CARACTERISTICI

ALE NĂMOLURILOR PROVENITE

DE LA STAŢII DE EPURARE
MUNICIPALE ŞI
INDUSTRIALE SIMILARE

©Material realizat de:

Dr. chim. VALERIA DIŢOIU
A.P.M. SUCEAVA - ROMANIA
 CUPRINS

 Introducere

 Formarea nămolurilor provenite din staţiile de epurare

municipale şi industriale similare

 Clasificarea nămolurilor

 Caracteristicile fizico-chimice ale nămolurilor

 Procedee de prelucrare a nămolurilor

 Legislaţie

 Măsuri de protecţia mediului privind gestiunea

nămolurilor
 INTRODUCERE

 La trecerea apelor uzate prin staţii de epurare rezultă:

 ape epurate
 nămoluri.

 Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate sunt

sisteme coloidale complexe, cu aspect gelatinos, cu
compoziţie eterogenă, care conţin:

 particule coloidale (d<1 µm)

 particule dispersate (d<1-100 µm)
 materii în suspensie
 polimeri organici de origine biologică
 apă
 Formarea nămolurilor provenite din staţiile de
epurare municipale şi industriale similare

Schema tehnologică a unei staţii de epurare cuprinde 2

linii tehnologice :
• linia tehnologică a apei uzate, care are ca scop respectarea
condiţiilor de calitate a efluenţilor, înainte de evacuarea lor în
receptorii naturali (NTPA 001/2005);

• linia tehnologică a nămolului, care are ca scop:

 diminuarea cantităţilor de nămol
 nămoluri cât mai puţin periculoase pentru factorii de
mediu
 obţinerea de substanţe valorificabile economic
(agricultură, energie, materiale de construcţie etc.)
 Conform Ord. MMPA 344/2004 nămolurile sunt definite ca
nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate din
localităţi, de la alte staţii de epurare a apelor uzate cu o
compoziţie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti şi de la fosele
septice.

 Conform definiţiei date în Ord. MMPA 1215/2003 nămolul

municipal reprezintă nămolul rezultat din tratarea apelor uzate
municipale şi industriale similare cu cele municipale, chiar şi
atunci când acesta este uscat sau tratat.

 Nămolurile formate la staţiile de epurare municipale şi

industriale similare sunt considerate produse secundare
”nedorite” care concentrează poluanţii eliminaţi din apele uzate
şi pot reprezenta un pericol pentru mediul înconjurător.
 Sursele de nămol de la epurarea apelor
uzate municipale şi industriale similare:

 instalaţiile de epurare mecano-chimică

primară şi terţiară

 instalaţiile de epurare mecano-biologică

 Bazin egalizare Neutranizare
Ape uzate (menajere,
industriale şi meteorice)
Grătare, site Corpuri grosiere →
valorificare /eliminare
Deznisipare Particule minerale mici
→valorificare /eliminare
A. Epurare Separare grăsimi
primară Produse uleioase → incinerare
Coagulare chimică Nămol
chimic
Flotaţie
Decantare primară Nămoluri:
- primar
- activ excedentar
Adăugare nutrienţi
B. Epurare Epurare biologică Nămol activ
secundară regenerat
Decantare secundară
TRATARE
Denitrificare NAMOLURI

C. Epurare Coagulare chimică Nămol

terţiară chimic
Filtrare
UTILIZARE NĂMOL

Dezinfecţie
EMISAR

Surse de nămol din staţii de epurare municipale şi industriale similare

 Clasificarea nămolurilor
 După procesele de epurare a apelor uzate:
- nămol primar - din treapta de epurare mecanică;
- nămol secundar - din treapta de epurare biologică;
- nămol mixt - din amestecul de nămol primar şi după decantarea
secundară;
- nămol de precipitare (chimic) - din epurarea fizico-chimică prin
adaos de agenţi de neutralizare, precipitare, coagulare-floculare.

 După stadiul lor de prelucrare în cadrul gestiunii nămolurilor,

acestea se pot clasifica în următoarele grupe:
- nămol brut (neprelucrat);
- nămol stabilizat (aerob sau anaerob);
- nămol deshidratat (natural sau artificial);
- nămol igienizat (pasteurizare, tratare chimică sau compostare);
- nămol fixat - prin solidificare în scopul imobilizării compuşilor toxici;
- cenuşă - din incinerarea nămolului.
 După compoziţia nămolurilor, acestea se clasifică în 2
categorii:

- nămoluri organice, ce conţin peste 50% substanţe

volatile (exprimate în substanţă uscată), care provin din
epurarea mecano-biologică;
- nămoluri minerale, ce conţin peste 50% substanţe
anorganice (exprimate în substanţă uscată), care provin
din epurarea mecano-chimică.

