Sunteți pe pagina 1din 8

Subiecte examen metalo-ceramica :

1. Indicatii,contraindicatii, avantaje,dezavantaje ale coroanei mixte metalo-ceramice.


Indicatii: -dinti frontali, premolari,molar
-elemente unidentare restaurand morfologic si functional un singur dinte
-elemente cu agregare in cadrul unor punti dentare
-edentatii laterale- element de agregare mezial si distal
- aproape toate leziunile pot beneficia de restaurari utilizand CMC- uneori
necesitand DCR si CMC
-dinti oralizati
-ocluzii adanci acoperite
-dinti frontali inferiori.
Contraindicatii: -la pacientii tineri
-la adultii la care depulparea implica o serie de riscuri.
Avantaje: -combina rezistenta mecanica cu aspectul fizionomic
-pretul.
Dezavantaje: -agregare mai slaba fata de coroanele de invelis metalice turnate
-sacrificii mari de tesut dentar dur
-placerea in totalitate a lucrarii metalo-ceramice poate impiedica uneori
perfectarea de raporturi ocluzale dupa cimentare.

2. Enumerati materiile prime principale utilizate la obtinerea ceramicii dentare. Precizati


caracteristicile feldspatului.
Materii prime principale utilizate la obtinerea maselor ceramice : sunt
cele care formeaza masa produsului- feldspat, cuart, caolin.
Feldspatul : -contribuie la obtinerea transluciditatii
-punctul de topire 1100-1300 grade
- cantitatea mare de feldspat face diferenta intre ceramicile industriale si cele
dentare.
Caracteristici importante: -temperatura de topire
-vascozitatea topiturii
-capacitatea de dizolvare.

3. Enumerati materiile prime principale utilizate la obtinerea ceramicii dentare. Precizati


caracteristicile cuartului.
Cuartul :
-15-25% SiO2
-cristalele se formeaza dupa racirea lenta a solutiilor bogate in SiO2
-in stare pura cristalul este incolor, impuritatile din cristal determina culoarea mineralului
-temperatura de fuziune 1700 grade
-da rezistenta, contribuie la transluciditate, ii mentine forma in timpul arderii,datorita
temperaturii de fuziune foarte inalte
-la anumite temperature se dilate si compenseaza astfel contractia caolinului
-a fost inlocuit in unele produse de alumina.

4. Enumerati materiile prime principale utilizate la obtinerea ceramicii dentare. Precizati


caracteristicile caolinului.

Caolinul:

-Al2O3, 2SiO2, 2H2O

-liantul amestecului

-amestecat cu apa confera plasticitate

-conserva forma masei in timpul arderii

-la temperature inalte formeaza cristale sau intra in reactii chimice cu alte component ale masei
ceramic

5. Enumerati materiile prime auxiliare utilizate la obtinerea ceramicii dentare. Precizati


caracteristicile agentilor de culoare.

Materiile prime auxiliare se adauga in cantitati foarte mici, regleaza unele


proprietati . In stare nearsa- marirea plasticitatii, capacitatii liante, a vitezei de
cedare a apei. In stare arsa- culoare si vitrificare.
Agentii de culoare:

-trebuie sa reziste fara descompunere la temperaturi mai mari cu 100 grade decat temperature de
tratament a masei ceramic

-sa posede o buna rezistenta chimica fata de constituentii masei la temperature de ardere

-sa aiba o putere mare de colorare in cantitate foarte mica 0,01-0,02%

-in stratul de opac au si rolul de a asigura legatura aliaj-ceramica

6. Enumerati materiile prime auxiliare utilizate la obtinerea ceramicii dentare. Precizati


caracteristicile lichidului de amestec.

Lichidul de amestec:

-poate fi apa distilata sau poate fi apa distilata, alcool, lianti si coloranti organici

-liantii-amidon, zaharoza,glucoza- pastreaza forma dupa absorbtia apei prin tamponare. Ard fara
urme.

-colorantii organici- pentru a putea deosebi straturile masei ceramic

-utilizarea lichidului special este prioritara cand se confectioneaza punti complexe pentru a preveni
deplasarea masei de opac pe scheletul metalic.
7. Definiti procesul de sinterizare si specificati rolul leucitului.

Sinterizarea este un proces de lipire a pulberilor ceramice, metalice in urma incalzirii lor. Cu aceasta
tehnologie se pot obtine materiale cu proprietati diferite de cele ale materialelor de origine.

Rolul leucitului: -de a reduce la minim stress urile termice reziduale

-a fost introdus in masele ceramice pentru a obtine un coeficient de dilatare asemanator cu al


metalelor pe care se arde

-instabilitatea sa la variatiile de temperatura modifica insa esential proprietatile ceramicii si poate


determina aparitia unor tensiuni interne in masa lucrarii protetice metalo-ceramice care pot
determina fisurarea lucrarii.

8. Definiti procesul fritarii si precizati scopul acesteia.

- Pregatire speciala a pulberilor ceramic

Componentele principale ale masei ceramice si adaosurile acesteia sunt topite de producator in
conditii prestabilite apoi sunt racite brusc in apa.

