PROMEMORIA Eugeniu lordachescu, cu vederea piatra din capul interviurealizat de. Alina Paraschiv, Alina Paraschiv: Dictatura comuniste a ranit in multe feluri trupul lui Hristos, Una dintre aceste plagi a fost demolarea bisericilor. Cand ati aflat despre prima? Eugeniu Tordaichese Directorul tehnie al Institutulti i dupa eutremurul din 4 martie 197 au -Proiect Bucuresti; Ia tri Inceput Iuerarile de construire a noului centru politieo-administeativ, ccuprinzind: Comitetul Central al Partidului, Consiliul de Stat gi al Guvernului. Ca urmare, cei care erat. {n preajma condueatorilor de atunci au trecut la 0 actiune de cereetare a planurilor de urbanism ale oragului si au gasit ei arhitecti din porioada anilor 1935-1936 intocmisera uncle sehige pentru amplasarea centrului politico-administrativ. Pentru e& Bucurestiul nu avea prin agezarea lui un relief mai variat, s-au indreptat ‘tre zona dealului Arsenal — acesta find singurul loc mai ridicat ~ unde au inceput sa studieze realizarea unui centru politic. Lui Ceausescu ideea i-a pleut, dar nu cu acel relief variat A ineoput studiul de sistematizare, prilej cu care, luerdnd in institut, Ce ea jam despre tot eeea ce urma si a Sheree ct se Intample. Au avut loco serie de : Sees coneursuri la care au participat echipe de mari arhitecti, eare au studiat ceea ve dorea Ceausescu; imagine a zonei supuse sistematizarii, din buedtole de polistiren, oferind concursul a tot evoluat si cand a ajuns De pe acest pod rulant, avind o imaginea general. Atunei s-a dat In o forma definitiva s-a pregatit in _yedere de ansamblu asupra machetei _ denumirea de Victoria Socialismului institutul nostra o macheta, eare zonei respective, familia Ceaugeseu_arterei eare astizi se numeste avea dimensiunile de 20m x 20m si gi exprima opiniile, aevepta sau. Bulevardul Unirié; astfel, am lat peste care, circulind cu ajutorul unui nu proiectuls noi confectionasem cunostinta de ceea ce avea sé se pod rulant, se putea vedea intreaga _principalele artere, blocuri puse intdmple eu diverse construetii, ew 4 Buletinul parokial al Bisereit Sf. Inttiul Mare Mucenie st Arhidiacon Stefan + Anut 1,nr.2 PelerinedPROMEMORIA inginerul care nu a trecut unghiului - Hristos' bisericile, i despre cat de mare urma si fie amploarea demoliilor. AP: Ozona plind de istorie @ oragului, eu multe biserici gi eldidiri de patrimonin. Cum ati salvat prima dintre ele? E.L: Ca urmare a deselor eplastiri pe care le faceam in zons, ‘am ajuns intr-o zi in curtea bisericii ~Sehitul Maicitor*, amplasata pe strada cu acelagi nume. Acest schit, construit in anul 1726 de sotia lui Nicolae Mavrocordat gi in care loeuiau ealugte curio bisericuta Inconjurata de chiliireftcute in stil brancovenese, in perionda anilor 1955-1958; in ele se desfigurau activitati de pictura, de realizare a unor obiecte de cult gi ,,avea tn miflocul vogmintelor bisericesti Preotul Bideseu Gheorghe, care era Consilier patriarhal si responsabil en activitatea accstor atelier, ‘mica povestit legenda care spune tiana Hagi Dina, se§pati din robia tureilor si ajunst Ja Bucuresti eu ajutorul Smarandei, sofia lui Nicolae Mavrocordat, pune piatra de temelie pentra ace Acest loeag de cult este astizi declarat ca: rusoaica 1 schit. monument istorie sub protectia UNESCO. AP: Ideca translarit a fost insuflata de Domnul? ELL: Da, a fost o idee de la Domnul, acceptatd, care sa ‘materializat prin salvarea de la demolare a primei biserici. Aveam in inte tot ceea ce trebuia sé fie pentru executarea lucririlor de translare, deoarece nopti intregi visam e& trebuia #8 fae cova pentru aceast bisericuta. Lam propus intr-o zi vicopresedintelui,inginerul Tordache eth Li Nicolae, care ne coordona activitatea (ra prin mai 1981), 28 mé lage © seap, folosind un procedeu nou: al transliii. La ineeputul diseutiet a fost sceptic e& ar fi posibil de facut, dar poi, pe pareurs, argumentele mele in favoarea pistréirii acestei bijuterii ‘au convins. Problema era e& hotararea ni aparfinea; trebusia sa informeze pana la geful statului {F Continuare in pag. 15 Foto stnga: Ing. | Filimon, ing ath. Sofia Ungureanu, ing, George Mica, dng, Euge ni lordicheseu, Preot paroh Vasile Axinia + Foto js: PS. Episcop Roman lalomiteanu, Ing. Gorge Mijea, PF