 După provenieţa apei uzate, nămolurile se clasifică în:

- nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;

- nămoluri de la epurarea apelor industriale.
  Caracteristicile fizico-chimice ale nămolurilor

Caracterizarea nămolurilor se face pe baza :

- indicatorilor generali (umiditate, greutate specifică, pH, raport
mineral-volatil, putere calorică etc.)
- indicatorilor specifici (substanţe fertilizante, detergenţi, metale
grele, uleiuri şi grăsimi etc.)

 Culoare şi miros
 nămoluri proaspete din decantoarele primare au:
- culoare cenuşiu-deschis sau gălbuie
- miros aproape imperceptibil
 la nămoluri active de după bazinele de aerare au:
- culoarea de la galben-brun, brun-cenuşiu la brun închis în funcţie
de speciile bacteriene predominante
- miros slab de humus
 nămoluri de precipitare : aspect noroios, culoarea şi mirosul variază
după tipul de coagulant utilizat
 nămolurile fermentate anaerob au:
- culoare brună spre neagru
- miros de gudron şi aspect granular
-
  Umiditatea nămolurilor şi Debitele de nămol

(calculate ca debite specifice raportate la locuitor/zi, în ipoteza unui consum de apă de

150 dm3/locuitor/zi).

Materii solide U Debit specific de

Tipul nămolului totale (%) nămol
g/locuitor % (dm3/locuitor/zi)
/zi
1. Nămol proaspăt
Nămol primar 54 5-10 95-97 0,72
Nămol secundar 20-30 15-23 97,5-99,5 1,7
Nămol mixt 85 4,5 95,5 1,87
2. Nămol fermentat
Nămol primar fermentat 54 2,5 97,5 2,16
Nămol fermentat (din 34 13 87 0,26
rezervoare de fermentare)
Nămol fermentat 34 45 55 0,13
deshidratat natural
 Greutatea specifică a nămolurilor (S)

γs
S = ———————
100 - U (l - γs)

în care:

S- greutatea specifică a nămolului (t/m3)

γs – greutatea specifică a materiilor solide din
nămol (t/m3),
U – umiditatea nămolului(%)
 Valori ale greutăţii specifice a nămolurilor (S)

Greutatea specifică a nămolurilor (S) pentru diferite

U(%) / (γs) greutăţi specifice a materiilor solide (γs) şi umidităţi (U)
1,09 1,25 1,47 1,76 2,15

98 1,002 1,004 1,007 1,008 1,010

93 1,007 1,015 1,023 1,032 1,039

90 1,009 1,020 1,032 1,044 1,056

85 1,013 1,031 1,050 1,069 1,086

80 1,018 1,041 1,068 1,094 1,118

Pentru nămoluri provenite din epurarea apelor uzate orăşeneşti, valoarea pentru S:
- nămolul primar neprelucrat – 1,004 -1,010 t/m3,
- nămolul activ excedentar -1,001 t/m3.
- nămolul după îngroşare -1,003 t/m3
 Filtrabilitatea nămolurilor

Filtrabilitatea reprezintă proprietatea acestora de a ceda apa

prin filtrare şi se exprimă cantitativ prin valoarea rezistenţei
specifice la filtrare (r, în cm/g), corelată cu coeficientul de
compresibilitate (s).

 Rezistenţa specifică la filtrare se poate calcula sau

determina experimental.
După valorile rezistenţei specifice la filtrare, nămolurile se pot
clasifica astfel :
 nămoluri greu filtrabile, cu r cuprins între 1012- 1013 cm/g,
care cuprind nămolurile urbane brute şi fermentate;
 nămoluri cu filtrabilitate medie, cu r cuprins între 1010- 1012
cm/g, care cuprind nămolurile industriale;
 nămoluri uşor filtrabile, cu r ≤1010cm/g, care cuprind
nămolurile urbane condiţionate chimic, precum şi unele
nămoluri minerale.
- Coeficientului de compresibilitate (s) se poate calcula
din formula :

r = r0*P^s
în care
 r0 – rezistenţa specifică la filtrare pentru P=1;
 s- exponent, denumit coeficient de compresibilitate
 P- diferenţa de presiune aplicată (dyn/cm)

- În funcţie de valorile lui s, nămolurile se clasifică astfel :

 s<1 (cuprinse între 0,6-0,9) pentru nămoluri urbane, brute

şi fermentate, precum şi pentru unele nămoluri
industriale.

 s>1 specifice unor nămoluri industriale.

