va asocia
atropină 1mg. i.m. (1 fiolă) sau 0,5 mg i.v.

Atenţie! Morfina nu se administrează in caz de dubiu de astm bronşic, A.


KC, B.P.C.O. Morfina poate fi înlocuiţii cu miaigin în doze de 100 mg
(1 fiolă) i.m. sau i.v.

 Digitalice: deslanozid - doza iniţială 2 fiole i.v. (1 fiolă 0,4


mg.); lanatozid 2 fiole (1 fiolă 0,4 mg,); digoxină 2 flote i.v.
lent (1 fiolă 0,5 mg.);

 Diuretice: furosemid 2 fiole lv. lent timp de 1 - 2 minute (1


fiolă 20 mg);

 Venesecţie: emisiune de sânge rapidă 300-500 ml în 5


minute. Venesecţia este contraindicată în infarctul
miocardic acut şi la boinavii vârstnici cu ateroscleroză
cerebrală;

 Ventilaţie mecanică; prin intubaţie traheală;

 Nitroglicerină: 1-4 tablete sublingual, se recomandă în


special la coronarieni;

 Antihipertensive: în funcţie de tensiunea arterială.


Edemul cu tensiune scăzută

În asemenea cazuri sunt contraindicate;

• emisiunea de sânge;
• morfina;
• hipotensoarele;
• când tensiunea arterială este complet prăbuşită, bolnavul
va fi aşezat în decubit dorsal.

Profilaxie

Prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare

Factori de risc:

• viaţă sedentară, supraalimentaţia, stressul şi


surmenajul, fumatul, alcoolul.

Educaţie sanitară: se va insista asupra regimului alimentar, nocivităţii


fumatului, programului raţional de muncă şi viaţa.
Modul cum trebuie luate medicamentele.
Prezenţa la control medical periodic.
CAZUL I

Plan de îngrijire al pacientei cu:

1. Edem pulmonar acut cordiagen;


2. Hipertensiune arteriala esenţială st. III;
3 Cardiopatie ischemica cronica dureroasă;
4 Obezitate gradul al II-lea.

l. CULEGEREA DATELOR

Sursa de obţinere a informaţiilor;


- pacientă;
- familie;
- anturajul familiei;
- foaia de observaţie.

Tehnici de obţinere a informaţiilor


- interviul;
- observarea pacientei.
1. Date privind identitatea pacientei:
Date fizice: Nume / Prenume: C.M.
Vârstă: 59 ani
Sex: feminin
Religia: catolică
Naţionalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Ocupaţie: pensionară
Date variabile: Domiciliu: comuna Măgureni, jud. Prahova
Condiţii de viaţă şi muncă: pacienta locuieşte la casă în condiţii optime de locuit
Prezintă insomnie, ore insuficiente de somn (5 ore / noapte cu treziri repetate
în timpul somnului.
Nu respectă dieta recomandată la ultimul examen modica!, consumând
grăsimi în exces.
Este băutoare de cafea 2-3 cafele pe zi.
Fumează de la 18 ani (un pachet de ţigări pe zi)
Nu consumă alcool.

GUSTURI PERSONALE

Îi place să consume carne şi preparate din carne.


Mod de petrecere a timpului liber: ii place să se uite la televizor şi să
croşeteze.

2. STARE DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ

Date antropometrice
înălţime: 1, 63mş
greutate. 92 kg;
grupa sanguină A II;
Rh: pozitiv;

Limite senzoriale:
Nu este alergică;
Dantură Incompletă;
Acuitate vizuală scăzută datorită modificărilor fundalului de ochi:
Acuitate auditivă bună;
Somn alternant cu treziri nocturne dese;
Mobilitate redusă;
Alimentaţie inadecvată;
Aparat renal, urinar- loje renale libere, mictiuni fiziologice.

ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE

Antecedente personale fiziologice.


Naşteri 3
Avorturi 4.
Prima menstruaţie la 14 ani;
Menopauza 50 ani.
Informaţii legate de boală:
Motivele internării:
- dispnee;
- ortopne;,
- cefalee;
- ameţeli.

Istoricul boţii:
Bolnava in vârstă de 59 ani cunoscută secţiei cu hipertensiune arterială stadiul
al III-lea , cardiopatie ischemica cronica dureroasa, se internează pentru dispnee,
ortopnee, cefalee, ameţeli cu debut brusc.
Diagnostica la internare
EPA coroliogen;
HTA puseu.

CICD angor de obezitate.


Data internare: 6 ianuarie 2006, ora 20:45

Examenul pe aparate.

Tegumente şi mucoase:
- tegumentele palide,
-mucoase umede.

Sistem ganglionar:
- nepalpabile.

Sistem musculo-adipos:
- in exces:

Sistem osteo - articular


- aparat integru mobil

Aparat respirator
- roluri subscripitante bilaterale

Aparat cardio - vascular


- matitate crescută
- zgomote cardiace;
-TA = 270/120mmHg.
- artere periferice pulsatile.

Aparat digestiv:
- abdomen nedureros ta palpare,
- ficat şi splină tn limite normale:
- tranzit intestinal fiziologic.

Aparat uro-genital

- iojă renale libere;

- mictiuni fiziologice.
Sistem nervos central:
- anxietate
- ROT prezent bilateral

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoi Manifestări de Manifestări de