Frita se macina obtinandu-se pulberea masei ceramice.

Scopul fritarii :

-micsorarea contractiilor de ardere ,eliminarea gazelor component –

-se elimina astfel unele elemente care ar fi putut intervene in timpul sinterizarii

-initiaza reactiile chimice intre component cu formarea fazelor de masa ceramica-

-astfel incat in laboratorul dentar nu se mai amesteca proportiile intre acestea

-initiaza reactiile chimice intre componente cu formarea fazzelor de masa ceramica-

-previne descompunerea in timpul transportului si depozitarii

-ciclurile de ardere sunt comprimate-

-nu mai este nevoie de SiO2 sa reactioneze cu oxizii metalici ci trebuie doar adusa faza sticloasa la
temperature de topire

-timp de uscare redus

-permite pastrarea proprietatilor compozitiei initiale

-particulele de ceramica sunt compuse din faza sticloasa care inglobeaza faza cristalina.

9. Tipuri de mase ceramice dupa microstructura-clasificare. Caracteristicile ceramicii vitroase.

Tipuri de mase ceramice dupa microstructura:


-ceramici vitroase (in principal silica)

- ceramici vitroase (in principal silica) cu umplutura cristalina

-ceramici cristaline cu matrice de sticla

-ceramici policristaline.
Ceramica vitroasa. Compozitie:

-aluminosilicati de sodium

-aluminosilicati de potasiu

Tipuri:

-ceramici de placare pe suport metalic sau substructure ceramic

-fatete ceramice realizate pe masa refractara sau pe folie de platina.

10. Tipuri de mase ceramice dupa microstructura-clasificare. Caracteristicile ceramicii


vitroase cu umplutura cristalina.

Ceramica vitroasa cu umplutura cristalina, Compozitie:

-leucit

-disilicat de sodium

-fluorapatita.

Subcategoria 1-cele cu continut scazut de leucit si mediu. Proprietati:

-flexiune ridicata si fiind

-mai putin abrasive

Tipuri: sisteme metalo-ceramice ( ex: Vita VM13)

Subcategoria 2ceramici vitroase cu continut inalt de leucit. Proprietati:

-rezistenta la fractura

-proprietati mecanice imbunatatite

-proprietati fizice imbunatatite

Tipuri: -ceramici presate ( Empress)

-variante mecanice presate Empress CAD

Subcategoria 3-ceramici sticloase pe baza de disilocat de litiu. Proprietati:


-mecanice bune

-optice bune

Tipuri : pentru presare si frezare( ex: IPS e.max)

11. . Tipuri de mase ceramice dupa microstructura-clasificare. Ceramici cristaline cu matrice de


sticla.

Sistemul in-ceram contine cel putin 2 faze care se intrinseca si se extend din profunzime pana spre
suprafata.

Se bazeaza pe formare de miezuri aluminoase care sunt infiltrate cu sticla.

Fatete ,inlay, onlay, coroane anterioare, posterioare, punti cu un singur intermediar.

12. . Tipuri de mase ceramice dupa microstructura-clasificare. Ceramici policristaline.


( alumina si zirconiu)

Contin o singura faza cristalina si se obtine prin sinterizarea cristalelor fara o matrice sticloasa.

Ceramica aluminoasa:

-mai rezistenta la fractura decat ceramica obisnuita

-proprietati mecanice mai bune decat ceramica obisnuita

-transluciditatea este limitata din cauza cristalelor de alumina

-tehnologie pretentioasa de realizare

-suport pentru restaurarile integral ceramice

-placarea se face cu ceramica obisnuita care corespunde ca si coeficienti de dilatare termica

-la ora actuala tendinta este de a inlocui oxidul de aluminiu cu cel de zirconiu

Ceramica cu dioxid de zirconiu:

-caracteristici bune ale opticii luminoase

-precizie

-modul de elasticitate si rezistenta la incovoiere asemanatoare cu aliajele Co-Cr

-conductibilitate termica extreme de mica

-foarte bine integrate biologic

-implanturi de ambutisare din dioxid de zirconiu.

13. Caracteristici ale amprentei cu polisulfuri si polieteri importante in tehnica dentara.


Polisulfurile:

-fidelitate foarte buna

-stabilitate dimensionala medie avand o contractie de 0,4-0,45% in 24 ore

-turnarea modelelor imediat

-posibilitatea turnarii mai multor modele de lucru de pe aceeasi amprenta.

Polieteri:

-au fidelitate buna la cele fluide

-stabilitate foarte buna in conditii de umiditate redusa 0,12 la 24 ore, turnarea modelului se face
pana la 7 zile

-hidrofili si de aceea se impune ca pana la turnarea modelului sa se pastreze in conditii de umiditate


redusa.

14. Caracteristici ale amprentei cu siliconi de aditie si condensare importante in tehnica


dentara.

