Sunteți pe pagina 1din 18

UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE COGENERARE CU SURSE REGENERABILE

Aplicaţii

Exemplul 1. Cazan de abur industrial funcţionând pe bază de coji de floarea soarelui,


[1].

Infiinţată în anul 1974, compania produce în prezent uleiuri comestibile, uleiuri


tehnice şi şroturi furajere din seminţe de floarea soarelui şi soia. În afară de aceste activităţi de
producţie, compania furnizează diverse servicii în agricultură, comerţ, transport şi distribuţie
de abur, creşterea animalelor şi depozitare.
Datorită cerinţelor de căldură, sub formă de abur, compania a început în 1991
construirea propriei centrale termice. După diverse modificări centrala a ajuns să aibă
următoarea configuraţie, care include 4 cazane, după cum urmează:
▪ 3 cazane de abur saturat pe păcură, care au fost modificate în 2000 pentru a funcţiona
pe gaz natural. Debitul nominal de abur este de 3,5 t/h la o presiune de 15 bar.
▪ 1 cazan de abur saturat care funcţionează pe coji de floarea soarelui din 2001 (cazanul
nr. 4). Debitul nominal de abur este de 3,5 t/h la o presiune de 15 bar. Acest cazan funcţiona
iniţial pe păcură. După modificarea făcută consumul lunar de coji de floarea soarelui este 450
t/lună. Compania a informat că debitul maxim de abur atins vreodată a fost de 3 t/h.

În prezent compania foloseşte atât gaz natural cât şi coji de floarea soarelui pentru
producerea de abur. Centrala termică existentă poate genera lunar o cantitate de 2.500
Gcal/lună. Figura 1 prezintă variaţia anuala a cererii de căldură şi perioadele de funcţionare
pentru prelucrarea seminţelor de floarea soarelui şi a soiei. Figura 2 prezintă curba clasată
pentru cererea anuală de căldură.

15
14
13
12
11
Cererea de căldură, [t/h]

10
9
8
7
LEGEND:
6
Cererea actuală de căldură
5
Cererea de căldură din
4 viitorul apropiat
Cererea de căldură din viitor
3
Funcţionare pentru seminţe
2 de floarea soarelui
1 Funcţionare pentru soia

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Fig. 1. Variaţia anuală a cererii de căldură şi perioadele de funcţionare.

Pagina 1 din 18
15

3240
14
13

3600
12
11

4680
4320
10
Heat demand, [t/h]

7200
8
7
6
5 LEGENDĂ:
4 Cererea actuală de căldură

3 Cererea de căldură din viitorul


apropiat
2 Cererea de căldură din viitor

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 [h/year]


Fig. 2. Curba clasată pentru cererea anuală de căldură.

În prezent compania procesează aproximativ 5.000 t/lună de seminţe de floarea


soarelui, funcţionând la o capacitate de 83 % şi producând aproximativ 750 t/lună de seminţe
de floarea soarelui. În viitorul apropiat managementul intenţionează să crească cantitatea de
seminţe de floarea soarelui procesată lunar şi să ajungă la aproximativ 8.000 t/lună. Acest
lucru va conduce şi la creşterea producţiei de coji de floarea soarelui, care va ajunge la
aproximativ 1.200 t/lună. Întrun viitor mai lung se prevede că firma va creşte capacitatea de
procesare până la 9.000 t/lună de seminţe de floarea soarelui, ceea ce va conduce la o
producţie de coji de floarea soarelui de aproximativ 1.350 t/lună.
Conducerea companiei intenţionează să folosească întreaga cantitate de coji de floarea
soarelui pentru producerea de căldură. Compania procesează seminţe de floarea soarelui timp
de 5 luni pe an. Pe durata acestei perioade căldura este produsă folosind atât gaz natural cât şi
coji de seminţe de floarea soarelui. Datorită faptului că la momentul actual cazanul instalat
care arde coji de floarea soarelui poate procesa lunar doar maxim 450 t/lună, restul cantităţii
de coji de floarea soarelui este stocată.
Considerând că după creşterea capacităţii de procesare compania va utiliza toată
cantitatea disponibilă de coji de floarea soarelui pentru producerea de căldură se va putea
produce întrun cazan 10 t/h de abur saturat la presiunea de 15 bar. Temperatura apei de
alimentare a fost considerată a fi 104 °C.
Pentru alegerea echipamentului a fost lansată o cerere de ofertă. S-au primit mai multe
oferte, care au fost comparate între ele, şi s-a ales oferta cea mai avantajoasă din toate
punctele de vedere.

Noul cazan are aceleaşi principii de funcţionare ca şi cazanul nr. 4 care este deja în
funcţiune la companie, ceea ce prezintă un avantaj major din punct de vedere al operării. Noul
cazan este, de asemenea, echipat cu o instalaţie de retinere a particulelor de praf, ceea ce
reduce conţinutul acestora în gazele de ardere. Pentru a optimiza alimentarea cazanului cu coji
de floarea soarelui lângă cazan este instalat un buncăr de 10 m3. Principalele caracteristici ale
cazanului de abur nou sunt următoarele:
▪ Debitul de abur – 10 t/h.
Pagina 2 din 18
▪ Presiunea aburului – 15 bar.
▪ Temperatura aburului – 201 °C.
▪ Capacitatea instalată – 6,5 MWt.
▪ Temperatura gazelor de ardere – 240 °C.
▪ Randamentul termic – 81 %.
Chiar dacă debitul nominal de abur este de 10 t/h, în calculele de mai jos s-a
considerat o situaţie pesimistă, in care debitul de abur este de 9 t/h. Această ipoteză va
conduce la economii mai mici de energie.
În conformitate cu declaraţiile managementului companiei, pe durata funcţionării
pentru seminţe de floarea soarelui aburul va fi produs în general în cazanul nou folosind coji
de seminţe de floarea soarelui. Cazanul vechi va fi folosit doar în cazuri când cazanul nou va
fi în reparaţii sau mentenanţă. În cazul în care cererea de abur va creşte atunci pentru
acoperirea ei se vor folosi cazanele pe gaz natural.
Echipamentele electrice vor fi alimentate de la panourile electirce existente.
Condensatoarele pentru compensarea puterii reactive vor fi înlocuite cu unele noi, moderne
conform cerinţelor şi normelor în vigoare. Conexiunile pentru apa de alimentare şi aburul
saturat se vor face în reţeaua existentă.
Pe lângă noul cazan se mai vor instala şi următoarele echipamente:
▪ Debitmetre pentru apa tehnologică şi abur în diferite puncte ale companiei.
▪ Regulatoare de temperatură şi presiune.
▪ Un ventilator cu o putere de 55 kW pentru a asigura transportul cojilor de floarea
soarelui de la liniile de producţie către buncărul de stocare. Conductele existente pentru
transportul cojilor de floarea soarelui nu vor fi modificate, fiindcă ele pot asigura debitul
necesar.
Noul cazan va fi amplasat lângă cazanul existent pe coji de floarea soarelui. Datorită
faptului că dimensiunile noului cazan sunt mai mari decât spaţiul disponibil, clădirea
exisntentă va fi extinsă.
Tabelul 1 prezintă costurile esimative ale proiectului.

