FAMILIA

„In aceasta lume plina de greutati, famila este cea care prin intelegere,
încredere, respect si iubire reciproca reuseste sa le depasasca, ea fiind
totodata unul dintre lucrurile de pe aceasta lume pentru care viata capata un
sens; un lucru pentru care merita sa mori si sa traiesti in acelasi timp; un
lucru minunat ce nu poate fi definit prin cuvinte; ceva plin de mister, ceva ce
întruchipeaza binele, si de asemenea modul si locul in care copiii isi regasesc
atât stapânirea de sine cat si încrederea si respectul in propria persoana.”
Principalele momente istorice ale studiilor sociologice despre familie
1.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor
Miscarea de idei in orice disciplina este determinata de 4 categorii de
factori:
a) factori intrinseci disciplinei respective
b) achizitiile din campul disciplinei conexe
c) marile orientari cultural-filosofice
d) transformarile din viata sociala (factori economici, politici, tehnologici,
legislativi) si modificari ale structurii si mobilitatii sociale.
Pentru disciplinele socio-umane, legaturile sunt directe, inclusiv in ceea ce
priveste structura si functiile familiei. Nu este determinismul rigid, rezumat
de Marxism, caci familia influenteaza alte institutii sociale si configuratia
societala de ansamblu. Societatea familiala a aparut si s-a dezvoltat in
cultura euro-americana, reflectand in continutul ei tematic si teoretic-
metodologic, tendintele majore ale evolutiei familiei in contextul
schimbarilor probabile.
Problemele legate de familie apar in forma aceasta in societatea capitalista.
Pe masura dezvoltarii capitalismului, familia cunoaste mutatii si crize:
familia nucleara in expansiune face cu greu fata unor difilcutati precum
boala, batranete; munca unui singur membru al familiei (tatal, de regula) nu
mai este suficienta, fiind necesara angajarea celorlalti membrii.
Familia cu problemele ei intra in atentia analistilor si datorita contactului cu
alte culturi (alte forme de familie) decat cele anterior cunoscute.
J. Bachofen in “Matriarhatul. Studii asupra naturii religioase si juridice a
ginecocratiei in antichitate” (1861), expune rezultatele analizelor sale asupra
unor texte biblice, mituri si alte productii literare ale antichitatii. Pleaca de la
ideea ca anumite institutii sociale se transpun in productiile culturale –
concluzia existentei unor forme de familie anterioare celor centrate pe tata
(matriarhat).
Trecerea de la matrarhat la patriarhat s-a produs prin aparitia unor zeitati noi
masculine. Din perspectiva riguros stiintifica si empirica, astfel de incercari
par naïve, dare le au fost un gen de analiza de continut.
De problemele familiei se mai ocupa psihanaliza, antropologia
structuralista, psihologia.
Carbonier in “Dreptul flexibil” (1992) afirma ca, daca in urma cu 100 de ani
sociologii se interesau de unde vine familia, azi, ei se intreaba incotro se
indreapta. Fiecare timp al istoiei a avut probleme prioritare pe care le-a
abordat.
Fondatorii sociologiei si-au elaborate conceptiile intr-un context instabil,
bogat in dezbateri, un amestec de regrete si profetii, nostalgii ale trecutului si
viziuni utopice. Ei s-au aplecat asupra efectelor revolutiei industriale, asupra
degradarii conditiilor de viata ale muncitorilor confruntati cu o noua
organizare a muncii si la izolare. Domeniul ce le parea a fi amenintat era
familia.
Transformarile care i-au afectat structura sunt interpretate ca semne ale unei
crize profunde ce cuprindea o societate destabilizata si care isi cauta un nou
echilibru.