fundamentale independentă dependentă Sursa de dificultate
A respira şi a Puls peste 80 -90 Puls 120 pulsaţii - anxietate
avea o buna pulsaţii / minut. minut - dispnee;
circulaţie Coloraţia roz a Tegumente palide - ortopnee;
tegumentelor inclusiv a - Ta 270/120 mm - sedentarism;
extremităţilor Hg - obezitate;
TA peste 150 / 90mm - tabagism.
Hg
A bea şi a - dentiţie bună
mânca - mucoasă bucală roz - dentiţie incompletă; nerespectarea
şi umedă. - mese neechilibrate; regimului dietetic.
- limbă roz; - apetite crescut.
- gingii roz şi aderente
dinţilor
- masticaţie uşoară
-gură închisă;
-digestie lentă,
- consum de lichide în
funcţie de nevoie
Nevoia de a
elimina - loje renale libere şi
nedureroase;
- pacienta elimină 1200
- 1400m!/24ore;
- frecvenţa micţiunilor
este de 6- 8 /zi.
- culoarea urinei este
galben deschis.
Nevoia de a se
mişca şi a avea - spatele drept; Dificultate de - alterarea centrilor
o buna postură - braţele pe lângă corp; deplasare nervoşi
-piciorul in unghi de 90 - a se ridica; - alterarea aparatului
cu gamba; - a merge; locomotor.
- denostatism; -a se aşeza; - tulburări de
- decubit dorsal; -hipertrofie - anxietate, stress
- decubit lateral, stâqa musculară. - eşecul
PROBLEME ACTUALE
Dsggadsgfsaggagasgdaaaa
- dreapta - izolarea
- decubit ventral
Nevoia de a 6-8 ore de somn pe - pacienta prezintă - anxietate
dormi si a se noapte; insomnii cu ore - afecţiuni la nivelul
odihni somn regenerator, fără insuficiente de somn aparatului circulator,
cosmosuri, fără (5 ore pe noapte) cu vascular
întreruperi; treziri repetate în - izolare de societate
adoarme cu uşurinţă şi timpul somnului, nu
se trezeşte odihnită se odihneşte cum
trebuie
Nevoia de a se Vestimentaţie adecvată
îmbrăca şi sezonului, curată şi în
dezbrăca pas cu moda vârstei
Nevoia de a - temperatura corpului
menţine 36°C, piele culoare roz,
temperatura temperatură călduţă.
corpului în limite - transpiraţie minimă
normale - senzaţie plăcută faţă
de frig şi căldură
Nevoia de a fi - tegumentele şi
îngrijit, curat şi a mucoasele curate,
proteja normale, colorate
tegumentele şi - face duş în fiecare zi
mucoasele şi baie generală de 3
ori pe săptămână
Nevoia de a Starea de linişte a Predispoziţii la Lipsa de cunoaştere
evita pericolele individului care se simte infecţii şi complicaţii a prevenirii
la adăpost de toate cronice ale inimii, complicaţiilor
pericolele. Mediu vaselor şi creierului
sănătos:
- calitatea şi umiditatea
aerului între 30-60%
- temperatura ambiantă
între 19-25°C
Nevoia de a - faţă expresivă
comunica - privire semnificativă,
limbaj clar şi precis cu
exprimare uşoară a
gândurilor, ideilor şi
emoţiilor
Nevoia de a - convingeri personale
acţiona conform ale individului faţă de
propriilor realitate;
convingeri şi - ezită la ceremonii
valori, de a prac- religioase
ca religia - foloseşte obiecte
religioase
Nevoia de a fi - tendinţa de a lua
preocupat în hotărâri pe baza
vederea realizării
chibzuinţei proprii
Nevoia de a se - vorbeşte cu plăcere
recrea despre sine şi mediul
înconjurător fiind
relaxată.
- se uită cu plăcere la
emisiunile de
divertisment
Nevoia de a Este preocupată - Cunoştinţe
învăţa cum să-ţi şi pune întrebări despre insuficiente faţă de
păstrezi tratament şi metode de boală şi tratament,
sănătatea prevenire a complicaţiilor prevenirea
îmbolnăvirilor şi
importanţa
respectării
tratamentului

PROBLEME ACTUALE

1. Circulaţie inadecvată.
2. alimentaţie inadecvată
3. dificultate in a se mişca şi a aduce o bună postură.
4. insomnie.
5. cunoştinţe insuficiente despre boală şi tratament.
6. tabagismul.

PROBLEME POTENŢIALE

1. Alterarea stării de conştientă prin apariţia


complicaţiilor
cerebrale şi cardiovasculare.
2. Alterarea aparatului locomotor.
3. Potenţiale tulburări de gândire, stres, anxietate.
DIAGNOSTICARE NURSING

Având la bază datele obţinute din anamneză precum şi din observarea


pacientei am determinat problemele de dependentă actuale şi potenţiale şi am
stabilit că diagnosticul nursing este:
- afecţiuni ale aparatului cardio - vascular, precum şi afecţiuni ale aparatului
respirator:
- dispnee,
- ortopnee;
- cefalee;
- ameţeli,

GRAD DE DEPENDENTĂ

Conform nevoilor fundamentale ale omului şi din examinarea datelor


observate, pacienta prezintă dificultate in:

- nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie,


- nevoia de a bea şi a mânca;
- nevoia de â se mişca şi 3 avea o buna postură;
- nevoia de a dormi şi a se odihni;
- nevoia de a evita pericolele;
- nevoia de a Învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea. _

Gradul de dependenţă este I.

III. Planificarea îngrijirilor

a)Obiective

. 1. Obiectiv global.
- pacienta să prezinte circulaţie adecvată;
2. Obiective specifice:
a) obiective imediate.
-combaterea dispneei, cefaleei şi ameţelilor;
- pacienta să prezinte o stare de linişte şi confort.

b) Obiectivele pe perioada spitalizării


- asigurarea unui climat cald şi aşternuturi curate;
- alcătuirea unui regim alimentar conform dietei:
- scăderea în greutate;
- educarea pacientei cu privire la evitarea obiceiurilor dăunătoare;
- prevenirea insomniei prin alegerea unor metode de recreere şi alcătuirea
unui program de odihnă bine stabilit.

c) Obiective la externare

1. Pacienta să cunoască măsurile de prevenire a altor complicaţiilor;


2. Pacienta să aibă o greutate aproape de limitele normale;
3 Să renunţe la obiceiurile dăunătoare;
4.Să respecte programul de odihnă;
5.Pacienta să-şi ia tratamentul la timp şi să respecte regimul alimentar.

B. INTERVENŢII

1. Intervenţii autonome
- Izolez pacienta ia pat, asigurăndu-i un grad mare de confort.
- liniştesc pacienta cu privire la starea sa de sănătate, explicându-i scopul şi
natura intervenţiilor şi investigaţiilor care se fac pe perioada spitalizării.
- explic pacientei necesitatea respectării regimului alimentar;
- măsor zilnic funcţiile vitale ale pacientei,
- măsuri confortabile de mediu (19 c in cameră, aerisirea salonului şi
combaterea zgomotului.
Pregătesc pacienta fizic şi psihic pentru investigaţiile carele implică mediul.