Tabelul 1. Costurile estimative ale proiectului.


Nr. Costurile proiectului [USD] TOTAL
1. Studiu de fezabilitate 3.228
2. Proiectarea 32.600
Echipamente (incl. cazan de abur, debitmetre, regulatoare de temperatură şi
3. 464.000
presiune, compensatoare pentru puterea reactivă şi ventilatorul)
4. Lucrări civile 13.000
5. Lucrări de construcţie 45.800
6. Altele 1.372
Total (fără TVA) 560.000

Începând din octombrie 2005 compania va procesa lunar 8.000 t/lună de seminţe de
floarea soarelui, adică o creştere de peste 50 % comparativ cu situaţia prezentă (5.000 t/lună).
Acest lucru va conduce la o creştere a cantităţii de coji de floarea soarelui până la
1.200 t/luna. Începând cu octombrie 2006 compania planifică să preceseze aproximativ
9.000 t/lună de seminţe de floarea soarelui. Acest lucru va conduce la o creştere a cantităţii de
coji de floarea soarelui până la 1.375 t/lună. Figura 3 prezintă cererea anuală de căldură a
companiei după creşterea capacităţii de prelucrare.

Pagina 3 din 18
15

3240
14
13

3600
12 3,5 t/h cazane pe gaz natural
11
Cererea de căldură, [t/h]

4680
10
9

7200
8
7
Economii de energie
6
5
3,5 t/h cazane pe gaz natural
4
3 9 t/h noul cazan pe coji de floarea
soarelui
2
3 t/h vechiul cazan pe coji de
1
floarea soarelui

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 [h/an]


Fig. 3. Cererea anuală de căldură a companiei după creşterea capacităţii de prelucrare.

Pentru determinarea economiilor aduse de proiect se vor considera următoarele


situaţiile prezentate mai jos.
Situaţia prezentă. În prezent compania procesează aproximativ 5.000 t/lună de
seminţe de floarea soarelui, generând aproximativ 750 t/lună de coji de floarea soarelui.
Căldura (abur saturat) este produsă folosind cazanele de 3,5 t/h pe gaz natural şi cazanul
existent de 3 t/h pe coji de floarea soarelui. Cazanul de abur pe coji de floarea soarelui
funcţionează cu un randament de 81 %. Pentru transportul cojilor de floarea soarelui către
buncărul de stocare se foloseşte un ventilator cu o putere de 22 kW.
Cazanul existent poate arde întreaga cantitate de coji de floarea soarelui în
aproximativ 8 luni (3.750 t/an). Acest lucru reprezintă un echivalent de 1.400.000 Nm3/an de
gaz natural.
Situaţia octombrie 2005. Pentru calculul economiilor în acest caz se consideră că
întreprinderea va procesa 8.000 t/lună de seminţe de floarea soarelui, ceea ce va conduce la o
cantitate de 1.200 t/lună de coji de floarea soarelui. Căldura este produsă folosind capacităţile
existente, adică 3 cazane de 3,5 t/h pe gaz natural (la un randament de 89 %) şi 1 cazan de 3
t/h pe coji de floarea soarelui (la un randament de 81 %). Pentru transportul cojilor de floarea
soarelui spre buncărul de stocare se foloseşte un ventilator cu puterea instalată de 55 kW, ceea
ce conduce la o creştere anuală a consumului de energie electrică de la 165,6 MWh/an la
198 MWh/an. Cantitatea disponibilă de coji de floarea soarelui (6.000 t/an) nu poate fi arsă în
totalitate în cazanul existent chiar şi întro perioadă de 10 luni pe an. În calcule s-a considerat
că în cazanul existent, care funcţionează la capacitate maximă 10 luni pe an, se pot arde
4.500 t/an. Aceasta reprezintă echivalentul a 1.668.000 Nm3/an de gaz natural.
Situaţia din viitorul apropiat. Această situaţie este similară cu situaţia octombrie
2005, cu excepţia că va fi instalat noul cazan de 9 t/h pe coji de floarea soarelui care
funcţionează cu un randament de 81 %. Consumul de energie electrică rămâne acelaşi.
Instalând noul cazan compaia poate arde întreaga cantitate de coji de floarea soarelui,
renunţănd la stocare. Aceasta reprezintă un echivalent de 2.225.000 Nm3/an de gaz natural.
Situaţia viitoare (octombrie 2006). Compania estimează că din octombrie 2006 va
procesa până la 9.000 t/lună de seminţe de floarea soarelui, producănd 1.350 t/lună de coji de
floarea soarelui. Această cantitate va fi arsă în noul cazan de 9 t/h la un randament de 81 %.
Pagina 4 din 18
Dacă cererea de căldură va creşte peste 9 t/h, atunci pentru acoperirea ei se vor folosi cazanele
existente pe gaz natural. Consumul de energie electrică rămâne acelaşi ca şi în cazul situaţiei
octombrie 2005. Noul cazan poate procesa 6.750 t/an de coji de floarea soarelui, operând doar
5 luni pe an. Aceasta este echivalentul a 2.503.000 Nm3/an de gaz natural.
În figura 3 sunt prezentate cele 4 situaţii, la fel şi tabelul 2 prezintă datele de mai sus.

Tabelul 2. Prezentarez celor patru situaţii.


Cantitatea Cantitatea de Cantitatea de Cantitatea de Operarea Economiile de Consumul de
procesată coji produsă coji produsă coji arsă cazanelor pe coji gaz natural energie electrică
[t/lună] [t/lună] [t/an] [t/an] [luni/an] [Nm3/an] [MWh/an]
Situaţia prezentă 5.000 750 3.750 3.750 8,33 1.400.000 131,9
Situaţia
8.000 1.200 6.000 4.500 10 1.668.000 277,2
octombrie 2005
Situaţia din
8.000 1.200 6.000 6.000 5 2.225.000 198,0
viitorul apropiat
Situaţia viitoare
9.000 1.350 6.750 6.750 5,5 2.503.000 217,8
(octombrie 2006)

Prin instalarea noului cazan de 9 t/h pe coji de floarea soarealui compania va reduce
consumul de gaz natural, conform cu figura 3. Pentru calculul economiilor de energie s-au
folosit PCI pentru coji de floarea soarelui 14,484 kj/kg, iar pentru gazul natural 35,554
kJ/Nm3. Tabelul 2 prezintă economiile de gaz natural pentru diferite situaţii, astfel, în primul
an după implementarea consumul anual de gaz natural va fi redus cu 557.000 Nm3/an.
Începând cu octombrie 2006 economiile anuale de gaz natural vor fi 835.000 Nm3/an.
Pentru calculul economiilor financiare preţul gazului natural s-a considerat 168,3
USD/1000 Nm3 de gaz natural. Astfel economiile financiare pentru primul an după
implementarea proiectului au fost estimate la aproximativ 93.700 USD/an, iar pentru anii
următori la 140.500 USD/an.
Pentru analiza economică s-a considerat că durata de viaţă a cazanului nou este de 20
de ani, iar rata de actualizare a fost considerată de 12 %.
Pe baza calculelor economice s-a ajuns la următoarele valori pentru indicatorii
economici Termenul de Recuperare Brut al investiţiei – 4,3 ani, Venitul Net Actualizat –
400.000 USD şi Rata Internă de Rentabilitate – 23 %.
În urma analizei impactului asupra mediului ambiant s-a ajuns la reduceri de emisii de
CO2, care sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3. Reducerea emisiilor de CO2.


