CHIMIE ANALITICĂ

CALITATIVĂ
Facultatea de Farmacie
anul II, semestrul I

CHIMIE ANALITICĂ ŞI INSTRUMENTALĂ

CONF.UNIV. DR. BOGDAN NEGREANU-PÎRJOL
Curs: Luni 18 - 20
Lucrări practice: Luni 08 - 14
Marti 08 - 17
Miercuri 14 - 20
Examen (Ianuarie-Februarie 2018)
Test grilă 15+30+15
Evaluarea Test grilă - 80%
Activitatea practică - 20%
 LOCUL ŞI ROLUL CHIMIEI ANALITICE
• Matematică
• Fizică
• Chimie
Liceu
Anul I

• Chimia fizică
• Chimie organică
Chimia • Biochimie
analitică şi • Farmacognozie
analiza
instrumentală

Discipline de • Chimia farmaceutică

specialitate • Chimia şi igiena mediului
• Toxicologie
Exercitarea • Analiza medicamentelor
Farmacii publice profesiei
Laboratoare de analize
Centre de cercetare (R&D)
Industria farmaceutică
 CONDIŢII
1. Frecvenţa la activităţile didactice
100% la lucrările practice
Regimul absenţelor
2. Studiul temeinic al cursurilor
Studiul individual
Consultaţii (Orarul va fi afişat)
3. Activitatea practică în laborator
Reguli de bună practică în laboratoarele de chimie
Norme de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor
4. Pregătirea lucrărilor practice
Executarea corectă a reacţiilor analitice
Scrierea corectă a reacţiilor analitice
Sistematica analizei
Manualitate şi gândire
5. Evaluarea cunoştinţelor
 CONDIŢII
1. Executarea corectă a reacţiilor analitice
- reacţiile cele mai specifice şi sensibile
- condiţiile de reacţie (conc., solvent, pH, temp., tehnica, etc)
- interpretarea corectă a rezultatelor
2. Scrierea corectă a reacţiilor analitice
- cunoaşterea reactanţilor şi a produşilor de reacţie
- condiţiile în care se desfăşoară reacţia
- scrierea corectă şi completă a coeficienţilor
- sublinierea compuşilor semnificativi dpdv analitic
3. Cunoaşterea temeinică a sistematicii analizei
- Analiza preliminară
- Condiţiile de dizolvare a amestecurilor de analizat
- Separarea cationilor în grupe analitice
- condiţiile de precipitare a grupei analitice
- separarea cationilor în grupa analitică respectivă
- identificarea cationilor separaţi
- Analiza anionilor
 BIBLIOGRAFIE
1. Cursuri format electronic 2018-2019
2. Bogdan –Ştefan Negreanu-Pîrjol, Chimie analitică. Analiza
calitativă, Editura Printech, Bucureşti, 2018
3. Douglas A. Skoog, Donald West, F. Holler, “Fundamentals of
Analytical Chemistry”, Seventh Edition, Saunders College
Publishing, 1994
4. William Hall, “Analytical Chemistry, Qualitative Analysis”,
Vol.I, John Wiley & Sons Publishing
5. David Harvey, Modern Analytical Chemistry, Mc Graw Hill
Publishing, 2000
 OBIECTUL CHIMIEI ANALITICE
Sinteza chimică
Studiul metodelor de obţinere a unor structuri superioare, complicate,
plecând de la entităţi mai mici
Analiza chimică
Studiul metodelor de desfacere a substanţelor în fragmente mai mici
(ionizate sau nu) care se pot identifica şi cuantifica

Chimia analitică - ştiinţa metodelor de analiză chimică şi instrumentală

Obiective
- Studiul bazelor teoretice şi practice ale metodelor de analiză, pe care le
elaborează şi interpretarea rezultatelor analitice
- studiul compoziţiei substanţelor simple şi complexe, izolate sau în
amestec
- caracterizarea şi controlul substanţelor chimice
CARACTERIZAREA SUBSTANŢELOR
CHIMICE
Compoziţia calitativă
Tipul şi natura speciilor chimice ce alcătuiesc substanţa
Compoziţia cantitativă
Conţinutul (numărul de atomi, ioni, etc.) sau raportul dintre
componentele calitative (% de masă sau volum)
Structura tridimensională
Modul de legare a atomilor, ionilor, etc.
Tipul şi numărul de legături chimice
Structura stereochimică şi conformaţională
Separarea componenţilor din amestec
Rezolvarea interferenţelor
DIOSCORIDE
(PEDANIUS DIOSCORIDES, CCA 40
D.CHR. LA ANAZARBUS, CICILIA, ASIA
MICĂ, CCA 90 D.CHR.)
- MEDIC, FARMACOLOG ȘI BOTANIST
GREC
- A SCRIS O CARTE ÎN CINCI VOLUME,
„DE MATERIA MEDICA”, PRIMA
FARMACOPEE DIN LUME