INTERVENŢII DELEGATE

Administrez medicaţia prescrisă de medic. Recoltez produsele pentru


examenele de laborator.
Intervenţii
Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
6 ian 2006 Pacienta sa se Asez pacienta in Administrez 6 ian 2006,
dispnee prezinte cu pozitie semisezand medicatia indicata dispneea a
respiratie corecta si administrez de medic disparut, pacienta
oxygen pe sonda prezinta o
naso-faringiana respiratie corecta
de 22 de resp /
minut
7 ian 2006, Pacienta sa aiba Urmaresc Administrez 7 mai 2006,
cefalee, o stare generala comportamentul medicatia indicata cefaleea a
ameteli in 1-2 buna in timp de pacientei fata de de medic disparut, pacienta
zile de la 24 ore boala si o sfatuiesc mai prezinta
internare sa ceara ajutor usoare ameteli
pentru a se
deplasa la baie
pentru a evita
posibile accidente
8 ian 2006, Pacienta sa Asigur linistea Masor functiile 8 ian 2006
circulatie prezinte o psihica a pacientei vitale ale pacientei pacienta poate
inadecvata circulatie explicandu-i si le notez cifric si prezinta o
adecvata necesitatea grafic in foaia de respiratie
acesteia. Asigur un temperatura. TA adecvata cu functii
regim un regim 140/90, vitale in limite
hiposodat, de puls 86/min, normale.
asemenea respiratie 22/min, TA – 140/90
stabilesc cu temp 32C Puls = 86 min
pacienta un Recoltez sange si Resp.= 22/min
program de somn urina pentru Temp = 37C
si odihna. determinarea
Urmaresc daca constantelor
este respectat. biologice ale
organismului.
- HLG;
- VSH;
- Glicemie;
- TYMOL
- Colesterol
;
- Uree,
creatină;
- Ex. urină.
9 ian 2006 Pacienta sa aiba Alcatuiesc Administrez 9 mai 2006,
insomnie un somn impreuna cu medicatia indicata pacienta prezinta
odihnitor si fara pacienta un de medic un somn odihnitor
treziri in timpul program de odihna Diazepam si fara treziri in
noptii si somn si vad timpul acestuia
daca acesta este
respectat
10 ian 2006 Scaderea in Insotesc pacienta Administrez 10 ian 2006,
dificultati in greutate la cabinetele de medicatia indicata pacienta se
nevoia de a se specialitate si o de medic externeaza,
misca si a avea ajut atunci cand evolutie folosita
o buna este nevoie, dupa terapia
dispozitie urmaresc regimul administrata, dieta
alimentar si adecvata, repaus.
greutatea
corporala zilnic
EXTERNAREA PACIENTEI

Pacienta se externează la dala de 10 ian 2006 după terapia administrata, dietă


adecvată şi repaus.
- diagnostic la externare:
- edem pulmonar acut cardiogen.
- boli concomitente:
- hipertensiune arterială esenţială stadiul al III - lea

- cardiopatie ischemică dureroasă

- obezitate gradul al III-lea

Tratamentul acordat pe perioada spitalizarii

Forma de Cale de Doza unica


Denumire Actiune
prezentare administrare zilnica
II fiole
Furosemid diuretic i.v. unica
I fiola 20 mg
I fiola 0,5 mg
Digoxin digitalic i.v. oral zilnica
1 cp
Enap I fiola antihipertensiv i.v. unica
Nitroglicerina 1 cp antianginos sublingual unica
Ednyt 2 cp. 10 mg antihipertensiv oral zilnica
Diazepam 10 mg 1 cp tranchilizant oral zilnica
Haloperidol 10 pic sedativ oral unica
Examen de laborator

Examen de Valoare
Mod de rezolvare Valoare obtinuta
laborator normala
Punctie venoasa cu
HLG
vacutainer de culoare roz
Punctie venoasa cu
Hemoglobina 11,5-15g % / dl 14g % / dl
vacutainer de culoare roz
Punctie venoasa cu
Hematocrit 36-42 % 41 %
vacutainer de culoare roz
Punctie venoasa cu
Leucocite 6 – 8000 / mm3 7600 / mm3
vacutainer de culoare roz
Punctie venoasa cu
VSH 90-120 mg/dl 97 mg / dl
vacutainer de culoare rosie
Punctie venoasa cu
Glicemie 90-120 mg/dl 97mg / dl
vacutainer de culoare rosie
Punctie venoasa cu
TGO 1-18 u / l 29 u / l
vacutainer de culoare rosie
Punctie venoasa cu
TGP 1-19 u / l 38 u / l
vacutainer de culoare rosie
TYMOL Punctie venoasa C 5-10 1-4 UML 3 UML
Colesterol Punctie venoasa cu 150 – 250 mg /
187 mg / dl
vacutainer de culoare rosie dl
Uree, 10 – 50 mg / dl 46,1 mg / dl
Punctie venoasa cu
Creatinină vacutainer de culoare rosie 0,5 – 1,9 mg / dl 0,91 mg / dl
Examen de urină s-a colectat in vase de sticla
absolut curate, clatite cu
apa distilata
Volum de 24 ore Citrin limpede
Albumină rare
Eoitelii plate absent
Leucocite absent
Urobilinogen Normal
Radioscopie pulmonară

- cord QU galop şters mărit spre stânga (VS+) Hiluri hiperemice.


- stază pulmonară (crescută) vascularizaţie bilaterală crescută.
- oftalmoscopie.
- angiopatie hipertensibilă statfiui al III-lea;
- EKG hipertrofie ventriculara stanga.
CAZUL AL II-LEA

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU :

1. edem pulmonar acut cardiogen remis


2 Cardiopatie ischemică cronică dureroasă,
3 Insuficienţă cardiacă congestivă clas IV
4. hipertensiune arteriala arteroscleroticâ,
5 Aritmie extrasistolică ventriculară.

I. CULEGEREA DATELOR

Surse de obţinere a informaţiilor:


- pacienţi,
- familie;
- foaia de observaţie;

Tehnici de obţinere a informaţiilor:


- dialogul cu patentul,
- observarea pacientului

1. Date privind identitatea pacientului:


Date fixe Nume / prenume: Vârsta&3 ani Sex. masculin; Religie, ortodoxă;
Naţionalitate. Română Stare civilă; Căsătorit Ocupaţie; pensionar.
Date variabile: Localitatea Câmpina, judeţul Prahova
Condiţii de viaţă şt muncă
- pacientul locuieşte împreună cui soţia la casa in condiţii optime de locuit.
- nu respecta dieta recomandată la ultimul examen medical,
consumând grăsimi in exces.
- este băutor de cafea 1 - 2 cafele pe zi.
- băutor ocazionai de vin.

Gusturi personale.

Îi place să consume came, preparate din carne, conserve şi afumături.


Mod de petrecere a timpului liber joacă remii şi table cu vecinii.
2 Stare de sănătate anterioară
Date antropometrice:
Greutate: 70 Kg
Înălţime 1,64 m
Grupa sanguină: 01
Rh: pozitiv

Limite senzoriale.
- nu este alergic;
- dantură incompletă;
- acuitate vizuală scăzută,
- acuitate auditivă bună;
-somn alternat cu treziri nocturne dese;
- mobilitate redusă;
- alimentaţie inadecvată
- eliminări fiziologice de urină

Antecedente heruto - colaterale .


- neagă,

Antecedente personale:
Patologice:

- HTA aterosclerotică;
- Cardiopatie ischemica cronica dureroasa
- insuficienţă cardiacă congestivă cls. IV
- amigdaiectomie ia 19 ani,
3. Informaţii legate de boală motivele internării;
- dispnee;
- ortopnee,
- tuse iritativâ;
- paloare;
- palpitaţii.