CO2
Reducerea emisiilor în primul an, [t/an] 992
Reducerea emisiilor în anii următori, [t/ an] 1.487

Proiectul se poate confrunta cu următoarele riscuri:


▪ Riscul de implemetare a proiectului.
▪ Riscul tehnologic.
▪ Riscul de creştere a capacităţii.

Proiectul este un proiect de eficienţă energetică şi poate conduce la mari beneficii. Pe


lângă economiile de energie prin implementarea proiectului se pot elimina potenţialele
probleme legate de stocarea cojilor de floarea soarelui. De asemenea, în urma implementării
proiectului se va îmbunătăţi sistemul de măsură şi control al companiei. Pe lângă toate
acestea, proiectul poate conduce la diminuarea emisiilor de CO2.

Pagina 5 din 18
Exemplul 2. Utilizarea biogazului de la o groapă de gunoi ecologică pentru producerea
combinată de energie electrică şi termică întro centrală de cogenerare, [1].

O Municipalitate din România intenţionează să implementeze un proiect care are ca


scop utilizarea biogazului provenit de la gropi de gunoi pentru producerea de energie.

Groapa de gunoi se află în afara oraşului şi este înconjurată de teren agricol. Cele mai
apropiate construcţii în care se desfăşoară activitate umană sunt la 2 km distanţă de groapa de
gunoi. Municipalitatea deţine şi o centrală de cogenerare, în care se doreşte utilizarea
biogazului, şi este amplasată la o distanţă de 3,5 km de groapa de gunoi.
Groapa de gunoi a fost înfiinţată în 1970. Din 1990 groapa de gunoi a fost în
întreţinerea companiei locale de utilităţi. Groapa de gunio ne este protejată fiindcă nu are
diverse sisteme de protecţie a mediului ambiant.
În groapa de gunoi s-au depozitatm, dea lungul timpului, diverse tipuri de deşeuri, dar
doar pentru ultima perioadă există înregistrări referitoare la tipurile de deşeuri depozitate. Din
aceste înregistrări reiese că până în anul 1999 în groapa de gunoi s-au depozitat deşeuri din
contrucţie şi deşeuri municipale solide, iar din 1999 s-au depozitat numai deşeuri municipale
solide. Începând cu anul 1997 s-a dus o evidenţă a cantităţii deşeurilor depozitate. La groapa
de gunoi nu există echipamente de sortare şi reciclare a deşeurilor. Groapa de gunoi este
programată a fi închisă în 2009 şi înlocuită cu o altă groapă de gunoi întro locaţie apropiată.
Figura 4 prezintă evoluţia deşeurilor depozitate în groapa de gunoi.

Fig. 4. Evoluţia deşeurilor depozitate între anii 1970 şi 2004.

Pentru determinarea compoziţiei biogazului au fost făcute trei găuri în diferite locuri
ale gropii de gunoi. Compoziţia biogazului a fost determinată cu ajutorul unui analizor de
gaze portabil şi este prezentată în tabelul 4.

Tabelul 4. Compoziţia medie a biogazului.


Metan, CH4 62 %
Dioxid de carbon, CO2 21 %
Oxigen, O2 2%
Azot, N2 15 %
Temperatura 13 °C
PCI 4,290 kcal/kg (18 MJ/Nm3)

Pagina 6 din 18
Centrala de cogenerare şi sistemul de termoficare sunt operate de o companie care este
deţinută de Municipalitate. În centrală sunt instalate două unităţi ce conţin cazane de abur şi
turbine cu abur, care funcţionează pentru producerea de energie electrică şi căldură pe durata
întregului an. În centrala de cogenerare, pe lângă aceste instalaţii, mai există şi 3 cazane care
sunt folosite pe durata sezonului rece pentru a acoperi vârful de sarcină termică. În 2000
centrala a utilizat în proporţie de 98 % gaz natural în calitate de combustibil, restul de 2 % a
fost păcură. Turbinele cu abur au o putere instalată de 4 MWe.

Pentru implementarea proiectului au fost analizate următoarele 4 variante:


▪ Utilizarea biogazului direct la groapa de gunoi.
▪ Biogazul este utilizat pentru producerea de energie electrică întrun motor cu ardere
internă amplasat lângă un post de transformare.
▪ Biogazul este utilizat în calitate de combustibil la centrala de cogenerare pentru a
produce energie întrun motor cu ardere internă.
▪ Biogazul este utilizat în centrala de cogenerare existentă în calitate de combustibil
pentru cazanele existente.
După analiza celor patru soluţii s-a decis că ultima variantă este cea mai potrivită
pentru a fi implementată.

Proiectul îşi propune producerea de biogaz la groapa de gunoi şi utilizarea lui în


centrala de cogenerare existentă. Proiectul va genera economii de gaz natural, şi, pe lângă
acestea, proiectul va mai genera şi un anumit număr de Certificate de Reducere a Emisiilor
(ERU), care vor fi vândute. În acelaşi timp proiectul conduce la diminuarea impactului asupra
mediului din jurul gropii de gunoi, iar veniturile obţinute pot fi folosite pentru deschiderea
unei noi gropi de gunoi ecologice care să corespundă standardelor europene referitoare la
protecţia mediului ambiant.
Proiectul constă în instalarea de echipamente pentru extragerea biogazului din groapa
de gunoi. Sistemul de extracţie a biogazului va consta din aproximativ 30 de sonde verticale.
Adâncimea acestor sonde variază în funcţie de grosimea stratului de deşeuri. Grosimea medie
a gropii de gunoi este de 13 m, iar adâncimea medie a sondelor pentru extragerea biogazului
va fi de 12 m. Diametrele sondelor vor varia între 600-1000 mm, iar extracţia de biogaz se va
face prin intermediul unor conducte de plastic. Biogazul este extras din groapa de gunoi cu
ajutorul unui echipament special şi este transportat apoi către sistemul de măsură, reglare şi
control. Deoarece biogazul are un procent ridicat de umiditate, conductele de transport trebuie
îngropate la o adâncime corespunzătoare care să reziste la îngheţ, iar pentru eliminarea
condensului trebuie instalate echipamante speciale. Sistemul de extracţie poate prelua un
maxim de 300 m3/h de biogaz. De la sistemul de extracţie biogazul este apoi pompat spre
centrala de cogenerare. Figura 5 prezintă schema procesului de extracţie şi utilizare a
biogazului.
Biogazul se va utiliza în centrala de cogenerare în cazanele existente în calitate de
combustibl. Cazanele funcţionează pe toată durata anului şi au un consum de aproximativ
2.200 Nm3/h de gaz natural. Cei aproximativ 300 m3/h de biogaz, ce corespund unei cantităţi
de aproxiamtiv 150 Nm3/h de gaz natural, vor fi amestecaţi cu gazul natural şi vor fi folosiţi
direct în cazanele de la centrala de cogenerare.
Figura 6 prezintă o estimare a extracţiei de biogaz pentru perioada 2005-2012. Figura,
de asemenea, prezintă şi prognoza producţiei de energie electrică şi termică la centrala de
cogenerare.