Plinius cel Bătrân

(Gaius Plinius Secundus, sau
Plinius Maior, 23 e.n. la Novum
Comum (Como, Italia) 24 august 79
d.Chr. în Stabies)
- a scris „Istoria Naturală”
(Naturalis Historiæ), o enciclopedie
alcătuită din 37 de volume
ALBERTUS MAGNUS
(ALBERT CEL MARE, 1195, LAUINGEN, 1280, KÖLN)
- UNUL DIN CEI MAI REPREZENTATIVI FILOSOFI CREȘTINI AI
EVULUI MEDIU, CĂLUGĂR DOMINICAN REALIST, PROFESOR AL
LUI TOMA DE AQUINO ȘI AL LUI PEDRO HISPANO, VIITOR PAPĂ
IOAN AL XXI-LEA.
- A UTILIZAT HNO3 PENTRU SEPARAREA AURULUI DE ARGINT
ROBERT BOYLE
(1627 - 1691, LONDRA)
- FIZICIAN, CHIMIST ȘI INVENTATOR IRLANDEZ
- “LEGEA LUI BOYLE" (VOLUMUL UNUI GAZ VARIAZĂ INVERS
PROPORȚIONAL CU PRESIUNEA, LA O TEMPERATURĂ CONSTANTĂ) PV = RT
- A FOLOSIT PENTRU PRIMA DATĂ CUVÂNTUL "ANALIZĂ"
- A FORMULAT OBIECTIVELE CHIMIEI ANALITICE CALITATIVE ȘI CANTITATIVE
HENRY CAVENDISH (1731 – 1810) FIZICIAN ȘI CHIMIST ENGLEZ
- DESCOPERIREA HIDROGENULUI (1766), SINTEZA APEI (1784)
- EXPERIMENTUL CAVENDISH (1797 – 1798) - A MĂSURAT FORȚA DE ATRACȚIE DINTRE DOUĂ MASE
SUSPENDATE CU AJUTORUL UNEI BALANȚE DE TORSIUNE ȘI A CALCULAT CONSTANTA ATRACȚIEI
UNIVERSALE ȘI MASA PAMÂNTULUI
JOSEPH PRIESTLEY (1733 - 1804) TEOLOG, CHEMIST ȘI FILOZOF ENGLEZ
- DESCOPERIREA OXIGENULUI
JOSEPH BLACK (1728 – 1799) FIZICIAN ȘI CHIMIST SCOȚIAN
- A DESCOPERIT CĂLDURA LATENTĂ, CĂLDURA SPECIFICĂ ȘI DIOXIDUL DE CARBON
DANIEL RUTHERFORD (1749 – 1819) FIZICIAN, CHIMIST ȘI BOTANIST SCOȚIAN
- DESCOPERIREA AZOTULUI (NITROGEN, 1772)
 Legea conservării masei și energiei
-Antoine Laurent de Lavoisier (1743 - 1794) chimist,
filozof și economist francez
-a clasificat substanțele anorganice în oxizi, baze, acizi și
săruri
-a elaborat o listă a tuturor elementelor chimice cunoscute
-a introdus noțiunea de element chimic
-a dovedit că arderile care se produc în aer au loc datorită
oxigenului

MIHAIL VASILIEVICI LOMONOSOV (1711 - 1765)

FIZICIAN, CHIMIST, ASTRONOM, GEOGRAF ȘI POET RUS
- TOATE CORPURILE SUNT FORMATE DIN MOLECULE ȘI
ATOMI
- A SUSȚINUT ORIGINEA ORGANICĂ A CĂRBUNELUI,
PETROLULUI ȘI GAZELOR NATURALE
- A DESCOPERIT ATMOSFERA PLANETEI VENUS
- A CONTRIBUIT LA CREAREA LIMBII LITERARE, FIIND
SUPRANUMIT PĂRINTELE LITERATURII RUSE MODERNE
 Legea proporțiilor definite
Legea proporțiilor multiple
Joseph Louis Proust
(1754 – 1826)
chimist francez

JOHN DALTON
( 1766 – 1844)
FIZICIAN ȘI CHIMIST ENGLEZ
- LEGEA PRESIUNILOR PARȚIALE
- PRIMUL TABEL DE GREUTĂȚI “ATOMICE” (1805)
- PĂRINTELE TEORIEI ATOMISTE MODERNE (1808)
 CARL REMIGIUS FRESENIUS (1818 – 1897) CHIMIST GERMAN
- PRACTICĂ ÎN FARMACIA TATĂLUI SĂU DIN FRANKFURT
- SE ÎNSCRIE LA UNIVERSITATEA DIN BONN (1840), SE MUTĂ LA
GIESSEN (1841), UNDE VA FI ASISTENTUL LUI LIEBIG, APOI
CONFERENȚIAR (1843)
- NUMIT PROFESOR DE CHIMIE, FIZICĂ ȘI TEHNOLOGIE LA INSTITUTUL
DE AGRICULTURĂ DIN WIESBADEN (1845), DEVINE PRIMUL DIRECTOR
AL LABORATORULUI DE CHIMIE(1848)
- INFIINȚEAZĂ O FACULTATE DE FARMACIE (1862) ȘI UN LABORATOR
DE CERCETĂRI ÎN AGRICULTURĂ (1868)