Istoricul bolii
Bolnavul în vârstă de 70 ani, cu antecedentele de mai sus se internează
de urgenţă în secţia de boli interne pentru dispnee, ortopnee, tuse iritativă,
transpiraţii, paloare şi palpitaţii cu debut brusc.
Diagnostic la internare;
- edem pulmonar acut cardiogen remis.

Data la internare: 18.02.2006 ora 22:30

Examen pe aparate.
- tegumente şt mucoase palide şi umede;
- sistem gangtionar ne palpabil;
- sistem musculo - adipos normal;
- sistem osteo - articular - integru, mobil.
- aparat respirator - roiuri subcrepitante.
- aparat cardiovascular zgomote cardiace, aritmie AV= 150/min. TA 150/90
- aparat digestiv - abdomen suplu nedureros;
- aparat urogenital - lojă renate libere nedureroase.
- sistem nervos centrai
- ROT prezente bilateral
II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoi Manifestări de Manifestări de Sursa de


fundamentate independentă dependentă dificultate
A respira şs a avea TA 150/90 mmHg TA = 180/90mrn - dispnee.
o bună circulaţie Puls = 60 - 90 pulsatil Hg - tuse iritativă,
pe minut Puls- 150 bătăi - ortopnee.
Respiraţii 15 7 25 pe /minut valenţa
minut Respiraţia este de
30 respiraţii /minut
A bea şi a mânca Dentiţie buna Mănâncă alimente - lipsa cunoaşterii
mucoasă bucală roz nepermise de alimentelor
umedă. Limba roz, regimul alimentar permise şi
masticaţie uşoară, Afumături nepermise
digestie lentă. grăsimi
A elimina Aspectul urinei normal
colorat,
- micţiuni fiziologice
cantitativ 1200-1400
/ml/24 ore
A se mişca şi a spatele drept;
avea o bună - braţele pe lângă
postură corp,
şoldurile, gambete
drepte;
- piciorul în unghi de
90 C cu gamba.
sprifinind pe podea.
A dormi şi a se Somn de 6-8 ore pe - ore insuficiente
odihni noapte Regenerator de somn cu treziri - lipsă de
calm, fără coşmaruri; repetate. In timpul activitate fizică şi
fără întreruperi. nopţii Aţipiri psihică
frecvente în timpul
zilei.
A se îmbrăca şi a Vestimentaţie
se dezbrăca adecvată sezonului
curată şi in pas cu
moda în funcţie de
vârstă
A menţine Temperatura corpului
temperatura 36 C, măsurată axilar.
corpului in limite - transpiraţie minimă,
normate - senzaţie plăcută faţă
de friq sau căldură.
A fi curat îngrijit, Tegumente şi mucoase
de a proteja curate normat colorate
tegumentele şi şi pigmentate: - face
mucoasei duş in fiecare zi şi baie
generală de doua ori
pe săptămâna

A evite pericolele Măsuri de prevenire - Apariţia posibilelor Lipsa de


accidentelor, - AVO sau apariţia cunoaştere ce
infecţiilor; - bolilor. altor complicaţii previn aceasta
acute sau craniene posibile accidente
ale aparatului
cardiovascular

A comunica cu - facies; expresiv;


semenii previn semnificativă
limbaj clar p precis cu
exprimare uşoară a
gândurilor, ideilor şi
emoţiilor.

A acţiona conform Convingeri personala


propriilor fata de realitate; -
convingeri şi valon asistarea ia ceremonii
religioase; -
participarea la fapte de
umanitate
A fi preocupat in Integritatea fizică şi
vederea realizării psihică, - optarea
pentru orice gen de
activităţi şi îndeplinirea
rolurilor sociale

A se recrea Vorbeşte cu plăcere


despre sine şi mediul
înconjurător de
prieteni rude fiind
relevant
A învăţa cum să-şi Este preocupat de Cunoştinţe Inaccesibilitate ta
păstrezi sănătatea boala sa şi pune insuficiente asupra informaţii
întrebări despre bolii, măsurilor de
tratament şi măsuri de prevenire ş\
prevenire a .tratare.
complicaţiilor
PROBLEME ACTUALE

1. Circulare inadecvată;
2. Alimentaţie necorespunzătoare;
3 Cunoştinţe insuficiente dispnee, boală şt tratament;
4. Insomnie;
5, Tuse intensivă;
Probleme potenţiale dispnee.

1. Alternarea stării de conştientă prin apariţia complicaţiilor cerebrale şi


cardiovasculare.
2. Alterarea aparatului locomotor prin apariţia unor pauze datorită HTA

DIAGNOSTICUL NURSING

Având la bază datele obţinute din anamneză, precum şi din observarea


pacientului, am determinat problemele de dependenţă actuale şi potenţiale şi am
stabilit că diagnosticul nursing este:
- perturbarea aparatului respirator şi cardiovascular.

GRADUL DE DEPENDENŢĂ

Conform nevoilor fundamentate ale omului şi din examinarea datelor


observate gradul de dependenţă este I.
III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

A. Obiective:
Pacientul să prezinte funcţii circulatorii şi cardiace in limite normale

a) Obiectiva imediate
- combaterea dispneei;
- combaterea tusei;
- pacientul să prezinte o stare de bine şi de linişte,

b) Obiective pe perioada spitalizării:


- evitarea posibilelor accidente;
- asigurarea unui climat caid, securitatea pacientei, fizică şi psihică;
- alcătuirea unui regim alimentar conform dietei şi gusturilor personale
ale pacientului prevenirea insomniei prin alegerea unor metode de recreere şi
alcătuirea unui program de odihnă şi somn.

Obiective la externare

1. Pacientul să cunoască măsurile de prevenire a complicaţiilor posibile.


2. Să renunţe la obiceiurile dăunătoare.
3 Să respecte programul de odihnă şi somn;
4. Să respecte regimul alimentar si tratamentul aşa cum i s-a explicat

B. Intervenţii:
1. Intervenţii autonome.
- instalez pacientul în pat în poziţie semişezând;
- liniştesc pacientul cu privire la starea sa explicându-i scopul şi
natura
intervenţiilor care se fac pe perioada spitalizării;

- explic pacientului necesitatea respectării regimului alimentar:

- măsor zilnic funcţiile vitale ale pacientului;


- asigur o lenjerie de pat curată şi călduroasă

- măsuri confortabile de mediu (19C) In camera, ventilaţie prin


deschiderea ferestrelor, combaterea zgomotului.

2. Intervenţii delegate

- administrez medicaţia prescrisă de medic, tonicardiace, diuretice,


hipotensoare, antianginoase, somnifere şi sedative
- recoltez produse pentru examenele de laborator;
- pregătesc pacientul fine şi psih ic pentru in vestig aţiile indicate de medic.