 Puterile calorice ale nămolurilor provenite dintr-o staţie de
epurare orăşenească

[variază funcţie de conţinutul în substanţă organică a nămolurilor

(substanţe volatile, Sv) ]

Materie organică Putere calorică (kcal/kg Sv)

(% din substanţa Nămol Nămol activ
uscată) primar excedentar
100 6650 5650
90 5850 5050
80 5100 4450
70 4300 3850
60 3600 3300
50 2800 2650
40 2150 2050
30 1400 1500
 Valoarea pH-lui
- în desfăşurarea procesului de fermentare
metanică pH –ul nămolului trebuie să fie
cuprins între 7-7,5 unităţi de pH;

- valoarea pH-lui < 6 unităţi pH indică

începutul fermentării nămolului;

- nu sunt permise valori mai mari de 8,5 unităţi

de pH în procesul de fermentare a nămolului.
 Caracteristicile chimice ale nămolului :
- Substanţele organice - fracţiunile volatile ale substanţei uscate - V
şi anorganice (minerale) - M

Tip nămol V (%) M (%)

proaspăt cca 70 cca 30

fermentat 40-50 50-60

M/V Metoda de tratare

<1 Cu stabilizare pe cale biologică (prin fermentare

aerobă sau anaerobă),

>1 prelucrat direct prin procedee fizico-chimice

(solidificare, extracţie de componente utile etc.)
 - Constituenţii minerali ai nămolului orăşenesc

(raportaţi la substanţa uscată) după Babbit şi Bauman

Constituent Nămol primar Nămol fermentat Nămol activ

( ppm) (ppm) (ppm)
Azot total 45000 22500 62000
Fosfaţi P2O5 22500 11000 25000
Potasiu, K2O 5000 5000 7500
Aluminiu, Al2O3 21000 43000 32000
-
Cloruri, Cl 5000 5000 5000
Calciu, CaO 27000 57000 17000
Magneziu, MgO 6000 10000 14000
Sodiu, Na2O 8000 15000 10000
 Caracteristicile fizico-chimice ale nămolurilor din staţiile de epurare municipale
ale judeţului Suceava

Probele au fost prelevate şi analizate în anul 2007 (vara) de către laboratorul APM Suceava.

Metodele de analiză uitilizate şi limitele admise conform Ordinului ministerial comun al

MMGA şi MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a
mediului şi în special a solului când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.

Indicatori pH U (%) P Ntotal Cu Zn Co Cd Cr Pb As Ni

Metodă de SR EN STAS
STAS STAS 7312/83 SR ISO 11466/91-Extracţia microelementelor solubile
analiză 12176/200
12586/ 87 12205/84 în apă regală şi determinare prin metode SAA
utilizată 0

C.M.A. mg/kg
S.U.) conf. - - - - 500 2000 50 10 500 300 10 100
Ord. 344/2004
Valorile indicatorilor pH, umiditate şi metale grele (Co, Cd,As şi Zn) din nămolul deshidratat
natural (paturi de nămol) din diferite staţii de epurare municipale ale jud. Suceava

ppm
60
50
pH
40
U (%)
30 Co
20 Cd
10 As
0
Gura Campulung CMA Ord
Suceava Vatra Dornei Siret Rădăuţi
Humorului Moldovenesc 708/2004

pH 8,9 7,5 6,9 7 7,7 7,3

U (%) 13 28,4 49,4 56,8 43,5 24
Co 7,3 8,3 13,8 9,4 7,1 5,3 50
Cd 0 2,6 2,7 2,3 1 1,4 10
As 3,41 7 12 3 3,7 3,3 10

Zn
ppm

2500

2000

1500

1000

500

0
Campulung
Suceava Gura Humorului Vatra Dornei Siret Rădăuţi CMA Ord 708/2004
Moldovenesc

Zn 89,4 947 804,2 892,4 971,5 885,2 2000

Valori metale grele (Cu, Cr, Pb, Ni) din nămolul deshidratat natural (paturi
de nămol) din staţii de epurare municipale ale jud. Suceava

ppm
800

600 Cu
Cr
400
Pb
200 Ni

0
Gura Vatra Campulung CMA Ord
Suceava Siret Rădăuţi
Humorului Dornei Moldovene 708/2004

Cu 21,5 235,6 180,4 107,2 108 219,5 500

Cr 19,9 87,9 578,7 39,4 77,1 98,2 500
Pb 20 93,1 168,9 202,6 96 240,6 300
Ni 5,7 247,1 59,6 38 38,7 63,2 100