Pagina 7 din 18
Fig. 5. Schema procesului de extracţie şi utilizare a biogazului.

Fig. 6. Estimarea extracţiei de biogaz şi a producţiei de energie pentru perioada 2005-2012.

Tabelul 5 prezintă costurile estimative ale proiectului

Tabelul 5. Costurile estimative ale proiectului.


Nr. Costurile proiectului, USD TOTAL
1. Sistem de recuperare şi utilizare a biogazului 684.000
1.1 Proiectare 72.540
1.2 Echipamente 164.000
1.3 Lucrări civile 389.500
1.4 Management 30.200
1.5 Altele 27.760
Total (exclusive TVA) 684.000

Trebuie de menţionat faptul că proiectul conduce la generarea unei cantităţi de ERU,


care pot fi vândute şi astfel să se finanţeze o parte din costurile proiectului. Se estimează că
proiectul va genera o cantitate de 95.514 de ERU, iar preţul la care se estimează să se
valorifice aceste certificate este în jur 5,7 USD/ERU.

Proiectul va conduce la îmbunătăţirea mediului înconjurător şi la reducerea emisiilor


de gaze cu efect de seră. Principalele avantaje şi beneficii ale proiectului sunt următoarele:

Pagina 8 din 18
▪ Contribuie la îmbunătăţirea managementului deşeurilor prin introducerea de tehnologii
noi şi prin generarea de surse financiare.
▪ Îmbunătăţeşte mediul înconjurător din apropierea gropii de gunoi prin reducerea
emisiilor de gaze, a mirosurilor şi a pericolului de explozie.
▪ Creşte utilizarea de resurse energetice regenerabile pentru producerea de energie,
astfel reducând necesitatea importului de combustibil fosil.
▪ Creşte activitatea economică în zonă.
▪ Îmbunătăţeşte baza de cunoştinţe referitoare la extragerea biogazului din gropi de
gunoi şi utilizarea lui pentru producerea de energie.
▪ Creşte investiţiile străine în România prin vânzarea de ERU.
▪ Veniturile din proiect pot fi folosite pentru alte măsuri de protecţie a mediului
ambiant.

Producerea de biogaz a fost estimată folosind un model special. Estimările au condus


la următoarele rezultate. Producţia de biogaz în primii ani este de 300 Nm3/h, ca apoi să
descrească constant şi să ajungă la valoarea de 170 Nm3/h.
În prezent centrala de cogenerare cumpără gaqz natural la un preţ de 202 USD/1000
Nm3. Pentru calculele de eficienţă energetică preţul convenţional biogazului va fi considerat
cu 20 % mai mic pentru gazul natural, adică 162 USD/1000 Nm3. Un preţ mai ridicat conduce
la venituri mai ridicate pentru proiect. Tabelul 6 prezintă estimarea producţiei de biogaz şi
veniturile din vânzarea lui pentru perioada 2007-2012.

Tabelul 6. Estimarea productiei de biogaz şi a veniturlor din vânzarea lui pentru 2007-2012.
An
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Producţia de biogaz
Nm3/h 389 355 318 282 250 221
1.000 Nm3/year 3.408 3.110 2.786 2.470 2.190 1.936
Extracţia de biogaz
Nm3/h 300 273 245 217 193 170
1.000 Nm3/year 2.624 2.395 2.145 1.902 1.686 1.491
Utilizarea biogazului (pe baza unei perioade de operare de 8.000 h/an)
1.000 Nm3/year 2.396 2.187 1.959 1.737 1.540 1.361
Cantităţi echivalente în gaz natural
1.000 Nm3/year 1.277 1.165 1.044 926 821 725
3
Economii financiare cu gazul natural (162 USD/1.000 Nm )
kUSD 206,4 188,3 168,7 149,6 132,7 117,2

Se estimează că proiectul va genera o cantitate de 95.514 de ERU, iar preţul la care se


estimează să se valorifice aceste certificate este în jur 5,7 USD/ERU. Totuşi, în calcule pentru
determinarea veniturilor proiectului se va folosi preţul de 4,8 USD/ERU, dat fiind faptul că
există o ofertă la acest preţ. În cazul în care preţul va creşte, aceasta va conduce la venituri
mai mari pentru proiect. Tabelul 7 prezintă estimarea numărului de certificate ERU vândute şi
a veniturilor corespunzătoare pentru perioada 2007-2012.

Tabelul 7. Estimarea numărului de certificate ERU vândute şi a veniturilor corespunzătoare


pentru perioada 2007-2012.
An
2007 2008 2009 2010 2011 2012
ERUs 20.471 18.682 16.735 14.840 13.156 11.630
Venituri ERUs, kUSD 98,2 89,7 80,3 71,2 63,1 55,8

Pagina 9 din 18
Costurile de operare şi mentenanţă au fost estimate la 68.400 USD/an. Luând în
considerare cifrele de mai sus, tabelul 8 prezintă beneficiile anuale şi cash-flow-ul proiectului.

Tabelul 8. Beneficiile anuale şi cash-flow-ul proiectului.


An
Investiţia 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Venituri, kUSD/an - 236,2 209,5 180,6 152,5 127,4 104,6
Cash flow, kUSD/an -684 -447,7 -238,2 -57,6 94,8 222,2 326,9

Pentru analiza economică s-a considerat că durata de viaţă a proiectului este de 6 ani,
iar rata de actualizare a fost considerată de 12 %. Chiar dacă după 6 ani vânzarea de
certificate ERU se va opri, extracţia de biogaz poate continua. Trebuie, însă de menţionat, ca
debitul de biogaz va scădea şi s-ar putea să nu fie eficient economic operarea de mai departe a
gropii de gunoi pentru producerea de biogaz. Au fost calculaţi următorii indicatori economici:
VNA = 54.000 USD, RIR = 15 % şi TRB = 3,4 ani.

Durata implementării proiectului este estimată la 12 luni.

Beneficiile de mediu care sunt aduse prin implementarea proiectului constau în


economii de gaz natural în valoarea de 5.958.000 Nm3 pentru perioada 2007-2012. Reducerea
emisiilor de CO2 corespunzătoare acestei cantităţi de gaz natural este de 95.514 tone.

