BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

BIOMATEMATICA – FUNCTII REALE ELEMENTARE

Continut
1. Functii elementare uzuale.
2. Limite, continuitate, derivabilitate.
3. Formula lui Taylor.
4. Studiul functiilor reale de o variabila reala

1. Functii NOTIUNEA DE FUNCTIE

elementare
uzuale. DEFINITIE. O functie este u n triplet:
2. Limite,
1. domeniul D,
continuitate,
derivabilitate. 2. codomeniul B în care functia ia valori
3. Formula lui 3. o lege de coresponsenta f: fiecarui element din D i se
Taylor.
4. Studiul
asociaza prin f un unic lement din B
functiilor reale f : D → B, ∀x ∈D, ∃! y ∈ B : f (x ) = y
de o variabila
Observatie . Daca B = R functia se numeste reala.
reala.

GRAFICUL UNEI FUNCTII

f
Gf = {(x, y ) x ∈ D, y ∈ B, y = f (x)} B

Reprezentarea grafica = geometrica. D

Prin abuz de limbaj, grafic = reprezentarea geometrica

Exemplu. Reprezentari care NU sunt grafice de functii

B B

D D
∃ x∈D caruia nu-i ∃ x∈D caruia îi
corespunde nci un y corespund mai multi y

1
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

1. Functii PROPRIETATI
elementare
uzuale. Consideram f:R→R y=f(x).
2. Limite,
continuitate, Injectivitate. ∀x1, x 2 ∈R, f (x1 ) = f (x 2 ) ⇒ x1 = x 2
derivabilitate.
3. Formula lui Surjectivitate. ∀y ∈ R, ∃x ∈ R : y = f (x )
Taylor.
Bijectivitate ⇔ Injectivitate + Surjectivitate ⇔ ecuatia f(x)=c, c∈R
4. Studiul functiilor
reale de o constanta are solutie unica.
variabila reala Interpretare geometrica.
Liniaritate. f liniara :f (ax + ßy ) = af (x ) + ßf (y )

Monotonie. f crescatoare: x1<x2 ⇒ f(x 1)<f(x2);

f desrescatoare: x1<x2 ⇒ f(x 1)>f(x2).
Paritate. f para: f(x)=f(-x);
f impara: f(-x)= -f(x).
Periodicitate . f periodica, de perioada principala T: T∈R, cel mai
mic cu proprietatea f(x) = f(x+T).

COMPUNEREA FUNCTIILOR.
f g
D ⊆ R → B ⊆ R → C ⊆ R , (gBf)(x) = g( f(x) )
__________ __________
go f

Observatie . Inversarea nu este, în general, comutativa

FUNCTIA INVERSA.
Functia identica a unei multimi. 1M : M ⊆ R → M, 1M (x ) = x
Definitie. Fie f:R→R, y=f(x) o functie reala. Functia f admite
inversa sau este inversabila daca ∃ functia g:R→R, astfel încât
g°f=f°g=1R
not
Notatie. g = f −1 .

2
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

Interpretarea geometrica a inversei unei functii.

1. Functii
elementare y Prima bisectoare: 1R(x) = x
uzuale.
2. Limite,
f-1
continuitate,
Simetrie fata de
derivabilitate.
prima bisectoare
3. Formula lui
Taylor. f
4. Studiul functiilor
reale de o x
variabila reala

FUNCTII ELEMENTARE. Functiile polinomiale, functii radical,

logaritmice, exponentiale, trigonometrice, împreuna cu inversele
lor.

