Sunteți pe pagina 1din 106

Revi

stădecr
eaţ
ieşicul
tur
ă
AnulV/Nr
.35-
36/2017

Edi
ți
eani
ver
sar
ă

Luni
le:mai-i
uni
e2017
I
SSN2343-
8061
I
SSN-
L2343-8061
Cuprins Revista BOGDANIA, revistă de creație și cultură este
fondată și editată de Asociația cultural-umanitară
1. Ionel Marin: Revista BOGDANIA – JUBILEU; Bogdania din Focșani. Apare o dată la două luni.
Aprecieri din țară și străinătate despre revista de
creație și cultură Bogdania – 3
2. Michaela Orescu : Sahara și enigmele ei Tassili– 11
3. Testamentul regelui Carol I – 12
4. Selecție de citate despre strămoși adunate de
cercetător Marius Fincă – 13
5. Dedicații Luceafărului poeziei românești: Ioan
Indricău, Cătălina Orșivschi – 14
6. Florian Laurențiu STOICA, eseul: ”Să dai timpul
înapoi” – 16 REDACȚIA REVISTEI BOGDANIA
7. Ovidiu Țuțuianu: Asemănări între Nicolae
Densușianu și Mihai Eminescu – 18
8. Radu Botiș: Gândind mereu, mereu – 23 Ionel N. MARIN
9. Poeme creștine: George Călin, Irina Lucia Mihalca, (Președinte Asociația cultural-umanitară Bogdania)
Lia Ruse –24 Redactor şef
10. Eroii de lângă noi. ”Eroii nu mor niciodată”, poezie
de Ecaterina Chifu – 27 Editori seniori: Nicolae Vasile; Vasile Groza
11. Gheorghe Țiclete: Eseul ”Despre fericire” – 27
12. Ionel Marin: Loredana Groza - o mare vedetă a Redactori: Geo Călugăru, Michaela Al. Orescu,
muzicii românești – 28 Năstase Marin, Nicolae Octavian Lupu, Adrian
13. Ionel Marin - Im memoriam: Valeriu D. Cotea, Nicolae Popescu, Corneliu Cristescu.
savant de renume internațional, Camil Petrescu – 32
Secretar de redacţie: Bogdan Florea
14. Nic. Mătcaș: Despre tribunul Ion Ungureanu – 34
15. Medalion liric: Nicolae Vasile, Ionel Marin, V. Membri de onoare:
Tărâțeanu, Elena Armenescu, G. Terziu, Doina
Bârcă, Gh. Stroia, V. Milescu, I. Rațiu, Corneliu Acad. Valeriu D. COTEA
Cristescu, H. Anghel, C. Balaban, D. Pricop, E. Prof. univ. dr. Florentin SMARANDACHE (SUA) -
Botta, V. Mihăeș, M. Moscu, H. Lungu, Eugen Evu, cercetător științific. matematician, scriitor, membru al
Mariana Popa, M. Niculescu, Florin Grigoriu, M.
Nedea, R. Romicri, I. Stuparu, Adrian Popescu, A.
Academiei Americano-Române de Științe și Arte
Pogany, Ioan Indricău, N. Doftoreanu, Florea. Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru
Constantinescu, Angela Cristea și C. Bota – 37 titular USR şi al Academiei Româno-Americane de
16. Balade: George Petrovai și Maria Filipoiu –53 Ştiinţe şi Arte; pictor, sculptor.
17. Poezii populare de Catrina Danciu –55
18. Sonete: Nicolae Mătcaș, Theodor Răpan și Petrache GHEORGHE A. STROIA, scriitor, membru ARA.
Plopeanu –56
19. Epigrame: Stroe Constantin, Titi Turcoiu, Elis Adresa redacţiei: Focşani, Strada Contemporanul
Râpeanu – 58 nr.28, cod 620065, jud. Vrancea
20. Aforisme, cugetări, maxime - Despre prietenie –59 Telefon mobil: 0752862369.
21. Nicolae Vasile: Episodul 5 din romanul foileton
ZÂNA ȘI VIAȚA – 60 Materialele se trimit cu diacritice pe adresa de e-mail:
22. Cristian Petru Bălan: Povestea” Minunea din ionelmarin55@gmail.com
Patmos” p 63; A. Rădoi ”Se-ntâmplă minuni”, p 65,
A. Burtea ”Floarea albă de cireș”, p 67; Negură În numele libertăţii de exprimare, autorii răspund în
Elena - Luiza, povestea ”Ioana”, p 68 mod direct, conform legilor în vigoare, de conţinutul
23. Recenzii, cronici literare, comentarii semnate de: materialelor publicate. Textele nu se înapoiază. Pentru
Prof. Geo Călugăru , Octavian Curpași Dr. ing. eventualele greşeli de tehnoredactare vă cerem scuze.
Corneliu Cristescu – 70
24. Poezii, povești pentru copii: Victor Gh. Stan, C. Puteți sprijini proiectele Asociației Cultural-
Gavrilescu, Vasile Groza – 77 umanitare BOGDANIA, redicționând 2% din
25. Din creațiile tinerilor premiați la Festivalul național impozitul anual pe venit (D. 230) sau prin donații
Bogdania: Perți Elena și Petrache Mihaela – 79
în contul: RO11BRMA0999100047750380,
26. Interviu: Emilia Țuțuianu – Ben Todică, casa din
Banca Românească; CIF- 29080784. Vă mulțumim!
suflet, dincolo de meridiane – 84
27. Prof. univ. Florentin Smarandache: Broaștele
țestoase gigantice din Galapagos – 87 Anul V, Nr. 35-36, mai – iunie, 2017
28. Ionel Marin despre eleva pictoriță Dăscălescu Ediție specială la 5 ani de apariție tipărită
Andrada- Maria, din Focșani – 89
29. Evenimente culturale din județ și din țară – 90 LA MULȚI ANI BOGDANIA!
30. Noutăți editoriale – 98
31. Semnal editorial – 105 ISSN 2343-8061; ISSN-L 2343-8061

Coperta: Casa de cultură din Adjud


Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Editorial Dumneavoastră veți aprecia în ce măsură am


reușit?
Prin deosebitul colectiv redacţional şi prin dvs.,
REVISTA BOGDANIA – JUBILEU colaboratori permanenţi ori ocazionali, am dat un
plus de afirmare a valorilor literaturii și culturii
Revista de creaţie şi cultură “BOGDANIA‖ a române contemporane. Cu fiecare număr de
făcut primii paşi către dumneavoastră, în luna revistă am urcat noi trepte spre răspândirea
februarie 2013, pe Net și primul număr tipărit a valorilor autentice, a talentelor românilor din
fost în luna mai 2013, acum cinci ani. întreaga ţară precum şi din diaspora românească.
Revista apare sub egida Asociaţiei cultural- Fără lumina raţiunii, înţelepciune, dăruire și
umanitare ”BOGDANIA” din Focşani și este o iubire nu putem însănătoși seva cea sfântă a
publicaţie pentru inima şi sufletul românilor de României. De cultivăm ‖buruieni‖ nu putem
pretutindeni, o revistă care promovează ”dulcea culege decât suferință și răutate. Oamenii
povară” a scrisului românesc. Unde există valoroși, faptele de ispravă, actele de cultură
cărți, reviste de cultură există vise și speranțe. benefice trebuiesc înmulțite spre folosul vieţii
Speranțele prin muncă, creație, dăruire și cultură noastre, pentru creşterea bogăţiei spirituale dar şi
asigură și viitor, un viitor onest, plăcut și a calităţii traiului zilnic. Numai uniţi și prin
luminos. O revistă de cultură trebuie să onestitate și competență vom învinge!
prezinte adevărul, să ne lumineze interiorul și În paginile Revistei “Bogdania” am cuprins
viața, să alunge ura, frica, amărăciunea, pe lângă: poezie, proză, eseuri, articole de istorie,
desnădejdia, aroganța, răutatea și viciile comentarii critice, aniversări, comemorări,
zilnice ce ne otrăvesc, întunecă traiul și interviuri, artă, teatru, traduceri, evenimente
conștiința. Poporul român, oamenii de litere, de culturale şi rubricile debut şi literatură pentru
cultură, artiștii au calități deosebite și tocmai copii, care să stimuleze creaţia literară la tineri şi
aceste calități, valori ale neamului românesc să crească respectul faţă de limba şi cultura
trebuiesc scoase în evidență și răspândite pe română.
întreg mapamondul. Ce poate fi mai frumos decât În cei cinci ani de apariție neîntreruptă
să absorbi lumina cărților, revistelor serioase care revista Bogdania a cuprins în paginile ei
să ne ajute la înflorirea treptelor vieții cotidiene. personalități ale culturii naționale, precum și
Pornind de la rostul și sensul vieții am ajuns la creatori de mare valoare din: SUA, Canada,
concluzia că actul de cultură are un rol Australia, din țări ale Europei. Cu bucurie
important în construirea altarului tainic din amintesc pe: Acad. Cristian Petru Bălan, Prof.
suflet, în desăvârșirea spirituală a omului. Cu univ. Florentin Smarandache, Prof. dr. Dumitru
certitudine doar Adevărul și Iubirea ne vor Buhai, Ioan Miclău, Octavian Curpaș, Melania
asigura veșnicia. Poeții, artiștii, toți scriitorii, Rusu Caragioiu, Ben Todică, Luca Cipolla,
jurnaliștii răspândesc binele, frumosul, Nicolae Mătcaș, Dumitru Ichim, Vasile
normalitatea. Din nefericire sunt prea mulți care Tărâțeanu și alți români de mare valoare literară
reduc din frumusețea darului Dumnezeiesc și în și culturală din străinătate, care ne onorează cu
loc să deschidă ferestrele iubirii ne ‖aruncă‖ creații de mare ținută artistică și morală.
cioburi de vise otrăvite, taie, uneori, cu rea Din țară apreciez strădania și implicarea
voință, aripile inocente ale idealului uman. Prin deosebită, în creșterea prestigiului revistei
comunicare, reală comuniune, dialog constructiv, Bogdania, în mod deosebit pe: Prof. univ.
prin educație și cultură ne vom putea înălța Nicolae Vasile, Dr. Michaela Orescu, Dr. ing.
deasupra crizelor profunde în care a întrat Ovidiu Țuțuianu, Corneliu Cristescu, toți scriitori
societatea umană. Deviza revistei Bogdania de membri ai valorosului Cenaclul ‖Literar ing.‖ din
la început a fost și va rămâne: Diversitate în București. De asemeni s-au remarcat scriitorii:
conținut și formă, originalitate și calitate. Vasile Groza, Elena Armenescu, Geo Călugăru,
Acum, la împlinirea a cinci ani de la primul Anghel Hotu, Maria Filipoiu, Florian Laurențiu
număr tipărit al revistei Bogdania facem un Stoica, Doina Bârcă, Andreea Cojocaru (Ion),
bilanț și o mobilizare care să ne ducă spre Adrian Nicolae Popescu, Ilarion Boca, Năstase
împlinirea dezideratelor stabilite inițial. Marin, criticii literari Lucian Gruia, Mihai

3
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Antonescu, Dan Lupescu, și lista poate continua Aprecieri din țară și străinătate despre revista
cu multe alte exemple, demne de laudă. de creație și cultură Bogdania
‖Lista scriitorilor publicați în fiecare număr
este destul de bogată, materialele variate și bine
conturate. Este o încântare să lecturezi revista
Bogdania!‖ afirma de curând distinsa scriitoare
Maria Niculescu din București. O bună parte
dintre aceștia au primit, în cadrul Festivalului
național Bogdania, premii și Diplome de
excelență din partea revistei Bogdania, din partea
Asociației cultural-umanitară ‖BOGDANIA‖.
În revistă au fost publicați, în fiecare
număr, tineri creatori din țară și străinătate
care au fost premiați la cele cinci ediții ale
Festivalului național de creație literară
BOGDANIA și vom continua cu această rubrică.
Aș evidenția în mod deosebit, dintre liceeni,
studenți, tineri profesori pe: Benea Simona, Acest jubileu vine să încununeze un efort
Borcan Cristian, Ciobanu Marina (Chișinău), imens, dar şi un omagiu adus celei mai dragi
Perți Mădălina, Pârvu Bianca Andreea, Hotca fiinţe a redactorului-şef, Ionel MARIN.
Marian, Rusu Irina, George Nicolae Stroia, Pentru a evita o încărcătură emoţională puternică,
Cătălin Acatrinei, Buruiană Alexandra, Schoppel mă voi axa, în comentariul meu, pe latura
Carla Francesca, Șaramet Cristina, Negură Luiza, culturală a acestei reviste. Mai întâi, remarc
Petrache Mihaela, Muntean Emilia, Martin diversitatea tematică prezentă în paginile sale. În
Fabian, Andrei Tudor, Daria Paulopol-Necula, al doilea rând, subliniez calitatea producţiilor
Bratu Ana-Maria și mulți alții. literare, aspect care concurează cu cele mai
Pe 19 iunie 2017 se v-a desfășura la prestigioase reviste din spaţiul cultural românesc
București Festivitatea de premiere a Ediției a din prezent. În al treilea rând, menţionez
VI-a a Festivalului - Concurs național de personalităţile de prestigiu care publică în
creație literară Bogdania. Pe toate meridianele paginile sale. În al patrulea rând, relev extensia
globului pământesc există români talentați, revistei peste hotare atât cu diverse producţii
iubitori de limba și cultura română. Îi consider ca literare cât şi cu unele traduceri semnificative.
pe frații și surorile noastre de aici, din România. Totodată, colectivul redacţional a păstrat măsura
Într-u adevăr, înțelepciune şi frumuseţe cuvenită privind adaptarea sa la diverse
sufletească să urmăm pilda înaintașilor spre evenimente culturale, aniversare, comemorative
creșterea prestigiului și clădirii unui viitor etc. Indiferent de ceea ce vor crede cititorii
luminos tuturor românilor și lumii întregi. Numai acestei reviste, nu pot să nu remarc efortul demn
împreună, prin muncă și iubire, putem transforma de toată lauda pe care-l face redactorul-şef pentru
România dintr-o țară ‖vlăguită‖, într-o pasăre a asigura nu numai apariţia la timp a acesteia, dar
măiastră a infinitului uman. şi păstrarea unei stachete de înalt nivel în ceea ce
La ceas aniversar aduc mulțumiri călduroase priveşte ansamblul editorial.
colectivului redacțional, tuturor colaboratorilor, De asemenea există un echilibru cumpătat între
susținătorilor și cititorilor revistei Bogdania. Vă diversele genuri literare, astfel încât în paginile
doresc succese în realizarea proiectelor literare și acestei prestigioase reviste să-şi găsească loc
nu numai, multă sănătate și mari bucurii. fiecare gen în parte.
Exigenţa colectivului redacţional privind calitatea
LA MULȚI ȘI LUMINOȘI ANI DVS. și materialelor publicate este pe deplin răsplătită cu
REVISTEI DE CREAȚIE ȘI CULTURĂ aprecieri dintre cele mai semnificative din partea
BOGDANIA! diverselor categorii de cititori.
Închei această succintă prezentare cu urări de
Ionel MARIN, Redactor șef ”viaţă lungă” atât pentru cei care se ocupă

4
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

nemijlocit cu apariţia sa cât şi pentru revista Fiind un promotor al acestora, prin


în sine. Cu cele mai înalte aprecieri, mediatizarea articolelor lirice din cărțile
Prof. Anghel HOŢU(București) „Tradiții creștine și ritualuri populare
românești" și „Expreșii populare și trăiri
proverbiale" (Editura Punct/Paideia - 2008), a
Revista „BOGDANIA" - Brand al Literaturii căror autor sunt, în calitate de colaborator al
și Culturii Românești prestigioasei publicații culturale „Bogdania", îi
transmit mulțumiri și recunoștință, Directorului
Publicația Revista Bogdania, ce aniversează 5 editorial Ionel Marin, pentru publicarea creațiilor
ani de la înființare, ajungând la nr.35, a devenit mele în majoritatea numerelor editate, pe teme
un brand al creației culturale, datorită muncii istorice, patriotice, aniversare, sociale și nu în
neobosite a scriitorului Ionel Marin - Președinte ultimul rând pe teme de tradiții și ritualuri din
fondator al Asociației Cultural-umanitară cărțile publicate, contribuție pentru care am fost
„Bogdania" și a echipei editoriale care a recompensată cu „DIPLOMĂ DE
promovat prin publicare, creații literare ale EXCELENȚĂ - ASOCIAȚIA CULTURALĂ
scriitorilor aflați la nivel înalt pe scara valorică și BOGDANIA"/2015, pentru poezie și
a încurajat tinere talente, aspirante la titlul de promovarea tradițiilor populare românești".
scriitor, prin mediatizarea anuală a Festivalului Felicit pe Președintele fondator Ionel Marin și
Național de Creație Literară „Bogdania" ajuns pe întreaga echipă editorială a publicației
la Ediția VI/2017. culturale „Bogdania", pentru publicarea a mii de
Valoarea publicației este conferită de articole de la sute de cititori în cele 34 de numere,
diversitatea subiectelor abordate în paginile ei, de editate într-o formă grafică de excepție, dorindu-
importanță socio-culturală, de către autori le inspirație și abnegație la realizarea altor zeci de
dedicați scrisului, prin prioritizare valorică la numere, spre aniversarea multor ani cu două
aniversări și comemorări literare, ca o contribuție cifre, precum și finalizarea proiectelor culturale
la dezvoltarea culturii naționale, prin recenzii, organizate de ASOCIAȚIA CULTURALĂ
cronici și comentarii literare la volumele „BOGDANIA". Așa să vă ajute Dumnezeu!
vrednicilor scriitori, precum și semnale editoriale Poeta Maria Filipoiu, București
de noi apariții publicistice.
Omagii și elogii ale scriitorilor contemporani
pentru titanii literaturii române, sunt dovezi de Revista Bogdania este una din cele mai
prețuire și recunoștință, datorate înaintașilor, frumoase, bogate și serioase reviste apărută acum
ocupând pagini de interes major în paginile trei ani și care, așa cum spuneam la înființarea ei,
publicației culturale „Bogdania". va parcurge o traiectorie ascendentă și de mare
Demne de semnalat sunt subiectele dedicate necesitate în vremurile actuale. Îl cunosc
sărbătorilor naționale, istorice, culturale și personal, destul de bine pe Ionel MARIN,
sociale, cu articole informative și creații literare fondatorul și redactorul șef al revistei și sunt
ale scriitorilor inspirați de evenimente: „Ziua convins, deși face mari sacrificii, va duce munca
Mondială a Poeziei", „Ziua Națională a Limbii până la capăt, cu dăruire și dragoste prietenească
Române", „Ziua Națională a României", „Ziua pentru afirmarea valorilor literaturii și culturii
Internațională a Femeii (mamei)" și altele, ocazii române. Felicitări și viață lungă înainte!‖
cu care au fost publicate: eseuri, exegeze și Multă sănătate, fericire și mari succese prezente
creații lirice. și viitoare! Cu aceiași sinceră stimă,
Subiecte de larg interes pentru cultura Acad. Cristian Petru BĂLAN (SUA)
națională sunt și articolele în proză sau poezie, cu
temă religioasă, în care se sunt evocate tradiții și
ritualuri străbune, perpetuate în decursul timpului Revista Bogdania din Focșani este serioasă, de
și reactualizate la sărbătorile creștine sau mare valoare literară și culturală, pe scurt este
populare, ca moștenire pentru generația în excelentă! Dă-i Doamne, sănătate, inspirație
formare și generațiile următoare. divină confratelui meu, Ionel MARIN, cel care

5
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

osârdește cu dăruire exemplară întru neam, limbă Cu aleasă prețuire Prof. univ. Andrei Pogany
și țară. Cu frățietate, (Timișoara)
Acad. Vasile Tărâțeanu (Ucraina)

Revista Bogdania – Fondată de Ing. Scriitor şi


‖Într-o perioadă în care multe publicaţii fac poet, Ionel Marin în anul 2013 luna februarie, în
mişcarea inversă, adică nu mai apar în forma cadrul Asociaţiei Cultural-umanitară
tipărită ci păstrează doar varianta electronică, BOGDANIA din Focşani, trăieşte intensiv. Acest
Revista BOGDANIA, condusă de către scriitorul încă, copil al culturii şi creaţiei literare şi
Ionel Marin, reuşeşte să se impună sub ambele ştiinţifice din ţara noastră, se dezvoltă pe zi ce
forme. Publică literatură de calitate, organizează trece. O seamă de personalităţi interne şi
concursuri, oferă un cadru de dezbateri regional, internaţionale colaborează cu revista venind cu
naţional sau chiar internaţional şi, foarte lucrări de valoare în domeniul ştiinţei, artei,
important pentru mediul cultural, apare la timpul istoriei, etc... menite să informeze publicul cititor
programat‖. ‖Revista Bogdania se prezintă ca o şi colegii de breaslă despre noutăţi în aceste
revistă de nivel naţional, atât prin prezentare, cât domenii. Prioritate au tinerii, dar și elevii, care
şi nivelul calitativ al textelor. Excelentă! La cote bat la poarta afirmărilor în creaţia literară şi nu
calitative tot mai ridicate. LA MULȚI ANI! numai. Pentru ei a fost inițiat, de către poetul
Prof. univ. Nicolae VASILE (BUCUREȘTI) Ionel MARIN, Festivalul Național de Creaţie
Literară ‖BOGDANIA‖ (poezie, proză şi eseuri),
ajuns în acest an, 2017, la ediția a VI-a. Constant
Revista Bogdania este... o poveste frumoasă a publică în paginile revistei cele mai reuşite
unui vis, ce a înflorit într-o grădină cu vise, ce a creaţii. Organizează cu multă dăruire activități
dăruit unui Om, o familie adevărată, cu mulți culturale, precum a fost și spectacolul de teatru
confrați care gândesc, simt și acționează la fel. O de la Ateneul Popular din Focşani cu piesa de
familie valoroasă, puternică, de bună-credință, teatru ,,PĂLĂRIERUL‖ de Vasile Groza pe
ce-și ridică visele până dincolo de stele. Acestei muzica lui Mihai Constantinescu, urmată de
familii - revista de creație BOGDANIA - îi lansarea de carte ,,TEATRU PENTRU COPII‖
spunem din suflet la mulți ani! Să îți fie drumul de acelaşi autor şi acordarea de autografe copiilor
lin către înălțimi, către inimile dornice de frumos care au făcut ca sala Ateneului să fie
ale românilor! Rămâi la fel de tânără, de neîncăpătoare. Îl apreciez și stimez pe Ionel
proaspătă, de curată, fără umbrele vicioase ale Marin, ca scriitor, publicist serios dar și ca un om
vremurilor! LA MULȚI ANI! întru credință, de o deosebită finețe și omenie. Sănătate și mult
viață lungă și NEMURIRE! succes în continuare! La mulți ani revistei
Poet, prozator, critic literar, membru Bogdania!
corespondent ARA Gheorghe A. Stroia Scriitor Vasile Groza (București)
(ADJUD)