Proiectul se poate confrunta cu următoarele riscuri:


▪ Riscul de implemetare a proiectului.
▪ Riscul tehnologic.
▪ Riscul de reducerea veniturilor.

Proiectul prezintă multe avantaje atât din punct de vedere al diminuării impactului
asupra mediului ambiant cât şi din punct de vedere al impactului social. Pe lângă aceasta
proiectul conduce la economii financiare substanţiale.

Exemplul 3. Cazan de apă caldă industrial funcţionând pe bază de deşeuri lemnoase, [1].

Compania intenţionează să instaleze un cazan care să funcţioneze pe deşeuri


lemnoase, astfel înlocuind consumul de gaz natural. Compania are deja în dotare şi operează
un astfel de cazan, dar prin instalarea a celui de-a doilea cazan se va renunţa complet la
utilizarea gazului natural.

Compania activează în domeniul producerii de mobilă. Compania are două hale de


producţie în care îşi desfăşoară activitate 3 secţii.
În cadrul procesului tehnologic se foloseşte multă energie termică în special pentru
uscarea lemnului şi pentru încălzirea halelor de producţie.
În prezent compania operează câteva cazane care funcţionează atât pe gaz natural cât
şi pe deşeuri lemnoase. Pentru a livra energie termică necesară proceselor tehnologice din
secţia 3 este folosit un cazan pe deşeuri lemnoase cu o capacitate de 0,6 Gcal/h. Cazanul este
folosit pentru încălzirea apei de la 75 °C până la 95 °C. Energia termică este folosită pentru
uscarea lemnului în interiorul a 18 camere de uscare. Lemnul uscat este apoi folosit de către
companie pentru producerea de mobilă.
Pentru încălzirea halelor de producţie companie a instalat un cazan de 1,6 Gcal/h care
funcţionează pe gaz natural. Cazanul funcţionează doar pe perioada rece a anului şi este
singurul consumator de gaz natural din întreprindere.

Pagina 10 din 18
În aceste condiţii consumul anual de gaz natural al companiei este de 172.585 Nm3/an.
Preţul de cumpărare a gazului natural este de 223,6 USD/1000 Nm3 de gaz natural. Pe lângă
consumul de gaz natural cazanul mai foloseşte şi energie electrică, 8.568 kWh/an pentru
echipamente şi instalaţii secundare.
În prezent încălzirea secţiei 3 se face prin intermediul unor schimbătoare de căldură
aer-apă şi cu ajutorul unor ventilatoare. Ventilatoarele consumă anual aproximativ 225.000
kWh/an de energie electrică. Preţul de cumpărare a energiei electrice este de 121,4
USD/MWh.
Pe lângă aceasta, se mai consumă şi o cantitate de 974 m3 de apă. Compania cumpără
apa la un preţ de aproximativ 180 USD/1000 m3.
În aceste condiţii conducerea companiei a decis să producă energia termică doar
utilizând deşeuri lemnoase, astfel reducând la zero consumul de gaz natural.
Proiectul constă în instalarea unui cazan de apă fierbinte cu o capacitate de 2000 kW,
care funcţionează pe bază de deşeuri lemnoase. Noul cazan va înlocui cazanul vechi pe gaz
natural. Totuşi, cazanul vechi pe gaz natural va fi păstrat ca soluţie de rezervă sau pentru
cazuri de avarie sau alte situaţii neprevăzute.
Trebuie menţionat că noul cazan este puţin supradimensionat, dar acest lucru se
datorează faptului că întreprinderea are planuri de extindere a activităţilor sale.
Tabelul 9 prezintă costurile estimative ale proiectului.

Tabelul 9. Costurile estimative ale proiectului.


Nr. Project Costs, USD TOTAL
1. Instalarea cazanului de apă fierbinte pe deşeuri lemnoase de 2000 kW 137.400
1.1 TERMA 2000DLA cazan de apă fierbinte pe deşeuri lemnoaase 40.300
1.2 Echipament auxiliar 32.000
1.3 Lucrări de instalre 4.100
1.4 Construcţii civile 15.000
1.5 Conectarea cazanului 20.000
1.6 Echipamente electrice 20.000
1.7 Altele 6.000
Total (TVA exclus) 137.400

În urma licitaţiei compania a primit mai multe oferete. A fost aleasă oferta cea mai
avantajoasă, iar compania aleasă are deja referinţe în acest domeniu.

Proiectul va conduce la următoarele modificări în cash-flow-ul companiei:


▪ Consumul de energie electrică care se referă strict la proiect va creşte puţin de la
233.568 kWh/an la 356.510 kWh/an. Acest lucru se datorează creşterii nnumărului de
ventilatoare folosite pentru încălzirea halei. În conformitate cu estimările făcute, noile
ventilatoare vor consuma aproximativ 248.000 kWh/an de energie electrică. Consumul de
energie electrică al noului cazan va creşte şi el datorită cantităţii mai mari de deşeuri lemnoase
ce trebuie transportate şi procesate. Reprezentanţii companiei estimează că noul cazan va
consuma 108.510 kWh/an de energie electrică, pe cănd vechiul cazan consumă doar 8.568
kWh/an de energie electrică. În aceste condiţii creşterea consumului de energie electrică în
urma implementării proiectului este de 122.942 kWh/an, ceea ce corespunde unei sume de
bani de 14.900 USD/an.
▪ Consumul de gaz natural va fi complet eliminat prin instalarea noului cazan pe deşeuri
lemnoase. Aceasta înseamnă că proiectul va conduce la economii de gaz natural de
172.585 Nm3/an, adică o economie financiară corespunzătoare de 38.600 USD/an.

Pagina 11 din 18
▪ Consumul de apa va creşte şi el, ajungând la 4.524 m3/an, adică compania va plăti
suplimentar pentru apă 800 USD/an.
Analizând toate cifrele de mai sus şi efectuând calculele necesare se ajunge la o
economie anuală de 22.900 USD/an după implementarea proiectului.
Pentru calculele economice s-a considerat că durata de viaţă a cazanului de apă
fierbinte pe deşeuri lemnoase este de 20 ani, iar rata de actualizare folosită este de 12 %.
Indicatorii economici ai proiectului sunt următorii: VNA = 30.000 USD, RIR = 16 %, TRB =
6 ani.

Durata implementării proiectului este estimată la 6 luni.

Datorită economiilor de gaz natural, proiectul conduce şi la reducerea emsiilor de CO2


cu aproximativ 310 tone pe an. Trebuie de mentionat şi faptul că nivelul emisiilor de particole
de praf va fi în limitele admise.

Proiectul se poate confrunta cu următoarele riscuri:


▪ Riscul de implemetare a proiectului.
▪ Riscul tehnologic.

Proiectul conduce la economii financiare pentru companie, dar şi la reducerea


impactului asupra mediului. Totodată, creşte şi utilizarea resurselor eneretice regenerabile
pentru producerea de energie.