3
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

1. Functii GRAFICELE PRINCIPALELOR FUNCTII ELEMENTARE

elementare
25
1000
uzuale. 20
15 500
2. Limite, 10
continuitate, 5 0
0 -15 -10 -5 0 5 10 15
derivabilitate. -500
-10 -5 -5 0 5 10 15
3. Formula lui -10 -1000
-15
Taylor.
-20 -1500
4. Studiul functiilor
f(x)=ax+b f(x)=a0xn+a 1xn- 1+…+an
reale de o
3.5 20
variabila reala
3
2.5 15

2
10
1.5
1
5
0.5
0
0
0 5 10 15
-4 -2 0 2 4

f (x) = a ⋅ x1 / n
x
f(x)=e
2
1
1.5
1
0.5
0
-0.5 0 1 2 3 4 5 6 0
-1
-1.5
-2
-2.5
-1

f(x)=ln(x)
− f(x)= sin(x); --- f(x)=cos(x)
2
5

0 1

0
-3 -1 1 3 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1

-2

-3

-2 -4

-5

f(x)=tg(x)
f(x)=ctg(x)

4
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

1. Functii
LIMITA UNEI FUNCTII REALE ÎNTR-UN PUNCT.
elementare
uzuale. CONTINUITATE.
2. Limite,
continuitate, DEFINITIE. Fie f: D⊆R→R, x0∈D. Functia f are limita l în punctul x0
derivabilitate daca lim f (x ) = l = lim f (x) .
x → x0 x → x0
3. Formula lui x < x0 x >x 0
Taylor.
14243 14243
limita la stanga limita la dreapta
4. Studiul functiilor
reale de o
variabila reala

Gf
f (an )
↓
l •
↑
f (ßn )
(a )
n n (ß )
→→→ • ←←←
x0
D

DEFINITIE. Daca pentru x0∈D are loc

lim f (x) = l = lim f (x ) = f (x 0 )

x → x0 x → x0
x <x 0 x > x0
14243 14243
limita la stanga limita la dreapta

atunci functia f este continua în punctul x 0∈D.

Daca egalitatea de mai sus are loc ∀ x0∈D atunci f este continua
pe D.
Observatie . Daca f nu e continua în x0 ⇒ f discontinua în x 0.

5
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

1. Functii Teorema. Daca f si g continue în x0 sau respectiv pe D ⇒ f+g, a⋅f

elementare
uzuale.
(a∈R), f⋅g, max(f,g), min(f,g), f, fg , f/g (g(x 0)≠0) sunt continue în
2. Limite, x0 respectiv pe D.
continuitate,
derivabilitate Teorema. Functiile elementare sunt continue pe domeniile lor de
3. Formula lui definitie.
Taylor.
4. Studiul functiilor
FUNCTII DERIVABILE
reale de o
variabila reala
DEFINITIE. Functia f: D⊆R→R, se numese derivabila în punctul
x0∈D daca exista limita

f (x 0 + h) − f (x0 ) not
lim = f ′(x 0 )
h→ 0 h
si este finita. Daca limita de mai sus exista pentru ∀ x0∈D atunci f
este derivabila pe D.
Observatie . h→0, h<0: derivata la stânga; h→0, h>0: derivata la
dreapta.
Interpre tare geometrica.

BC f (x0 + h) − f (x 0 )
tg(a) = = = panta tangentei
AB h h →0
la curba in A = f ′(x0 )

f(x0+h) C

A α
f(x0 ) B

x0 x0+h

6
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

′
( )
1. Functii
elementare Derivate de ordin superior. f (n) = f (n −1) , calcul recursiv .
uzuale.
2. Limite,
Reguli de derivare . Fie f, g: D⊆R→R, α∈R.
continuitate,
derivabilitate
(1) (f + g )′ = f ′ + g′ ; (2 ) (a ⋅ f )′ = a ⋅ f ′; (3 ) (f ⋅ g )′ = f ′ ⋅ g + f ⋅ g′ ;
3. Formula lui
′
(4 ) (f ) = a⋅f
a ′ a −1 f  f ′ ⋅ g − f ⋅ g′
⋅ f ′; (5 )   =
Taylor.
;
4. Studiul functiilor
g  g2
reale de o
variabila reala (6 ) (f o g)′ (x 0 ) = f ′ (g (x 0 )) ⋅ g′(x 0 ), f si g derivabile in x 0 ∈ D

Teorema. (Legatura dintre continuitate si derivabilitate)

Orice functie derivabila într-un punct este continua în acel punct.