- fondatorul Zeitschrift für Analytische Chemie, primul jurnal de chimie analitică

din lume,cunoscut ca Fresenius' Zeitschrift für Analytische Chemie, din care s-au
publicat 371 de volume (1862-2001), devenit în 2001 Analytical and Bioanalytical Chemistry

Anleitung zur qualitativen chemischen Analyse (1841)

Anleitung zur quantitativen chemischen Analyse (1846)
Legea acțiunii maselor

Cato Maximilian Guldberg

(1836 - 1902)
matematician și chimist norvegian

PETER WAAGE
(1833 - 1900)
CHIMIST NORVEGIAN
PROFESOR LA UNIVERSITATEA REGALĂ
FREDERICK
Teoria disociației electrolitice

SVANTE ARRHENIUS
(1859 – 1927)
- FIZICIAN ȘI CHIMIST SUEDEZ
- LAUREAT AL PREMIULUI NOBEL PENTRU CHIMIE
(1903)
- CERCETĂRI ÎN DOMENIUL DISOCIAȚIEI (IONIZĂRII)
ELECTROLIȚILOR (1887)
- TEORIA COZII COMETELOR (1900)
- UNUL DIN FONDATORII CHIMIEI FIZICE
FRIEDRICH WILHELM OSTWALD (LET. VILHELMS
OSTVALDS), (1853, RIGA, LETONIA - 1932) CHIMIST GERMAN
- LAUREAT AL PREMIULUI NOBEL PENTRU CHIMIE (1909)
PENTRU STUDIILE DESPRE ECHILIBRU CHIMIC ȘI VITEZA DE
REACȚIE
- A CONTRIBUIT LA TEORIA DISOCIAȚIEI ELECTROLITICE
ALĂTURI DE SVANTE ARRHENIUS

-DIE WIESSENSCHAFTLICHE GRUNDLAGEN DER

ANALITISCHEN CHEMIE (BAZELE ȘTIINȚIFICE ALE
CHIMIEI ANALITICE)
ACAD. PETRU PONI 1841-1925
- ÎNTEMEIETORUL ȘCOLII ROMÂNEȘTI DE CHIMIE
-CHIMIST, FIZICIAN, PEDAGOG

ACAD. GHEORGHE GH. LONGINESCU 1869-1939

- ÎNTEMEIETORUL ȘCOLII ROMÂNEȘTI DE CHIMIE
-CHIMIST, STABILIREA CONSTANTEI “LONGINESCU “ PENTRU
DETERMINAREA MASEI MOLECULARE
 CHIMISTUL GHEORGHE SPACU, 1883-1955
- CREATORUL ȘCOLII ROMÂNEȘTI DE CHIMIE
COORDINATIVĂ
- A ELABORAT METODE ANALITICE PENTRU
DETERMINAREA CUPRULUI, ZINCULUI, MERCURULUI,
NICHELULUI, COBALTULUI, BISMUTULUI, ARGINTULUI,
ETC.

CHIMISTUL GHEORGHE NENIŢESCU, 1902-1970

-FONDATORUL ȘI PROMOTORUL UNOR RAMURI NOI
ALE CHIMIEI DIN ROMÂNIA
- “HIDROCARBURA NENIȚESCU“, PRIMA ANULENĂ
(CH)10, A PROPULSAT CHIMIA ANULENELOR.
- PIONIERUL APLICĂRII METODELOR FIZICE ÎN CHIMIA
ORGANICĂ
 ISTORIA FARMACIEI DOBROGENE
• 1830-1835, Tulcea – Este semnalat spiţerul Weicum I., originar din principatul
Württemberg care deschide prima farmacie particulară.
• 1845 – Administraţia otomană aprobă deschiderea unei farmacii orășenești
(belichie eszahane) condusă de farmacistul german Gansel
• 1885, elaborată o nouă lege sanitară cu mai multe reglementări în exerciţiul
farmaciei. Prin articolul 88 se stipula în mod expres care sunt condiţiile de
funcţionare ale farmaciilor din Dobrogea
• 1855 – Farm. Francisc Xavier Pruzinsky predă: „Materia medica“,
„Medicamente vegetale“, „Istoria naturală“, „Pharmacologia“, „Arta de a
formula“, „Pharmacia și legile pharmaceutice“, „Contabilitatea
pharmaceutică“, „Hygiena“, „Contabilitatea și taxarea medicamentelor“