Exemplul 4. Utilizarea energiei geotermale pentru producerea de energie termică pentru


reţeaua de termoficare, [1].

Compania activează în domeniul resurselor geotermale. Compania alimentează cu apă


caldă menajeră şi cu căldură (extrase din resursele geotermale) consumatori casnici, companii
private şi instituţii publice. Compania deţine licenţe de foraj pentru terenuri situate în partea
de nord vest a ţării. Ponderea acestor resurse din potenţialul total al ţării este estimată la 50%.

Proiectul constă în racordarea a 5 puncte termice dintrun oraş din România la o sondă
geotermală, situată în apropiere. În imediata apropiere a sondei geotermale va fi construit un
punct termic ce va pregăti apa fierbinte pentru încălzire şi apa caldă menajeră. Cele 5 puncte
termice vor fi modernizate în întregime prin folosirea de schimbătoare de căldura cu plăci, de
pompe moderne şi de instalaţii de măsură şi de automatizare.

În prezent, în orasul respectiv, 50.000 Gcal/an (5% din consumul anual de căldură al
orasului) sunt produse având ca sursă energia geotermală. Restul de 95% din consumul anual
este furnizat de o centrală de cogenerare, care vinde căldura la un preţ de 38 USD/Gcal.
Diferenţa dintre preţul plătit de consumatori (28 USD/Gcal) era în trecut suportată de
municipalitate. Căldura şi apa caldă menajeră furnizate din resursele geotermale vor fi livrate
consumatorilor casnici la preţul de 24,7 USD/Gcal.

Scopul proiectului este de a înlocui o parte din căldura generată de centrala de


cogenerare prin căldură extrasă din resursele geotermale disponibile în zonă. Principalele
avantaje ale proiectului sunt enumerate mai jos:
▪ Utilizarea resurselor de energie regenerabilă. Folosirea energiei geotermale pentru
acoperirea unei părţi din consumul de căldură al orasului, duce la economii de combustibil
fosil; în acelaşi timp, preţul de producţie şi preţul de livrare a căldurii către populaţie sunt
sensibil mai mici decât înainte de implementarea proiectului.
Pagina 12 din 18
▪ Reabilitarea reţelei de transport şi distribuţie. Conductele de distribuţie şi transport
a apei calde menajere şi a apei fierbinţi au fost înlocuite, reducându-se astfel pierderile
termice şi de agent termic.
▪ Reducerea emisiilor de poluanţi. Reducerea consumului de combustibil fosil al
centralei de cogenerare conduce la diminuarea emisiilor de poluanţi.

Proiectul va fi implementat în două etape. Prima etapă a debutat în 2004 printro


investiţie de aproximativ 690.000 USD. A doua etapă va ridica efortul financiar total la
aproximativ 1.180.000 USD. Cea de-a doua fază a proiectului a demarat deja prin instalarea a
două cazane de vârf în punctul termic geotermal. Costurile estimative ale proiectului sunt
prezentate în tabelul 10.

Tabelul 10. Costurile estimative ale proiectului.


Obiect USD
Construirea punctului termic geotermal (2004) 91.810
Echipamente din punctul termic geotermal (2004) 174.303
Reţele de transport (2004) 220.199
Echipamente din punctele termice 510-514 (2004) 101.007
Pompa pentru sondă (2004) 104.032
Total (2004) 691.351
Echipamente din punctul termic geotermal (inclusiv 2 cazane de vârf) (2005) 57.997
Reabilitarea reţelei de distribuţie (2005) 426.126
Total (2005) 487.123
Total proiect 1.178.474

În urma implementării proiectului potenţialele economii sunt prezentate mai jos:


▪ Energie primară/combustibil. Prin utilizarea sursei de energie regenerabilă, proiectul
conduce la reducerea consumului de combustibil fosil (cărbune) la centrala de cogenerare.
Această reducere este estimată la o cantitate de caldură livrată de 42.000 Gcal/an.
▪ Întreţinere, manoperă. Echipamentul nou este mai fiabil decât cel vechi, îmbătrânit atât
fizic cât şi moral şi este complet automatizat. Astfel se vor genera economii financiare prin
diminuarea cheltuielilor de întreţinere şi manoperă. Proiectul utilizează schimbătoare de
căldură cu plăci, o tehnologie care a dovedit diminuarea pierderilor de căldură şi a
cheltuielilor de manoperă şi întreţinere. Economiile realizate sunt cuantificate în suma
prezentată la alineatul precedent.

Analiza cashflow-ului pe următorii 10 ani a fost realizată, având ca bază de calcul


preţurile la energie din perioada 2004-2005. Evaluarea fezabilităţii acestui proiect a fost
făcută pe baza următoarelor criterii: termenul brut de recuperare a investiţiei, rata internă de
rentabilitate şi venitul net actualizat calculate pentru o rată de actualizare de 12%. O sinteză a
analizei financiare este prezentată în tabelul 11.
Având în vedere că investiţia financiară totală este de 1.178.474 USD şi că economiile
anuale sunt estimate la 472.000 USD, termenul brut de recuperare a investiţiei este de 2,5 ani.

Pentru acoperirea unei părţi din contribuţia proprie pentru prima fază a proiectului,
compania a încheiat un contract pentru vânzarea drepturilor de emisii de dioxid de carbon cu
un partener extern. Compania va vinde aceste “credite de carbon” în perioada 1 ianuarie 2005
– 31 decembrie 2012. Suma totală a acestei tranzacţii este de 473.400 EURO împărţită astfel:
54.600 EURO sub formă de avans (suma deja plătită către companie) şi 8 rate anuale a câte
52.350 EURO, începând cu anul 2006.

Pagina 13 din 18
Tabelul 11. Evaluarea financiară a proiectului.
An
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
mii mii mii mii mii mii mii mii mii mii mii
USD USD USD USD USD USD USD USD USD USD USD
Investiţie (iniţială) -1.178 - - - - - - - - - -
Cash Flow anual -1.178 472 472 472 472 472 472 472 472 472 472
Cash Flow proiect -1.178 -706 -234 238 710 1.182 1.654 2.126 2.598 3.070 3.542
Factor de actualizare 1 0,89 0,80 0,71 0,64 0,57 0,51 0,45 0,40 0,36 0,32
Cash flow actualizat -1.178 -631 -187 170 451 670 838 961 1.050 1.107 1.140
Termen de
2,5 ani
recuperare brut
Termen de
2,3 ani
recuperare actualizat
mii
Venit net actualizat 1.140
USD
Rata internă de
39 %
rentabilitate

Economiile anuale de combustibil, estimate la 5.800 tep, vor avea un impact pozitiv
asupra mediului înconjurator prin reducerea emisiilor de poluanţi. Făcând ipoteza că centrala
de cogenerare utilizează cărbune şi gaz natural pentru producerea energiei termice, reducerile
anuale de dioxid de carbon sunt estimate la 14.300 de tone. Această cantitate este luată ca
bază de calcul pentru suma pe care partenerul extern ar urma să o plăteasca către companie.
Reducerile emisiilor de dioxid de sulf, NOx şi pulberi sunt semnificative.
Utilizarea unei surse de căldură care generează energia termică la un preţ mai mic faţă
de centrala de cogenerare, duce la reducerea cheltuielilor municipalitătii prin eliminarea
subvenţiilor.

