Sunteți pe pagina 1din 5

19.05.

2016

COSURI DE FUM COSURI DE FUM


cu structura metalica COS DE FUM = constructie verticala independenta sau parte a
unei cladiri care evacueaza in atmosfera gaze de ardere
Cosuri de fum:
- autoportante (peretele portant al cosului nu este legat de nicio alta
structura sau constructie deasupra nivelului bazei);
- ancorate (peretele portant este fixat cu ajutorul unor elemente de
legatura aflate la unul sau mai multe niveluri);
- sustinute (de o structura de sustinere care poate avea structura
metalica sau din beton).
Cosuri de fum:
- cu perete unic (structura tunbulara de rezistenta asigura si
evacuarea gazelor de ardere);
- cu perete dublu (este alcatuit dintr-o structura tubulara de otel si
un canal in interior pentru evacuarea gazelor);
- cos de fum multiplu (grup de doua sau mai multe cosuri aflate in
interiorul structurii tubulare portante).
Materiale: otel carbon (S235/S275/S355), otel inoxidabil, oteluri cu
rezistenta sporita la coroziune (CORTEN: S275JOW, S355J2W, etc.)

Exemple de cosuri de fum Exemple de cosuri de fum

Cosuri de fum autoportante Laminorul Focsani Cosuri de fum ancorate CET Grozavesti si CET Vest Bucuresti

COSURI DE FUM ACTIUNI ASUPRA COSURILOR DE FUM


Sort de etansare
1.
2. Repartitor
ACTIUNI PERMANENTE:
3. Usa de acces (de vizitare) 1. greutati proprii ale elementelor structurale
Conducta de scurgere (apa de condens)
4.
2. greutati ale elementelor nestructurale: termoizolatie, captuseli,
5. Placa de baza (de rezemare)
6. Capac de etansare echipamente, scari de acces, platforme de lucru si odihna, etc.
7. Placa de varf 3. greutatea depunerilor de praf industrial;
8. Rama cornier
9. Suport lateral 4. greutatea depunerilor de cenusa.
10. Termoizolatie din vata minerala
11. Canal de fum ACTIUNI VARIABILE:
Inel de racordare
1. incarcari utile (din exploatare) pe platforme si balustrade;
12.
13. Structura tubulara portanta
14. Intrare de gaze (inlet) 2. presiuni / suctiuni interioare;
Placa de rezemare a canalului de fum
3. actiunea vantului pe suprafetele exterioare ale cosului si pe
15.
16. Trunchi de con de baza
17. Inel de compresiune componentele anexate (scari, platforme, balustrade, etc.);
Rigidizari verticale
4. incarcari cu chiciura
18.
19. Suruburi de ancoraj
20. Inele de rigidizare 5. actiuni termice (temperatura uniform distribuita sau variabila);
21. Con de varf
22. Stabilizatori aerodinamici elicoidali ACTIUNI EXCEPTIONALE:
23. Trunchi de con intermediar
24. Inel de jontare 1. actiunea seismica;
25. Placa de separare flux de gaze 2. incarcari exceptionale din temperatura (peste cea normala) – se ia
26. Dispozitiv de amortizare
27. Canal de fum in considerare actiunea focului in cosul de fum (riscul de incendiu)
Cos de fum Cos de fum Cos de fum 28. Carlige de acces 3. actiuni chimice (care pot accelera coroziunea materialului)
cu perete unic 29. Placa de baza
multiplu cu perete dublu

1
19.05.2016

ACTIUNI ASUPRA COSURILOR DE FUM VERIFICARILE COSURILOR DE FUM


Incadrarea in clase de fiabilitate a cosurilor de otel Verificari la stari limita ultime (SLU):
- Echilibru static;
- Rezistenta elementelor structurale;
- Stabilitatea generala;
- Stabilitatea locala (voalarea elementelor structurale);
- Oboseala elementelor structurale;
- Cedarea imbinarilor.