Revista Bogdania, o oază de cultură, devenită


Stimate Domnule Redactor Șef Ing. Ionel deja tradiţie, din ce în ce mai valoroasă, din ce în
MARIN vă adresez aceste rânduri, în mod ce mai curată, o bucurie sinceră prin fiecare
special, spre a vă mulțumi pentru prezentarea apariţie a sa. Harnicul său fondator şi Redactor
revistei „BOGDANIA‖, pe care o conduceți și o şef IONEL MARIN merită elogii pentru
realizați cu deosebit efort, dar și cu dragoste și cu tenacitatea, vivacitatea şi perseverenţa
o grafică superbă. demersurilor sale, de apreciat şi prin talentul cu
Vă admir pentru dăruirea și competența cu care care ştie să promoveze cultura, să se aplece
acționați ca revista „BOGDANIA‖ să apară la asupra nevoilor culturale ale tinerei generaţii, să
timp cu paginile având o tematică diversificată, încurajeze scrisul, ce poate deveni - pentru mulţi
oferind materiale interesante pe care cititorul o vrânceni - un modus vivendi! Felicitările noastre
parcurge găsind în ele o hrană sufletească. şi Lectură plăcută, publicului său cititor!
(Redacţia Armonii Culturale)

6
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Domnule Ionel MARIN vă felicit pentru tradiţie culturală în Vrancea (de care vor fi
această nouă realizare, revista Bogdania este o nevoiţi să ţină seama şi culturnicii vrânceni) Şi, te
mărturie în timp asupra semnelor de lumină pe felicit din tot sufletul pentru numărul (iulie-
care cultura şi civilizaţia românească le august) al revistei Bogdania! Pentru articolul pe
generează necontenit. Felicitări! Toate cele bune! care l-ai scris referitor la Limba Română, pentru
Dan Lupescu, dir. Direcția Jud. de Cultură Gorj, selecţia valoroasă de autori, pentru modul de
director Revista LAMURA - Craiova prezentare, într-un cuvânt Bogdania se prezintă
ca o revistă de nivel naţional, atât prin prezentare,
cât şi nivelul calitativ al textelor. Mulţumesc
Distinse poet şi mare domn, Ionel Marin, sunt pentru revistă! Excelentă! La cote calitative tot
onorat de postarea versurilor mele în paginile mai ridicate. Felicitări pentru articolul de fond!
„Bogdaniei" ce cu pertinenţă şi competenţă o Mi-a alinat sufletul şi, sper că este un balsam
păstoriţi. Mulţumesc pentru cuvintele deosebite sufletesc pentru toţi cititorii care iubesc România
adresate mie, pentru care vă acord întreaga, şi pe români. Cu toate problemele pe care le am,
neştirbita mea consideraţiune! mă voi strădui să scriu noi articole… Doamne-
Cu preţuire, Poet Vasile Popovici ajută pe mai departe! Mulți ani de apariții
editoriale! Scriitor Năstase Marin (Galați)

Am citit, cu mare plăcere, ultimul nr. al revistei


,,Bogdania'' şi pot să reafirm că-i superbă. Vă mulțumesc mult, domnule Ionel Marin,
Mulțumiri și felicitări totodată! Vă mulțumesc pentru publicarea mea în revista Bogdania,
pentru onoarea de a fi trecută de mai multe ori în revistă dragă mie, pe care o prețuiesc și de care
paginile revistei. Viață lungă dvs. și valoroasei vorbesc cu drag. Numai bine dvs. și colectivului
reviste Bogdania. Poeta Maria I. Tănase redacțional! Poet Stan M. Andrei (Tecuci)

Mulţumesc pentru tot ceea ce faci! Îţi Felicitări pentru realizarea revistei Bogdania,
mulţumesc mult, Ionele, pentru revistă! menținem legătura. Succese și numai bine
FELICITĂRI pentru excelenta realizare a ei! Cu tuturor! Vă doresc sănătate, putere de muncă, de
efortul tău, fizic şi financiar, dar şi cu talentul şi creație, iubirea să-nflorească și să ne lumineze
dragostea ta faţă de cititori şi cultura românească, viața. LA MULȚI ANI!
BOGDANIA creşte tot mai mult şi mai Prof. univ. dr. Florentin Smarandache (SUA)
frumos, în elita revistelor româneşti de
cultură. Ai reuşit să atragi atâtea personalităţi ale
culturii şi literaturii române, atât din ţară cât şi Mulțumesc, pentru revistele Bogdania trimise.
din străinătate şi acest fapt îmi umple sufletul de Sunt foarte frumoase, bine făcute și de mare
bucurie. Şi ... de ce nu, de mândrie, că sunt şi eu ținută. Felicitări tuturor! Poeta Sava Olimpia,
un colaborator, cu un strop de scriitură. Îţi doresc, dir. Editura Olimpias (Galați)
în continuare, ţie şi revistei dragi BOGDANIA,
multe succese pentru cultura românească!
De asemenea, îţi transmit felicitări şi pentru „Bogdania‖ a îmbrăcat hlamidă strălucitoare,
ediţia a V-a a Festivalului Bogdania, 2016, ţinut în numele sfintei treimi. Un efort întreit al
la Bucureşti, cu un juriu de excepţie! Ce bine că fondatorului, coordonatorului, al truditorului
ai ajuns acolo! Mai la vedere, mai aproape de acestei publicaţii literare. Bucurie, deopotrivă,
centru! Tare mult aş vrea să afle de acest pentru colaboratorii, prietenii şi cititorii fideli.
eveniment şi autorităţile din Focşani (care n-au Şi pentru că suntem sub semnul triadei, să ne
catadicsit să participe la ediţiile precedente ale amintim, deopotrivă că în deschiderea corolei
acestui Concurs şi Festival). Mă bucur din suflet slăvitului an 2017, suntem determinaţi, ca buni
de acest mare succes al tău. De fapt, de la prima creştini ce suntem, să conştientizăm că se
ediţie am prevăzut că această acţiune a ta, împlinesc trei veacuri de la plecarea pe cărările
conjugată cu apariţia revistei Bogdania, vor face veşniciei celei preacurate a unui martir creştin,

7
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

pre numele său, Antim Ivireanul (1650-1716). moldav ce-şi doarme somnul de veci în vechea
Cu îndreptăţire, cuvenindu-se a cinsti, în fapt, în urbe a Rădăuţilor, în mănăstirea care-i poartă cu
acest an, şi-ntotdeauna, memoria tuturor astăzi numele, Mănăstirea Bogdana; vă
martirilor neamului strămoşesc. Şi în semn de îmbrăţişăm pe toţi cu drag şi vă transmitem
neuitare, să ne însuşim cele „trei fapte bune ale gândul nostru curat la ceas aniversar!
blagosloveniei‖, atât de evlavios şi cucernic Poet Adrian Popescu, Rădăuți (Suceava)
explicate de preaînvăţatul Antim Ivireanul:
credinţa („fiinţa celor nădăjduite şi lucrurilor
celor ce nu se văd dovediri‖, nădejdea (prin
„dumnezeiască strălucire‖) şi dragostea (temeiul Stimate Domnule Director, Ionel Marin, aveți o
şi vârful tuturor bunătăţilor, care uneşte‖). revistă minunată și o voi recomanda timișorenilor
Aşadar, tuturor colaboratorilor acestei frumoase mei cu toată căldura, chiar dacă ei o cunosc,
reviste, la ceas de sărbătoare, să îmbrăţişăm fiindcă acele multe condeie de acolo de abia
îndemnul Sfântului Antim Ivireanul, cu multă așteaptă. Vă trimit un grupaj de meditații în
credinţă, nădejde şi dragoste nestrămutată faţă de versuri, făurite de mine la Timișoara. Mulțumim
trecutul nostru, evidenţiind nobleţea, inteligența pentru această ,,gură de oxigen‖ sufletesc,
și toate valorile lăsate nouă moştenire de Revista ,,Bogdania‖, care a găsit loc și cântecelor
înaintaşii noştri traco-daco-geţii; să facem astfel câtorva poeți din Canada. Cu mulțumiri și
încât vârful peniţei noastre să fie înmuiat în deosebită stimă,
jertfelnicia de veacuri întru verticalitate, adevăr şi Poeta Melania Rusu Caragioiu (Canada)
frumuseţe sufletească.
Doresc revistei viaţă lungă, acumularea de
condeie tinere, recunoaştere naţională şi
internaţională! Stimate Domnule Ionel Marin,
Un An 2017, cu sănătate şi multe satisfacţii! Frumosa urare , însotită de îndemnul cu adevărat
Scriitoare Livia Ciupercă (Iași) frățesc, de apropiere între noi, patriotismul
românesc ce ar trebui să ne unească! Ce minunat
ar fi de-am fi mai buni și mai calzi sufletește, căci
Revista Bogdania…e clar pentru cel care și Mântuitorul ne-a arătat că numai așa suntem cu
o atinge dacă răsfoieşte o revistă sau mângâie adevărat Creștini. Dumneata esti un om deosebit,
creştetul firav al unei copile ce prinde a zâmbi tot pentru care nu pot avea decât admirație și respect.
mai cald, înfrumuseţându-şi drumul către Această revistă, care vă onorează, dar și va cere
senectute. Pavăză a copilăriei şi a maturizării mult efort și sacrificiu, va trebui să constitue
acesteia, poetul Ionel Marin reuşeşte să ţină pentru fiecare dintre noi un exemplu și făclia ce
sus stindardul vieţii culturale focşănene, poate călăuzi, adevarata OMENIE! Acum sunt în
făcându-l să fluture până dincolo de hotarele Franta, la familia fiicei mele, de unde vă doresc,
ţării. tot ce-i mai frumos și bun, Dv. și
Rampă de lansare sau de confirmare a tuturor celor ce vă înconjoară!
talentului, festivalul anual cu acelaşi nume, ce se La multi ani, frumoși și buni, Dumneavoastră,
desfăşoară la începutul verii nu face altceva decât revistei Bogdania și întregii lumi.
să descopere şi să atragă noi valori, transformând Prof.univ. Țiclete Gheorghe (București)
mai apoi în colaboratori şi prieteni diferitele şi
ineditele forme ale exprimării în cuvinte. Cu
certitudine avem cu ce susţine spusele noastre,
numărându-ne printre laureaţii acestui festival! Distinse dle Ionel Marin,
La mulţi ani, viaţă lungă revistei Vă expediez și eu 10 sonete pentru revista pe care
Bogdania, sănătate tuturor autorilor ce şi-au o ziditi întru slava poeziei și a frumosului, a
înscris numele în paginile ei de-a lungul neamului și a plaiului, nu înainte de a vă ura
timpului, putere de muncă realizatorului şi multă sănătate, noroc și inspiratie pe potrivă.
colectivului redacţional! Din frumoasa Cu alese sentimente de recunoștință,
Bucovină, ocrotiţi de spiritul întâiului voeievod Prof univ Nicolae Mătcaș (Chișinău)

8
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Nu pot avea decât cuvinte de laudă la adresa crescut în valoare de la număr la număr graţie
minunaților, entuziaștilor scriitori şi oameni căutărilor neobosite ale fondatorului ei de a aduce
de cultură, realizatori ai revistei Bogdania şi în paginile publicaţiei semnături ale unor poeţi,
în primul rând fondatorului şi redactor şef, prozatori, critici literari, profesori, oameni de
poetul Ionel MARIN din Focşani. Dumnealui ştiinţă şi de condei recunoscuţi, apreciaţi şi
realizează evenimente culturale de seamă, cu aşteptaţi de publicul cititor.
răsunet viu în lumea celor ce prețuiesc și Este o revistă care se citeşte cu plăcere, pentru că
înnobilează Cuvântul, exemplificate prin în scrisul celor care contribuie la facerea ei găsim
festivaluri, concursuri de creație literară, poezii şi regăsim fapte de viaţă care ne încălzesc
de calitate, eseuri, poveşti şi povestiri pentru sufletul, idei şi aspiraţii nobile pentru care
toate vârstele, debut literar, teatru, interviuri, militează autorii.
comemorări, aniversări şi alte evenimente În calitate de colaborator, fie şi ocazional, urarea
culturale din ţară. Este deosebită această revistă, mea pentru BOGDANIA şi fondatorul ei este de
deosebiți oamenii aceștia frumoși la suflet care se viaţă cât mai lungă, încărcată de bucurii.
dăruie și dăruiesc din bogăția înțelepciunii Jurnalist Radu BORCEA (Focșani)
domniilor lor, îngemănând talentul cu ideea, cu
gândurile și cu visele, pregătite să zboare spre Efigia care marchează mișcarea literară din
împlinire, pentru a ne îmbogăți sufletul și a ni-l jurul revistei de creație și cultură Bogdania este
însenina , pentru a aduce un plus, o tentă de cea a poetului și fondatorului ei, Ionel MARIN,
culoare și aromă imensei flori ce se află în autor a multor volume de poezie, personalitate
grădina lui Dumnezeu, CULTURA, stropind-o, lucidă și onestă, bogată sufletește și generoasă,
spre nemurire, cu apa vie a ființei lor. model de frumusețe spirituală și artistică. Cu
Felicitări și mii de mulțumiri tuturor acelor fiecare număr tipărit revista Bogdania, vine cu
oameni de bine care ne informează prin noutăți, prezintă articole și creații valoroase
materiale succinte și la obiect, abordând variate, ale scriitorilor din țară și din străinătate. Este
interesante subiecte din variate domenii de o revistă de cultură serioasă, primitoare și care
activitate: artă, cultură, știință, religie, istorie, promovează, permanent și tinere condeie.
minunaților prieteni de suflet ce, cu talent și Felicitări colectivului redacțional, în primul
dăruire de sine, înnobilează CUVÂNTUL, rând domnului Ionel Marin! LA MULȚI ANI!
invitându-ne spre o lume frumoasă, luminoasă, Dr. Michaela Al ORESCU (București)
bogată, bună, arătându-ne, cu arară bunăvoință,
căile ce duc spre aceasta, aducându-ne aminte
că, pentru a fi demni de această lume, trebuie să Revista ”Bogdania”, revistă de creație și cultură
ne păstrăm acele calități pe care și Dumnezeu le fondată în anul 2013, editată de Asociația
agreează: hărnicia, dărnicia, cinstea, bunătatea, Cultural-umanitară ‖Bogdania‖ din Focșani,
caritatea, devotamentul, sacrificiul, cum frumos județul Vrancea. O revistă cu nume inspirat, de
spune domnul Ionel Marin când vorbește despre rezonanță istorică, în care sunt prezentate o
sacrificiu, eroi și eroism… Da, eroii trebuie multitudine de materiale a căror diversitate dau
slăviți, o merită cu prisosință, iar noi ar trebui să un conținut solid și incitant, celor 100 de pagini,
le urmăm exemplul! Lista scriitorilor publicați în între coperte color, policromie. Sunt de apreciat
fiecare număr este destul de bogată, materialele strădaniile unui om cu suflet mare Ing. Ionel
variate și bine conturate. Este o încântare să N. Marin, și colectivului de redacție, de a edita
lecturezi revista Bogdania! Felicitări și La mulți această revistă în contextul în care alte multe
ani revistei și tuturor oamenilor de bine! publicații au încetat din p(v)iață… Îi felicit
Poeta Maria Niculescu (BUCUREȘTI) sincer pe realizatori și colaboratori deopotrivă
pentru vocația și spiritul autentic românesc
transmis nouă tuturora, ca un semn că, dincolo de
Revista de creaţie şi cultură BOGDANIA, depărtarea topografică și (a)normalitatea
fondată de poetul creştin şi patriot Ionel MARIN, specifică tranziției, actul de cultură este cel ce
a împlinit cinci ani de existenţă tipărită. De la unește și responsabilizează pentru a fi și mai
apariţia ei în peisajul literar al Vrancei, revista a puternici.

9
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Dumitru Buțoi - Revista Luceafărul de Vest, Nr. colaborarea noastră mă înclin admirativ în faţa
19/2017, Timișoara eforturile multiple depuse de Dv. şi
colaboratorii, pentru menţinerea aprinsă a acestei
"făclii de creaţie şi cultură" ce o doresc să
Stimate domnule Ionel Marin, lumineze de durată în "întunecimea" vremilor
Vă mulțumesc pentru revista Bogdania. Vă actuale! LA MULȚI ANI!
felicit pentru articolele dv., pentru materialele Dr. Ing. Ovidiu Țuțuianu (București)
publicate și, în genere, pentru ținuta deosebită a
revistei. Succes în continuare!
Profesor Gh. Bucur (Tulcea) Cu toții apreciem strădaniile Dv în domeniul
culturii și încercăm să contribuim printr-o
colaborare tot mai fructuoasă la creșterea
Mult Stimate Maestre, Ionel Marin, prestigiului național al revistei pe care o
Nici nu vă puteți închipui ce bucuroși am fost conduceți și căreia îi urăm LA MULȚI ANI!
noi, mica pleiadă de poeți din Montreal, care am Cenaclul ”Literar Ing.” (București)
apărut în Revista ,,Bogdania‖, despre care toți
spun-adevărul - că este frumoasă. Iar dacă un
poet și cititorul exprimă acest calificativ Stimate domnule Ionel Marin!
care iese spontan din inimă, atunci înseamnă că Superbă revistă! Mulțumiri și felicitări în același
s-au exprimat admirativ. Exemplu, D-na Milena timp. Este o plăcere să citesc revista Bogdania.
Munteanu din Toronto, și mulți alții, se înțelege LA MULȚI ANI!
că și eu....Cu mulțumiri și deosebită stimă, Vă îmbrățișează, cu deosebită recunoștință,
Melania Rusu Caragioiu (25 martie 2017) Scriitorul, cineastul Ben Todică (Australia)

Excelență, Stimate Domnule Redactor șef IONEL MARIN,


Calde felicitari si cele mai vii multumiri pentru Vǎ exprim, prin aceste rînduri, alesele mele
noul numar al revistei BOGDANIA. mulţumiri pentru aprecierea poeziilor pe care
Am recitit cu mare interes totul, inclusiv versurile respectuos vi le-am remis şi pentru bunǎvoinţa
Dnei Lucia Silvia Podeanu. Cele mai bune urari, publicǎrii uneia dintre ele în prestigioasa revistǎ
Diplomat Valeriu TUDOR de culturǎ pe care o conduceţi. Am luat abia
astazi cunoștință de aceasta publicare, ce îmi face
mare bucurie şi onoare. În aceste vremuri, în care
Va multumesc, stimate domn Ionel Marin, pentru cultura este atît de vitregitǎ şi condiţia scriitorului
revista Bogdania si publicare. atît de precarǎ, mai puţin din punctul de vedere al
Felicitari pentru aniversarea a cinci ani de la resurselor creative, astfel de impresionante
aparitia acestei minunate reviste! Ganduri aprecieri şi calde recompensǎri sînt adevǎrate
minunate, de bine! La multi ani frumosi si guri de oxigen care alinǎ şi fortificǎ sufletul şi
creativi! Cu respect si pretuire, mintea pentru continuarea cu încredere a
Poeta Irina Lucia Mihalca drumului literar şi existenţial. Nu este mai mare
satisfacţie pentru un scriitor decît aceea de
a şti cǎ lucrǎrile sale sint apreciate și ajung la
Stimate domnule Marin, cunoştinţa unui numǎr cît mai mare de
Am primit revista Bogdania. Vă mulţumesc şi vă cititori.
felicit pentru conţinutul bogat al acesteia, pentru Vǎ exprim aleasa mea recunoştinţǎ, calde urǎri de
calitatea producţiilor literare şi pentru consistenţa bine, sǎnǎtate şi putere în continuarea și
sărbătoririi celui pe care mi-am permis să-l dezvoltarea importantelor proiecte culturale prin
numesc "enciclopedicul Mihai Eminescu"!. care susţineti promovarea culturii române.
După cunoştinţa mea puţine reviste din Bucureşti Cu respect și deosebită prețuire,
şi din ţară se ridică la nivelul atins de publicaţia Poet Dragos Niculescu
Dv. Cu speranţa că vom îmbunătăţi continuu