DIFERENTIALA UNEI FUNCTII REALE

Fie f:D⊆R→R, x 0∈D. Se considera functia liniara
D : R → R, D (h ) = f ′(x 0 ) ⋅ h
not
Aceasta functie se noteaza prin D (h) = df (x 0 ,h) si se numeste
diferentiala functiei f în punctu l x0.
Diferentiala functiei identice . Se particularizeaza f(x)=1R(x)=x,
d1R(x,h) = dx(x,h) = (1R(x))′⋅h = 1⋅h = h
⇒ diferentiala functiei identice = cresterea argumentului; dx=h.
⇒ df (x 0 ,h ) = f ′(x0 ) ⋅ h = f ′(x 0 ) ⋅ dx ;
df (x )
⇔ df (x ) = f ′(x ) ⋅ dx ⇔ f ′(x ) = .
dx

7
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

1. Functii
APROXIMAREA FUNCTIILOR REALE PRIN POLINOMUL LUI
elementar
e uzuale. TAYLOR SI MACLAURIN
2. Limite,
continuitat Teorema. (Formula lui Taylor)
e,
Fie f:[a, b]⊂D→R, y = f(x)
derivabilita
te Daca
3. Formula § f este continua;
lui
§ f derivabila de n+1 ori pe intervalul [a, b], cu derivatele continue;
Taylor. (n+1)
§ ›f (x) pe intervalul (a, b)
4. Studiul
functiilor Atunci
reale de o

( x − a) ( x − a)2 ( x − a)n (n)

variabila
f (x) = f (a) + f ′(a) + f ′′(a ) + ... + f (a ) + Rn (x)
reala
1!4444442!42444444n!
1444 44443
T (x )

(x ) = (x − a )n +1 (n +1)
(?), a < ? < x este termenul rest prin care
unde R n f
(n + 1)!
se apreciaza eroarea de aproximare a functiei f(x) prin polinomul T(x).

Importanta formulei lui Taylor. Aproximarea valorilor f(x) prin valori

cunoscute ale functiei în puncte din domeniu.

Teorema. (Formula Maclaurin, particularizare Taylor)

În aceleasi conditii ca în teorema lui Taylor, daca domeniul de definitie
al functiei contine originea 0, se particularizeaza a=0.
n xk
f (x ) = ∑ f (k ) (0 ) + Rn (x )
k = 0 k!

Avantaj. Calcul mult mai usor al termenilor polinomului de aproximare

si a termenului rest.

8
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

IMPORTANTA CONCEPTELOR DE LIMITA SI CONTINUITATE

SPATII CONTINUE
Modelarea fenomenelor de timp continuu.
Exemplu: modelarea fenomenului de diluare.
1
dilutia =
concentratie
dilutia→∞ când concentratia→0

SPATII DISCONTINUE: Spatii fractalice ce se autogenereaza.6u

Exemplu: descompunerea si recompunerea imaginilor digitale. Cu
aplicatii în imagistica medicala.

1. Functii
STUDIUL FUNCTIILOR DE FORMA y=f(x)
elementare
uzuale. 1. Domeniul de definitie: reuniunea intervalelor pe care functia
2. Limite, are sens
continuitate,
derivabilitate
2. Intersectia cu axele;
3. Formula lui 3. Reducerea domeniului de definitie:
Taylor.
f para ⇒ simetrie fata de Oy;
4. Studiul
functiilor f impara ⇒ simetrie fata de reperul axelor O;
reale de o
variabila f periodica de perioada T ⇒ se considera un interval de
reala
lungime T.
4. Studiul continuitatii functiei.
5. Limitele la capetele intervalelor ce compun domeniul de
definitie.
Asimptotele functiei:

9
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

Asimptota vericala, x = x0; lim f (x ) = ±∞ ;

x→ x 0
x> x0
x< x0

Asimptota orizontala, y = y0; lim f (x ) = const ;

x → ±∞

f (x)
Asimptota oblica, y = mx+n, m = lim , n = lim [f (x) − mx ].
x →∞ x x→ ∞

6. Derivta I a functei f.
Semnul functiei f ′ ⇒ monotonia functiei f;

Solutiile ecuatiei f ′(x)=0 ⇒ punctele de extrem.