Coeficienti partiali de siguranta pentru material γM:


• γM0 =1,00
• γM1 =1,10
Coeficienti partiali de siguranta pentru actiuni permanente γG • γM2 =1,25
si pentru actiuni variabile γQ:
Verificari la stari limita de serviciu (SLS) – (de exploatare):
- Verificari de deformatii;

- Vibratii, oscilatii, Clasa de fiabilitate Limita amplitudinii vibratiilor


deplasari laterale;
3 0,05 ∙ d
d =diametrul exterior 2 0,10 ∙ d
al cosului de fum 1 0,15 ∙ d

Verificari de rezistenta, stabilitate si deformabilitate Actiunea vantului asupra cosurilor de fum

Calculul eforturilor sectionale si a tensiunilor

- Teoria de membrana
- Efectele de ordinul II
-Se iau in calcul imperfectiunile orizontale ale cosurilor D:

(h – inaltimea cosului, in metri)

- Efectele temperaturii asupra proprietatilor mecanice ale otelului

Verificarea de deformabilitate

Presiunea vantului ce actioneaza pe


suprafetele exterioare:
we=qp(ze) cpe

Actiunea vantului asupra cosurilor de fum Vortex shadding

Fenomene aeroelastice: Fenomenul de desprindere a vârtejurilor produce o acțiune


Fenomenele de instabilitate aerodinamică generează vibrații fluctuanta perpendiculara pe direcția vântului, a cărui frecventa
transversale de amplitudine mare și supune structura la forțe laterale depinde de viteza media a vântului, de forma si de dimensiunile
considerabile. secțiunii in plan a construcției.

-Fenomenul de instabilitate aeroelastică „lock-in” (actiunea alternanta In cazul in care frecventa de desprindere a vârtejurilor este
pe directie perpendiculara actiunii vantului); apropiata de o frecventa proprie a construcției se realizează
condițiile de cvasi-rezonanta ce produc amplificări ale amplitudinii
oscilațiilor construcției, cu atât mai mari cu cat amortizarea si
-Fenomenul de vortex shedding masa structurii sau a elementului sunt mai mici.
(desprinderea vartejurilor)
Coșurile de fum prezintă fenomenul de desprindere a vârtejurilor
-Fenomenul de “aeroelastic flutter” (fluturare) (instabilitate ce se cu o frecventa ce poate fi determinata, fiind o funcție ce depinde
produce in general la structurile flexibile de tip placa) – vezi Tacoma Bridge Collapse de viteza vântului. Aceasta frecventa se numește frecventa
Strouhal ce depinde de:
-Fenomenul de “galopare de interferenta” (wake galopping = vibratie - numărul lui Strouhal (S);
autointretinuta atunci cand mai multi cilindri sunt aproape unul de altul, fara a fi - viteza vântului (u);
conectati intre ei) - diametrul coșului de fum (d).

2
19.05.2016

Aeroelastic flutter (efectul de fluturare) Efectul Buffeting


Fluturarea = instabilitate dinamica a unei structuri elastice supusa unui Buffeting = fenomen cu caracter aleatoriu care apar la nivelul unor
flux de fluid, cauzata de reacția dintre deformația corpului si forța exercitata componente ca urmare a curgerii turbulente produse de alte componente.
de fluxul de fluid. Fenomen cu instabilitate de înalta frecventa, cauzat de separarea fluxului de
Fluturarea reprezintă cel mai important fenomen aeroelastic dinamic. El aer sau din unda de soc ce apare din lovirea a doua obiecte. Este cauzat de
apare din interacțiunea dintre forte elastice, masice si aerodinamice, din un impuls brusc si o creștere a incarcarii.
care rezulta o mișcare periodica de amplitudine ce poate creste exponențial
in timp. Mecanismul de producere a acestui fenomen este cel al vibrațiilor
autoexcitate.

Fluturarea se poate imparti in doua tipuri: Amortizarea aeroelastica


- Fluturare puternica (caz in care amortizarea neta scade brusc, foarte
aproape de “punctul de fluturare”); Amortizarea totala este suma intre amortizarea structurala si cea
-Fluturare slaba (in care amortizarea neta scade progresiv). aeroelastica. Daca amortizarea aeroelastica are semn diferit fata de cea
structurala, atunci amortizarea totala se reduce si se anulează complet
pentru o viteza medie.
Amortizarea aeroelastica poate acționa si in sensul reducerii amplitudinii
vibrațiilor induse de vânt.
Cedarea podului Tacoma Narrows Bridge in 1940