10
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

PAGINI DE ISTORIE VECHE La Tassili au fost remarcate două tipuri de


mâini figurate parietal: unul desenat în contur şi
Michaela Al. ORESCU altul prin pulverizare. Primul tip este cel mai
vechi, plasat alături de personaje cu cască, pictate
în ocru violaceu.
Aplicarea mâinii pe perete poate
simboliza luarea în posesie a spaţiului respectiv.
Şi astăzi, femeile din satele din nordul Africii îşi
aplică mâna pe huma proaspătă de deasupra
intrării casei noi în care urmează să locuiască,
ceea ce aduce noroc şi apărare de duhurile rele.
SAHARA ŞI ENIGMELE EI TASSILI Aplicarea mâinii pe perete poate fi interpretată
drept o semnătură.
Sahara, cândva imens spaţiu verde, Tuaregii mai cred încă în duhurile
abundând în flora tropicală şi într-o faună, de grotelor, duhurile vântului sau ale apei.
asemenea, extrem de bogată şi diversă, Trecătoarea Assako spre Tassili are faima de a fi
demonstrează prin vestigiile ei cele mai vechi, bântuită de ―djini‖. Ghizii şi conducătorii de
multitudinea de picturi rupestre, unele cămile pun o piatră pe o stâncă mare de la intrare,
capodopere pentru timpul respectiv, extrem de cu rol de obol închinat spiritului.
incitante şi chiar enigmatice, în cadrul unor La Ti-n-Tanarift, în diferitele straturi care
culturi foarte diverse. Picturi cu reprezentări reprezintă civillizaţiile ce s-au perindat de-a
umane şi animaliere, acestea sunt realizate în lungul timpurilor, apar tineri cu căşti prevăzute
straturi suprapuse, de multe ori, fiecare strat cu antene, poate şi cu alte facilităţi care nu pot fi
reprezentând o civilizaţie. Este interesant faptul clarificate şi purtând arcuri cu 3 curburi. Aici se
că cele mai elaborate, dar şi cele mai enigmatice prezintă o varietate ―extraterestră‖, personaje cu
reprezentări se află de obicei în straturile cele mai costume etanşe şi cu căşti.
vechi. Aceste picturi demonstrează faptul că mai Alte personaje ciudate sunt femeile
mult decât în spaţiul cantabric, sunt înfăţişate colorate în alb şi prelungite extrem, scene
apariţii care n-ar aparţine Terrei. Personaje în neelucidate.
costume de cosmonaut, cu căşti etanşe şi cu filet Vânătorul alergând este o realizare
de cuplare între cască şi restul costumului, pictate deosebită, corpul omului fiind modelat alergând,
la dimensiuni uriaşe. prin surprinderea perfectă a atitudinii corpului.
În acest masiv de gresii, ca o cetate, Sunt multe siluete văzute în diverse atitudini, cu
centrul său fiind un circ vast cu un diametru de corpuri suple, modelate fără reproş.
peste 500 m, picturile de aici se află la baza Marea scenă a arcaşilor, surprinşi în
stâncilor scobite. diferite atitudini, alergând sau trăgând cu arcul,
Aici au lipsit cioburile de olărie, râşniţele de o plasticitate exemplară în scenele de mişcare,
sau pisăloagele de piatră, dar exploratorii lui motiv plastic considerat şi astăzi o virtuozitate.
Henri Lhote au găsit multe topoare din piatră În sfârşit, marea scenă a bovideelor,
cioplită grosolan, risipite peste tot şi bolovani cu alături de care au fost plasate nişte panouri cu rol
multiple faţete, purtând urme de ciocănire. evocator. Lângă ele, precum o semnătură, schiţa
O reprezentare ciudată a unei femei unui cap de vrăjitor sau sacerdot. Desigur că
culcate pe spate, cu braţele ridicate, alături de doi această ―clasă socială‖, din toate timpurile şi
mufloni. chiar din cele mai vechi timpuri, avea în custodie
Un alt adăpost avea imprimate mâini, toate manifestările celor din popor şi s-a dovedit
element regăsit în Europa, în numeroase grote că îi ―controlau‖ chiar şi pe conducătorii
paleolitice: în peştera Gaura Mică a Chindiei- războinici sau regi.
Turnu-Severin-Banat-România; în deşertul Începând cu vrăjitorii şi vracii, evoluând
Mogolon – Noul Mexic – America de Nord ş.a., către sacerdoţi organizaţi, din ce în ce mai
probabil cu rol magic. puternici şi bogaţi, aceştia au controlat viaţa

11
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

paşnică a popoarelor, în toate timpurile. Ne-o Bucureşti. // Testamentul meu, scris de mine, în
demonstrează şi Sahara… luna lui fevruarie 1899, pentru a fi publicat prin
"Monitor" după moartea mea, cu rugămintea ca
După Henri Lhote, “Frescele din ultima mea voinţă şi dorinţă să fie urmate
Tassili”- Editura Meridiane, Bucureşti, 1966 întocmai cum le-am descris aci, cu propria mea
mână, fiind încă voinic şi sănătos. Având aproape
60 de ani, privesc ca o datorie, ca să mă hotărăsc
a lua cele din urmă dispoziţii. Alcătuind acest
testament, gândesc înainte de toate la iubitul meu
popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi
care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea
este aşa de strâns legată de această de Dumnezeu
binecuvântată ţară, că doresc să-i las şi după
moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi
de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa.
Zi şi noapte, m-am gândit la fericirea
României, care a ajuns să ocupe acum o
poziţie vrednică între statele europene, m-am
silit ca simţământul religios să fie ridicat şi
dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare
să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai
interesele statului. Cu toate greutăţile pe care le-
Arcaşi am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat,
mai ales la începutul domniei mele, în contra
mea, expunându-mă la atacurile cele mai
violente, am păşit fără frică şi fără şovăire
înainte, pe calea dreaptă, având nemărginită
încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al
credinciosului meu popor. Înconjurat şi sprijinit
de fruntaşii ţării, pentru care am avut întotdeauna
o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit
Boi schematizaţi să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un
stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate
mijloacele, spre a putea menţine frumoasa sa
poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni.
Testamentul regelui Carol I Succesorul meu la tron primeşte, ia dar o
moştenire, de care el va fi mândru şi pe care o va
Importanţa regelui Carol I în istoria României cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu,
nu mai trebuie demonstrată. A fost un domnitor călăuzit fiind prin deviza: "Totul pentru ţară,
vrednic, comandant al oştirii romaneşti pe nimic pentru mine". Mulţumesc din suflet
câmpul de luptă, precum vitejii voievozi din tuturor celor care au lucrat cu mine şi care m-au
timpurile noastre eroice, un foarte bun gospodar servit cu credinţă. Iert acelora care au scris şi au
al ţării şi un ctitor de mari aşezăminte culturale. vorbit în contra mea, căutând a mă calomnia sau
Testamentul său din 14/26 februarie 1899, din a arunca îndoieli asupra bunelor mele intenţiuni.
care prezentăm aici câteva fragmente, arată un Trimiţând tuturor o ultimă salutare, plină de
patriotism profund, un monarh în căutarea dragoste, rog ca şi generaţiile viitoare să-şi
perfecţiunii, un om de o înaltă ţinută morală, pe amintească din când în când de acela care s-a
care, vai, nu o vedem la actualii oameni politici ai închinat cu tot sufletul, iubitului său popor, în
României! Aşadar, să luăm aminte! mijlocul căruia el s-a găsit aşa de fericit. Pronia
Testamentul meu, scris şi iscălit de propria mea cerească a voit ca să sfârşesc bogata mea viaţă.
mână, la 14/26 februarie 1899, în capitala mea, Am trăit şi mor cu deviza care străluceşte în

12
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

armele României: "Nihil sine Deo!" Doresc să fiu (Urmează alte 12 legate). Înălţând rugăciuni
îmbrăcat în uniformă de general (mică ţinută, fierbinţi către A-tot-Puternicul, ca să ocrotească
cum am purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de de-a pururea România şi să răspândească toate
război şi numai Steaua României şi Crucea de harurile asupra scumpului meu popor, mă închin
Hohenzollern, pe piept. Am rămas credincios cu smerenie înaintea voinţei lui Dumnezeu şi
religiunii mele, însă am avut şi o deosebită iscălesc cea din urmă hotărâre a mea. În numele
dragoste pentru biserica răsăriteană, în care Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
scumpa mea fiică, Maria, era botezată. Făcut la Bucureşti, la 14/20 februarie 1899.
Binecuvântarea corpului meu se va face de un //CAROL// Am scris şi iscălit cu propria mea
preot catolic, însă doresc ca clerul de amândouă mână acest testament, pe două coale, formând
bisericile să facă rugăciuni la sicriul meu, care opt pagini, legate cu fir roşu şi am pus sigiliul
trebuie să fie foarte simplu. (...) Coroana de oţel, meu. // CAROL//
făurită dintr-un tun luat pe câmpul de luptă şi
stropit cu sângele vitejilor mei ostaşi, trebuie să
fie depusă lângă mine, purtată până la cel din
urmă locaş al meu şi readusă apoi la palat. Sicriul Selecție de citate importante despre strămoși
meu, închis, va fi pus pe afetul unui tun, biruit și români de o valoare extraordinară pentru
(dacă se poate) la Plevna şi tras de şase cai din istoria și identitatea noastră, adunate de
grajdurile mele, fără văluri negre. Toate pasionatul cercetător Marius Fincă
steagurile care au fâlfâit pe câmpiile de bătaie vor Urmare din revista Bogdania nr. 33-34
fi purtate înaintea şi în urma sicriului meu, ca
semn că scumpa mea armată a jurat credinţă 11. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai
steagului său şi şefului sau suprem, care prin Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele
voinţa lui Dumnezeu, nu mai este în mijlocul vârste ale Umanităţii, civilizaţia neolitică
credincioşilor săi ostaşi. Tunurile vor bubui din reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării‖.
toate forturile din Bucureşti, Focşani şi Galaţi, 12. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american:
ridicate de mine, ca un scut puternic al vetrei „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se
strămoşeşti, în timpuri de grele încercări, de care situa centrul european al celei mai vechi culturi
Cerul să păzească ţara. Trimit armatei mele, pe cunoscute până în ziua de astăzi‖
care am îngrijit-o cu dragoste şi căreia m-am 13. William Schiller – arheolog american:
închinat cu toată inima, cea din urmă salutare, „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi
rugând-o a-mi păstra o amintire caldă. (...) poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit
Prin o bună gospodărie şi o severă rânduială în şi apus‖.
cheltuieli, fără a micşora numeroasele ajutoare 14. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale
cerute din toate părţile, averea mea a crescut din unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi
an în an, aşa că pot dispune astăzi de sume Tărtăria‖.
însemnate, în folosul scumpei mele Românii şi 15. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o limbă-
pentru binefaceri. Am hotărât dar o sumă de 12 cheie care a influenţat în mare parte limbile
milioane de lei, pentru diferitele aşezăminte, noi Europei‖.
fundaţiuni şi ca ajutoare. Această sumă va fi 16. Universitatea din Cambridge: – În mileniul V
distribuită precum urmează: 1. La Academia î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în
Română, şase sute mii de lei, capital pentru Europa; – Spaţiul carpatic, getic, valah a
publicaţiuni. 2. La Fundaţiunea mea Universitară, reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM,
pentru sporirea capitalului, şase sute mii de lei. 3. a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India,
La Orfelinatul "Ferdinand" din Zorleni, lângă Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-
Bârlad, pentru sporirea capitalului, cinci sute mii zisul spaţiu slav; – VEDELE (RIG V) EDA cele
de lei. 4. Pentru întemeierea unui internat de fete mai vechi monumente literare ale umanităţii au
de ofiţeri în armata mea, cu un institut de fost create în centrul Europei.
educaţiune, cu un învăţământ practic, la Craiova, 17. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal
două milioane lei. 5. Pentru întemeierea unei Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor
şcoli industriale la Bucureşti, trei milioane lei. care au invadat bogatul pământ al Indiei‖.

13
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi Dedicații Luceafărului poeziei românești
extirpată deşi sunt aşezaţi în mijlocul atâtor
neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o
părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta
pentru o viaţă cât pentru o limbă‖.
19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec
XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici
bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI),
urmaşi ai mării şi străvechii seminţii de popoare a
tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au
limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Ioan Vasile Indricău
Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în
număr de milioane‖. Mărite Eminescu
20. Andre Armad: „Într-adevăr acesta este unul
din cele mai vechi popoare din Europa... fie că
Mărite Eminescu, Împărate!
este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii
trimis al Puterii divine,
au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei
tu ești în noi și în toate
şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel
Stăpânul limbii române.
printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii
continuitatea unui neam‖.
S-or naște-n astă lume
21. D‘Hauterive (Memoriu asupra vechii şi
poeți cât n-or încape,
actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba
tu nu pleca, rămâi,
latinească în adevăr se trage din acest grai
rămâi cât mai aproape.
(primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna
sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a
Veni-vor însetații
fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa
din versu-ți să se-adape,
zisele limbi latine), aş zice că ea latină, este cea
tu nu pleca, mai stai
mai nouă dintre toate‖.
cu noi cât mai aproape.
22. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc
şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii
Și de va fi ca unii
lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult
mormântul să ți-l sape,
părinţii lor‖.
tu nu pleca, rămâi,
23. L.A. Gebhardi: „Geţii vorbeau aceeaşi limbă
rămâi cât mai aproape.
ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau
atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din
Aștearnă-se petale
Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria
peste închise pleoape,
acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin
tu nu pleca, mai stai
de la traci‖.
cu noi cât mai aproape.
24. Martin Hochmeister (Siebenburgische
Provinziaal Blatter, 1808): „În cele mai vechi
Coboară-se uitarea
timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările
peste Pământ și Ape,
învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi
tu nu pleca, rămâi,
geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie
rămâi cât mai aproape.
împreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile
învecinate cu Ungaria numele de Dacia‖.
Se frângă Ceru-ntreg
Va urma
pe toate le îngroape,
tu nu pleca, mai stai
cu noi cât mai aproape…

Ioan Vasile Indricău

14
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Cătălina Orșivschi averea lor nemăsurată


ce-i pusă azi în bănci străine
SCRISOARE CĂTRE EMINESCU din munca noastră e furată.
Au jefuit o ţară-ntreagă
Simbol ești al luminii noastre; şi-au reuşit tot să despoaie,
în versuri ai cuprins o lume, iar inimi n-au ca să-nţeleagă
Luceafăr eşti, cu-aripi măiastre, durerea ce ne încovoaie.
în viaţa noastră fără nume,
un geniu ce călăuzeşte, Mulţi din săraci, în disperare,
ce luminează-adânc, feeric, s-au dus să-şi caute norocul
o stea mereu ce străluceşte cu traista-n băţ, la întâmplare,
în clipele de întuneric. prin ţări străine, prin tot locul,
lăsând copii, bătrâni acasă,
Îţi scriu că noi pierdut-am calea cu ochii-nlăcrimaţi, ce-aşteaptă,
cea dreaptă şi, cu ocolişuri, ca să le pună-apoi pe masă
în faţă-având necazul, jalea, o pâine-amară, bine coaptă.
ne pierdem în păinjenişuri. Ei parcă se întorc la viaţă,
chiar dup-o lungă despărţire;
Cum vreme trece, vreme vine, dar cei bătrâni nu sunt de faţă;
azi faţa lumii e schimbată sunt şterse cruci în cimitire.
şi nu distingem rău de bine,
noroi de apa cea curată, Şi astăzi susură izvoare,
iar inima ne sângerează: iar apa mării-i fremătândă
speranţa n-o să se ivească, şi mai există căprioare
când tot ai noştri-nlăcrimează cu mers vioi, privire blândă,
pământul, vatra strămoşească. iar înspre seară se adună
tot somnoroase păsărele,
Noi, din scrisorile lăsate, făcându-și cuiburi împreună,
putem să învăţăm istorii, ce le-mpletesc din rămurele,
dar sunt acum voit uitate dar viaţa ne încătuşează
acele vremi, acele glorii. în goana mare, ca nebuna;
noi n-auzim, nu mai contează,
Suntem înlănţuiţi în muncă nu-i timp şi alergăm într-una.
precum ocnaşul la galeră
şi-avem doi poli ce-or să ajungă Poveşti cu zâne prea-iubite
doar de o cină pauperă, şi cu luceferi, cu crăiese,
dar rugă înălţăm fiebinte sunt perimate, depăşite,
ca Domnul să ne ocrotească de multe ori neînţelese.
să tragem tot aşa-nainte, Îndrăgostiţi, sub clar de lună,
că mulţi n-au unde să muncească. nu ai să vezi, trecând alene
şi nici pe-alei stând împreună,
Aşa trăit-au proletarii cu focul dragostei în vene...
şi-n vremea ta; tu ştii prea bine
că doar bogaţii şi avarii Azi ,,floarea-albastră‘‘-i dusă-n lume
aveau şi-atunci stomacuri pline. şi a luat cu ea amorul,
dar poţi să afli unde-anume
Şi astăzi cei bogaţi adună, doar butonând calculatorul…
strâng milioanele în pungă, Alege lumea cea străină,
iar legea-i pentru ei cunună convinsă că se angajează
ce adevărul îl alungă. ca dansatoare, balerină…
Ei se iubesc enorm pe sine; şi-acuma se prostituează…

15
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Dar nu se mai întoarce-acasă, Florian Laurențiu STOICA


chiar de-i e greu, că-i e ruşine
şi mama singură şi-o lasă,
mereu să plângă, să suspine.

Azi codru,-ades cântat de tine,


doar de securi avut-a parte
şi e tăiat pe şes, coline ;
E lemn acuma, dus departe,
iar teiului, ce-şi ninge floarea Să dai timpul înapoi
cu gingăşie, pe potecă,
cei tineri nu-i aud chemarea, Nu departe de birourile Fundației pe care am
că-s doar la bar şi-n discotecă… clădit-o, am mers cu vajnicii mei colaboratori
Dragoș (fiul) și Andrei (nepotul) pentru a
Şi lacu-albastru nu tresaltă procura, spre îndestularea birotică, ceva obiecte
în unduiri ca altădată, necesare muncii tehnice-dosare, hârtiecopy,
că-i transformat acum în baltă, pixuri etc. În timp ce se întocmeau formele
ce-i cu gunoaie invadată. legale, privirea mi-a fost ațintită spre un ceas de
perete, care fusese conceput ca arătătoarele sale,
Ţi-ai venerat învăţătorul; limbile, cu numerația necesară, să se învârtă
i-ai închinat cuvânt de slavă, invers, de la dreapta la stânga.
când și-a luat spre-nalturi zborul; I-am spus domnișoarei care întocmea facturile
Acum problema este gravă că aș vrea să cumpăr și acel ceas. Decuplată de
în şcoli: elevii nu învaţă sens, mi-a spus că acela aparține patronului și nu
că văd pe unii fără carte este de vânzare. Am insistat: dar patronul
că strâng averi, se bagă-n faţă, dumitale înțelege sensul acelui aparat? Cum ar fi,
iar cei deştepţi sunt daţi deoparte. că ce? Cum ar fi că, dacă el nu-i folosește sensul,
N-au parte-aceia ce educă mie, neîndoios, mi-ar trebui.
de laudă, ci li se-oferă Văzând că oricum firul discuției o depășea pe
doar trei parale ca să-și ducă acea tânără muncitoare în strictul ei domeniu,
o viaţă tristă şi mizeră. prozaic, pe care a fost angajată și pentru nivelul
ei salarizată, probabil, cu minimul de economie,
Nu mai ştim astăzi cine suntem, nu aveam eu cum să nu ‖derapez‖ pe alte paliere
nu mai vedem din neguri zarea de meditație.
şi, strânşi în chingi, mereu ne zbatem, Iată, un prilej de a-mi duce gândurile pe
dar nu aflăm defel cărarea. măsura trecerii timpului pe invers, într-o
Noi aşteptăm un semn din astre, sumedenie de trăiri, de recuperări din trecut, de
să ne îndrumi pe calea bună, reverberări ori actualizări mentale pe care le
dând astfel sens trăirii noastre credeam demult uitate. Dar subconștientul
ce-i o corabie-n furtună. lucrează, nu are liniște, îmi creează orgasme
cerebrale pe care nu am cum să le stăpânesc. Dau
puțin înapoi potențiometrul care acordează
‖posturile‖ trăirilor mele, a experiențelor, a
întâmplărilor de facturi diferite, spre imediatul
negativ ca sens interior. Mă pocnește precum o
bâtă invizibilă relația recentă (de fapt, cu vreo
douăzeci de ani în urmă) cu mii de exponenți ai
puterii de atunci, mulți dintre ei acum încătușați
ori prin instanțe.
Frumos și mieros mai vorbeau, au învățat să
se exprime (era să zic să se esprime). Între timp