7. Derivata a doua a functiei f.
Semnul functiei f ′′ ⇒ intervalele de convexitate/concavitate;

Solutiile ecuatiei f ′′ (x)=0 ⇒ punctele de inflexiune.

8. Tabelul de variatie si trasarea graficului.

ÎNTREBARI

Q1: Figurati o reprezentare grafica ce nu este grafic de functie. Explicati.

Q2: Definiti functia identica a unei multimi si explicati rolul ei în inversarea unei
functii.

Q3: Interpretarea geometrica a derivatei unei functii.

Q4: Explicati notiunea de diferentiala a unei functii reale de o variabila reala.

Q5: Formulele Taylor-Maclaurin. Explicati avantajul fiecareia dintre ele.

10
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

Aplicatii pe MATRICEA UNEI APLICATII LINIARE

spatii
vectoriale CONDITII PREALABILE

Fie f : M → N, functie liniara.

m n
Particularizare M = R , N = R multimi cu structura de spatii
vectoriale.
f: R m → Rn, aplicatie liniara ⇔
r r
⇔ ∀ u = (?1, ?2 , ..., ?m ), v = (ϕ1, ϕ2 , ..., ϕm )∈ Rm , α , β ∈R , se verifica

 
 r r r r
proprietatea: f  a1⋅42
u+ß ⋅
43 v  = a ⋅ f
{ (u ) + ß ⋅ {) .
f (u
  n n
1  44 Rm
∈244 3 14 ∈R4 244 ∈R 3
∈Rn ∈R n

Fie B m respectiv B n bazele spatiilor vectoriale considerate:

r r r
Bm = {e1, e2 , ..., em } baza în R ,
m

{
r r r
}
Bn = d1, d2, ..., dn baza în Rn.

CONSTRUCTIA MATRICII

 
r r  r r  liniaritat e r r
Fie u ∈R , f (u ) = f  ?1e1 + ... + ?m em 
m
= ?1f (e1 ) + ... + ?m f (em )
14 4 42444 3 { 123
 
 in baza B m  ∈R n
∈Rn

r
Fiecare element f (ei )∈Rn , i=1..m, se exprima ca o combinatie liniara
a elementelor bazei Bn.

11
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

Aplicatii pe  a11 
 
spatii r r r r r  a21 
f (e1 ) = a11d1 + a 21d2 + ... + an1dn ⇒ f (e1) = 
vectoriale ... 
 
 an1 
 a12 
 
r r r r r  a 22 
f (e2 ) = a12 d1 + a22 d2 + ... + an2 dn ⇒ f (e2 ) = 
... 
 
a 
 n2 
...
 a1m 
 
r r r r r  a 
f (em ) = a1m d1 + a2m d2 + ... + anm dn ⇒ f (em ) =  2m 
...
 
a 
 nm 

Definitie . Vectorii determinati mai sus formeaza matricea de

reprezentare a aplicatiei liniare f în perechea de baze (Bm, Bn).

r r r
 f (e1 ) f (e2 ) ... f (em )
 
 a11 a12 ... a1m 
M =  a21 a22 ... a 2m  ∈M n×m (R)
 
 ... ... ... ... 
 
 an1 an2 ... anm 

r r r
Proprietate . ∀u ∈ Rm, f (u) = M ⋅ u .

