Sunteți pe pagina 1din 5

ÎNVĂŢAREA REMEDIALĂ PRIN METODE COLABORATIVE

Educaţia remedială este destinată elevilor care au întâmpinat dificultăţi în activitatea de


învăţare, inclusiv elevilor cu CES și se poate desfășura, în funcţie de caracteristicile elevilor şi de
strategia şcolii din care fac parte, în cadrul orelor aflate la dispoziţia profesorului și care
reprezintă 25% din timpul alocat disciplinei. Ar fi de dorit ca de aceste ore să beneficieze cât
mai mulţi elevi: unii pentru consolidarea cunoştinţelor, alţii pentru stimularea performanţe
superioare, iar alții pentru recuperarea decalajelor în învăţare. În acest sens, profesorul poate
recurge în cadru strategiei didactice la metode colaborative de învăţare, organizând grupe de
nivel care pot primi sarcini diferite
Prin aplicarea metodelor de învăţare colaborativă, elevii sunt puși în situaţia de a lucra
împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva o problemă, pentru a
explora o temă nouă.
Aceste metode de învăţare prin cooperare, aplicate în cadrul învăţării remediale,
promovează interacţiunea directă, astfel încât elevii se ajută unii pe alţii să înveţe, se încurajează
reciproc în activităţi și împărtășesc idei și experienţe personale. Colaborarea stimulează
răspunderea individuală în condiţiile în care performanţa fiecărei elev este evaluată frecvent și
comunicată atât acestuia cât și grupului. Faptul că prelucrarea informaţiei de realizează în grup
determină, de asemenea, formarea și dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală.
Avantajele utilizării metodelor colaborative de învăţare sunt importante: stimulează
spiritul de echipă dar și competiţia constructivă, dezvoltă capacităţile intelectuale; capacitatea de
ascultarea activă, capacitatea de comunicare, capacitatea de cunoaştere de sine şi recunoaştere a
calităţilor partenerilor, coechipierilor, capacitatea de evaluare şi autoevaluare, capacitatea de
sinteză, capacitatea de decizie, de comparaţie şi generalizare, de descriere, de abstractizare, de
argumentare, de aplicare; educă toleranţa, înţelegerea faţă de opinia celuilalt, răbdarea în
respectarea regulilor impuse de joc, dezvoltă imaginaţia, flexibilitatea, perseverenţa.
Metodele colaborative de învăţare prezintă totuși si dezavantaje: efectului Ringelmann –
apare când elevul se demotivează, imaginându-și că propria contribuţie la sarcina de grup nu
poate fi valorizată, dificultăţi de coordonare, atunci când există tendinţa unor membri ai grupului
de a domina sau de a se impune; dificultăți de comunicare datorate posibilelor opoziţii de
scopuri ale membrilor grupului; evitarea propriilor responsabilităţi, ceea ce conduce la situaţia în
care unii muncesc şi pentru alţii, îngrădirea autonomiei personale prin dependenţa excesivă de
ceilalţi, impunerea unor idei, soluţii care nu sunt întotdeauna împărtăşite de toţi membrii
grupului.
METODA CHIORCHINELUI
Scop: structurarea informaţiilor într-o formă de organizare grafică accesibilă.
Demers metodologic
Elaborarea ciorchinelui se poate realiza pe grupe, folosind texte, imagini. Metoda
ciorchinelui poate fi utilizată în momentul reflecţiei, ca mijloc de rezumare.
Puncte tari: rapiditate şi eficienţă în prezentarea informaţiei; corelarea, ierarhizarea şi
sistematizarea cunoştinţelor și ideilor grupului; stimulează capacitatea cognitivă: argumentare,
analiză şi sinteză, reflecţie, asociere; mijloc de conştientizare a unor cunoştinţe, corelaţii