16
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

unii și-au luat diplome universitare, fără ca să fie pomenite. Sunt oameni de toată isprava
convinși că au trecut și pe la liceu, iar alții încolonați într-o multitudine de transnaționale,
doctorate, copiind la greu lucrări academice care imprimă amprenta lor la formatul existențial
nu le aparțineau. O bulversare continuă de valori, românesc.
în care nu mai ai repere, nu mai poți conta pe Armata noastră de profesioniști poate oricând
vreun punct de reazim în care universul tău să se agrega, aduna, zeci, sute de mii de combatanți,
sprijine și, eventual, să răstoarne pământul dacă va fi nevoie. Ceva lipsește în sistem. Armata
precum Arhimede. pentru intervalul 18-35 de ani să fie obligatorie în
E o devălmășie generală de retardați, inculți, feluritele ei forme: pentru analfabeți(că avem
hoți de toate facturile care au tupeul să stea la destui), pentru cei ce au terminat liceul și, ca o
aceiași masă într-un studio TV cu oameni bine formă superioară, pentru cei cu facultăți
pregătiți; cel mai adesea cei mai amintiți la recunoscute. Modelul pe care îl consider de
capitolul limbariță îi domină pe ceilalți. departe cel mai performant este cel al statului
Derbedeii politici au ‖învățat‖ felurite șmecherii Israel.
media prin care să le ‖taie‖ mai tot timpul Cam în aceeași conjunctură ne aflăm și noi
microfonul celor de la care și ei și noi am fi avut (precum și întreaga Europă), prilej cu care va
de învățat ceva. Vina este a mediei care pune la trebui să adoptăm sistemul lor legislativ și
‖masă‖ un porc ori o vită (în sensul fabulei) cu punitiv.
un învățat, iar cel din urmă ar trebui să nu accepte Aș da timpul înapoi oricând. ‖Înainte‖
o asemenea asociere; culoarele lor de analiză ori puteam merge în orice parc cu iubita, traversam
discuție sunt parelele. capitala după miezul nopții, în lung și în lat și nu
Subiectul testat pe feluritele lui fațete aveam nici un moment sentimentul insecurității.
cinematografice precum ‖Back to the future‖ Pentru această secvență aș da timpul înapoi.
(Înapoi în viitor), film realizat în anul 1985 de Erai repartizat la un loc de muncă prestabilit,
către Steven Spielberg, reînvie o istorie petrecută în funcție de media de la facultate; intrai, cum se
în anul 1955. spunea, în câmpul muncii. Acum, cei ce termină
Un altul, ‖Memorial Day‖ (film 2011), prin o facultate în covârșitoarea lor majoritate
care personajul principal duce acțiunea spre al părăsesc România, spre dezvoltarea altor state
Doilea Război Mondial. Sau un altul care e pe care nu au investit în educația și formarea lor
punctul de a trece în lumea cealaltă, dar un nimic. Îi iau de-a gratis. Și în acest sens aș da
impuls de inversare a istoriei îl duce până în faza timpul înapoi, pentru că societatea actuală a
în care iubita lui din tinerețe, el devenind copil, cheltuit sume uriașe pentru calificarea lor
este nevoită de a-l îngropa precum un avorton. superioară, iar noi, cei de aici, ne alegem cu
Acestea sunt, alături de alte sute de producte paguba.
literare ori cinematografice, un laitmotiv spre o Aș da timpul înapoi când pozam ca a opta
redefinire, o recalibrare a prezentului prin flotă mondială, iar acum acele nave sunt sub alți
decantarea trecutului. patroni de pe alte meleaguri. La noi au fost
Fiecare dintre noi își poate aminti, retrăi, considerate fiare vechi (deși unele erau produse
eventual pomăda trecutul. Acesta, fără îndoială, cu câțiva ani în urmă), iar la alții produc la greu
este prezent, reprezintă conștiința , unii zic bani.
experiența, pe care o purtăm până când firul Aș da timpul înapoi în perioada antebelică,
inexorabil al vieții se frânge. Dar apoi, cam cu ce aceea care a produs cele mai mari valori
ne-am putea alege? În sens cvasicultural cu culturale, științifice, filosofice, artistice etc, cu
promisiuni, mai mult ori mai puțin organic legate care ne mândrim în prezent.
de existența noastră cotidiană. Dar cu cât putem da timpul înapoi? Cu mult,
Pot și eu să dau cumva timpul înapoi prin cu foarte mult, căci, de-a lungul secolelor, am
ocheanul antecesorilor mei. Nu mă refer aici la ‖produs‖ stabilitate atât pentru noi, cât și pentru
cei doi generali, Ștefan și Nicolae, care au atacat vestul Europei; iar ei nu recunosc acest lucru,
pozițiile turce în 1877 pentru ca mândra noastră măcar dintr-un fel de pudibonderie specifică
țară să existe și prin ei în prezent. La mijloc sunt acelor monarhi ce aveau ca unic scop doar
alte personaje care nu au cum să nu fie măcar aventuri pasagere și nicidecum o orientare

17
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

serioasă asupra problematicii globale a Europei 1. Data, locul nașterii, numele de familie
de atunci. - Cel ce s-a numit ulterior Nicolae Densușianu s-
Și acum e la fel. Dacă dai timpul înapoi, vezi a născut la 18 aprilie 1846, în Densuș,
și acum aceleași marasme, sarcasme, convulsii, Transilvania.
combinații, trădări, nepotisme, curvăsării, blaturi, Celui născut sub numele de Nicolae Pop, i se va
influențe malefice, agregări mafiote, păcălici, schimba numele de familie în Densușianu de
clovni politici, diletanți, alături de rechini versați, către profesorii gimnaziului din Blaj, fapt început
felurite animale politice care sunt mulțumite cu cu fratele său mai mare, Aron. Schimbarea a avut
sinecurile șederii lor la UE, în fine, o faună care, loc întrucât la școala respectivă eru mai mulți
în cea mai mare parte, nu produce mare lucru, dar elevi cu numele de Pop, iar Densuș era localitatea
consumă enorm, miliarde de euro pe an. natală a lui Aron și a lui Nicolae [1].
Timpul cum l-ar centra spre a-l da înapoi; - Cel ce s-a numit ulterior Mihai Eminescu s-a
unde? Un model concret nu există decât în născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani,
mentalul meu și nu numai. Bucovina. Celui născut sub numele de Mihail
Așadar, aș da timpul înapoi spre a retrăi fazele Eminovici, i se va schimba numele de către Iosif
importante ale omenirii, să mă aflu pe câmpiile Vulcan, directorul revistei Familia, ce apărea la
Elizee. Acele locuri în care ajungeau după moarte Pesta Încântat de creația de debut a tânărului poet
oamenii virtuoși. Acolo unde oamenii virtuoși bucovinean, Iosif Vulcan îi românizează numele
sunt feriți de toate relele pământești. tânărului poet, transformându-l în Eminescu
Oh! Ce frumos gândeau anticii. Spre realitatea [2].Diferența de vârstă între ei a fost de numai 4
relativ actuală ‖Schindler‘s list‖-1993 dezvăluie o ani, iar ambele regiuni natale, locuite de o
lume paralelă în care încetează încrâncenarea (cel majoritate românască, făceau parte, la acea vreme
puțin cea declarativă), iar pe insula spionilor (de din imperiul austro-ungar.
unde nu mai pot evada niciodată) își retrăiesc
istoria lor, cea care va rămâne pentru totdeauna 2. Membrii familiei și educația școlară
acolo spre a nu schimba lumea reală într-un mod Ambii s-au născut în familii numeroase, în
probabil dramatic. spiritul concepției românești de perpetuare a
Dacă dai timpul înapoi, vezi aproximativ aceleași neamului.
lucruri precum în prezent. Așadar, n‘are nici un - Părinții Sofia și Vizante Pop (preot) din Densuș,
rost să dai timpul înapoi, trăiește-ți viața reală; au avut 6 copii: 2 fete și 4 băieți- dintre care
este unică și irepetabilă, ‖Căci morți sunt cei Nicolae a fost cel mai mic [1].Nicolae
muriți…‖ (Eminescu). Densușianu a făcut clasele primare la Hațeg.
Ulterior a urmat gimnaziul din Blaj, unde,
inclusiv la limba germană a obținut calificativul
de ”forte multumitoria/foarte bine. Mai departe a
absolvit, printre fruntași,
Ovidiu ŢUŢUIANU - ASEMĂNĂRI ÎNTRE Rechtsakademie/Academia săsească de drept din
DESTINELE A DOI MARI OAMENI DE Hermanstadt/Sibiu [3].
CULTURĂ: NICOLAE DENSUȘIANU ȘI - Părinții Raluca și Gheorghe Eminovici
MIHAI EMINESCU (căminar) din Ipotești, au avut11 copii: 3 fete și 8
băieți- dintre care Mihail a fost cel de al V-lea
În pofida unor deosebiri neesențiale, [2]. Mihail Eminovici/Eminescu urmează clasele
viețile celor două personalități de vârf ale culturii primare la Şcoala greco-orientală iar pe cele
românești, istoricul Nicolae Densușianu și poetul gimnaziale la ―K.K.Ober-Gymnasium― din
Mihai Eminescu au avut multe elemente comune Cernăuţi, limba germană fiind una dintre
și s-au sfârșit în condiții similare de singurătate, obiectele de studiu predilecte, la care obține
tragism, neînțelegere și nerecunoaștere din partea rezultate notabile.Între 1869-1872 frecventează la
semenilor. În cele ce urmează sunt jalonate, după Universitatea din Viena, ca auditor, cursuri din
câteva elemente comune, similitudinea celor diverse domenii, iar între 1872-1874 își continuă
două destine. studiile universitare, ca student cu frecvenţă, la

18
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

universitatea regală ‖Friedrich-Wilhelm din preferat- Aron Pumnul. În cadrul studiilor de la


Berlin [2]. Viena, (1869-1872), și respectiv la Berlin (1872-
Educația școlară a ambilor a fost preponderent 1874) Mihai Eminescu audiază, cu predilecție
‖nemțească‖, având în vedere și conjunctura cursuri de istore antică și modern. Pe baza acestor
istorică în care s-au născut și au trăit. Aceasta s-a studii și a cercetării cronicilor și folclorului
repercutat pozitiv asupra ambilor, prin rigoarea și românesc, el va descrie, atât în poezie cât şi în
dorința de perfecționare atât de prezente în proză, tablouri memorabile din istoria antică, va
operele lor. creiona portrete vii de eroi ai vechilor epoci, va
îmbrăţişa cu nostalgie trecutul strămoşesc
3. Atracția pentru studiul istoriei evocând figurile măreţe ale neamului, va
- Din‖Testimoniul‖/certificatul scolastic/atestatul contempla monumente şi ruine de ziduri şi palate.
elevului Densușianu Nicolae aflat în clasa a VI-a
la gimnaziul din Blaj (1862) rezultă la toate
materiile de studiu, inclusiv la istorie, 4. Debutul în literatură
calificativul ‖forte multiumitoria‖ [3]. În 1867, - În anul 1866, tânărul de 20 de ani, Nicolae
după ce trecuse cu succes examenele anului al II- Densușianu debutează în revistei Familia, ce
lea de drept, studentul Densușianu primește de la apărea la Pesta, sub redacția publicistului Iosif
Academia Română o bursă destinată unei Vulcan cu poeziile: Ziua mea și Melancolia.
călătorii de studii în Italia, în cadrul căreia istoria - În același an, în aceeași publicație i se tipărește
a fost una din direcțiile principale de investigare. tânărului de 16 ani, Mihai Eminovici, sub numele
După obținerea dreptului de profesare, avocatul de Eminescu, poezia De-aș avea..
Miklos/Nicolae Densușianu începe să dedice o
mare parte din timpul liber studiului particular al 5. Aspectul fizic deosebit
istoriei românilor. Și astfel, în 1877, când - În prezentarea biografiei lui Nicole Densușianu,
primește dreptul de emigrare în Romania, Ion Istrati, la momentul tinereții acestuia ține să
publică în țară, prima sa lucrare istorică: L' menționeze că acesta era ”un adolescent,
élement latin en orient. Les Roumains du Sud: cuminte, simpatic și frumos, ce obținea cele mai
Macédoine, Thesasalie, Epire, Thrace, Albanie bune note la învățătură” [3].
/Elementul latin în orient. Românii din sud: - Iar o întâlnire cu tânărul Mihai Eminescu,
Macedonia, Tesalia, Epir, Tracia, constituia un șoc estetic plăcut pentru orice
Albania”[3].Ca avocat la Brașov și București, femeie sau bărbat. Așa după cum scrie George
renunță la preocupările literare și se dedică tot Călinescu: ‖înfățișarea lui de atunci o găsim, mai
mai mult studiilor și cercetărilor de istorie. Este bine decât în amintirea prietenilor, în propriile
stimulat de misiunea primită de Academia sale cuvinte”, după care citează din Geniu pustiu:
Română în 1878, de a cerceta, în scopuri istorice, ”Era frumos-de-o frumusețe demonică. Asupra
biblioteci și arhive de peste Carpați. În 1880, feței palide, musculoase, expresive, se ridica o
Academia Română îl primește ca membru frunte senină și rece ca cugetarea unui filosof.
corespondent al ei în secțiunea istorică și îl Iar deasupra frunței se zburlea cu o genialitate
numește în funcția de bibliotecar-arhivar sălbatică părul său negru-strălucit, ce cădea pe
(directorul Bibliotecii Academiei).În aceste niște umeri compacți și bine făcuți. Ochii săi
condiții, pentru Nicolae Densușianu se deschidea mari căprii ardeau ca un foc negru sub niște
larg drumul spre alte studii și cercetări de istorie, mari sprincene stufoase și îmbinate, iar buzele
care vor culmina cu capodopera sa Dacia strâns lipite, vinete erau de o asprime rară” [2].
preistorică, la care va lucra circa 26 de ani. - Fotografiile păstrate, în care cei doi tineri, cu
- În perioada cursurilor efectuate la ―K.K.Ober- părul negru bogat, fruntea lată și fața bine
Gymnazium‖ din Cernăuţi, disciplinele de studiu conturată, ne privesc prin ochi (‖ferestele
preferate ale elevului Eminovici Mihail, erau sufletului‖) clari și pătrunzători, confirmă desigur
limba română şi istoria la care izbuteşte să obţină aceste afirmații atât la Nicolae Densușeanu cât și
rezultate deosebite. Lecţiile de istorie le învaţă la Mihai Eminescu. Chiar și la maturitate figurile
mai ales după cărţile mai vechi (cronici), obţinute celor doi corifei, în pofida încercărilor vieții, au
de la Botoşani sau din biblioteca profesorului său păstrat o distincție specială.

19
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

apropiaţilor lui; în alte poezii neterminate este


cântat eroismul dacilor; într-un manuscris se afla
planul unui poem în patru cânturi intitulat
"Decebal"[4].

7. Cultura enciclopedică
- După caracterizarea lui C.I. Istrati, Nicolae
Mihai Eminescu Nicolae Densușianu Densușianu era: ”modest, inteligent, foarte cult,
cunoscător profund al limbii latine și eline, a
6.Credința în originea dacă a poporului român germanei, francezei, italienei și ungarei;
- Educația școlară și originea sa ardelenească au înzestrat cu o voință de fier și cu o răbdare și
contribuit ca Nicolae Densușianu să aibă, ca și perseverență extraordinară, omul acesta te
ceilalți confrați, o aplecare spre concepția originii uimește prin ceeace a făcut și prin chipul cum a
latine a poporului român. Pe măsura făcut” [3].
documentării în bibliotecile și arhivele din Lecturând numai capitolele Daciei preistorice,
străinătate , din cercetarea folclorului românesc putem trage concluzia că autorul a dobândit
precum și din vizitele prin țară, făcute mai ales numeroase noțiuni și informații și a folosit
pentru realizarea grandioasei sale opere Dacia instrumente de investigare din: lingvistică,
preistorică, concepția inițială se modifică. El etimologie, etnografie, istorie, teologie,
caută și găsește dovezi privind starea socio- arheologie, numismatică, geografie, geologie,
economică a Daciei înainte de venirea romanilor. arhitectură, chimie, metalurgie, artă și tehnică
Cu un curaj profesional puțin obișnuit la un militară și multe altele.
istoric având ascendent avocățesc, el mai face - La fel ca și Nicolae Densușianu, Mihai
două importante descoperiri,‖ zguduitoare‖: Eminescu cunoștea mai multe limbi străine ca:
- Toată mitologia zisă greacă, cu care se fălește germana, franceza, latina, greaca, italiana și
poporul elin, s-a născut în munții Daciei, între spaniola .El a fost considerat mai ales ca poet,
Buzău și Porțile de Fier; scriitor şi ziarist. Pe lângă preocupările literare, a
- O ramură principală a Pelasgilor (strămoși ai manifestat un interes deosebit pentru filosofie,
geto-dacilor –n.n.) vorbea o limbă proto-latină, și drept, sociologie, istorie muzică şi teologie, dar şi
care a dat naștere latinei și limbilor neo-latine! pentru ştiinţele exacte precum: matematica,
[3]. fizica, astronomia, chimia, mecanica, energetica,
- Ca și Nicolae Densușianu, Mihai Eminescu se economia politică, ştiinţele naturii ş.a. În
mândreşte la tinerețe cu originea noastră latină, manuscrisele eminesciene sunt relevate nume de
vorbind totodată cu deosebită dragoste de eroicul oameni de ştiinţă ca matematicienii Pitagora şi
popor dac. Ulterior însă (1881), el declară ca Laplace sau fizicienii Galilei, Newton, Watt,
―Totul trebuie dacizat oarecum de acuma- Bernoulli, Tyndall, Robert Mayer, Hartmann dar
nainte!‖ Dacizarea în înţeles eminescian şi expresii matematice ale unor legi fizice şi
înseamnă “întoarcere parţială la trecut, la observaţii fizice asupra calorimetriei, a căldurii
elementele lui bune, sănătoase, proprii de corpurilor, a forţei centrifuge etc. [5].
dezvoltare” Zamolxe este pomenit explicit în
poeziile: Strigoii şi figurativ, ca ―Singur 8. Patriotismul
zeu‖/‖Părinte‖în Rugăciunea unui dac. În poemul - În familia Pop/Densușianu, patriotismul avea
Sarmis gingaşa scenă de dragoste desfăşurată în rădăcini puternice. Părintele Vizante a fost
minunatul decor marin şi cu participarea întregii implicat direct în revoluția de la 1848 din Ardeal,
naturi înconjurătoare, are drept actor principal, pe riscându-și viața. Sofia, soția sa dar și fii săi
prinţul Sarmis, originar din Geţia. Iar în final (Beniamin, George, Aron și Nicolae) au avut
apare şi cealaltă denumire a Geţiei, Dacia, aceleași convingeri patriotice. Dacă monumentala
poetizată sub forma zânei Dochia. Mai multe Dacia preistorică (‖cântecul său de lebădă‖)
lucrări neterminate sunt dedicate poporului dac: poate fi considerată o chintesență a patriotismului
într-o poezie numai schiţată, el vorbeşte de manifestat de autor, același nobil sentiment l-a
glorioasa rezistenţă şi moarte a lui Decebal şi a animat și atunci când a scris Documente

20
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

privitoare la Istoria Românilor, 1199-1345. Cele interesele panslavimului sub aparenta combatere
4822 de pagini, adunate în șase volume, publicate a teoriei respective [1].
între 1887-1897, conțin un admirabil material Poate și mai urât a fost comportamentul lui Ioan
documentar, colectat nu numai cu mintea dar și Slavici, prozator de renume, față de acela ce i-a
cu sufletul. fost coleg la Academia Română. Oportunist și nu
- Încă de la vârsta de 17 ani Mihai Eminescu s-a îndeajuns de patriot, Slavici considera că poporul
implicat direct în istoria neamului său, prin român își va realiza ‖idealurile‖ numai sub
publicarea, în revista ―Familia‖(2 aprilie 1867), a protecția marilor imperii vestice (German și
poemei patetice Ce-ţi doresc eu ţie dulce Austro-Ungar). Dovedind o totală lipsă de
Românie devenind principalul promotor al caracter, Slavici a încercat să minimalizeze
aplicării devizei “ În unire e tăria.” Ca „student‖ contribuția lui Nicolae Densușianu la editarea
la Viena şi membru al societăţii „România Jună‖, ‖Colecției Hurmuzaki‖, de la care el preluase
Mihai Eminescu s-a numărat printre organizatorii ștafeta și nu l-a pomenit în amintirile sale.
marii serbări de la Putna cu ocazia împlinirii a - Conform zicalei ”Nu dai cu piatra decât în
400 de ani de la târnosirea mănăstirii de către pomul cu multe roade”și Mihai Eminescu a avut
voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare. Prin parte de detractori, atât printre contemporani, cât
avântatul său discurs și prin recitarea în faţa și în actualitate. Așa după cum ne spune cu
mormântului voievodal, a poeziei Doina umorul său caracteristic criticul literar George
populară, prima versiune a poemei Doina, el a Pruteanu, ‖atacul principal era că Eminescu
însuflețit, în mod patriotic, întreaga adunare. scria rău! Încălca tot ce se poate încălca, şi ceva
Ulterior prin colaborările cu societatea‖ pe deasupra!... Ca orice mare creator, Eminescu
Arboroasa‖ de la Cernăuți și cu ‖Carpații‖ de la ”siluieşte” limba română, inventează cuvinte,
Bucureștiel a militat pentru unitatea noastră suceşte timpurile şi persoanele verbelor, face
națională. Ca ziarist, el s-a declarat un apărător al construcţii proprii” [7].
românilor de pretutindeni. precizând: ‖Nu scriem Și iată numai trei nume, dintre cei care l-au pus la
nici pentru bucureșteni, nici pentru munteni și zid‖, dar care ‖și-au semnat singuri sentința‖ prin
moldoveni, ci pentru toți românii și nu numai trecerea în uitare:
pentru cei de azi, ci și pentru cei viitori”. Și Poetul Anghel Demetriescu, la 1875: "Aşadar,
astfel, ne-a lăsat pagini de suflet despre românii poet …, dar aşa de puţin format încât nici nu ştie
din: Moravia, Peninsula Balcanică, Imperiul să exprime ceea ce poate că simte, întrebuinţând
austro-ungar, Basarabia și Bucovina, inclusiv … cuvinte care nu produc nici un sens, sfidând
despre drepturile istorice ale românilor asupra gramatica şi analiza logică .., torturând
Dobrogei [6]. necontenit rima şi ritmul, şi prin urmare fără
uşurinţă posibilă în versificare, iată cum ne
9. Ingratitudinea contemporanilor apare dl. Eminescu”.
- În timpul vieții sale, deși prețuit de unii istorici Canonicul Alexandru Grama din Blaj, la 1891:
din străinătate și parțial chiar de Academia "Eminescu n-a fost nice geniu, nice cuprins de
Română, Nicolae Densușianu a fost ignorat sau lumea ideală, ci un biet versificatoriu, tare de
contestat de mulți oameni de cultură din rând, tâmpit pentru lumea aceasta prin natura
România, mai ales pentru ideile exprimate în sa, prin ocupaţiunile şi tendinţele sale"...
Dacia preistorică. De fapt, ca și Mihail Eminescu Aron Densuşianu (chiar fratele mai mare al lui
în literatură el venea aici cu opinii care Nicolae!-n.n.), în Istoria limbii şi literaturei
zdruncinau și revoluționau multe din concepțiile române, la1894: "Bolnav fiind, s-a impresionat
istorice, statuate pe baza unor lacune sau numai de părţile bolnave din modelele sale. A
interpretări false de către ‖istorici‖aserviți unor urmat apoi sărăcia de subiecte şi învârtirea
interese. În disputa sa cu A.D.Xenopol, care l-a aceloraşi idei în toate poeziile, alcătuirea
avut pe Dimitrie Onciu drept aliat, Nicolae anevoioasă şi migăloasă a versului, cârpăcirea
Densușianu susținea că acceptarea, chiar și cu cuvinte căutate şi repetate, cu fraze leneşe şi
parțială a teoriei lui Rösler privind originea umpluturi… "[7].
poporului român, făcea jocul istoriografiei
autorităților austro-ungare, dar mai ales sprijinea 10. Ingratitudinea post-mortem