Valori nutrienţi P şi N total din nămolul deshidratat natural

din staţii de epurare municipale ale jud. Suceava

P s i Ntotal
ppm

20000

15000

P
10000
Ntotal
5000

0
Suceava Gura Humorului Vatra Dornei Campulung Siret Rădăuţi

P 10274 14160 17680 7600 11371 11458

Ntotal 5037 4200 5579

 Caracteristicile biologice şi bacteriologice ale nămolului
Nămolurile proaspete prezintă caracteristici biologice
asemănătoare apei uzate supuse epurării.
Nămolul proaspăt poate să conţină:
 microorganisme patogene ( Salmonella, Bacili Koch,
Escherichia coli etc.),
 ouă şi helminţi periculoşi.

Măsuri de distrugere a microorganismelor şi organismelor:

 prin fermentare anaerobă, bacteriile patogene şi ouăle de
helminţi sunt distruse
 prin pasteurizarea nămolului fermentat la temperatura de
80-90 grade C
 prin tratarea cu var a nămolului, înainte de a fi utilizat în
agricultură
 prin compostarea nămolului, când are loc humificarea şi se
produce şi o dezinfecţie a acestuia.
 Procedee de prelucrare a nămolurilor

 Caracteristicile nămolului de care trebuie să se ţină seama

în procesul de tratare sunt:
 densitatea particulelor
 distribuţia particulelor după mărime
 umiditatea nămolului
 compresibilitatea
 concentraţia substanţelor solide
 raportul M/V
 raportul dintre componenta organică şi nutrienţi
 prezenţa unor substanţe toxice inhibitoare
 tipurile de substanţe organice prezente în nămol.
 Procedee de tratare a nămolurilor din staţii de epurare municipale

Tip de Îngroşare Fermentare Condiţionare Deshidratare Uscare Oxidare Evacuare

nămol Omogenizare (modificare totală finală
Igienizare structura)

-Primar -Sedimentare -Fermentare -Chimică: -Platforme -Uscatoare -Incinerare -Îngrăşământ

gravitaţională anaerobă → s. minerale pentru uscarea cu vetre cu: cuptor agricol
-Secundar
biogaz: CH4, (sulfat de Al, Cl nămolului etajate rotativ,
-Chimic -Flotare CO2, CO şi Fe3, CaO, etc), cuptor cu -Depozitare
H2 s. organice -Filtru -Uscătoare pat
-Centrifugare -
Fermentare (polimeri) presă (prin rotative fluidizat, -Material de
aerobă mixtă (polimeri ţesături cuptor cu construcţie
-Filtrare sintetici +săruri) filtrante) -Uscare vetre
-Stabilizare solară multiple -Agent de
chimică -Termică (100- -Vacuum filtru condiţionare a
200 grade C şi -Oxidare solului
-Compostare 1-2,5 atm.) -Centrifugă umedă
-Evacuare în
-Îngheţare -Concentrator -Piroliză subteran
rotativ
-Cu material
inert (zgură, -Filtru presă
cenuşă, cu bandă
rumeguş)
 Legislaţie
Legislaţia UE Legislaţia Românească
Ordinul ministerial comun
al MMGA şi MAPDR nr.
Directiva nr. 86/278/CE
344/708/ 2004, privind
privind protecţia
aprobarea normelor tehnice
mediului, şi în special a
de protecţie a mediului şi în
solului, atunci când
special a solului când nămolul
nămolul din canalizare
din canalizare este utilizat în
este folosit în agricultură
agricultură (Monitorul Oficial
nr.959 din 19.10.2004).
Măsuri de protecţia mediului

 Prevenirea depunerilor ilegale de nămol pe sol

 Prevenirea descărcării de nămol în apele de suprafaţă
 Promovarea folosirii nămolului necontaminat ca
fertilizator în agricultură
 Deshidratarea şi pre-tratamentul nămolului în vederea
co-incinerării acestuia
 Utilizarea unor tehnologii performante pentru prelucrarea
nămolului în vederea valorificării ulterioare a acestuia
Multumesc pentru atenţie!

Dr. chim. VALERIA DIŢOIU

A.P.M. SUCEAVA – ROMANIA

E-mail: vditoiu@yahoo.com
Telefon: 0742 066120