Siliconi de aditie:

-au fidelitate foarte buna

-stabilitate foarte buna 0,05% in 24 ore

-turnarea modelului se poate face pana la 7 zile

-pot fi folosite si pentru obtinerea de modele prin galvanoplastie cu argint sau cupru.

Siliconi de condensare:

-fidelitate foarte buna

-o contractie destul de importanta dupa prize 0,6% pentru cele care se prezinta in consistenta
chitoasa ,0,38% la cele fluide

-rezistenta mecanica adecvata

-necesita rapid turnarea modelului (60min)

15.Descreti etapele realizarii modelului prin procedeul Pindex.

1) Amprentare.

2)Toaleta amprentei.

3)Turnarea gipsului superdus pana la marginile amprentei sau pana in apropierea acestora.

4)Priza finala, demularea amprentei, baza modelului se slefuieste intr-o suprafata perfect plana.
5)Modelul se aplica cu baza pe stativul de inaintare al masinii de gaurit. Dinspre bonturile coronare
se aplica un fascicul luminos. Adancimea si diametrul forajului vor fi individualizate in functie de
model si de tipul dowel-pinului. Se introduc dowel-pinuri si in portiunile de arcada care nu se
mobilizeaza.

6)Se izoleaza pinurile cu ceara si baza modelului cu solutii si se toarna soclul. Se utilizeaza un
conformator pentru pasta de gips. In conformatoare se introduc pinurile de ghidaj asemanatoare cu
cele folosite pentru montarea in articulator, peste ele se aplica o capa de montare care va ramane in
baza modelului. Peste gipsul care nu a facut priza se aplica modelul cu pinuri.

7)Se indeparteaza conformatorul si se finiseaza modelul,se izoleaza. Se monteaza pinurile de


pozitionare in articulator. Se monteaza in articulator. Se separa modelul prin tractionarea ferma in
sus. Se indeparteaza ceara de pe model. Se desprinde zona bonturilor mobile prin presare de coltul
mesei de laborator.

8) Mezial si distal- de fiecare elemenr mobilizabil se realizeaza santuri, ultima portiune se rupe
manual pentru a proteja elementele anatomice sau pot fi sectionate clasic cu un fierastrau.

16. Descrieti tehnica de realizare a modelelor tip Zeiser.

Este compus din: soclu( infrastructura)=PMMA; modelul unitary si celelalte elemente ale arcadei=
suprastructura; pinuri Dowel.

Cu aparatul Zeiser 1 se transpune pozitia bonturilor pe soclul din PMMA in care se foreaza puturi in
care se introduce pinuri Dowel.

Cu ajutorul unei prese se produce incalzirea si perforarea soclului, pentru fixarea pinurilor la
adancimea optima in soclu.

Se toarna modelul din gips dupa care se rastoarna soclul cu pinurile in jos peste amprenta in pozitia
unica permisa cu placuta in care sunt fixate soclul si amprenta.

Se demuleaza amprenta. Se dezinsera modelul cu pinurile de pe soclu. Se sectioneaza mezial si distal


bonturile. Se repun in soclu toate elementele component.

17. Descrieti Sistemul Tray de realizare a modelelor.

Consta in conformator prefabricat din material plastic transparent care are numeroase lamele.

Lamele determina reliefuri negative in baza modelului si au rol in pozitionare. Se toarna amprenta
( gips,rasini epoxidice). Se umple conformatorul cu acelasi tip de material. Se rastoarna amprenta pe
conformator . Priza modelului, demularea amprentei si dezinserarea din conformator. Sectionarea
bonturilor, luxarea si repunerea in conformator.

18. Descrieti tehnica Accu-Trac Precision die System de realizare a modelului de lucru.

Se asambleaza partile component dupa cum urmeaza:


-se aplica bratele pe suport si se inched

-se fixeaza placuta de baza cu fata lipita de nervure central in sus

-se verifica functionalitatea sistemului.

Se pregateste amprenta.

Se marcheaza pe amprenta mijlocul crestei alveolare in regiunea posterioara si linia mediana- in


zona anterioara.

Se prepara pasta de gips extradur sau dur.

Se toarna gipsul in amprenta si restul in suportul Accu-Trac pana la nivelul bratelor laterale. Se
rastoarna amprenta pe suport si se centreaza.

Se indeparteaza gipsul in exces inainte de priza.

Se demuleaza amprenta, se indeparteaza placa de baza, se desfac bratele laterale.

Se intoarce placa alba cu nervurile in sus. Se face ejectarea modelului din suport.

Se netezesc muchiile periferice.

Se sectoneaza bonturile cu un aparat tip Model cut.

Componentele se spala si se usuca cu atentie.

Se reasambleaza componentele in suport in ordine numerica si se asigura modelul prin inchiderea


bratelor.

Pentru a aplica modelul in articulator se aplica mentinatorul de spatiu pe fata bazala a


suportului,dupa care se aplica pasta de gips atat pe fata bazala cat si pe bratul articulatorului.

Suportul este fixat cu ajutorul magnetului in articulator.

19. Enumerati particularitatile machetei coroanei metalo-ceramice.