21
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

- Între prima ediție a Daciei preistorice (1913) și Astfel, cum poate fi calificat gestul unui consilier
cea de a doua (1986) au trecut nu mai puțin de 73 UDMR (partid etnic ilegal cocoţat ani de zile la
de ani! În acest interval de timp considerabil, conducerea României prin laşitatea politicienilor
istoria României a cunoscut multe evenimente noştri!) din Carei care s-a opus cu vehemenţă
importante și s-au ivit unele ocazii favorabile ridicării unui monument închinat lui Mihai
retipăririi ‖Bibliei românilor‖. Iar în această Eminescu în urbea respectivă? Iar în privinţa
perioadă au apărut în țările vecine, nenumărate vecinilor noştri ucraineni (ai căror conaţionali
lucrări (unele difuzate clandestin sau chiar sunt plini de drepturi şi trataţi cu tot respectul în
oficial!) care denaturează și falsifică istoria România!) nu putem să omitem vandalizările
poporului nostru, față de care specialiștii și busturilor lui Mihai Eminescu de la Odesa şi
autoritățile din România nu au luat deloc Cernăuţi!.
atitudine. În prezent, deși s-au acumulat tot mai
multe dovezi în sprijinul ideilor marelui istoric, Bibliografie: [1] Mircea Vâlcu–Mehedinți,
atât din partea specialiștilor străini cât și din cea a Nicolae Densușianu-simbolul renașterii
românilor, apar și nu întâmplător, tot felul de memoriei strămoșilor neamului românesc,
contestatari, cărora cuvântul ‖Dacia‖ sau ‖dacii‖ FUNDAȚIA DACOROMÂNĂ (F.D.R), Studii și
le provoacă ba teamă, ba greață, ba bășcălie, ba cercetări de dacoromânistică, Edit. Dacoromână,
insultă, ba dispreț. Recent, pe unul din canalele București, Anul I, nr.1/2011, p.523-529.
televiziunilor din România am urmărit un [2]George Călinescu,.Viața lui Mihai Eminescu.
interviu acordat unui mare specialist în domeniul Editura pentru literatură, București, 1966.
lingvisticii. La final, fiind solicitat de moderator [3] Constantin Istrati, Nicolae Densuşianu, viața
să-și spună părerea asupra celor care susțin și opera sa. (prefață la Dacia Preistorică, ediție
originea geto-dacă a limbii române, ‖specialistul facsimil, după
român‖ a răspuns: ‖Pe acești indivizi, eu îi cea tipărită de Institutul de Arte Grafice
numesc cu dispreț ”dacomani”. Aferim domnule ‖CAROL GOBL, București, 1913). Editura
‖academician‖! ARHETIP, București, 2002.
- După trecerea în nefiinţă, datorită genialităţii [4] Ovidiu Țuțuianu, Mihai Eminescu și istoria.
sale şi patriotismului fierbinte nedisimulat, F.D.R. Editura Dacoromână, București, 2015.
‖spiritul enciclopedic‖ Mihai Eminescu, a fost [5] Ovidiu Țuțuianu, Mihai Eminescu spirit
supus la atacuri virulente din partea unor enciclopedic. Editura RAWEXCOMS,
elemente reacţionare din ţară şi străinătate, fiind București, 2015.
considerat: modernist, ultranaţionalist, xenofob, [6] Tudor Nedelcea, Eminescu, apărătorul
reacţionar, extremist, antisemit, ateu şi chiar românilor de pretutindeni. Editura AIUS,
diletant în domeniul ştiinţelor exacte, afirmaţii Craiova, 1995.
total neadevărate şi demontate de specialişti . [7]George Pruteanu, Eminescu, limba română
După decembrie 1989, pe fondul acţiunii de și detractorii. (I-III;669-671;1517.VI.1999)
globalizare şi de alterare a scării valorilor pe plan http://www.pruteanu.ro/ 4doarovorba /emis669-
naţional a devenit, în mai multe reprize ţinta 72emin-detr.
atacurilor unor anti români, care au căutat să-şi [8] Eugen Simion, Introducere la Mihai
facă notorietate din defăimarea simbolului nostru Eminescu, Opere, Poezii (sub îngrijirea lui
naţional. În corul detractorilor s-a făcut remarcată Nicolae Georgescu), Editura Fundaţiei Naţionale
publicaţia Dilema, care a îngăduit unor condeieri pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2013.
blazaţi şi rău voitori să-şi manifeste plictisul şi
lehamitea faţă de poezia şi proza eminesciană iar
pentru publicistica sa chiar amuzamentul privind
nulitatea ei?! Aceste manifestări aberante au fost
sesizate şi au primit o replică, pe măsură, de la
personalităţi competente, cum este academicianul
Eugen Simion [8]. Din păcate, poetul nostru
naţional mai stârneşte reacţii postume adverse şi
la naţionalităţi conlocuitoare sau la vecinii noştri.

22
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Radu BOTIȘ Viaţa proprie poate să-mi creeze o garanţie


veşnică, dar totodată şi insucces prin necredinţă.
Există însă şi o forţă a răului, pânditoare,
meschină, de a cărei viclenie atârnă soarta plăţii
păcatului-acesta este diavolul. Cel mai bun
antidot împotriva lui este rugăciunea. Prin
rugăciune câştigăm o conduită morală
ireproşabilă, poruncile Decalogului, adevărat cod
Gândind mereu, mereu pentru a rămâne chip şi asemănare a lui
Dumnezeu.
Orbecăim adesea cuprinşi de indiferenţă . Uităm
să iubim răsăritul soarelui într-o dimineaţă dulce
de vară , când fiorul răcorii îşi dezveleşte de sub
geana unei noi zile minunăţia a tot ce ne
înconjoară.
Uităm să ne închinăm adânc Atotputernicului
Dumnezeu mulţumind pentru un nou răsărit vieţii
noastre. Pare-se ca ceva de rutină şi prea
neînsemnată, o clipă de reculegere în preajma
Atotprezenţei Divine. Treburile zilnice ne
cheamă grăbiţi tumultului vieţii acestea cu atâtea
Sunt un cod de legi prin care Dumnezeu caută să
şi atâtea preocupări şi griji. Suntem stresaţi,
perfecţioneze fiinţa umană până la desăvârşire.
nervoşi, neîngăduitori, reci, parcă neavând
Aplicabilitatea lor….? Aici rămânem împărţiţi.
aproape nimic în comun unii cu alţii. Dar totuşi
Unii mai cred în zei, pretinse puteri peste care
avem: chipul şi asemănarea lui Dumnezeu,
însă a ajuns să se depună colbul învechit al
suntem revărsarea Trinităţii (Tatăl,Fiul şi Duhul
timpului. Acestor neputincioşi se închină, le cer
Sfânt) în noi fiecare. O extraordinară
ajutorul, în zadar. O parte din noi avem acest
întrepătrundere a divinului (sufletul) cu umanul
necuprins Dumnezeu alături de Salvatorul Iisus
(corpul ca materie). Părtăşia vieţii veşnice o
Hristos care caută împăcarea cu noi oferindu-ne
avem asigurată prin Răscumpărătorul Hristos-
căldura păcii Sale, căutând însă, dependent de noi
Dumnezeu, prin jertfa Lui sângeroasă drept
un înnoitor proces de sfinţire. Unii acceptă întru
moment culminant.
totul, alţii într-o oarecare măsură. Dar: ori totul
Undeva, peste această frământare a zilei de ieri,
ori nimic, la Dumnezeu nu merge cu jumătate de
de azi şi de mâine rămâne în veghere Creatorul
măsură. Iar totul înseamnă fericirea eternă.
cerului şi al pământului. A fi ateu este
Iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele ar
simplu:negi tot ce întrece puterile tale. Se
trebui să ne caracterizeze, ar trebui să excelăm în
întâmplă să negi de dragul de a te contrazice cu
aceste direcţii.
cineva, persistând în mod interminabil în această
Când vom ajunge să iubim pe Dumnezeu cu tot
încăpăţânare. Se întâmplă să ai tot ce îţi doreşti şi
ceea ce avem, iar pe aproapele ca pe noi înşine,
totuşi aceasta nu este suficient. Oare atunci când
vom fi foarte, foarte aproape de desăvârşire.
vei ajunge la pasul acela, poate neant îl numeşti
,nu vei gândi la ceva salvator? Momentul acela
trebuie să fie critic , înfiorător chiar. Să vezi că
eşti cuprins de neputinţă, avuţiile tale nefiind de
nici un ajutor, prietenii neputând să-ţi întindă o
mână. Cum concepi oare momentul acela? Chiar
nu există o Putere salvatoare pentru acest proces
existent? Pentru mine Aceasta este Dumnezeu.
Dar pentru tine? Pentru mine şansa de salvare
este El,călăuza prin viaţă este El, scopul unei
vieţi eterne este El.

23
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Poeme creștine doar Lumina, numai Lumina cea Adevărată,


cade peste trupul lui brăzdându-i gândurile,
deschizându-i Calea spre Mântuire...
păşeşte fără de sfială.., păşeşte umăr la umăr
George CĂLIN
cu Îngerii Luminii, cei în care se oglindeşte
încrederea lui...
poarta aşteaptă deschisă.., pietrele se rostogolesc
perfecte,
după ultima şlefuire pentru ultima întâlnire…

veniţi Irina Lucia MIHALCA

reclădim bisericile surpate,


le îmrejmuim cu brazi,
cu pini verzi şi albi încărcaţi de zăpadă...
aşezăm covoare de frunze şi flori,
icoane tapetate în roşu înaintea episcopilor,
chemaţi la slujbele arhiereşti,
să ne încălzească inimile..,
să ne trezească Speranţa.., Dumnezeu ne colorează clipa
uitarea şi Credinţa.., visul şi Dragostea...
îngenuncheaţi în strană ne şoptim rugăciunile, Pe drumul către eternitate,
înlemniţi în aşteptare.., nemişcaţi în căutarea viselor,
pentru toate vieţile semenilor, o lumină fantastică pătrunde
privind anotimpurile fără teamă prin faliile gândului.
trăgând peste trupurile noastre anotimp după Dintr-o picătură de sânge
anotimp... amintirile se-nvârt prin timp,
cărţile cu psalmi le ţinem la vedere; peste nisipul deşertului
numai Evanghelia o ascundem în inimi! marele flux de emoţii ne-aruncă
veniţi, să reclădim bisericile surpate, toate umbrele
îngenuncheaţi în rugăciune.., de pe dantela timpului.
aşteptând timpul trecerii noastre la Domnul..!
veniţi, să învăţăm a iubi.., Păşind în lumina din soare,
să învăţăm a spera, pornirea a fost sfâşiată,
căci dincolo de toate ale Vieţii, gândurile s-au unit,
doar Puterea Credinţei ne ţine înomeniţi… până la sâmbure
simţirile dătătoare de viaţă
s-au căutat,
rostogolire umplându-ne spaţiul,
undeva dorul rămâne treaz,
retras din propriu său vis însingurat, mereu crescând.
în singurătatea ce-l înconjoară, O iubeşti pentru că există
Truditorul Dragostei îşi zbiară iubirea de semeni dar, dincolo de orice minune,
spre a fi cunoscută... dincolo de drumul pornit,
împovărat cu dragostea lor, îmbătrânind înainte ai înţeles, ea te-a iubit!
de vreme,
simte cum întunericul îi absoarbe umbra Dumnezeu ne colorează clipa
neputincioasă contopită în rotunjimile sunetului,
îi îngenunche visele alungându-i încrederea; surprinsă-n echilibru, cu fiecare

24
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

nouă picătură, LIA RUSE (CANADA)


cu fiecare respiraţie adâncă.
Un strop de nemurire,
o clipă doar în dansul nostru cosmic!
Iubito, ce cuvânt, ce minune, ce prezenţă!
Veşnic îndrăgostit, fără tine nu ştiu ce fac,
respir, dar, oare, respir?!
Nu mai ştiu de când nu eşti aici,
nu mai ştiu dacă trăiesc, NOAPTEA INVIERII
lacrima să şteargă
orice netrăire a depărtării, Bat clopote în noaptea împăcată a lumii,
chiar dacă nu îmi spui nimic, Sunetele de-argint aduc duioşie în suflete.
dacă te simt e totul. Toţi credincioşii merg sfioşi spre clipa rugăciunii
Îmi era cerul pustiu, stelele au căzut, În lăcaşul diafan cu umbre violete..
nu erai aici să mi le cobori în suflet. Şi,..toată lumea întinde mâna să ia lumină.
Cum să le-aduc când Se aprind privirile ridicate către cer,
numai tu ştii să le dai strălucirea?! Lumina primită-n astă noapte e divină…
Cu o privire îţi cuprinzi întreaga viaţă, Şi,..tot ce se întâmplă învăluit e în mister!
ascunse sunt toate în tine, E noaptea Învierii!.. Prin aer blând se duce
niciodată nu vei rămâne singur! Un cântec, plâns de bucurie: Cristos a Înviat!
În transparenţa orei omul îşi face cruce…
Dacă tu eşti, cerul îmi va vorbi din nou, Cântă îngerii,-n biserică, -aşa- ca altădat`…
în mine eşti tu, ……………………………………………
cea mai frumoasă dintre femei! Sclipirile-n căuşul palmei pâlpâie uşor
Scăldată în privirea ta, povestea Fulgeră palid şi mărunt în noaptea albastră,
începe şi se termină cu noi. Prinsă-i toată atmosfera în fumul tămâior
Acolo, la înălţimi, vântul şi soarele Ele se sting după ocol, trecute prin fereastră.
se luptă la fiecare pas! ……………………………………………
Când apari nu mai ştiu cine sunt, Cerul e deschis şi clipele-s străluminate
eşti cu un pas mai departe, Imaginile intră în dor din trecutul prelung,
chiar mai departe, Din amintiri, o, Doamne, vin visele mirate
te-aş săruta vieţi şi alte vieţi, Iată, cum trec prin noapte! Le simt, dar -nu pot-
sunt fericit, simţindu-te, să le-ajung!
în apele tale vindecătoare mă pierd. Din dorul scânteind se aprinde o întâmplare:
Dă-mi să beau, În casa cu miresme suntem, cu toţi, la masă,
te privesc şi nu mă mai satur! Ciocnim paharul rubiniu ca în sărbătoare…
- în aburii dimineţii, îmi şopteşti. Imaginea de-atunci şi-azi, în minte mi-e rămasă!
Da! Masa e încărcată, de Paşte, cu de toate,
Numele voastre mi-au rămas, în braţe, să le
strâng
O,..ce n-aş da să vă aduc din lumile iertate…
…………………………………………….
Nu, nu este încă ziuă, şi-mi vine iar să plâng…

25
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

EROII DE LÂNGĂ NOI şi nesiguranţă faţă de soarta soţilor aflaţi pe front,


au ştiut să învingă, cu eforturi şi sacrificii,
Începând cu anul 2007, potrivit Legii nr. 303, greutăţile şi lipsurile întâmpinate. În încheiere, vă
în fiecare an, La 29 aprilie, românii rog să primiţi mesajul meu de preţuire şi respect,
sărbătoresc Ziua Veteranilor de Război, în fie că sunteţi veterani ai celui de-al Doilea
semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru Război Mondial, fie veterani din teatrele de
apărarea independenței, suveranității, integrității operaţii în care Armata României a fost prezentă
teritoriale și a intereselor României. Titlul de după 1990. Vă doresc sănătate şi viaţă lungă! La
''veteran de război'' a fost recunoscut pentru mulţi ani dumneavoastră, tuturor!"
prima dată la 29 aprilie 1902. Prin Decretul din Anual, se sărbătorește și Ziua Eroilor, cu
1902, participanții la Războiul de Independență prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.
au fost declarați veterani, asigurându-li-se, pe Prin Legea nr. 48 din data de 30 mai 1995
lângă acest binemeritat și onorant statut, mijloace Parlamentul României, la propunerea Patriarhiei
pentru un trai decent și înlesniri pe măsura Bisericii Ortodoxe Române, a proclamat
curajului și a sacrificiilor probate pe câmpul de sărbătorirea Zilei Eroilor în ziua care se
luptă. Președintele României, Klaus Iohannis, în sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la
alocuțiunea susținută joi, 27 aprilie a.c., la Palatul Ceruri, revenindu-se după 75 de ani, la tradiţia
Cotroceni, în cadrul dejunului oficial oferit cu făurită în perioada interbelică. Prin Legea nr.
prilejul Zilei Veteranilor de Război, afirma: ”O 379/2003 privind regimul mormintelor şi
naţiune nu este cu adevărat puternică dacă nu operelor comemorative de război se realizează o
îşi respectă istoria, armata şi eroii. Pentru tot mai bună cuprindere a manifestărilor şi
ceea ce aţi făcut, meritaţi deplină recunoştinţă preocupărilor specifice promovării cultului
şi sprijinul nostru necondiţionat! Acum, este eroilor la români. România a adus un imens
rândul nostru ca, rămânând solidari cu trecutul, să sacrificiu pe timpul celui de-al Doilea Război
ne asumăm prezentul şi, cu încredere în viitor, să Mondial, aproximativ 800.000 de morți și
ne aducem contribuţia la pacea şi stabilitatea dispăruți.
globală, la lupta împotriva noilor ameninţări la
adresa securităţii pe continentul european şi în Cu prilejul Zilei Eroilor şi a Înălţării la Ceruri
lume. Ceea ce ne defineşte, ca naţiune, sunt, în a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ne înclinăm
primul rând, valorile la care cu toţii, în mod în faţa străbunilor care au făurit poporul român şi
solidar, aderăm. Pentru noi, respectarea au apărat cu preţul vieţii lor hotarele ţării,
drepturilor omului, a principiilor democratice libertatea, suveranitatea și viața neîntreruptă a
este fundamentală, motiv pentru care Armata străbunilor în spaţiul carpato –danubiano - pontic.
României, modernizată şi profesionistă, îşi poate Eroii căzuţi la datorie luminează și astăzi
asuma misiuni oriunde aceste valori sunt puse în pământul patriei. ‖Ştiuţi sau neştiuţi, biruitori sau
pericol, atât în interiorul frontierelor naţionale, înfrânţi, anonimi sau rămaşi în legendă, ei au
cât şi în afara acestora. Suntem mândri de curajul intrat în conştiinţa noastră ca şi limba, tradiţia sau
şi profesionalismul de care dau dovadă militarii frumuseţile plaiurilor româneşti‖.
români în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak EROII neamului românesc continuă să
şi Balcanii de Vest. Totodată, le suntem trăiască printre noi. Le acordăm respectul
recunoscători veteranilor care, în cele două cuvenit, participând la ceremonialul religios şi
decenii şi jumătate de viaţă democratică şi de militar, sub acordurile „Imnului Eroilor‖
cooperare în cadrul comunităţii euro-atlantice, au depunând florile recunoştinţei şi aprinzând
participat la operaţiuni în sprijinul păcii, la cele lumânări la mormintele eroilor, păstrând
de stabilizare şi reconstrucţie post-conflict. Cu momente de reculegere în amintirea eroismului
emoţie, ca de fiecare dată, le adresez militarilor lor și sacrificiului suprem pentru Patrie și popor.
Armatei României felicitări şi mulţumiri pentru Ca în întreaga țară și în Vrancea au loc
tot ceea ce au făcut pentru ţara noastră. Doresc, numeroase manifestări și acțiuni la cele patru
totodată, să aduc un cald omagiu distinselor Mausolee din județ: Focșani-Sud, Mărășești,
văduve de război şi văduve de veterani de război, Mărăști și Soveja. Slavă eroilor români de
care, în acei ani grei pentru ţară, ani de nelinişte pretutindeni.