METODA CUBULUI
Scop: explorarea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui subiect cunoscut
Algoritmul în 6 paşi: descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.
Demers metodologic
• Se grupează elevii câte 6;
• În funcţie de timpul alocat şi amploarea subiectului, se poate alege varianta abordări
unui subiect dintr-o singură perspectivă, sau din şase perspective așa cum sunt
reprezentate pe feţele cubului,
• Roluri pe care membri grupului le pot avea în timpul rezolvării sarcinilor: „rostogolici”
(rostogoleşte cubul); „isteţul” (citeşte imaginile și formulează întrebarea sau explică
sarcinile), „cronometrul” (măsoară timpul şi intervenţiile colegilor), „umoristul”
(încurajează colegii, vine cu idei de rezolvare).
Puncte tari
• organizarea şi sistematizarea cunoştinţelor;
• adecvarea stilului de învăţare fiecărei discipline, teme sau grupe de vârstă;
• automatizarea prin exersare a algoritmului de abordare a subiectului determină
construirea unor strategii cognitiv-rezolvative transdisciplinare
FLOAREA DE NUFAR
Scop: deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală.
Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei
principale, asemeni petalelor florii de nufăr.
Demers metodologic
1. Construirea diagramei, conform figurii prezentate;
2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei;
3. Participanţii se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centrală.
Acestea se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A
la H, în sensul acelor de ceasornic.
4. Folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (“flori
de nufăr”)
5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale şi consemnarea lor în
diagramă. Se completează în acest mod cât mai multe cadrane. (“flori de nufăr”).
6. Etapa evaluării ideilor. Se analizează diagramele şi se apreciază rezultatele din punct
de vedere calitativ şi cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme
de studiu în lecţiile viitoare.

.
Fig. 2.: Diagrama Lotus
Puncte tari:
○ stimulează potenţialul creativ;
○dezvoltă capacităţi de selectare, diferenţiere, comparare, grupare, clasificare, ilustrare,
apreciere, argumentare.
„ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU /AM ÎNVĂŢAT”

Scop: achiziţionarea de informaţii noi pornind de la informaţiile anterioare ale elevului


prin identificarea domeniilor de interes și orientarea documentării si informării.
Demers metodologic
Aplicarea modelului Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat presupune parcurgerea a trei paşi:
accesarea a ceea ce ştim (brainstorming cu rol anticipativ in jurul unui concept cheie urmat de o
etapa de categorizare a informaţiilor), determinarea a ceea ce dorim să învăţăm (prin formularea
unor întrebări sau interese, urmată de o etapă de orientare a lecturi noilor informaţii) şi
reactualizarea a aceea ce am învăţat în urma lecturii. Primii doi se pot realiza oral, pe bază de
conversaţie, iar cel de-al treilea se realizează în scris, fie în timp ce se lecturează textul, fie
imediat ce textul a fost parcurs integral.
Fişa de lucru, pe care elevii o completează prin activităţi de grup sau individual va arata
astfel:

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Etapa Am învăţat se realizează în scris, de către fiecare elev/student în parte, după ce


textul a fost citit. Dacă textul este mai lung, completarea acestei rubrici se poate face după
fiecare fragment semnificativ. Elevilor/studenţilor li se cere să bifeze întrebările la care au găsit
răspuns, iar pentru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi suplimentare.
Aplicând acest model în predare se obţin: o lectură activă, rată crescută a retenţiei
informaţiei, creşterea capacităţii de a realiza categorizări, interes pentru lectură şi învăţare.
Puncte tari:
• dezvoltarea capacităţii de selectarea si categorizare a informaţiilor,
• oferirea posibilităţii de evidenţiere a punctelor de vedere diferite
• dezvoltarea lecturii activă
• creșterea ratei de retenţie a informaţiei
STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ)

Scop: Obţine acât mai multor întrebări şi astfel a cât mai multor conexiuni între
concepte.
Demersul metodologic:
Modul de desfășurare este simplu: se scrie problema a cărei soluţie trebuie “descoperită”
pe o foaie, apoi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare
îl constituie cele de tipul ce?, când?, cum?, de ce? – unele întrebări ducând la altele din ce în ce
mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare.

Puncte tari:
• facilitează participarea întregului colectiv,
• stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia
de idei pe idei.