Exemplul 5. Centrală de cogenerare pe bază de biogaz produs din deşeuri animale.

Compania intenţionează să dezvolte un proiect complex de valorificare energetică a


deşeurilor provenite din procesele de neutralizare a cadavrelor de animale şi a resturilor de
abato. Suprafaţa de teren propusă este comună pentru:
▪ Centrala de producere şi valorificare biogaz.
▪ Staţia de tratare a apelor şi nămolurilor tehnologice rezultate din procesele de
producere a biogazului.
▪ Centrala de valorificare energetică a grăsimilor animale.
Compania dispune de o cantitate anuală variabilă de deşeuri de origine animală, având
şi posibilitatea de a se aproviziona cu materie provenită din procesarea cadavrelor de animale.
Principalul obiectiv al centralei este producerea de energie electrică verde, utilizând
disponibilul de deşeuri animale.
Materia primă disponibilă este reprezentată de deşeuri de origine animală. Cantitatea
anuală orientativă de deşeuri de origine animală este de cca. 60.000t/an, în următoarea
structură:
▪ Apa cleioasă, cca. 51 % din cantitatea totală de deşeuri, este apa rezultată din
procesarea S.N.C.U. după separarea grăsimii şi făinii proteice. Aceasta are o încărcare
organică mare şi reprezintă apa de constituţie din SNCU.
▪ S.N.C.U. cat. a-II-a, cca. 26 % din cantitatea totală de deşeuri, are aspect fluid, urmare
a sterilizării la temperatura de 133 °C, presiunea de 3 bar, timp de 20 min. Materialul sterilizat
conţine cca. 65 % apă şi cca. 35 % material solid.
▪ Produse alimentare expirate, cca. 21 % din cantitatea totală de deşeuri, provin din
reţeaua de magazine, reprezentând produse lactate şi produse din carne care au depăşit
termenul limită de valabilitate.
▪ Nămol decantat este nămol de flotaţie de la abatoare şi din instalaţiile de preepurare şi
reprezintă cca. 1 % din cantitatea totală de deşeuri.
Pagina 14 din 18
▪ Sânge: provine din abatoare urmare a tăierilor de animale în vederea prelucrării pentru
consum şi reprezintă cca. 1 % din cantitatea totală de deşeuri.
Pe lângă materia primă descrisă mai sus mai sunt disponibile şi grăsimi animale.
Grăsimile animale prezintă următoarele caracteristici:
▪ Umiditate: 0,57 %.
▪ Grăsime 96,43 %.
▪ Aciditate 35,27 %.
Cantitatea anuala orientativă de grăsimi animale este de cca. 3.000 t.
Proiectul constă în implementarea unei centrale de cogenerare pentru valorificarea
biomasei existente întro instalaţie compusă din două module: un modul de biogaz pentru
valorificarea materiei prime şi producerea de energie electrică şi termică şi printrun modul de
valorificare a grăsimilor prin producerea de biodiesel şi apoi combustia lor în motoare cu
ardere internă. Puterea electrică instalată a centralei a fost estimată la 4 MW, din care 2,5 MW
pentru partea de biogaz şi 1,5 MW pentru partea de biodiesel.
Funcţionarea centralei este prevăzută pentru cel puţin 6.000 h/an. Studiul de
fezabilitate a stabilit o producţie de energie electrică de 24.000 MWh/an şi 9.000 MWh/an de
căldură.
Trebuie de menţionat că toată cantiatea de energie electrică produsă va fi vândută în
reţeaua electrică. Dat fiind faptul că energia electrică produsă se consideră energie verde
conform regrelmentărilor în vigoare pentru fiecare MWh se obţine 1 certificat verde care apoi
poate fi vândut pe piaţă la un preţ cuprins între 28 şi 55 euro/cerftificat.
Centrala de cogenerare este alcătuită din următoarele module:
▪ Modul biogaz:
o Clădire biogaz.
o Bazin digestor.
o Modul post-digestor.
o Bazin mixt.
o Bazin stocare.
▪ Staţie epurare:
o Clădire pompe.
o 2 Bazine.
▪ Clădire pentru echipamentele de cogenerare.
▪ Post de transformare.
▪ Clădire biodiesel.
Investiţia a fost estimată la 16,6 milioane de Euro, din care 5 milioane de Euro au fost
considerate ca fiind obţinute din fonduri nerambursabile. Termenul de recuperare brut al
investiţiei a fost calculat la 3,6 ani.

Exemplul 6. Centrală de cogenerare pe bază de deşeuri lemnoase, menajere şi


periculoase.

Centrala de procesare a deşeurilor periculoase cu producere de energie electrică şi


termică în cogenerare – este un exemplu de centrală pentru procesarea deşeurilor şi
recuperarea acestora cu producere de energie.
Dintre deşeuri un subiect delicat îl constituie deşeurile periculoase – deşeuri care, în
general, sunt stocate şi, de dorit, protejate. Afectarea mediului continuă, pentru că şi
capacitătile de depozitare ale acestor deşeuri sunt complete. Ca atare ele sunt, la rândul lor, un
pericol potenţial atât pentru mediu cât mai ales pentru populaţie.
Deşeurile periculoase sunt constituite, în principal, din deşeuri rezultate din procesele
industriale (substanţe chimice, petroliere, medicale, electronice, produse cu termene depăşite