26
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Gheorghe ȚICLETE

Guvernul a declarat printr-o Hotărâre, anul 2017


"Anul Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100",
dedicat comemorării a 100 de ani de la sacrificiul
ostaşilor români în luptele care au avut loc în Despre fericire
aceste localităţi.
Dumnezeu să-i odihnească și să-i pomenească Întreaga activitate a omului, se îndreaptă spre a-
în Împărăția Sa! și găsi fericirea. Mobilul tuturor acțiunilor sale,
este dorința de a fi fericit. Dar ce este de fapt
fericirea? O noțiune, un cuvânt. O aspirație, o
exteriorizare a unei împliniri, un succes, ceva
care este specific fiecăruia dintre noi! Greu de
definit, căci fiecare în felul său poate fi fericit sau
Ecaterina CHIFU nefericit, funcție de aspirațiile, gândurile și cum
înțelege el fericirea. Sunt oameni care simt o
adevărată fericire, atunci când îi pot face pe alții
fericiți, iar alții din contră, când îi fac pe cei din
jur să sufere…
La cei mai mulți dintre noi, fericirea s-ar reduce
la a te simți bine fizicește, poziție socială
consolidată, situație materială prosperă,
satisfacerea dorințelor și capriciilor de tot felul,
EROII NU MOR NICIODATĂ! fără a te interesa de cei din jur. Invocând
democrația și libertatea nu-ți satisfaci decât
În munţii înalţi răsună ecouri, dorințele și ambițiile tale. În final scopul tău este
În văi le repetă mii de glasuri: de a-ți trăi viața, dar nu oricum. Ție să-ați fie
‖Eroii nu dorm niciodată! bine, cei din jur să nu-ți stea în cale, căci atunci
Eroii veghează ţara toată!‖ devii ‖intransigent‖ și nu mai ții seama de nimic.
S-ar părea deci că prin satisfacerea tuturor
Eroii nu mor niciodată! dorințelor, a tuturor plăcerilor, a confortului, etc.,
Ei trăiesc cu inima curată, îi numim pe cei privilegiați: fericiții acestei lumi.
În milioane de inimi iubitoare Din păcate, realitatea nu e tocmai așa, căci
Ce înfloresc în România Mare. deseori, unde domnește luxul și chiar cultura, poți
găsi frecvent suferință și nenorociri, mai
Pe şesuri răsună alte glasuri, apăsătoare decât în familia celui sărac. Dacă am
Plutesc amintiri din alte timpuri, putea să vedem ce se petrece în sufletul celor din
Pe aripi de vise eroii revin, preajma noastră, atunci sigur i-am deconspira pe
Să vegheze plaiul străbun. cei ce ar dori să trăiască o viață obișnuită, liniștită
dar să fie sănătoși și mulțumiți, veseli și liberi.
Şi, dacă-n floarea tinereţii, E normal să cauți avantajele pe care ți le oferă
Viaţa le-a fost secerată, viața, în mod cinstit și corect, căci aceste aspirații
Azi, în cartea recunoştinţei, sunt o condiție a progresului, acea parte a omului
Eroii nu mor niciodată! care deslănțuiește energiile și-i poate asigura
27
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

succesul. Din păcate, succesul îți dă putere de Prin știință și cultură, oamenii se pot ridica
multe ori și pentru a face rău, căci înălțimea te moral, luminându-și calea spre adevăr, dreptate și
amețește, face să uiți cum ai ajuns ‖ la înălțime‖, morală. Multe dintre faptele noastre vor avea
devii insensibil la suferința și necazurile celor atunci ca punct de pornire: bunătatea, mila,
asemeni ție. Încercați să observați pe cei din blândețea și vor estompa: răul, durerea și
preajmă și veți putea vedea, cum fericirea dar și cruzimea.
necazurile nu-i ocolesc. Cu alte cuvinte, există Speranța unei regăsiri a fericirii sunt tinerii. Ei
nenorociri care nu ne ocolesc și ne tulbură viața, sunt cei care preiau ștafeta viitorului. Când tinerii
dar împotriva lor nu ne putem opune. Ne pot ele vor deveni mai buni și mai altruiști, omenirea va
distruge fericirea intimă? Nu, atunci când aceasta avea speranța unui viitor fericit! Învață să fii bun,
este rezultatul unei educații raționale, înseamnă pentru a învinge răutățile ce te înconjoară, vei
că fericirea o găsim în noi înșine, în eul nostru aduce fericirea celor în suferință și vei fi fericit!
intim și nu-și poate avea rațiunea de a fi, decât în
satisfacția totală a aspirațiilor noastre, într-un
ideal de a ne cultiva Adevărul, Altruismul,
Binele, Frumosul și Înțelegerea. Români de excepție
Această stare lăuntrică a sufletului nostru nu o
vom putea realiza decât printr-o permanentă LOREDANA GROZA – o mare vedetă a
autoeducare, în primul rând morală. Evident, nu muzicii românești cu peste 30 de ani de
vom putea ajunge niciodată la perfecțiune, dar afirmare pe scenele țării și ale lumii.
această cale ne va arăta drumul pe care l-am
putea urma, pentru a deveni niște fericiți ai
soartei. Realizările omului sunt astăzi imense,
datorită capacității și a muncii sale neobosite, dar
și mizeriile iau amploare, contrastând cu bogățiile
acumulate.
Avem nu numai dreptul dar și datoria, de a
urmări în permanență satisfacerea nevoilor
noastre materiale și spirituale, dar nu în mod
egoist, individualist: să acționăm și în interesul
semenilor, mai ales atunci când avem o funcție
publică. Prin beneficiile datorate dezvoltării Loredana Groza Boncea este o excelentă
științei, buna gospodărire a patrimoniului social, cântăreață de muzică ușoară, actriță,
respectul pentru cei cărora le datorăm bunăstarea compozitoare, autor, prezentatoare TV,
noastră, vom contribui la îmbunătățirea soartei dansator, antrenoare în show-ul muzical din
omenirii. Un trai bun, decent și în dreptate, va România. S-a născut pe data de 10 iunie 1970 la
contribui la fericirea tuturor, va putea pune Onești, județul Bacău. De la 3 ani a început să
bazele unei vieți morale și va contribui la cânte, de la 7 ani să joace teatru, a studiat vioara,
progresul intelectual general. Gândindu-nedetașat a urmat cursuri de balet. La 14 ani a obținut
față de realitatea ce ne înconjoară, nu va fi Premiul I la Festivalul regional „Retorta de
posibilă o adevărată fericire, în afara unei cristal‖ și la 15 ani a câștigat Premiul I la
dezvoltări morale a personalității. Festivalul regional „Toamna muzicală băcăuană‖.
Fixându-ne o regulă și un ideal de comportare, În anul1986, la 16 ani, participă pentru prima
vom ajunge să-ai înțelegem pe ceilalți, dar numai oară la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia
dacă o vom urma riguros atât în singurătate cât și (27-31 august), unde câștigă „Marele Premiu",
în mijlocul oamenilor. Fiecare pas pe care-l vom fiind atunci cea mai tânără participantă și
face va contribui la fericirea noastră. În acest câștigătoare din istoria festivalului. La numai 16
mod vom putea contribui la educarea maselor, ani câștigă (cu 10 pe linie) trofeul popularei
care va duce la ridicarea fiecărui cetățean, emisiuni TV „Steaua fără nume”, fiind cea mai
micșorând astfel prăpastia dintre cele două tânără laureată a trofeului. În perioada anilor
tabere, care astăzi au căpătat valențe conflictuale. 1986-1989 popularitatea Loredanei crește în mod

28
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

deosebit datorită concertelor și turneelor la care a l-a determinat pe Adrian Enescu să înceapă
participat în țară și la emisiunile de varietăți realizarea unor prelucrări de muzică lăutărească,
realizate de Titus Munteanu. Atunci începe seria prima dintre ele fiind „Cip-cirip‖, care s-a
înregistrărilor la Radio și Electrecord. În anul bucurat de succes în Germania. La începutul lunii
1986 Loredana Groza lansează șlagărele: „Alege decembrie 1989 a apărut pe piață cel de-al doilea
drumul‖ (Dani Constantin//Eugen Dumitru) album al Loredanei în colaborare cu Adrian
„Pentru iubirea ta‖( Jolt Kerestely /Angel Enescu (muzica) și Lucian Avramescu
Grigoriu, Romeo Iorgulescu) și „De n-ar fi (versurile), „Un buchet de trandafiri‖, care repetă
iubirile‖ (Jolt Kerestely/). În anul 1987 a început succesul primului album. Până în 1990 va
seria turneelor în occident, în Israel, unde a avut imprima aproximativ 100 de piese care aparțin
alături de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase‖ unor compozitori precum: Marius Țeicu, Ion
peste 20 de concerte în săli de peste cinci mii de Cristinoiu, Adrian Enescu, Marcel Dragomir,
locuri. Vocea Loredanei apare pe coloana Dan Beizadea, Jolt Kerestely, Mihai Pocorschi,
sonoră a filmului “Zâmbet de soare”, realizat Dani Constantin, Alexandru Simu, Aurel
de Elisabeta Bostan, pe muzica lui Marius Țeicu. Manolache, Cornel Fugaru, Mihai Grigoriu,
Înregistrează împreună cu Dida Drăgan, Aura Octav Firulescu, Mircea Drăgan ș.a. După
Urziceanu, Elena Cârstea, Gabriel Cotabiță, căderea regimului comunist din 22 decembrie
melodia „Voi, oameni de mâine‖ (muzica: Anton 1989, Loredana a hotărât să-și încerce norocul și
Șuteu). În anul 1987 a înregistrat albumul „Bună în alte țări pentru a stabili un contact mai strâns
seara, iubito!‖, apărut în anul următor la Casa de cu locurile de unde vine muzica adevărată și unde
discuri ‖Electrecord‖. În luna martie 1988 există oameni cu experiență notabilă în domeniu.
Loredana Groza efectuează un turneu în Polonia Astfel, în Marea Britanie, la Londra (prin
cu Gabriel Cotabiță și formația Holograf. După impresarul David Stones și sub patronajul Alteței
turneu Loredana apare foarte rar la Televiziunea sale regale, prințesa Margareta), a susținut un
Română, fiind interzisă pe postul național de concert memorabil la Palladium Hall (sala unde
televiziune până la evenimentele din decembrie au concertat The Beatles și Rolling Stones),
1989. În anul 1989, cântăreața lansează noi alături de The Drifters, Tom Jones, și alte nume
șlagăre scrise de Adrian Enescu pe versurile lui celebre. Acolo a cunoscut producători renumiți,
Lucian Avramescu („Un buchet de trandafiri‖ printre cei mai importanți din Mare Britanie. Tot
„Joc matematic‖, „Zăpada palmei tale‖, „Iubirea, atunci Casa de discuri „Virgin Records‖ i-a
cartea mea de oftat‖, „Scrisoare simplă‖) precum propus un contract, dar care, din motive
și „În fiecare zi‖ (Ion Cristinoiu/R.Rojescu), și obiective, nu s-a realizat. Cu ocazia
„Lumea e pentru noi făcută‖ (O.Firulescu/Dan V. Campionatului Mondial de Fotbal „Italia '90‖,
Dumitriu); cea din urmă melodie fiind un duet cu Loredana pleacă în Italia (împreună cu Silvia
Adrian Daminescu. În iunie 1989, la Galați, a Dumitrescu și Elena Cârstea) unde reușește să
cântat în fața unui număr record de spectatori – pătrundă repede pe piața muzicală participând la
aproximativ 120.000 – în trei spectacole care au multe show-uri televizate de maximă audiență.
avut loc în aceeași zi pe stadionul din localitate. Printre acestea se numără colaborarea cu
În perioada 6 – 22 iunie 1989 efectuează un posturile de televiziune Raiuno, Raidue, Raitre,
turneu în R. D. Germană. În vara lui 1989 a Canale 5. A susținut peste 100 de concerte de-a
concertat în Coreea de Nord, unde a cântat în lungul și de-a latul Italiei, din Sicilia și până în
cadru unui Festival Internațional pentru Tineret Nordul Italiei. A realizat cântece cu Cristiano
alături de Holograf, Doru Căplescu, Silvia Malgioglio, a cântat alături de Rita Pavone și
Dumitrescu etc. Pe parcursul verii, Loredana Tedi Reno. În următorii ani va efectua în mod
susține o serie de concerte la discoteca Vox- frecvent turnee în Italia. În anul 1991 câștigă
Maris din stațiunea Eforie Nord. A concertat timp marele premiu al Festivalului Internațional
de o săptămână în R. F. Germană, în Berlinul de București ‘91 cu piesa „Dacă pleci‖ (Marin
Vest, în cadrul unui Festival de Muzică Etno Petrache - Pechea). Participă în anul 1992 din
unde a interpretat piese din repertoriul său, dar și nou la Festivalul de muzică ușoară de la
cântece tradiționale românești alături de mari Mamaia‘92 cu melodiile „Te-am uitat‖ (Marius
instrumentiști români. Acesta a fost mobilul care Țeicu/Dan V. Dumitriu) și „Ce va fi cu iubirea

29
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

mea?‖ (Marius Țeicu/Eugen Rotaru). Piesa „Ce impresionant concert impresionant live, la Sala
va fi cu iubirea mea?‖(Marius Țeicu) cucerește Palatului, cu 25 de instrumentiști pe scenă
Premiul I la secțiunea Șlagăre. Melodia devine (Direcția 5, și bigband-ul Ionel Tudor) și două
un alt mare șlagăr al Loredanei, care beneficiază trupe de balet, dintre care una condusă de Adina
de un videoclip produs de TVR, în regia Cezar. Concertul a durat o oră și 45 de minute.
Luminiței Dumitrescu. În 1993 filmează un clip Participă la Festivalul de muzică ușoară de la
controversat la piesa „Uitare‖ în regia lui Cătălin Mamaia‘94 cu piesa „Poate că azi, poate că
Cățoiu. Începe colaborarea cu Direcția 5, cu mâine‖ (muzica Andrei Tănăsescu) cântată în
Răzvan Mirică și Marian Ionescu, alături de care duet cu Aurelian Temișan. În cadrul Festivalului,
începe lucrul la un nou album, „Atitudine‖. Tot Loredana a susținut un recital care a „electrizat‖
în 1993 colaborează cu celebrul compozitor spectatorii. În vara anului 1994 Loredana joacă
Vladimir Cosma, la Paris. Loredana va sta timp alături de George Mihăiță, Tamara
de șase săptămâni în capitala franceză unde Buciuceanu – Botez și mulți alții în filmul
imprimă împreună cu Vladimir Cosma niște „Paradisul în direct” (1995, regia Cornel
melodii pentru coloana sonoră a unui film de Diaconu). Același concert care a avut loc la Sala
televiziune. Participă la Festivalului Palatului este prezent și pe scena Festivalului
Internațional București ’93 cu melodia „Vino la Cerbul de Aur de la Brașov în toamna anului
mine‖ (Cornel Fugaru / Mirela Voiculescu – 1994. La această ediție a Festivalului Cerbul de
Fugaru). În același an participă la Festivalul de Aur, Loredana a reprezentat țara noastră la
muzică ușoară de la Mamaia‘93 (22-25 iulie) cu secțiunea Videoclip. În această perioadă filmează
melodia „Vino la mine‖ (Cornel Fugaru / Mirela videoclipul piesei „O fată singură-n noapte‖,
Voiculescu – Fugaru). În vara anului 1993 produs de TVR în regia lui Dan Manoliu. În 1995
Loredana Groza a debutat în cinematografie. a susținut alături de Direcția 5 concerte live în
Apare în filmul „A doua cădere a toată țara sub titulatura „Loredana și Direcția 5‖.
Constantinopolului” (1994, regia Mircea Loredana și Direcția 5 participă la Festivalul de
Mureșan) care este filmat parțial și în muzică ușoară Mamaia‘95 cu „O fată singură-n
Istanbul. În toamna aceluiași an pornește într-un noapte‖ (Marian Ionescu, Răzvan
turneu epuizant de două luni în Canada și S.U.A., Mirică/Loredana) care obține Premiul II la
unde a străbătut aproape toate statele americane. secțiunea Șlagăre. Fiind o ediție jubiliară (a 25 –
La începutul anului 1994 are loc premiera a ediție), Loredana participă la rememberul
filmului „A doua cădere a Constantinopolului‖ sentimental alături de alte mari nume care s-au
(prima comedie post-decembristă care îi are în lansat la Mamaia. În același an a lansat un nou
distribuție pe Stela Popescu, Alexandru Arșinel, album în colaborare cu Direcția 5: „Născută
Jean Constantin, Aurelian Temișan, Dem toamna‖, produs de Sabina Product, culminând
Rădulescu ș.a.), urmărit de nu mai puțin de 1,5 cu un alt concert live la Teatrul „Ion Creangă‖,
milioane spectatori, reprezentând un record de urmat de un alt turneu prin țară. Este lansat filmul
încasări în România. În luna iulie este lansat „Paradisul în direct‖ care are un succes mare de
albumul „Atitudine‖. Printre șlagărele ce se încasări. Apare clipul „Secretul‖ în regia lui Dan
regăsesc pe acest album se numără: „Lili și Manoliu, produs de TVR. În vara lui 1995
puștiul‖, „O fată singură-n noapte‖, „Nu adio‖, Loredana are o scurtă apariție (Special Guest
„Exit-stage‖, „Iar‖. Stilul albumului „Atitudine‖ Star) în filmul „Asphalt Tango‖(regia Nae
era cu totul diferit față de tot ce înregistrase până Caranfil). Filmul va avea premiera în 1997 și va
atunci și se remarcă prin folosirea din abundență avea un succes imens atât la public cât și la
a instrumentelor acustice. Atunci Loredana a critici.În 1996 Loredana prezintă împreună cu
început să se implice din ce în ce mai mult în Ricky Dandel Festivalul Cerbul de Aur de la
partea de creație a pieselor și a textelor, versurile Brașov. Tot 1996 apare clipul „Nostalgia‖ în
albumului „Atitudine‖ purtând semnătura regia lui Dan Aldea (produs de Antena 1).
Loredanei. Albumul a fost produs de Ami Simon Loredana lansează pe piață un nou album cu
care susține și realizarea unui concert Direcția 5: „Tomilio‖. Loredana a primit în
impresionant live. Pe 8 iulie, cu prilejul lansării 1997 premiul Discul de Aur decernat de
albumului "Atitudine", Loredana susține un „Electrecord”, pentru albumul „Tomilio”,

30
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

apărut la această casă de discuri. Loredana și colaborator de la albumul „Atitudine‖),


Direcția 5 susțin un recital în cadrul celei de-a Marijuana, Sișu și Puya. Videoclipul piesei
XXIX-a ediții a ―Festivalului Tinereții de la „Aromaroma‖ – produs de Media Pro Music –
Amara‖ (Ialomița) care are loc în perioada 2-4 este semnat de Camil Tulcan. Pe 10 iunie, cu
august. La sfârșitul anului 1996 Loredana și prilejul lansării albumului „Aromaroma‖ (care a
Direcția 5 încep colaborarea cu Pro TV-ul. avut loc de ziua ei de naștere), Loredana susține
Continuă seria turneelor prin țară împreună cu concertul ICoTOPIA la baza Keoke din
Direcția 5. În 1997-98, Loredana și Direcția 5 București. Loredana câștigă Premiul A.P.T.R. (al
mai lansează și șlagărele „Cine te crezi?‖, „Ploi‖, Asociației Profesioniștilor de Televiziune din
„Doar ea‖, „Fără tine‖. Continuă colaborarea cu România) și al criticilor muzicali. În 2000
Pro TV-ul, care-i produce, în 1997, un nou Loredana a colaborat cu formația Șuie Paparude,
videoclip la piesa „Nu-mi pasă‖, regia și fiind invitată să cânte două piese de pe albumul
scenariul fiind semnate de Laurențiu Rusescu. Al „Urban‖. În toamna aceluiași an Loredana
doilea clip în colaborare cu Media Pro a fost la pozează în numărul aniversar al revistei Playboy,
piesa „Genul meu‖ tot în regia lui Laurențiu care s-a vândut în peste 150.000 de exemplare.
Rusescu. În paralel cu aparițiile în concert Ședința foto a avut loc în Grecia, pe insula
înregistrează două cântece pentru Pro TV: Santorini. În anul 2001, după 10 ani, Loredana a
„Amândoi‖ și „Pro TV e al tău‖, la care se reînnoit relația cu Adrian Enescu, care semnează
realizează și videoclipuri. A urmat un concert partea de creație a noului album al Loredanei,
unplugged la Teatrul Național, concert la care „Diva Inamorata”, care este lansat pe 14
Loredana ține cel mai mult. În vara anului 1997, februarie 2001. Albumul conține patru cântece
Loredana și Direcția 5 susțin un recital de mare noi (care sunt redate folosind teme muzicale
succes la Festivalul de muzică ușoară clasice: opera „Turandot‖ de Puccini, Simfonia a
Mamaia‘97. În ciuda ploii torențiale din seara 9-a de Dvorjak, „Lacul lebedelor‖ al lui
recitalului spectatorii au dansat și cântat șlagărele Ceaikovski, respectiv lucrarea „Variațiuni pe o
Loredanei. Loredana a făcut parte din juriul temă de Paganini‖, semnată de Rahmaninov) și
Festivalului la secțiunea „Interpretare‖. În 1998 câteva remix-uri ale unor șlagăre mai vechi ale
filmează videoclipul piesei „La Femina‖ în regia Loredanei („Joc Matematic‖, „Scrisoare simplă‖,
lui Laurențiu Rusescu (produs de Media Pro). „Tu și eu‖ și „Bună seara, iubito!‖). Pentru
Loredana continuă și în acest an seria turneelor „Bună seara, iubito!‖ s-a pus pe acest album nu
prin țară împreună cu Direcția 5. Pe 10 iunie mai puțin de patru remixuri, pentru „a preciza
1998 (de ziua ei de naștere) Loredana s-a mai exact ce a însemnat această fantastică piesă
căsătorit cu Andrei Boncea, directorul pentru cariera mea, piesă compusă de Adrian
executiv al Media Pro. În ciuda sarcinii, Enescu‖, a declarat Loredana. Prima piesă
Loredana a susținut concerte cu Direcția 5 până promovată de pe acest album este Diva
în luna mai. Pe 14 iulie 1998 se naște fetița Inamorata‖, care beneficiază de un videoclip,
Loredanei și a lui Andrei Boncea, Elena. În produs de Media Pro Music, în regia lui Ducu
toamna anului 1998 Loredana întrerupe Darie. A doua piesă promovată de pe acest album
colaborarea cu Direcția 5. În același an câștigă 2 este un remix al șlagărului ―Bună seara, iubito!‖
Premii Ballantine‘s pentru: „Cea mai bună realizat de Vlad Cernea. A jucat în filmele:
cântăreață pop‖ și pentru „Cel mai bum album Cuibul de Viespi (1987), A doua cădere a
pop‖ - „Tomilio‖. 1998 a fost anul în care Constantinopolului (1994), Paradisul în direct
Loredana a lansat, în luna decembrie, maxi- (1995), Asphalt tango (1997), Vacuums (2001),
single-ul „Lumea e a mea‖ înregistrat cu B.U.G. Modigliani (2003), Lori, Dan și Tanti Mili (2003)
Mafia și produs de Media Pro Music, piesa care - serial TV, Daria, iubirea mea (2006) –
dă titlu acestui single având un succes fantastic. Telenovela, Inimă de țigan - Rodia (2007-2008)
Videoclipul – și acesta foarte apreciat – este – Telenovela, Supraviețuitorul (2008) - Miss
semnat de Bogdan Albu. Anul 1999 aduce un nou Lorry, Fire and Ice: Cronica Dragonilor (2008)
EP care va însemna pentru Loredana un nou – Lia, Regina - Rodia (2008-2009) – Telenovela,
succes: „Aromaroma‖. La acest album Loredana Aniela (2009-2010) – Telenovela, Happy Feet 2:
a lucrat cu Răzvan Mirică (un mai vechi Mumble dansează din nou - Gloria (voce, vers.