INTERVENŢII

PROBLEME OBIECTIVE AUTONOME DELEGAŢIE EVALUARE


18.02.2006 Pacientul să Asigur Măsor funcţiile 18.02.2006
prezinte o linişte
psihică vitale ale pacientul
circulaţie circulaţie pacientului pacientului şi le prezintă funcţii
inadecvată adecvată în explicându-i notez cifric şi vitale în limite
două zile necesitatea grafic în funcţie aproape
acesteia Aşez de temperatură. normale
pa-
cientul TA - 1 8 0 / 9 0 m m TA - 160/
in pat după ce Hg, puls - 150 80mm Hg,
i-
am asigurat bătăi/ min. puls 99 bătăi/
lenjerie Frecvenţa min. respira ţii
curată
acestuia. respiraţilor = 30 26 /min.,
resp./minut temperatura
Temperatură 36 36C
C, administrez 19.03.2002
rnedicaţia indicată TA-150 /
de medic 80 mm Hg
hipotensoare, puls 87
diuretice bătăi/mn.
respiraţii - 23
/minut
temperatura -
36 C
Tuse Pacientul sa Asigur Administrez 19.02.2006
intensivă si nu mai pacientului medicaţia pacientul nu
dispnee tuşească în pe
sondă indicată de medic: mai tuşeşte
termen de nasofaringiană este liniştit
24h. tonicardiace, încearcă
Dispneea sa hipotermie, să adoarmă
disparea in 2-3 diuretice
ore antianginoase
Recoltez stnge §i
urină pentru
determinarea
constantelor
biologice
-HLG,
-VSH;
- Gticemie;
- Colesterol;
- uree,
- creatinină;
- ex. urină.
Alimentatie Pacientul sa Alcătuiesc un Măsor 20.02.2006
necorespun aiba stabilit un regim alimentar funcţiile Evolutie
zatoare regim in funcţie de vitale ale
alimentar gusturile pacientului şi favorabilă
adecvat pacientului le notey în conform
Sfătuiesc foaia de terapiei.
pacientul să temperaturi Pacientul
renunţe la TA- nu mai
obiceiurile 140/SOmmHg tuşeşte,
dăunătoare. puls- 87 dispnea a
Urmăresc bătăi/min. dispărut ,
comportamentul respiraţii - se
pacientului 23/mm alimentează
pentru a temperatură corespunzăto
observa apariţia 36C r
posibilelor Administrez
compilaţii medicaţia
Digoxin,
Furosemid,
Nitroglicerină,
Cordorane,
Producttl,
Nttropector,
Aspacardin,

Insomnie Pacientul sa Alcatuiesc Administrez 21.02.2006,


aiba un somn impreuna cu medicafia evolutie
odihnitor pacientul un indicată de favorabila.
program de medic, Luminol
odihna si somn. Externare la
Urmaresc daca cerere, motive
acesta este familiale.
respectat.
EXTERNAREA PACIENTULUI

Pacientul se externează pe data de 21.02.2006 in stare ameliorată,


cu diagnosticul la externare:
- Edem pulmonar acut cardiogen

TRATAMENT ADMINISTRAT PE PERIOADA SPITALIZĂRII


Calea de
Forma de Doză unică
Denumire Acţiune administrar
prezentare zilnică
e
Diqoxin înotă Digitafic LV. Unică
Fufosemid I fiolă 20 mq Diuretic LV. Unică
Nitroglicerină 1 cp. Antianginos Subtlingual Unică
Isodinit 2 cpt 10 mg Vasodilatatie, Oral Zilnică
coronariană şi venoasâ,
arterial
Cordarone 3 cp Antiaritmic Oral Zilnică
Nitropector 2 cp Antianginos cu acţiune Oral Zilnică
prelungita
Aspacardin 2 cp Normalizeaza echilibrul Oral Zilnică
ionic şi enzimatic la
nivelul fibrei
miocardice;
Luminal 1 cp Somnifer Oral Zilnică

Hemoglobina Funcţie venoasă cu vacutainer 13,6- 16Q/dt 13g/dl


de culoarro ste
Hematocrit Puncţie venoasă cu vacutainer 40-48% 40, 1%
de culoare roşie
VSH Puncţie venoasa cu vacutimer de 5-8 mm/h 36 mm/h
culoare rosu
Glicemie Punctte venoasă 90- 120 mg 96 mq
Colesterol Punctie venoasă 1-22Q mg/dl 211 mg/dl
Trigliceride Puncpe venoasă 0-200 mg/dl 207mg/dl
Ureea Puncte venoasă 10-50 mg / dl 21, 7mQ/di
Creatinină Punctie venoasâ 0,60-1,10 1,03 mq/dl
mg/dl
Ex. urină După o toaletă Normat
impecabilă se
recoltează in recipiente de sticlă
sterile
CAZUL AL III- LEA

Plan de îngrijire al pacienţilor cu:

1. Edem pulmonar acut cardiogen;


2. Insuficienţa cardiacă congestivă;
3. hiper tensiune arteriala aterosclerotica, puseu hipertensiv;
4. cardiopatie ischemica cronica dureroasa

CULEGEREA DATELOR

Surse de obţinere a informaţiilor


- pacient;
- familiei;
- foaie de observaţie;

Tehnici de obţinere a informaţiilor

- dialogul cu pacientul;
- observarea pacientului.

1. Date privind identitatea pacientului:

Date fixe:
Nume/ prenume F.C.
Vârsta 79 ani;
Sex . masculin
Religie: ortodoxă
Naţionalitate: română
Stare civilă: căsătorit
Ocupaţie: pensionar
Date variabile: Domiciliul Câmpina,jud. Prahova
Pacientul locuieşte la casă Împreună cu soţia în condiţii optime de locuit.
Prezintă somn perturbat ce are insuficiente de somn de 4 - 5 ore / noapte cu
treziri repetate in timpul somnului.
Nu respectă dieta recomandată la ultimul examen medical, consumând
mâncăruri bogate în sare şi grăsimi.

Gusturi personale

Îi place să consume saramură de peste şi preparate din acesta.


În timpul liber, se plimbă prin parc împreună cu nepoata lui în vârstă de trei ani.

2 Stare de sănătate anterioară.


Date antropometnce:
G = 78 kg
H = 77 kg
Grupa: A III
Rh pozitiv

Lirnite senzoriale:
- nu este alergic;
- nu prezintă proteze,
- acuitate vizuală scăzută;
- acuitate auditivă bună;
- somn alterat cu treziri nocturne dese;
- mobilitate bună;
- alimentaţie inadecvată

Antecedente personale (fiziologica şi patologice):


- insuficienţă cardiacă congestivă
- cardiopatie ischemica cronica dureroasa;
- hipertensiune arteriala aterosclerotscă.
Informaţii legate de boală.
Motivele internării: dispnee cu ortopnee

Istoricul bolii
Suferind de vârstă cu hipertensiune stadiul al lll-tea, de circa două zile
dispnea se accentuează, este adus de familie la gardă cu TA 740 /120 mmHg.
Tegumentele şi mucoasele palide, cianoză.

