MASURI PENTRU FLUIDIZAREA TRAFICULUI IN BUCURESTI

Bucurestiul este cel mai populat oras sic el mai important centru industrial al tarii.

Acesta este principalul nod feroviar si rutier al tarii, tot aici se afla si aeroporturile
“Baneasa”si “Otopeni. Metroul are patru linii magistrale, construite din 1974 si pana in present,
insumand circa 77 km lungime.

Transportul public

Sistemul de transport public din Bucuresti este cel mai mare din tara si este compus din
sistemul de metrou si reteaua transportului de suprafata (autobuze, troleibuze, tramvaie,
microbuze)

Transportul rutier

Reteaua de strazi a Capitalei cuprinde 5.340 de strazi, cu o lungime totala de 1.820 km si o

suprafata totala de aproape 20.000 m2. Aceasta este centrata in jurul unei serii de bulevarde de
mare capacitate, care, in general, radiaza din centrul orasului pana la periferie. Strazile in municipiu
sunt de obicei intesate in timpul orelor de varf din cauza cresterii numarului de masini in ultimii ani.
In fiecare zi, peste un milion de vehicule circula in interiorul orașului. Aceasta a rezultat in aparitia
gropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mare problema de infrastructura a
Bucurestiului. La acestea se adaugă lipsa spatiilor de parcare, dar si subdimensionarea infrastructurii
pietonale.

S-a ajuns intr-o astfel de situatie deoarece Primaria Capitalei, Primariile de sector, Politia
rutiera si Ministerul Transporturilor nu si-au facut treaba in ultimii ani.

Mai precis, in ultimii 9 ani, Primaria Capitalei nu a investit aproape deloc in dezvoltarea
transportului in comun, nu s-au mai cumparat autobuze, tramvaie si troleibuze, flota este invechita,
circa 40% fiind nefunctionala, mijloacele de transport in comun nu au benzi unice si raman blocate in
trafic. Astfel, nefiind siguri ca pot ajunge la timp la serviciu sau la scoala cu mijloacele de transport in
comun, conexiunile nefiind bune (trebuie sa schimbi cateva mijloace de transport ca sa ajungi la
munca/scoala), oamenii folosesc masina personala.
 Si in ceea ce priveste marile proiecte de infrastructura - pasaje, strapungeri, largiri strazi -
lucrurile s-au miscat foarte greu. Primarul Sorin Oprescu abia a reusit sa termine pasajul Basarab, s-
au finalizat pasajele de la Mihai Bravu, de la Piata Presei Libere, de la Baneasa, insa o buna parte
dintre lucrarile municipalitatii au intarzieri masive - Pasajul Piata Sudului, Pasajul Ciurel etc. In plus,
municipalitatea a amanat o serie de proiecte anuntate inca de acum zece ani: largirea strazii Fabrica
de Glucoza, largirea strazii Dimitrie Pompeiu, largirea strazii Prelungirea Ghencea, o alternativa la bd.
Iuliu Maniu, pasajul de la Doamna Ghica, Pasajul de la Piata Delfinului etc. Astfel ca, desi multe zone
din Bucuresti s-au dezvoltat, iar numarul de masini a crescut considerabil, reteaua stradala a ramas
cea din vremea lui Ceausescu.

Masuri de decongestionare a Bucurestiului

 PRIORITIZAREA TRAFICULUI PUBLIC

 INTERZICEREA VIRAJULUI LA STANGA PE MARILE BULEVARDE
 VALORIFICAREA TRANSPORTULUI FEROVIAR
 TAXA DE ACCES IN CENTRUL BUCURESTIULUI
 RIDICAREA MASINILOR PARCATE NEREGULAMENTAR
 APROVIZIONAREA MAGAZINELOR DOAR PE TIMPUL NOPTII
 IMPLEMENTAREA PRINCIPIULUI ‚‚ PARCAREA NU ESTE GRATUITA ‚‚