31
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

română), Minte-mă frumos (2012), Alisia, care Im memoriam: Valeriu D. COTEA – savant
știe totul (2016) - Kira Selezneva (voce, vers. de renume internațional în domeniul
română). Loredana Groza, artistă completă și viticulturii şi oenologiei
desăvârșită. Scrie, cântă, dansează, joacă în
filme. De mică ne-a încântat, s-a afirmat ca o
mare vedetă și continuă să strălucească pe Pe data de 21 aprilie
scenele țării și ale lumii. Pe lângă talent, geniu, 2017 s-a împlinit un
pasiune ne dăruiește din inima sa mare și an de când Acad.
minunată, din sufletul său inegalabil, Valeriu D. Cotea,
frumusețea cântecului românesc. Ne îndeamnă supranumit și
să ne păstrăm inocența, să fim buni, uniți și să ‖Regele vinului‖, ne-a
ne bucurăm de viață și darurile ei. A iubit și părăsit, trecând în
iubește orașul natal Onești, a cărui Cetățean de Împărăția cerească.
onoare este, oraș superb și care ar trebui să Vrancea, România,
renască și să strălucească. Loredana Groza are o Societatea academică, lumea științifică rămânând
carte de vizită de excepție. Anul trecut, pe 25 mai săracă, pierzând un strălucit om de știință, un
septembrie, intr-un spectacol memorabil, la dascăl de excepție, un Om de o finețe sufletească
Sala Polivalentă din Craiova, în fața a peste rară. Prof. univ. dr. Valeriu D. Cotea a fost
cinci mii de persoane, Loredana Groza ‖a fost‖, a membru titular al Academiei Române,
cântat cântece ale nemuritoarei Maria Tănase, personalitate contemporană de prim rang în
omagiind memoria cântăreței la o sută doi ani de domeniul viticulturii şi oenologiei, autorul
la nașterea sa. Întreaga asistență a aplaudat Tratatului de Enologie vol. I şi II cu 1200 de
minute în șir prestația Loredanei și în amintirea pagini, cuprinzând cele mai valoroase informaţii
inegalabilei Maria Tănase. din ştiinţa şi practica vinicolă. În cei peste 45 de
ani de carieră strălucită, a explorat cu dârzenie şi
rară dăruire domeniul puţin cunoscut Oenologia.
A dăruit lumină din sufletul său, de Om de
aleasă frumuseţe interioară, pe altarul ştiinţei
româneşti şi în sufletul şi inima studenţilor şi
specialiştilor români. Este impresionantă opera şi
viaţa domnului Acad. Cotea.

Valeriu D. Cotea, născut la 11 mai 1926,


comuna Vidra, județul Vrancea este cel mai
strălucit oenolog român. După absolvirea școlii
Desigur nu am cuprins în articol toate marile ei primare în comuna natală, a urmat Școala
realizări și este cu neputință să le afli pe toate. Normală la Focșani, Târgu-Jiu și Bacău; Liceul
Cert este că am admirat-o în Piața Unirii din ―Sfinții Petru și Pavel‖ din Ploiești (1937 –
Focșani, în cadrul unui concert de excepție, 1946). A absolvit Facultatea de Agronomie din
împreună cu formația ”Agurida”, trupa sa de Iași în 1951, devenind în anul 1965 doctor în
profesioniști, foarte bine cotată, Loredana agronomie. A trăit și desfășurat activitatea în
reușind, ca de fiecare dată, să înflorească inimile municipiul Iași. Timp de peste 20 de ani (1976-
tuturor vrâncenilor. Tineri și mai vârstnici cântau 2000) a reprezentat România la Oficiul
împreună cu Lori. Primiți în pragul celor 47 de Internațional al Viei și Vinului (OIV) cu sediul la
trepte ale vieții și afirmării, ale unei strălucite Paris.
cariere în muzica românească, un buchet de A fost membru titular al Academiei Române
47 de trandafiri și călduroasa urare din partea din anul 1993. A mai fost și membru
românilor ”Să ne trăiți într-u mulți, frumoși și corespondent al Academiei Internaționale a
rodnici ani!” Vinului, din 1998, al Academia Italiana della
Vite et del Vino, din 1986, și al Academie Suisse
Ionel MARIN du Vin din 1987.

32
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

A înființat și condus Centrul de Cercetări Titluri științifice: membru corespondent al


pentru Oenologie de pe lângă Academia Academiei Române din 1990 și membru
Română, cu sediul la Iași. titular de la 7 septembrie 1993.
În calitate de cercetător, a colaborat cu școli cu - Președinte al Secției de Științe Agricole si
profil oenologic din multe țări, între care cele din Silvice din cadrul Academiei Române (din 1996)
Narbonne, Bordeaux, Montpellier, Dijon, Berlin, - membru în colectivul de redacție al Buletinului
Geissenheim, Neustadt, Piacenza, Asti, Porto, Institutului de Cercetare pentru Viticultură și
Lisabona. Vinificație;
La 7 noiembrie 2008 numele academicianului, - membru în Consiliul de conducere al revistei
ca prețuire a unei strălucite cariere științifice și Horticultura;
universitare, a fost preluat de către o instituție de - membrul la Comitetul științific la Revista di
învățământ românească, Colegiul Tehnic Viticultura e di Oenologia din Conegliano –
„Valeriu D. Cotea” din Focșani, care l-a Italia;
desemnat ca mentor. - membru în Comitetul Asociației Oamenilor de
Știință - Filiala Iași;
Activitatea publicistică; Lucrări publicate - președinte al Comisiei de Oenologie din cadrul
Activitatea publicistica este concretizata în peste Oficiului Național al Viei și Vinului;
600 de titluri, dintre care mai mult de jumătate - vicepreședinte al Organizației Internaționale a
sunt lucrări științifice, iar celelalte sunt cronici, Vinului (1977 – 1979);
recenzii, prefețe, postfețe și numeroase biografii- - președinte al Grupului de experți ―Tehnologia
portret ale unor oameni de știință contemporani vinului‖ din cadrul O.I.V (1989 – 1991);
sau trecuți în lumea umbrelor. - președinte al Comisiei de Oenologie din cadrul
Din cele peste 600 de scrieri, 40% sunt elaborate O.I.V (1991-2016);
ca singur autor, 40% ca prim autor și 20% în - membru expert al ―American Society for
colaborare. Un număr de peste 30 de lucrări au Enology and Viticulture‖;
fost prezentate în cadrul unor manifestări și - membru de onoare al ―Jugoslavenski
reuniuni științifice internaționale (congrese, Vinogradasko-Vinarsko‖;
simpozioane, colocvii etc.) și respectiv publicate - membru al ―Groupe International Polyfënois‖;
în reviste de specialitate din Franța, Elveția, - membru corespondent (1970) și membru plin
Germania, S.U.A, Italia, Spania, Luxemburg, (1990) al Academiei Științifice Agricole și
Portugalia, Grecia etc. Silvice;
- membru corespondent al Academia Italiana
Dintre cele zece lucrări de sinteză (manuale, della Vite e del Vino (1986);
cursuri, tratate) de o apreciere deosebită s-au - membru corespondent al Académie Suisse du
bucurat: Oenologia, 1982, Tratat de Oenologie, Vin (1987);
vol. I, 1985 si vol. II, 1988, Podgoriile și - membru corespondent al Académie
Vinurile României, 2000, la care este prim Internationale du Vin (1988);
autor. Fiecare dintre aceste trei lucrări s-a bucurat Pentru remarcabila operă, pentru valoroasele
de premiul Oficiului Internațional al Viei și cercetări științifice, dăruirea unei vieți
Vinului (O.I.V) organizație interguvernamentală excepționale, puse în slujba umanității a primit
cu sediul la Paris, iar ultima a primit și premiul numeroase premii, medalii, decorații, distincții
COPYRO pe anul 2000. A fost membru în românești și internaționale și ales cetățean de
Comitetul de redacţie al unor publicaţii ştiinţifice, onoare a mai multor localități din România.
precum: Bulletin de l‘Oiv, Rivista di Viticultura e Cu certitudine poporul român a pierdut o mare
di Oenologia din Cnegliano- Italia, Ciencia e personalitate a științei românești și internaționale.
Tehnica Viti-Vinicola din Portugalia. A fost Trebuie să-i urmăm: dăruirea pe tărâmul științei
membru de onoare şi redactor la mai multe și a învățământului, rigoarea, onestitatea,
Reviste de cultură din ţară, printre care şi la demnitatea, dârzenia, hărnicia, bunătatea
revista de creație și cultură BOGDANIA, din sufletească, imensa cultură, dragostea față de țară
Focșani. și semeni, etc.

33
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Acad. Valeriu D. Cotea a fost cel mai strălucit Național din București, funcție deținută mai puțin
vrâncean și va rămâne viu în inimile noastre! de un an.
L-am cunoscut și admirat întotdeauna. Încă de la În anul 1947 este ales membru al Academiei
început a acceptat să fie Membru de onoare al Române. A publicat în anul 1953 primul volum
revistei de creație și cultură Bogdania. Personal al romanului istoric ”Un om între oameni”.
și întreg colectivul de redacție îi păstrează vie A scris nuvelele: Turnul de fildeș, Moartea
amintirea, urmează exemplul și va rămâne pescărușului, Mănușile Cei care plătesc cu viața,
modelul strălucit de mare luptător pentru binele publicate toate în anul 1950.
românilor și al umanităţii. Volume de poezie: Versuri. ‖Ideea. Ciclul
Dumnezeu să-l odihnească! morții‖ (1923), ‖Un luminiș pentru Kicsikem‖
(1925), ‖Transcendentalia‖ (1931) și ‖Din
versurile lui Ladima‖ (1932).
Dramaturgie: Jocul ielelor (1918), Act venețian
Im memoriam: Camil PETRESCU (1918-1946), Suflete tari (1921), Danton (1924-
1925), Mioara (1926), Mitică Popescu (1925-
Pe 14 mai 2017 s-au împlinit 60 de ani de la 1926), Dona Diana, comedie în gustul Renașterii
moartea lui Camil Petrescu, romancier, eseist, în zece tablouri după Moreto (1938), Iată femeia
publicist, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist pe care o iubesc (1943), Prof. dr. Omu vindecă de
și poet român de autentică valoare. El rămâne în dragoste (1946), Bălcescu (1948), Caragiale în
literatura noastră în special ca inițiator al vremea lui (1955).
romanului modern. S-a născut la București, la 22 A murit la București pe data de 14 mai 1957. Au
aprilie 1894 și a rămas orfan de ambii părinți și a fost și sunt apreciate contribuțiile novatoare
fost crescut la o doica din mahalaua Moșilor. aduse de Camil Petrescu în tehnica romanului,
După gimnaziu, a continuat studiile, cu bursă, la în poezie și în teatrul românesc.
Colegiul "Sfântul Sava" și la Liceul "Gheorghe Dumnezeu să-l odihnească!
Lazăr" din București. Din anul 1913 a urmat
cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Ionel MARIN
Universitatea București, absolvită cu calificativul
"magna cum laude". Apoi si-a luat doctoratul în
filosofie cu teza despre teatru, intitulată
"Modalitatea estetică a teatrului" și a publicat un Nicolae MĂTCAȘ despre tribunul Ion
studiu în lucrarea "Istoria filosofiei", coordonată UNGUREANU
de N. Bagdasar. Ion Ungureanu (02.08.1935, Opaci – Căușeni –
A debutat în anul 1914 în revista Facla cu 28.01.2017, București)
articolul ”Femeile și fetele de azi”, sub
pseudonimul Raul D. Între anii 1916 - 1918 a
participat ca ofițer (sublocotenent) în primul
război mondial, iar experiența trăită a prezentat-o
în anul 1930, în romanul "Ultima noapte de
dragoste, întâia noapte de război". Pe 10 aprilie
1918 va fi eliberat din lagărul german și va reveni
la București.
Debutul editorial îl realizează cu un volum de Sus, pe cer, orbitor de strălucitoare, steaua
Versuri. ”Idee. Ciclul morții” în 1923. A maestrului Ion Ungureanu
întemeiat și condus revistele: Săptămâna muncii
intelectuale (1924), Cetatea literară (1926) și La sfârșitul lui ianuarie a.c., pe un pat de
revista ‖Fundațiilor Regale‖ (1934). suferință de la spitalul ‖Colțea‖ din București, a
În anul 1933 a publicat cel mai valoros roman al încetat să mai bată inima marelui luptător
său și unul dintre romanele importante ale pentru Reîntregirea neamului și a Țării Ion
Modernismului european, "Patul lui Procust". Ungureanu, apostol și pilon al românismului
În anul 1939 este numit directorul Teatrului în Basarabia, om de credință și cultură aleasă,

34
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

regizor, actor de teatru și film, neîntrecut dulce cuvânt: libertate nu e numai titlul
orator. cunoscutului film al regizorului lituanian Vitautas
Deși președintele prorus al RM a refuzat să Jalakiavicius, turnat la studioul „Mosfilm‖ în
decreteze o zi de doliu, clopotele bisericii din 1972 (film în care Ion Ungureanu, ca actor de
Opaci i-au zvonit, îndurerate, plecarea, mai multe cinema, a interpretat şi un rol), a fost nu numai
primării au arborat steagul în bernă, guvernul RM visul nostru de a ne smulge de sub cortina de fier.
s-a văzut dator să-i organizeze funeralii naționale, Libertate a fost însuşi sensul vieţii omului de
iar sutele, miile, zecile de mii de suflete îndoliate creaţie Ion Ungureanu. Spre deosebire de mulţi
au putut să-și ia adio de la ocrotitorul lor în dintre noi, Ion Ungureanu a avut fericirea să
catedrala Sf. Spiridon cel Nou din București, la soarbă un strop din cupa libertăţii cu o oră mai
biserica Sf., Teodora de la Sihla și în Palatul devreme decât noi. Încă înainte de revirimentul
Național ‖Nicolae Sulac‖ din Chișinău. de la 1989 Domnia sa reuşise să izgonească,
Îl cunoșteam și îl admiram de la distanță de prin vorba lui Cehov (pe care îl adora), sclavul din
1960, când un grup de tineri actori basarabeni se sine şi să devină, astfel, un om liber. Căci numai
întorseseră de la înalte studii teatrale de la izgonind frica, laşitatea, slugărnicia, supunerea
Moscova și, prin jocul lor adolescentin și dicția oarbă şi mersul de râmă, poţi deveni un om cu
lor scenică, provocaseră un adevărat reviriment adevărat liber, cu atât mai mult – un om de
lingvistic în rândurile publicului de la Chișinău. creaţie.
Ne-am cunoscut mai îndeaproape în timpul În timp ce noi, iştilalţi, de-acasă, numai visam la
Mișcării pentru renaștere națională din perioada libertate – gând tainic şi rebel pentru timpurile
1988-1989, am devenit prieteni de luptă și când filmul omonim, Acest dulce cuvânt:
speranță în timpul ministeriatului (1990-1994, libertate, ne răvăşea sufletele –, maestrul Ion
domnia sa la Cultură și Culte, subsemnatul – la Ungureanu se simţea oarecum descătuşat în chiar
Știință și Educație) și de crez și de suferință în „gura chitului‖, cum îi plăcea să se exprime. Căci
anii ‖exilului‖ de la București (1995-2005). în mediul intelectualităţii de creaţie, al
Ion Ungureanu a fost, prin statura sa fizică, dar și intelighenţiei ruse de la centru, exista, totuşi, un
morală, prin convingerile sale, dar și prin dram de libertate. Pe când această sete de
capacitatea de a le transmite și electriza publicul, libertate era sugrumată cu bestialitate la periferie.
cu un cap mai mare decât noi toţi. Era aproape În 1960, un stol de cocori, proaspeți absolvenți ai
imposibil să te ridici la cota spirituală a dlui Şcolii Teatrale Superioare „B. V. Şciukin‖ din
Ungureanu. Domnia sa nu numai că a fost în cadrul Teatrului de Stat „Evgheni Vahtangov‖
stare să devină, ci chiar a devenit, figurat din Moscova, după 5 ani de studiere a artei
vorbind, un bun preot, un dascăl îndrăgit, un scenice şi a măiestriei actoriceşti cu reputaţi
tribun fulminant. Un mare actor, un mare profesori şi reprezentanţi ai genului, se întorceau
regizor (unul din primii 5 din fosta URSS!), un acasă, plini de elan şi de setea de realizare pe
mare om de cultură, un veritabil analist arida scenă teatrală moldovenească de atunci.
politic, un declamator de zile mari. A fost o Scenă văduvită nu atât de talent actoricesc (pe
personalitate din cele care se nasc la depărtări care îl aveau din plin şi „veteranii‖ de la
de veacuri, un mare patriot, bărbat al Naţional), cât, mai cu seamă, de spirit naţional şi
neamului cum puţini se mai găsesc astăzi, de pronunţie literară autentică, pură, perfectă,
care şi-a sacrificat liniştea şi bunăstarea în românească. Aveau ambiţia să întemeieze un
numele unui crez, al unui ideal, în numele teatru nou, pe potriva vârstei şi a romantismului
adevărului. Care s-a împărtăşit mai devreme lor. Teatru care să abordeze şi să interpreteze
decât noi, sorbind din mult râvnita cupă a problemele tineretului din unghiul de vedere al
libertăţii. Care, în numele dreptului de a fi liber acestuia. Cu exuberanţa lor încă adolescentină se
să facă ceea ce ştie, ceea ce a învăţat, ceea ce încumetaseră să ne aducă pe scena exuberantului
poate să facă, a preferat de două ori exilul: o dată, teatru pentru tineret ‖Luceafărul‖ (şi de unde?
pentru mai bine de 17 ani, la Moscova, altă dată, Tocmai de la Moscova!) un model de rostire
pentru 10 ani şi mai bine, la Bucureşti. (Oricât de literară românească, pe care n-o mai auzise nici
paradoxal sună să fii exilat la tine acasă, însă Parisul (cuvântul: Bucureşti era interzis!), necum
aceasta s-a întâmplat cu cei doi miniștri!) Acest sălile de teatru şi nici aulele facultăţilor de litere

35
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

sau cele cu predarea în limba română de la Teatrul Naţional din Estonia după piese din
universităţile din Chişinău. W. Shakespeare, H. Ibsen, R. Boit, I. Druţă
Nalt ca un plop semeț, frumos ca un zeu, sobru ca etc. Piesele lui Druţă Păsările tinereţii noastre,
un senator roman sau un taraboste dac, hotărât și Biserica Albă şi Sfânta sfintelor, interzise să
curajos ca un rege persan, Ion Ungureanu fie jucate acasă, la Chişinău, erau vizitate de
devenise în curând prim-regizor al teatrului, iar temerarii chişinăuieni la Moscova şi la Tallin,
pe scenă se derulau piese din dramaturgia iar maestrul Ungureanu, la lumina rampei,
națională și universală, care captivau publicul era ovaţionat şi putea să se considere un artist
prin romantism și exuberanță și printr-o excelentă împlinit. În străinie, nu acasă...
pronunție românească a inovatorilor În calitate de actor de cinema, a jucat (după
vahtangoviști chișinăuieni: Copiii şi merele; evoluările anterioare de la studioul „Moldova-
Nota zero la purtare; Vicleniile lui Scapin, film‖ din filmele Când omul nu-i la locul lui,
Steaua fără nume de M. Sebastian (spectacol 1958; Serghei Lazo, 1966; Se caută un paznic,
la scurtă vreme interzis, pentru că în el se 1967, etc.), la studioul „Mosfilm‖, în mai multe
vorbea de trenul Bucureşti – Sinaia), filme de rezonanţă, cum ar fi: Acest dulce cuvânt:
Pescăruşul de A. Cehov, Ipolit de Euripide, libertate, 1972; Centaurul, 1976; Povestea unui
Casa Bernardei Alba de Fr. Garsia Lorca, necunoscut, 1979; Enigma vilei Greta, 1984;
A douăsprezecea noapte de W. Shakespeare, O Serghei Vavilov, 1985, ş.a. Are în palmaresul său
noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, Radu peste 25 de roluri de actor de film. A evoluat în
Ştefan de A. Busuioc, Minodora de compania / anturajul unor somităţi în domeniul
A. Strâmbeanu (ultimele două spectacole de actoriei şi regiei de teatru şi cinema precum:
asemenea interzise la scurt timp de la montare Inokentii Smoktunovski, Donatas Banionis,
de atotveghetorii regimului)... Vitautas Jalakiavicius, Sava Kuliş, Irina
Efervescenţa cu care evoluase tânărul teatru de la Miroşnicenko ș.a.
Chişinău, euforia care cuprinsese nu numai Sporadic, de-a lungul celor 17 ani, a fost
tineretul studios din capitală, ci şi întreaga invitat ca actor de cinema şi la „Moldova-
republică, gestul temerar al prim-regizorului Ion film” din Chişinău în filme precum: Calul,
Ungureanu de a monta piese din dramaturgia puşca şi nevasta, 1975; Favoritul, 1977;
naţională (şi acesta era un act de curaj în Podurile, 1980; Povestea lui Făt-Frumos,
timpurile acelea!), precum şi piese din repertoriul 1981; Dansul efemer al dragostei, 1988, ş.a.
clasic rusesc şi internaţional (Shakespeare, Aşa cum actorul de teatru şi cinema Ion
Mollière, Cehov), dar cu replici actualizate sau cu Ungureanu terminase, între timp, şi cursurile
subtext „subversiv‖, cum erau ele catalogate în superioare de regie de la Institutul Teatral „A. V.
sferele vigilenţilor locali, crearea unui climat Lunacearski‖, în aceeaşi perioadă, ca regizor de
cavaleresc-camaraderesc care le dădea cinema, montează 6 filme la Televiziunea
posibilitate şi altor colegi de trupă să poată monta Centrală din Moscova.
spectacole pe scena teatrului, faptul că era invitat Funcţionează în calitate de cadru didactic şi de
să monteze spectacole în teatrele din metropolă îi prorector la Filiala Chişinău a Institutului Teatral
supăraseră rău pe diriguitorii vieţii culturale din „Evghenii Vahtangov‖. Cu promoţia de actori pe
Moldova Sovietică. Într-un răstimp relativ scurt care i-a educat la Moscova viitorul domn
ilustrul prim-regizor este destituit din funcție ministru al culturii şi cultelor din Republica
pentru grave abateri de ordin ideologic, încât e Moldova va legifera, în 1991, la Chişinău,
nevoit să ia drumul exilului. Este angajat ca debordantul teatru „Eugène Ionesco‖.
regizor la vestitul Teatru al Armatei Sovietice, De-a lungul anilor, artistul Ion Ungureanu ne-a
montează spectacole druțiene cum ar fi ‖Sfânta mângâiat auzul în emisiunile radiofonice cu
sfintelor‖, ‖Biserica Albă‖ respinse de vocea sa catifelată, citindu-ne rânduri înaripate de
conducerea republicană, colaborează cu alte versuri şi proză din literatura română, cea rusă şi
teatre cunoscute din Moscova și Țările baltice, universală. La posturile de radio Chişinău,
joacă în filme și la TV centrală rusească. Bucureşti, Moscova, actorul Ungureanu era
Montează peste 25 de spectacole la Teatrul aşteptat ca la el acasă. Iar radioascultătorii îl
Mic, „Sovremennik”, Teatrul Armatei, aşteptau în miez de zi, ca şi în miez de noapte, ca