Analiza dinamica a cosurilor de fum Stabilizatori aerodinamici pentru cosuri de fum


Perioada proprie de vibratie a unui cos de fum se poate calcula Stabilizatori aerodinamici:
cu relatia:
- elicoidali

T – perioada proprie de vibratie a cosului de fum;


Ct – coeficient ce depinde de supletea cosului de fum;
Wt – greutatea proprie a structurii (inclusiv elementele auxiliare);
h – inaltimea cosului de fum;
Es – modului de elasticitate al otelului - de tip invelis
A – aria sectiunii cosului de fum la baza structurii
g – acceleratia gravitationala
Pentru reducerea vibratiilor se pot monta:
- dispozitive aerodinamice (bordaje elicoidale sau spoilere);
- disipatori de energie cu masa acordata (TMD)
- amortizori de vibratii; Frecventa fundamentala
- cabluri cu dispozitive de amortizare; a cosurilor de fum:
- amortizoare directe cu un punct fix.

Stabilizatori aerodinamici pentru cosuri de fum Disipatori de energie cu masa acordata (TMD)

TMD - tuned mass damper

3
19.05.2016

Disipatori de energie cu masa acordata (TMD) Sisteme pentru reducerea vibratiilor cosurilor de fum

amortizare cabluri cu dispozitive de amortizoare:


directa cu punct amortizoare liniare; amortizoare prin
fix frecare (friction brake system)

EXEMPLE DE STRUCTURI SUPORT PENTRU


STRUCTURI PENTRU SUSTINEREA COSURI DE FUM
COSURILOR DE FUM SI A FACLELOR

C.E. CRAIOVA II

EXEMPLE DE STRUCTURI SUPORT PENTRU EXEMPLE DE STRUCTURI SUPORT PENTRU


COSURI DE FUM COSURI DE FUM

C.E.T. ISALNITA C.E.T. ISALNITA

4
19.05.2016

EXEMPLE DE STRUCTURI SUPORT PENTRU EXEMPLE DE STRUCTURI SUPORT PENTRU


COSURI DE FUM COSURI DE FUM

C.E. TURCENI C.E. TURCENI

EXEMPLE DE STRUCTURI SUPORT PENTRU EXEMPLE DE STRUCTURI SUPORT PENTRU


COSURI DE FUM COSURI DE FUM

EXEMPLE DE STRUCTURI SUPORT PENTRU BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:


COSURI DE FUM [1] – SR EN 1991-1 -4 – Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor; Partea 1-4: Actiuni
generale – Actiuni ale vantului
[2] – SR EN 1991-1 -4/NB – Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor; Partea 1-4: Actiuni
generale – Actiuni ale vantului; Anexa Nationala
[3] – SR EN 1993-3 -1 – Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel; Partea 3-1:
Turnuri, piloni si cosuri; Turnuri si piloni
[4] – SR EN 1993-3 -1/NB – Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel; Partea 3-1:
Turnuri, piloni si cosuri; Turnuri si piloni – Anexa Nationala
[5] – CR0-2012 – Cod de proiectare; Bazele proiectarii constructiilor
[6] – CR1-1-4/2012 – Cod de proiectare; Evaluarea actiunii vantului asupra
constructiilor
[7] –Mateescu, D. – Constructii metalice speciale (Editura Tehnica - Bucuresti 1956)
[8] –Popescu, V. – Constructii metalice; Elemente generale, executia si montajul
constructiilor metalice (Editura Tehnica - Bucuresti 1959)
[9] –Popescu, V. – Constructii metalice industriale; Hale, constructii cu etaje, constructii
industriale auxiliare (Editura Tehnica - Bucuresti 1961)
[10] –Popescu, V. – Constructii metalice industriale; Hale, constructii cu etaje,
constructii industriale auxiliare (Editura Tehnica - Bucuresti 1967)
[11] – Patriniche, N.; Siminea, P.; Chesaru, E. – Constructii metalice (Institutul de
Constructii - Bucuresti 1980)
[12] – Dalban, C.; Juncan, N.; Serbescu, C.; Varga, A.; Dima, S. – Constructii metalice
(Editura didacatica si pedagogica – Bucuresti 1983)

*** - http://www.wikipedia.org/