Pagina 15 din 18
etc.) şi sunt definite ca atare de legislaţia europeană. Ele sunt depozitate în mod uzual în
depozite cât mai izolate.
Centrala de procesare a deşeurilor preia aceste deşeuri şi/sau similare (biomasă,
deşeuri municipale, altele) în depozite intermediare proprii diferenţiate pe tip major de deşeu.
Apoi le procesează în regim automatizat.
Deşeurile sunt procesate printr-un procedeu de piroliză – anume un procedeu termic în
atmosferă controlată (oxigen insuficient pentru a se iniţia arderea). Se produce un gaz de
sinteză, la mare temperatură, proces foarte bine controlat, care conduce la încălzirea unui
cazan şi producerea de abur. Aburul, la rândul său, antrenează o turbină cuplată cu un
generator pentru producerea de energie electrică. Astfel centrala produce energie electrică
(echivalentul unei puteri de 2,5 MW – 3 MW) şi energie termică – apă caldă. Reziduurile –
cenuşă – sunt inerte chimic şi se evacuează.
Centrala poate procesa 84 - 87 tone de deşeuri zilnic şi cam 26.000 - 30.000 tone
anual, şi poate produce aproximativ 20.000 MWh/an şi 5 Gcal/oră – echivalentul livrării de
apă caldă şi/sau căldură pentru 600 – 1000 de locuinţe.
Tehnologic centrala poate fi sintetizată după cum urmează.
Reziduurile sunt adunate pe o platformă de descărcare/depozitare pe care se găsesc
buncăre pentru diverse tipuri de deşeuri: biomasă, deşeuri periculoase, deşeuri municipale etc.
Acestea asigură materia primă pentru cel puţin 3 zile.
În principiu nu este nevoie de o sortare prealabilă a reziduurilor depozitate. Poate fi
necesară o separare a reziduurilor de dimensiuni mari sau atipice.
Este necesară gestionarea separată a reziduurilor medicale sau considerate periculoase.
Gestionarea separată înseamnă un anumit interval de timp dedicat numai pentru astfel de
reziduuri şi o anumită „şarjă”.
Gestiunea stocării şi a stocurilor este o chestiune importantă. Cum aprovizionarea cu
reziduuri este, de obicei, mai rapidă decât capacitatea de a consuma aceste reziduuri în
procesul de gazeificare, parte a reziduurilor depozitate vor fi stocate şi prelucrate în timpul
nopţii sau la sfârşitul săptămânii.
Reziduurile sunt preluate şi mărunţite.
Reziduurile sunt introduse în pirolizor. Numai la începutul activării procesului de
piroliză poate fi necesar un adaus de gaz metan pentru iniţierea procesului.
Reziduurile nu vor arde pentru că nu au destul oxigen. Acestea se vor transforma într-
un gaz care se compune în principal din monoxid de carbon (CO), hidrogen (H2) şi azot (N).
Gazul astfel obţinut conţine foarte multă energie şi poate fi utilizat într-o varietate de moduri.
Gazul acesta cu temperatură mare încălzeşte un cazan şi se produce astfel abur la o
anumită presiune. Aburul antrezează o turbină şi, mai departe, un generator. se ridică în
reactor şi începe procesul de gazeificare a materialului care există în reactor. În acest timp
reziduurile ating capătul de jos al reactorului. Mediul de temperatură înaltă, cu mediu lipsă de
oxigen transformă astfel toate componentele organice în gaz (syngaz). Acest syngaz conţine,
în principal, monoxid de carbon, hidrogen, apă şi azot. Există cantităţi mici de clorină,
hidrogen sulfurat, particule fine, dioxid de carbon şi metale ale căror puncte de fierbere sunt
sub temperatura de 1300 °C.
Datorită mediului de înaltă temperatură şi conţinut mic de oxigen, elementele
componente ale gazului rezultat nu pot forma componente toxice precum furanii, dioxinele,
oxizii de azot sau dioxizii de azot. Acestea dispar în camera de combustie.
Gazul obţinut trece printr-un reformator şi apoi este răcit într-o serie de schimbătoare
de căldură de temperatură înaltă. Temperatura gazului se reduce până la 132 °C şi este utilizat
pentru a produce abur de înaltă presiune care alimentează o turbină care produce energie
electrică.
Gazul trece mai departe printr-o baterie de filtre – purificatoare unde urmele de
substanţe sunt reţinute.
Pagina 16 din 18
În această etapă metalele şi particulele rămase care nu pot fi reintroduse în sticla topită
şi pot fi vândute ca atare sau îndepărtate ca zgură, care poate fi folosită, mai departe ca şî
criblură la construţiile de drumuri, diguri etc., împreună cu cenuşa. Această cantitate mică de
material rezidual reprezintă mai puţin de 1% din cantitatea iniţială de reziduuri.
Mai departe gazul astfel curăţat are o temperatură şi mai coborâtă şi energia rămasă
poate fi folosită sau evacuată. Apa din gaz condensează şi poate fi utilizată în procesul de
curăţenie a centralei.
Sistemul este capabil să acopere întreaga cerere internă de energie electrică. Gazul
combustibil (syngazul) poate intra, de asemenea, într-o turbină gaz/abur de ciclu combinat
pentru producerea de energie electrică. Temperatura finală a syngazului va fi de 132 °C.
Motorul economic al unei astfel de centrale se bazează pe principiul conform căruia
„poluatorul plăteşte” – aplicabil tot mai insistent şi în România şî obligatoriu odată cu
implementarea completă a legislaţiei europene în domeniu în România.
Astfel veniturile centralei provin de la:
▪ Taxele plătite de deţinătorii de deşeuri – în special periculoase – pentru procesarea
acestor deşeuri sau pentru anihilarea lor. Aceasta va constitui în anii imediat următori o
obligaţie pentru firmele producătoare sau depozitare ale unor astfel de deşeuri. Pentru
deşeurile periculoase taxa de procesare poate ajunge de la 40 euro până la 100 euro/tona
procesată iar pentru deşeurile cu grad de risc ridicat se poate ajunge de la 100 – 300 euro/tona.
Pentru biomasă taxa de procesare poate fi între 7 şi 9 euro pe tonă.
▪ Energia electrică livrată, de preferinţă în cadrul unui contract bilateral cu negociere
continuă cu un consumator local. Preţul mediu de piaţa pentru un astfel de contract este de
aproape 55 euro/MWh.
▪ Energia termică livrată consumatorilor locali, de preferinţă prin intermediul Primăriei
locale. Preţul pentru 1 Gcal poate fi între 17 – 22 euro.
Tabelul 12 prezintă sintetic datele de intrare pentru calculul economic.

Tabelul 12. Date sintetice pentru calculul economic.


Investitie totala proiect 16.000.000 euro
Durata de implementare a proiectului 1 an
Partea finantabila din programe publice 5.000.000 euro
Partea de cofinantare 11.000.000 euro
Cantitate anuala de deseuri tratate 26.000 t/an
Putere electrica produsa 2,5 MW
Putere termica produsa 5 Gcal
Durata anuala de livrare eng.el. 8.000 h/an
Durata anuala de livrare eng.termica 4.000 h/an
Productia anuala de eng.el. 20.000 MWh/an
Productia anuala de eng.term. 20.000 Gcal/an
Pret de referinta energie electrica 40 euro/MWh
Pret de referinta energie termica 25 euro/Gcal
Pret de referinta deseuri 40 euro/tona
Coeficient crestere anuala pret el. 1 %
Coeficient crestere anuala pret term. 1 %
Coeficient crestere anuala pret deseuri 1 %
Cota cheltuieli din venituri anuale 20 %
Rata de actualizare anuala 12 %/an

În urma calculelor economice s-a ajuns la următorii indicatori VNA = 3,8 milioane
Euro şi RIR = 17 %.
Pagina 17 din 18
Proiectul are mai multe avantaje, cum ar fi procesarea deşeurilor, producerea de
energie verde, reducerea impactului asupra mediului, etc.

Bibliografie

1. www.free.org.ro Fondul Român pentru Eficienţa Energiei.

Pagina 18 din 18