Diagnostic la internare
EDEM PULMONAR ACUT CARDIOGEN

Data la internare: 17 martie 2006

Examen pe aparate. Tegumente şi mucoase palide Sistem ganglionar


- nepalpabil
Sistem musculo - adipos
- normal.
Sistem osteo - articular
- integru - mobil;
Aparat respirator
- torace normal conformat,
- sonoritate pulmonară normală;

Aparat cardiovascular Puls = 100/min. TA= 240/120 mmHg

Aparat digestiv
- abdomen nedureros la palpare.
Aparat urogenital.
- loje renate libere şi nedureroase,
ROT prezent bilateral
ANALIZA SUNTERPRETAREA DATELOR

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentate

Nevoi MANIFESTĂRI DE MANIFESTĂRI DE SURSA DE


fundamentele INDEPENDENTĂ DEPENDENTĂ DIFICULTATE
A respira ţi a Puls ritmic cu o frecventa de Frecventa pulsului - dişpnee;
avea o bună 60 - 90 pulsaţii pe minut este de 100 bătăi -ortopnee;
circulaţie TA 150 7 mm Hg respiraţie pe minut. TA -240
15 -25 pe minut. -120 mm Hg ,
respiraţii = 26/ minut
A bea şi a Deglutiţie bună mucoasă Mănâncă alimente - lipsa cunoaşterii
mânca bucală roz şi umedă, neper mise de alimentelor
limbă roz masticaţie regimul alimentar. permise şi
uşoară digestie lentă. nepermise
A elimina Aspectul urinei normal;
Mictiuni teologice,
A se mişca şi - spatele drept, braţele pe
a avea o lângă corp, şoldurile,
bună postură gambele drepte, picior In
unghi de 90 C cu gamba.
A dormi şi a Ore insuficienţe de lipsa de
se odihni somn 4 - 5 ore pe activitate fizică şi
noapte ou treziri psihică
repetate in timpul
no p ţi i , a ţi p i ri
frecvente in timpul
zilei.
A se Îmbrăca Vestimentaţie adecvată
şi dezbrăca sezonului şi modei aleasă de
pacient, curată şi lejeră
A menţine - piele culoare roz,
temperatura temperatură călduţă,
corpului in - transpiraţie minimă -
limite normate senzaţie plăcuta faţă de friq
sau căldură.
A fî curat - tegumente şi mucoase
îngrijit de a curate normai colorate şi
proteja pigmentate, face duş In
tegumentele fiecare zi şi baie generată de
mucoasele trei onpe săptămână.
Evită - mediu sociologic sănătos cu -posibilitatea lipsa de
pericolele o calitate şi umiditate a apariţiei altor cunoaştere a
aerului 30%-G0% şi complicaţii acute prşvenini
temperatura ambiantă 19 C sau cronice ale complicaţiilor
inimii vaselor
creierului si nervilor

A comunica cu semenii Facies expresiv privire semnificativă, limbaj clar şi precis, cu


exprimare uşoară a gândunlor, ideilor şi emoţiilor.
A acţiona conform - convingeri personalo ale individului faţă de realitate; - asistarea
propnilor convingen la ceremonii religioase,
şi valori. - participarea la acte de cantate.

Nevoia de a fi - activitatea optimă a funcţiilor fiziologice în raport cu


preocupat in vederea constituţia individului.
realizări

A se recreea Vorbeşte cu plăcere despre sine, şi mediul înconjurător, fiind


relaxat

A învăţa cum sa-ţi - este preocupat de boala sa, pune întrebări despre tratament şi
păstrezi sănătatea metode de prevenire a complicaţiilor
PROBLEME ACTUALE

1. Circulaţie şi respiraţie neadecvată.


2. Alimentaţie neadecvată.
3. Insomnie.
4. Cunoştinţe insuficiente despre boală şi tratament.
5. Dispnee, ortopnee.

Probleme potenţiale:
1. alterarea stării de conştientă prin apariţia complicaţiilor cerebrale
cardiovasculara.
2 Alterarea aparatului locomotor prin apariţia unor pareze datorită HTA;

Diagnosticul nursing.

Având la bază datele obţinute din anamneză, precum şi din observarea


pacientului am determinat probleme de dependenţă actuale şi potenţiale şi am stabilit
că diagnosticul nursing este:

Perturbarea funcţiei circulatorii şi respiratorii.

Gradul de dependenţă.

Conform nevoilor fundamentale ale omului şi din examinarea datelor


observate, pacientul prezintă gradul de dependenţă.
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

A. Obiective
1. Obiectiv global.
- Pacientul să prezinte o circulaţie şi o respiraţie adecvată.

2 a) Obiective imediate:
- pacientul să prezinte o stare de bine.
B) obiective pe perioada spitalizării:
- asigurarea unui climat caid de securitate a pacientului, fizică şi psihică.
- alcătuirea unui regim alimentar conform dietei şi gusturilor personale ale
pacientului.
- educarea pacientului cu privire la evitarea obiceiurilor dăunătoare.
- prevenirea insomniei prin alegerea unor metode de recreere şi alcătuirea
unui program de odihnă bine stabilit.

Obiective la externare:
- pacientul să cunoască şi să respecte regimul alimentar;
- pacientul să aibe cunoştinţe despre boală şi tratament să renunţe la
obiceiurile dăunătoare;
- să respecte programul de odihnă şi somn,

B. INTERVENŢII
1. Intervenţii autonome.
- instalarea pacientului In pat în poziţie şemişezând asigurându-i un grad
maxim de confort.

- liniştesc pacientul cu privire la starea sa explicându-i scopul şi natura


intervenţiilor care se fac pe perioada spitalizării;

- exp/rc pacientului necesitatea respectării regimului ales (fructe şi legume in


cantitate mare, lactate cu conţinut scăzut in grăsimi)

Măsor zilnic funcţiile vitale ale pacientului:


- asigur lenjerie de pat pacientului;
- măsuri confortabile de mediu (19 C) în cameră, ventilaţie prin deschiderea
ferestrelor, combaterea zgomotului.

2. Intervenţii delegate

Administrez medicaţia prescrisă de medic. diuretice, tonicardiace,


hitpotensoare, vasodilatatoare, coronariene.