Pattath Teoctst ing. [LFlimon de. ing Eugenia loedichescu, PS. Fpiscop leachim, prof. Radu Ciuceanu, Pr Consilier lon Bri Buletinul parohial al Bisriii Sf. Intdiul Mare Mucenic gi Arhidiacon Stefan ¢ Anul I,nr.2 5PROMEMORIA Eugeniu lordachescu, inginerul care nu a trecut cu vederea piatra din capul unghiului - Hristos 1 Continware din pag. 4 Nu eunose eum a procedat, dar dupa ut Lp mss comncal sa aprobat si fac aceasta lurare. ‘Trobuie sa remare aici cnceputul Iucrarilor de demolare a fost aspra critica in acea vreme in presa din strdinatate, care, pe baza informatilor din fara, somnala distrugerile de biserci, cladiri, monumente istorice sau de arhitectura, precum gi planul ogalomanic de sistomatizare aplicat Bucuregtiului, Prin acceptarea atat de rapid a solute de translare a unui obiectiv de cult se dorea evidentiat faptul cd existagrija fata de pastrarea clidirilor de patrimoniu; de fapt, aveau speranga ef nu vom fi capabili realizim o astfel de lucrare. AP.: Care a fost poritia Inalfilor lerarhi ai Biveriei 1a aflarea vestii ed s-a aprobat translarea in loe de demolarea biserieti ,Sehitul maicilor't E.L: Aveam o foarte buna legitura cx Proa Foricitul Patriarh Tustin “Moisescu, pe care i informam deseori despre lucravle de sistematizare. Episeopul de atunci, Prea Sfingitul Roman Talomijeanu, nu era de acord. sub nici o forma cu mutarea, dorind ca biserica sa rimand pe amplasamentul i; oui spuncam ef daci no mut, © fie demolata. Prea Sfingia Sa insista, nu gi mu, M-am dus la Prea Fericitul Tustin Moisescu gi iam spus A sa apropiat termenul 8 inceapa Iuerarea; eram in birow: eu, Poa Sfin{itul Roman si Prea Ferictal Tustin Moizeseu intre noi. i spa Mati, Romane, tu ce ei? Uite, domnul Torddchescu vrea sd mute biserica’. roa Sfintitul Roman zice ni. .Ma, Romane, t1 erei of la» 0 0 ase acolo? Domnul lorddchescu ~ ci aga ti scea face bine ot face. O PE Patriach lustin Moisescu impreund cu domaul dr. ing, Eugen lordichescu 1 fie la 50, 100 le metri mai incolo, dar o vom avea intreaga” Pind la ‘urmi a acceptat, Pentru toate cele doussprezece biserici pe care le-am ‘utat de pe amplasamentul lor, au fost emise Decrete ale Consiliului de Stat in care se precizau elemente tehnice: distant’, greutate, termen de execute, valoarea lucririi ete, astfel incat nu existau posibilitagi de eludare ‘a vrewnei Iucrari. M-am framantat in ‘cea perioada cum putem si salvam nigte obiective; in eapul meu nu erau ‘numai biserii, ci si clidiri valoroase de patrimoniu; pentru salvarea bisericilor prin mutare, ne-a oferit un sprifin deosebit Ion Cumpanagu, care cera pregedintele Departamentului de Cute. Am incoput studile eu eologil ‘Cunoseand zona de demolare, stiam cA trebuia 88 0 deplaser Ia odistanta de 245m; dar tot nu a fost euficient; {n timp, spatiul nou de eonstruit a avansat sia venit aproape peste ea S-a dus gridina,linigtea din jural ei ‘acum este sufoeata de alte eladiri ‘Aga a Ineeput prima aefiune reugita; in timpul lucrarilor, intr-una dintre virite a venit familia Ceausescu gi ct. primarul general - primul secretar; ea Ti spune lui: ,Ai oicut, md, ct cu reugit?!.. co0a eo presupune c& vorbisera intre ei, e8 n- 88 rougim. ‘Aga a fost incoputul AP. Acum doi ani, in prezentarea pe care afi sustinut 0 aici la biserica Sfantul Stefan, ne-afi relatat despre egecul unei asemenea mutiri, pafania unui coleg de breast. EL: In proajma anilor 1996-1938, atul Rebegegt a fost mutat de pe amplasamentul Ini, pentru a se realiza salba de lacuri din jurul Bucuresti ‘Nicolae Iorga nu a admis insi ca biserica 88 fie demolata. Atunci, Emil Prager, un mare antreprenor al acelei perioade, s-a angajat sa fact aceast’ ridicare, tot cu metoda mea, cu prest, dar intr-un alt mod: ednd din stanga, cand din dreapta, céte 5, 10 em; zidurle nu putea primi migearea aceasta de tanga) gi atunci sau fisurat; sara cind au ficut contolul, au constatat cd se vedea luna prin rapatura altar; sa chimsit so astupe ara doua zi au mimat ridicaroa. Am aflat acosten mai inti citind enrtea Betonalarmat a tai Eel Prager; api lam invtat la ridicarea biseriit,Schitud Maicilor” a venit batrnul destul de tanto gi foarte 3 Prlerinti aarciinus parohit ot Bisret fla Mare Muceni éArhidiacon Stefan» Anul I, nr. 2 15