Observatie . Pentru o functie data f si o pereche de baze B1 si B2

relative la domeniul si respective codomeniul functiei, matricea de
repreezntare M este unic determinata.
Avantaj. ⇒ valorile functiei se pot calcula direct cu ajutorul matricii M,
fara a apela de fiecare data la expresia anailica a functiei f.

12
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

Aplicatii pe MATRICEA APLICATIEI COMPUSE

spatii
vectoriale Se considera spatiile vectoriale Rp, Rn, Rm cu bazele corespunzatoare
B p, Bn, Bm si aplicatiile liniare
f liniara g liniara
Rp − −− → Rn − −− → Rm
[baza Bp ] [baza B n ] [baza Bm ]
__________ __________ __________ _
h = go f liniara

Fie A∈Mn×p(R) matricea aplicatiei f în perechea de baze (Bp, Bn);

Fie B ∈Mm×n(R) matricea aplicatiei g în perechea de baze (Bn, B m);

Proprietate . Matricea C a aplicatiei liniare h = g°f este C = B⋅A,

C∈Mm×p(R).

r r r r r
∀u ∈ Rp , h(u ) = g[f (u)] = B ⋅ f (u) = B ⋅ A ⋅ u .

SCHIMBAREA BAZEI

r r r r r
{ r
}
Fie B1 = {e1, e2,..., en } si B 2 = d1, d2,...dn baze în spatiul vectorial Rn

 ?11  
r r r not   
d1 = ?11e1 + ... + ?n1en =  ...  
?    λ11 λ12 ... λ1n 
 n1   
  λ21 λ22 ... λ2n 
⇒ ... ⇒T = 
... ... ... ... 
 ?1n   


r r r not    λn1 λn 2 ... λnn 
dn = ?1n e1 + ... + ?nn en =  ...  
? 
 nn  

DEFINITIE. Matricea T se numeste matricea de trecere de la baza B 1

la baza B2.

13
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

Aplicatii pe CALCULUL COORDONATELOR ÎN NOUA BAZA

spatii
r r
vectoriale Fie u ∈Rn . Se considera coordonatele vectorului u în cele doua baze,
B 1 si B2.
 a1   ß1 
r   not r   not
u =  ...  = a si u =  ...  = ß
a  ß 
 n B1  n B2

Au loc relatiile: T -1⋅α = T⋅β (înmultire la stânga) ⇒ β = T -1α

Fie
f:Rn→Rn si M1∈Mn×n(R) matricea de reprezentare în bazele (B1, B 1);

f:Rn→Rn si M2∈Mn×n(R) matricea de reprezentare în bazele (B2, B 2);

T matricea de trecere de la baza B1 la baza B 2 a spatiului R n.
Are loc urmatoarea

Proprietate . M 2 = T ⋅M1 ⋅T
-1

14
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

Aplicatii pe EXEMPLU DE APLICATIE PE SPATII VECTORIALE

spatii
vectoriale Planul experimental pentru formularea medicamentului

Variabile de formulare a Caracteristici ale

medicamentului (n): medicamentului, raspunsuri (m):
variabile de intrare, X variabile de iesire, Y
X1 = (x11 x12 ... x1n ) → → Y1 = (y11 y12 ... y1m )
X2 = (x 21 x 22 ... x 2n ) → → Y2 = (y 21 y 22 ... y 2m )
... ...
Xk = (x k1 x k2 ... x kn ) → → Yk = (yk1 yk2 ... ykm )
k repetari ale experimentului de ⇒ k variante de medicament
formulare a medicamentului prin controlate prin m parametri
variatia a n variabile ⇒ caracteristici
{X1 , X2, …, X k} ⊂ R {Y1, Y2, …, Y k} ⊂ R
n m

f(Xi)=Yi, functie data tabelar

Observatie . În general functia f nu se cunoaste si se determina prin

regresie mltipla.

ÎNTREBARI

Q6: Definiti matricea de reprezentare a unei functii liniare între spatii vectoriale.

Q7: Definiti matricea de trecere între doua baze ale aceluiasi spatiu vectorial.

15