Recoltez produse pentru examenele de laborator


Pregătesc pacientul fizic şi psihic pentru investigaţiile care ie indică medicul.
INTERVENŢII

Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare


17 martie 2006 Pacientul să - asigur liniştea - măsor funcţiile 17 martie 2006
circulaţie, prezinte o psihică a vitale ale pacientul
respiraţie circulaţie şi o pacientului pacientului şi le prezintă funcţii
inadecvată respiraţie explicându-i notez cifric şi vitale în limite
manifestă prin favorabilă in necesitatea grafic în foaia normale.
dispnee, termen de 3+4 acesteia de temperatură TA = 140 – 80
ortopnee. ore. pentru TA=240/120 mmHg
ameliorarea mmHg Puls = 83 /
simpţomelor Puls = 100 min.
bolii. Aşez bătăi/minut Temperatură
pacientul în pat Respiraţii 28/min 36C
în poziţie /min.
semişezând Administrez
cu un grad medicatia
maxim de indicată de
confort medic:
Administrez hipotensoare,
oxigen pe diuretica,
calea naso- tonicardiace,
faringiană vasodilatatoare,
coronariene.
18 martie 2006 Pacientul să Alcătuiesc cu
alimematie aibă un regim pacientul un Recoltez sânge 18 martie 2006
inadecvată alimentar bine regim şi urină pentru pacientul are o
stabilit. Alimentar in determinarea stare generală
funcţie de constatelor ameliorată .
gusturile biologice ale Alimentaţie
acestuia organismului corespunză-
Sfătuiesc - HLG; toare cu regim
pacientul să -VSH, alimentar
renunţe ta - TYNOL, hiposodat.
obiceiurile -Colesterol;
dăunătoare, - creatinină,
sare, grăsimi. - uree.
19 martie 2006 Pacientul să Alcătuiesc 19 martie 2006
insomnie aibe un somn împreună cu Administrez prezintă funcţii
odihnitor fără pacientul un medica\ia vitale în limite
trezit în timpul program de indicată - de normale.
acestuia somn şs medic TA -14 0 - 9 0
urmăresc dacă - diazepam. mmHg,
acesta este Măsor zilnic Puls = 83/mm.
respectat funcţiile vitale Respiraţii 21 /
ale pacientului. minut.
Temperatură
36 C, pacientul
are un somn
liniştit şi
odihnitor.
20.03 2006 Pacientul să Explic
cunoştinţe se externeze pacientului Măsor funcţiile 20.03.2006
insuficiente cu cât mai necesitate vitale ale evoluţie
despre boală multe respectării organismului şi favorabilă.
şi tratamente cunoştinţe regimului le notez cifric şi pacientul se
despre boală alimentar, graftc în foaia externează
şi tratament odihnei şi de observaţie.
tratamentului. TA= 140 - 90
Explic mm Hg
pacientului că Puls ~ 83 7
tr&buie să-şi min.
facă control Temperatură =
medical 36 C
periodic.

EXTERNAREA PACIENTULUI
Pacientul se externează pe data de 20 0K20GC cu o evoluţie favorabilă cu
diagnosticul la externare:

EDEM PULMONAR ACUT CARDIOGEN

III.Tratamentul administrat în perioada spitalizării

Forma de Cale de Doză unică /


Denumire Acţiune administrare
prezentare zitnlcă
Furosemid 1 fiolă 20 diuretic t.V. Unică
mq
Digoxin 1 fîolă Digitalic LV. unica
Digoxin 1 cp Digitaţie braţ zilnică
Enap 1 fiolă Antihipertensiv LV. Unică
Nitropector 2 cp Antianginos cu acţiune Oral Zilnică
2,6 mg prelungită.
Aspacardin 3 cp. Normalizează echilibrul Oral Zilnică
ionic şi emimatic la
Nivelul fibrei miocardice.
Ednyt 2 cp. 5 mn Antibipertensiv Qr& Zilnică
Hoioperidot 7plic Sedativ Ora/ Zilnică
Diazepam icp. Tranchilizant Ora/ Zilnică

Observaţii:
Digoxin cinci zile /zi, două zile pauză
Analize efectuate în timpul spitalizării

Examen laborator Mod de recoltare Valoare normală Valoarea obţinută


HLQ 10-11g/d! 10g/dl
punctie venoasă cu
Hemoglobina 40 - 48% 28,6g %
vacutataner de culoare
Hematocrit 4000 - 8000 9100
roşie.
Leucocite
punctie venoasă cu
VSH 5 - 8 m m /h 20mm/h
vacutataner negru
TYMOL 0 - 4U M L 3UML
punctie venoasă,
Colesterol 1 -220 mg/dl 116, 4 mg / dl
vacutataner roşu
Uree 10.0/50, mg/dl 10 mg/ dl
Se recolteaza in
Examen urină Normal
recipient de sticla sterila

- Rx cp; cord moderat mărit spre stânga Hiluri hiperemice. Stază pulmonară
vasculară

- EKG fibrilatie ventriculară.


EVALUAREA FINALA A CAZURILOR

CAZUL I CAZUL AL II lea CAZUL AL III- LEA


Nume / prenume: CM Nume / prenume: A.F. Nume / prenume: F.C.
Vârstă: 59 ani Vârsta: 63 ani Vârsta: 79 ani
Sex: Feminin Sex; masculin Sex: masculin
Religie: ortodoxă Religie L ortodoxă
Naţionalitate Română Naţionalitate. română Naţionalitate română
Stare a w/ă; câsătontă Sfare ciw/ă; căsătorit Stare civilă căsătorit
Limbă vorbită.Lb Română Limba vorbită: Lb.Română Umba vorbită: Lb.Română
Ocupaţie pensionară Ocupaţie, pensionar Ocupaţie pensionar
Data internare 6.01.2006 Data internare 18.02.2006 Data internare: 17.03.2006
Diagnostic ta internare Diagnostic la internare Diagnostic la internare
Edem pulmonar acut
EPA cardiogen remis EPA cardiogen
cardiogen
Probleme actuale ale Probleme actuale ale Probleme actuale ale
pacientei pacientului pacientului
1. circulaţie inadecvată.
1. circulaţie inadecvată 1.circulaţie şi respiraţie
2 alimentaţie inadecvată:
2. alimentaţie inadecvată; inadecvată;
3.dificuitate de sa se mişca
3.conştinţe insuficiente 2. alimentaţie inadecvată;
şi avea o bună postură.
despre boală şi tratament. 4. 3. Conştiinte insuficiente
4 Insomnie:
Insomnie; despre boală şi tratament;
5. Conştiinţe insuficiente
5.Tuse intensivă; 4.insomnie;
despre boală şi tratament
6. Dispnee. 5.Dispnee, ortopnee.
6. Tabagism.
Probleme potenţiale Probleme potenţiale: 1 Probleme potenţiale:
1.Alterarea stării de 1.Alterarea stării de 1.Alterarea stării de
conştientă prin apariţia conştientă prin apariţia conştientă prin aparipa
complicaţiilor cerebrale şi complicaţiilor cerebrale şt complicaţiilor cerebrale;
cardiovasculare; cardiovasculare; 2.Alterarea aparatului
2. Alterarea aparatului 2. Alterarea aparatului locomotor, prin aparitia
locomotor; locomotor, prin apariţia unor procese datorita
3. Potenţiale tulburări de unor procese datorită HTA.
gândire, stres, existate. HTA.
Diagnostic nursing. Având la Diagnostic nursing. Având Diagnostic nursing. Având la
bază datele obţinute din la bază datele obţinute din bază datele obţinute din
anamneză precum şi din anamneză precum şi din anamneză precum şi din
observarea Pacientei am observarea Pacientului am observarea Pacientului am
determinat problema determinat probleme de determinat că diagnosticul
actuale şi potenţiale şi dependenţă actuale şi nursing este:
am stabilit că diagnosticul potenţiale si am stabilit că - perturbarea funcţiei
nursing este: diagnosticul nursing este: respiratorii şi respiratorii.
1.Afecţiuni ale aparatului - perturbarea aparatului
cardiovascular; respirator şi cardiovascular
2.Afecţiuni ale aparatului
respirator: autonome şi
Intervenţii Intervenţii autonome şi Intervenţii autonome şi
delegate: delegate: delegate:
Intervenţii autonome Intervenţii autonome Intervenţii autonome
1. Instalez pacienta în pat 1. Instalarea pacientului în 1. Instalez pacientului în
asigurându-i un grad pat în poziţie semiţezând, pat in poziţie semişezând;
maxim de confort; 2. Liniştirea pacientului cu 2.Liniştirea pacientului cu
2. Liniştesc pacienta cu privire la starea sa privire la starea sa de
privire la starea sa expicându-i scopul şi natura sănătate expicându-i scopul
explicându-i scopul şi intervenţiilor care se fac pe şi natura intervenţiilor care se
natura intervenţiilor care perioada spitalizării; fac pe perioada spitalizării;
se fac pe perioada 3.Explic pacientului 3. Explic pacientului
spitalizării; necesitatea respectăm necesitatea respectării
3.Explic pacientei regimului alimentar, regimului dat (fructe şi
necesitatea respectării 4. Măsor zilnic funcţiile vitale legume în cantitate mare,
regimului alimentar; ale pacientului; asigur o Isctate cu conţinut scăzut
4.Măsor zilnic funcţiile lenjerie de pat curată şt în grăsimi),
vitale ale pacientei, călduroasă, 4.Măsor zilnic funcţiile vitale
5.Măsuri confortabile de 5. Măsuri confortabile de ale pacientului;
mediu (19C) în cameră, mediu (19C) în cameră, 5.Măsuri confortabila de
aerisind salonul şi aerisind salonul prin mediu (19C) in cameră,
combaterea zgomotului; deschiderea ferestrelor şi aerisind salonul prin
- pregătesc pacienta fizic combaterea zgomotului; deschiderea ferestrelor şi
şi psihic pentru investigaţiile Investigaţii delegate combaterea zgomotului;
care le indică medicul. -administrez medsesţia Investigaţii delegate
Investigaţii delegate prescrisă de medic; -administrez medicaţia
-administrez medicaţie - recoltez produsele pentru prescrisă de medic;
prescrisă de medic; examenele de laborator - recoltez produsele pentru
- recoltez produsele pentru - pregătesc pacientul fizic examenele de laborator.
examenele de laborator. şi psihic pentru investigaţiile - pregătesc pacientul fizic
indicate de medic şi psihic pentru investigaţiile
indicate de medic.
Data la externare Data la externare Data la externare
Bilanţul autonomiei Bilanţul autonomiei Bilanţul autonomiei
Pacienta se internează în Pacienta se internează în Pacienta se internează în
sectioa de Boli Interne sectioa de Boli Interne sectioa de Boli Interne
prezentand: prezentand: prezentand:
- dispnee; - dispnee; - dispnee.
- ortopnee; - ortopnoe; - ortopnee;
- cefalee; - tuse iritativă;
- ameţeli. - paloare; TA = 240 -120 mm Hg
TA = 270-160mmHg - palpitaţii; Puls= 100 bătăi/minut.
Puls- 120 bătăi/minut. TA = 180-90 mm Hg Respiraţii = 28 /minut
Respiraţii - 30/minut Puls= 150 bătăi/minut Temperatură 36 C
Temperatură -37 C Respiraţii = 30/ minut

În cursul spitalizării, pacientei In cursul spitalizrii, pacientului i In cursul spitalizrii, pacientului i


a urmat tratament cu s-a instituit tratament cu: s-a instituit tratament cu:

- antihipertensive; - digitalice; - diuretice;


- digitalice, - diuretice; - antianginoase,
- diuretice; - antianginoase; - antihipertensive;
- tranchilizante. - antiantmice; - tranchilizante.
- sedative. - somnifere,
- antihipertensive.
LA EXTERNARE LA EXTERNARE LA EXTERNARE

În urma istituirii tratamentului În urma istituirii tratamentului În urma istituirii tratamentului


şi a măsurilor de îngrijire a şi a măsurilor de îngrijire a şi a măsurilor de îngrijire a
asistentului medical, pacienta asistentului medical, pacienta asistentului medical, pacienta
prezintă la externare prezintă la externare prezintă la externare

-TA 140-60 mm Hg; - TA 150 -80 mm Hg, -TA 140-90 mm Hg;


- puls 84 bătăi / minut - puls 87 bătăi / minut - puls 83 bătăi /minut.
- resptraţsi 20 / minut - respiraţii 23 / minut - respiraţii 21 / minut
- temperatură 36 C - temperatura 36 C - temperatură 36 C
RECOMANDĂRI RECOMANDĂRI RECOMANDĂRI
- evitarea efortului fizic, evitarea efortului fizic,
- evitarea efortului fizic, frigului, umezeli, regim frigului, umezeli, regim
frigului, umezeli, regim alimentare hiposodat alimentare hiposodat
alimentare hiposodat
- control medica! periodic. - control medical penodic. - control medical periodic
BIBLIOGRAFIE

1. Corneliu Borundel – „Manual de medicina interne pentru cadre

medii” Editura ALL anul 1995

2. Carol Mozes – „Tehnica ingrijirii bolnavului” Editura Medicala

1997

3. A. Moga si I Bruckner – „Medicina interna” Editura didactica si

pedagogica 1967

4. Lucretia Titirca – „Urgente medico-chirurgicale” Editura medicala

1996

5. Ion Turai – Urgente medico- chirurgicale” Editura de stat 1952

6. Roxana Maria Albu – „Anatomia si fiziologia omului” Editura

Corint 1996

7. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in medicina”

Editura Tipomur 1993

8. Papilian Victor – „Anatomia omului” Editura ALL 1993

9. Stroescu Valentin - „Farmacologie” Editura ALL 1994

10. Soare Ioana – „Analizs medicale” Editura Etna 2002