36
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

să-i apropie – cu timbrul său domol, cameral, Medalion liric


intim sau sobru, patetic, invocator – de marea
literatură. Semnatarul acestor rânduri este Nicolae VASILE
mândru de faptul că peste 30 dintre cele mai
frumoase sonete de-ale sale au fost aduse la
mintea și inima ascultătorului basarabean
prin vocea de aur a maestrului Ungureanu.
Sper ca în fonotecile radio de la Moscova,
Chișinău și București să se fi păstrat benzile
magnetice și casetele cu irepetabila-i voce.
Talentul şi vocaţia nu putea să i le ia, nici chiar să
i le ignore cu impertinenţă nici vechea, nici noua,
postnouăzecistă, nomenclatură. Astfel, în 1980
Moscova îi conferă titlul de maestru emerit în Glossa iubirii
arte din Federaţia Rusă. In iunie 1989 Prezidiul
Sovietului Suprem al R.S.S.M. e nevoit să-i Iubirea e un dar ceresc, nu e ceva omenesc,
confere şi el titlul onorific de artist al poporului dacă Domnul te-a ales, bucură-te de succes!
din R.S.S. Moldovenească ―pentru înaltă
măiestrie artistică cu un bogat conţinut de idei, Parcă îți vine să zbori, te simți cam nefiresc,
contribuţie adusă la propagarea dramaturgiei Iubirea e un dar ceresc, nu e ceva omenesc.
naţionale moldoveneşti, educaţia schimbului
oamenilor de creaţie‖, în 1990 i se acordă Te ascunzi de alții, treburile nu prea-ți mai ies,
Premiul de Stat al Republicii Moldova. Chiar la o dacă Domnul te-a ales, bucură-te de succes!
aniversare recentă Putin, care te-ai mira să-l fi
cunoscut personal, n-a uitat să-l felicite călduros, Dacă Domnul te-a ales, bucură-te de succes,
în timp ce conducătorii Țării și-au văzut de iubirea e un dar ceresc, nu e ceva omenesc!
treburile lor mult mai importante...

Va urma Glossa fericirii

A fi fericit există numai la timpul trecut,


deși ai luptat și ai căutat-o atâta de mult,
când ai ajuns la fericire, ea a și dispărut.

Dorim fericirea, am face orice și oricât,


durerea spre-aceasta ne dăinuie-n gând,
a fi fericit există numai la timpul trecut.

Teama că n-o poți păstra te face pierdut,


nostalgia îți amintește ce mult te-a durut,
deși ai luptat și ai căutat-o atâta de mult.

Simțiai că parcă-ți scapă, s-o ții n-ai putut,


orbirea din lumina ei să o alungi, n-ai vrut,
când ai ajuns la fericire, ea a și dispărut.

Când ai ajuns la fericire, ea a și dispărut,


deși ai luptat și ai căutat-o atâta de mult,
a fi fericit există numai la timpul trecut.

37
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Ionel MARIN Acad. Vasile Tărâţeanu


(Bucovina de Nord-Ucraina)

Planeta iubirii
Fiului
Plămădit din bulgări de lumină,
Candelă vie de lut ceresc, Pe drumurile vieții
OMUL, lacrimă a lumii, mereu să te-nsoțească
Clepsidră de doruri și vise ce-nfloresc, și dragostea de glie
La umbra Stăpânului, și vorba românească.
Scânteie cosmică, tainică suflare,
Omul părticică vie din Purtătorul de viață, Să nu te temi că-n lume
Nu s-a ridicat, încă, la înălțimea, vei fi sărac cu ele
Darurilor sfinte și nemuritoare. și-n fața altor neamuri
să nu bați temenele,
Între oameni, națiuni și pe Terra,
Nu domnește înțelegerea, pacea și iubirea. Că nu ești de pripas
Fugim de supremul Adevăr, ne adâncim, în acest colt de țară
În-ntuneric, în păcate grele și vrajbă. și-apoi te uită cine
Taine sfinte sângerează și plâng… îți zice de ocară?
Iartă-ne Doamne, ajută-ne să vedem,
S-auzim, înțelege și respecta Cuvintele Tale, Că nu ești băștinaș
Păzi cu dragoste poruncile Dumnezeiești, în glia ta străveche
Dătătoare de viață, tărie și bucurie. pe care-au consfințit-o
Neculce și Ureche.
Doamne sfinte mereu ne dăruiești și ajuți,
Recunoștința a ajuns floare rară… E a ta de mai‘nainte,
Deschide-ne inima, ochii, întărește-ne, din negură de ani,
Într-u fapte bune, în înțelepciune, omenie, că neamul ți se trage
Pentru îndepărtarea fărădelegilor, a războaielor… din daci și din romani.
Pacea, armonia, înțelegerea să devină, pentru toți,
Pâine a zilei, hrană vie și sfântă. La fel și a ta limbă-i
Și rupând lanțurile nerușinării, lăcomiei, din latineasca viță
desfrâului, c-au plămădit-o-n vreme
Să redevenim ascultători, drepți și iubitori. păstori de Mioriță.

Singuri nu putem reuși, Atotputernice, Și de-a vorbit în ea


Multmilostive Părinte ceresc, de aceea Te rugăm, un Ștefan Sfânt și Mare
Ridică-ne din noroiul vieții, transformă și un Eminescu vecinic –
Planeta Pământ într-o Planetă a iubirii, puțin e asta oare?
În care oamenii să trăiască ca buni frați,
În pace, bunăstare, bunătate și bucurie. Iată de ce, copile,
Adevărul, omenia, dreptatea să devină, eu nu-ți doresc alt bine
Pentru fiecare lumina zilei și a faptelor, decât de neam și limbă
Și sufletul să-nflorească în veșnicie. să nu-ți fie rușine

38
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Și-n sufletul tău tânăr Pe brațele goale


atât vreau: să renască
și dragostea de glie Arome se rotesc în juru-mi
și vorba românească. Într-un miraculos,
noptatic dans.

Cununi de spini Ursa Mare urcă


Până în ochiul răcorii,
Sfinții noștri mutilați Steaua Polară,
între vechi și noi hotare zeița luminii nocturne,
zac la poale de Carpați Vine până în înfrigurarea mea
neînscriși în calendare.
Sunt aici ca un ecou,
Peste ei cununi de spini Verigă într-un lanț al
cresc ca floarea de răsură împlinirii poruncilor!
nu au loc printre lumini
de străinii ce-i înjură. Stoluri de porumbei albi,
Se scaldă-n veghea mea.
Scoși afară și-aruncați Apele memoriei lovesc țărmul
dintr-o stea ce nu apune Descătușărilor.
vrednicii noștri bărbați. Aici te aștept, în noaptea magică,
împlinind ritualul…
Au a mai trăi și-a spune pentru că știu,
cum se cade între frați am trăit deja,
despre faptele străbune. de șapte ori câte șapte ani.

Elena ARMENESCU George TERZIU

Dintotdeauna
Sunt aici ca o depărtare
Trimisă solie grădinii ŞTIU
Odihnei tale.
Ştiu, ar fi trebuit să se întâmple o casă
Sunt aici, să te aștept, Să se întâmple o iubire profundă
Flacără vie, Care se inunde bucătăria şi vasele
În golful Poeților Şi furculiţele şi candelabrele...
Să împlinesc ritualul Ştiu, poetul bolnav de amintiri ar fi trebuit
Schimbării anotimpurilor. Să se înscrie din nou la şcoala vieţii
Să meargă pe câmpuri fragede în căutare de maci
Cum încep ele noimele Ştiu, ar fi trebuit să cada stele de invidie
Cu o noapte magică: Şi lucrurile să se întâmple aievea
Cloșca cu puii de aur Transparent , la lumina zilei
Cățărându-mi-se Cel mai greu uneori e să iubeşti

39
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Cel mai greu uneori este să înțelegi Când miile de roiuri de albine,
Apoi, totul dispare Pregătesc aur in stupine.
În lumea amintirilor colorate...
Scaieții, macii, răsurarii,
Inundă valea c-un infinit de flori,
TRENUL MEU Și Vara construiește cu migală,
O catedrală de culori.
Când se deschise cerul ca o vraja
Şi toate-n lume lunecă ca unse
Mi se păru că stelele vibrânde DOR CĂLĂTOR
Aveau paloarea trenurilor stranii
Ce vis frumos, ce taine nepătrunse! Sunt cu Dorul călător,
Acolo , într-o gară fără oameni Așa-i de când lumea-i lume..
Cu şuieratul trist şi înclinat Duce dragoste și dor,
Trecea locomotiva fără şine De nu îl întrece nimeni.
Treceau speranţe şi treceau iluzii
Ce vis frumos, profund şi colorat ! Și în cer și pe pământ,
Doru-i veșnic călator,
Sunt împiegatul preferat de tine, Nu pot să țin pas cu el,
E trenul meu pierdut pe o câmpie! Dar mi-e drag acest fecior!
Cu geamuri sparte şi cu usi de iarbă
Cu scaune rupte, cu miros de ducă ! Cu pană la pălărie,
Ce vis boem şi ţi-l închin doar ţie… Cu brîul din iasomie,
Nu știu dacă-l vreau cu mine,
Ori să plece precum vine !

Doina BÂRCĂ

Gheorghe STROIA

VARA IUBIRE
În fiecare vis, din zori
E vremea ploilor de vară,
și până-n seară,
Când iarba cucerește valea,
mă scald în ochii tăi,
Când păpădia pleacă în colind,
ca într-o zi de vară,
Iar melcii din cochilii se întind.
mă tot cufund în lanul,
stropit mereu de soare,
Ce minunat e să privești,
din părul tău de foc –
Stropii de ploaie ce creează,
lumină orbitoare…
Magie, jos pe luciul apei,
Și florile glicinei când dansează.
Per chipul tău citesc
Cum într-o carte nouă,
Da, e triumful tău Natură,
Povești despre trecut,
Adus de Vară cu caldură…
Uitate-n alba rouă,
40
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Istorii din present dezastrele dulci-amare


Și din al meu trecut, mă cheamă cu glasul tău
Cuprins de fericire, mugurii mă îmbrățișează din stele
Iubire și tumult. cu fluturi sinucigași
cât soare și nu te văd nicăieri
Privesc în ochii tăi altădată vântul
Ca-ntr-o oglindă mută, culca la pământ pădurea
Văd câmpul necuprins, să te găsesc mai ușor.
Văd verde iarbă multă,
Flori roșii de măcieș,
Subțiri și sidefii, Părinții
Albaștri nori, înalți,
Plutind peste câmpii. Ei se uită cu drag la cer
ca la propriul copil
Te văd și nu mă Satur care a crescut
să te privesc, iubire, și i-au rămas mici
Să-ți strâng la piept lumina, soarele, luna, Andromeda
Să-mi fac din ea uimire, ei se uită cu drag la cer
Să te cuprind în brațe ca la propriul copil
În fiecare clipă, care a învățat să scrie ți să citească
Până s-o stinge visu-mi, pe valurile stivuite în bibliotecile
Murind pe o aripă… oceanelor planetare
ei se uită cu drag la pământul
proaspăt secerat, treierat
ca la propriul copil
care s-a făcut mare și a plecat
Victoria MILESCU în lume să-ași facă un rost
iar din când în când
le trimite câte un taifun – semn
că toate-i merg bine…

Ioan RAȚIU
Harul iubirii

De zeci de mii de ori


mi-am oprit bătăile inimii
să-ați aud pașii prin
frunzele copacilor imponderabili
de zeci de mii de ori
Nu ne lăsa
mi-am acoperit ochii
cu petale de flori Cu dorul de Tată strigăm
să te văd cu sufletul Doamne luminează-ne
traversând vămile sfârșitului Calea spre Adevăr
imaginat în multele feluri Și nu ne lăsa pe noi în ispită
carnea mea a rodit Trece-ne peste noaptea
cu miros de rășină Vântului de pustiu
trecând prin zile pedepsite să vină Nu ne lăsa pe noi triști și goi
nopți biciuite să plece
41
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Trece-ne dincolo de uitare Dă-mi, DOAMNE-TU, acuma speranţa,


Cu moartea pe moarte călcând C-am nevoie acum neapărat,
Inima iertării cuvânt Şi-mi iartă, DOAMNE-TU, cutezanţa
Dincolo de ucidere trece-ne Din clipa în care TE-am renegat!
Gândul nu ne lăsa jefuit
Fără voia lacrimilor Dă-mi, DOAMNE-TU, linişte în suflet,
Pleoapele cadă Să dispară acum îndoiala,
Peste setea păcatului Şi iartă-mă că eu mă încumet
Ne iartă Doamne! Să uit care mi-a fost învoiala!

Că viaţa, uneori, mă încearcă,


Fără griji Şi mai greşesc, chiar şi eu, uneori,
În mintea-mi, apar gânduri de parcă
Dimineața-i o poveste Îmi sunt spuse şi îmi dau chiar fiori.
Printre lacrimi repetată
Când se vede-n Rai sfârșitul Mă macină gânduri grele anume,
Începutului continuu Că nu voi ajunge la ai mei cei plecaţi,
Tot așa cum ar fi vrut Iar când voi fi părăsind astă lume
Alergând nevinovații Nu voi mai vedea nici pe cei lăsaţi!
Florile cântării-n sine
Adunând neștiutorii
Frazele neascultării
Obosind necunoscuții PARADISUL SALVAT
Firelor albind odată
Printre valuri fără griji E-adevărat, ce se ştie, că Pământul
E Paradisul creat pentru OM,
De DUMNEZEU, prin CUVÂNTUL
Cel de-nceput. Când, dintr-un pom,
Gustară ce-i DOI, în veci potriviţi,
Din mărul, pentru ei, oprit şi amar.
Corneliu CRISTESCU
Ei fură, apoi, din RAI, izgoniţi,
Lăsând omenirea-n păcat-originar!

A trebuit, mai apoi, ca IISUS,


Cel, de TATĂL, creat prin CUVÂNT,
Să se nască ca OM. Cel de SUS,
Pe FIUL SĂU, L-a trimis pe Pământ,
Să-l salveze pe OM de păcat.
Păcat-originar purtat chiar în fire,
ÎNDOIALA
IISUS pe pământ s-a-ntrupat,
Salvând, astfel, o-ntreagă-omenire!
Ia-mi, DOAMNE-TU, gândul anume
Ce mă apasă uneori ca un fier,
Putere-i e dată de SUS, prin CUVÂNT,
Că o să părăsesc astă lume
În EL e cuprinsă o sfântă dualitate,
Şi, sigur, n-o să ajung nicăieri!
Căci EL este OM SFÂNT pe Pământ,
Pe când sus, în cer, e DIVINITATE!
E un gând rău şi eu îmi dau seama,
HRISTOS pentru OM pe Pământ a venit,
Dar îmi apare câte o dată,
Iar ei l-au primit răstignindu-l pe cruce.
Că nu voi mai vedea nici pe MAMA,
IISUS pentru OM s-a-ntrupat, s-a jertfit,
Şi n-o să-l mai găsesc nici pe TATĂ!
Şi înviind, VIAŢĂ VEŞNICĂ-aduce!

42
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Anghel HOTU Ce cresc pe-un trunchi al marilor poeme


În veci de veci uniți va să ne cheme
Într-o frăție a Patriei Române

Datori numai iubirii ei de mamă


În cuget și-n simțiri cu toții de-o seamă
Egali și liberi suntem sub un scut!

Si nici o lacrimă nu ne desparte


RANĂ Lumină din lumină fără moarte
E Patria în care ne-am născut!
Îmi caut adăpost în minte
Că-n lume nu l-am găsit încă,
Şi-n carapacea mea fierbinte
Găsesc,de fapt,o ran-adâncă. Dumitru PRICOP

O rană prinsă-ntre zăbrele


De gânduri care mă frământă,
Şi neputând scăpa de ele
Profunda rană mă-nspăimântă.

Convieţuiesc cu ea în mine
Într-un tandem greu şi brutal,
Dar parcă totuşi e mai bine
Decât afară,infernal. Pământul

Afară este suverană Pământul este singura credinţă!


O omenire în suspine, Pământul tulburat şi răvăşit
Ce reprezintă altă rană de toţi ce l-au urât ori l-au iubit
Mai dură decât cea din mine. învinşi de El ca fructul de sămânţă

O patimă a oaselor de veci


a sevelor ce cântă şi frământă
Cornel BALABAN a peşterilor ce se iau la trântă
cu monştrii întrupaţi în lilieci

Pământul de dincolo, de dincoace,


pământul de altar sau de cuvânt
pământul refuzat întru pământ
ca un blestem al viţei ce se coace

Dar mai presus de tot pământul


din care toţi ne făurim mormântul.
Aceste plaiuri carpatine

Cenușa caldă-n vetre ardelene Prinţul


Străbunul dac de mii de ani o ține
De ea se tem zăpezile alpine Poate că-n stele de demult m-am prins
Și rândunica e la noi devreme aşa cum Vrancea în baladă pinii
i-a-ngemănat cu perlele luminii
Aceste plaiuri pururi carpatine în lacrima păstorului învins…

43
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Din boarea cui servim de veacuri dorul? Remember


Ce văi adânci ne-au îmbrăcat în munţi?
Ce oameni tineri pier în cei cărunţi Ce departe eşti, întunecata mea iubită,
gândind înalt trecutul, viitorul… prin pereţii odăii te văd ca prin sită,
şi te-aud chemandu-mă ca din alta planetă
Sunt un popor! Vau celui ce desfide şi-mi scrii poezii pe obrazul de cretă.
alcătuirea mea de prinţ vrâncean
trudind în sclavul măreţiei sale… E posibil, e posibil oare să nu pot muri,
să-ţi aud vocea suind treapta nopţii, şi suind în zi,
Am stele-n ochi, iar lutul pe sandale să mă ridic în pat ca o stafie, ca marinarul de
vă dovedeşte cât de pământean veghe,
cu suflet nasc şi Sfincşi şi Piramide să te zăresc în somn de la o mie de leghe ?

Dar e posibil, întunecatul meu iubit,


să mă auzi cântând chiar când voi fi murit,
să mă vezi aeve în cereasca oglindă
şi în parul meu stele să se stingă şi să se aprindă.
Emil Botta
Dar să nu te superi dacă sărutul meu va fi rece,
dacă dragostea mea ca un frig o să te sece,
dacă îmbrăţişarea mea te va face să suferi
aducându-ţi aminte, nu, să nu te superi.

Din volumul " Intunecatul april ", 1937

Scut Violeta MIHĂEȘ


Iubirea mă apără,
de aceea port
fruntea sus, în exil printre oameni.
Când ziua decade şi când, spre apus,
Cumpăna liniştită se-nclina,
o, atuncea, de sus,
primesc o tristeţe senină.
Portret într-o lacrimă
Ochii mei în extaz rătăcesc
spre adâncul fântânii unde stelele scapără.
Pictez
O, de al stelelor dor mă topesc
În palma deshidratată
şi m-aş duce la ele,
O lacrimă
dar Iubirea mă apăra.
O oglindă
un chip
Cu graiuri nebune mă cheamă,
Asediat de ani
în lunci, cântătoare Undine.
cuvinte nespuse
Şi când să le ajung, Piaza Rea
brăzdate de riduri
mă trage la dânsa: la mine, la mine!
autentice
Dar mă însoţeşte acel Cineva,
irepetabile
Iubirea, pururi cu mine.
un alt chip
mă privește
Din volumul " Pe-o gură de rai ", 1943
44
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

din oglinda Să te-ntâlnesc chiar într-un vis


lacrimă Cu tot cu umbra ta femeie!
portret apocaliptic
retina mioapă nu poate
să mă mintă Stejarul cu stele-n ramuri
nici măcar acum
când vede adevărul. Stejarul-n zare așează stele-n ramuri,
Bucuria lui aprinde Pegașii în hamuri,
Un tren de vise trece prin crengile uscate,
Vântu-naripat despică rodii coapte.
Umbra păsării Pheonix
Un fluture recită în zboru-i o baladă,
Îți veghezi umbra În ochii tăi se-nalță iubirea, vrea să ardă,
să nu evadeze O horă-n jocul vieții începe pe tăcute,
Acolo ar primi aripi Stelele din ramuri vor să ne sărute.
Ca să devină
geamăna păsării Pheonix Acum stejaru-i steaua ce adună stele,
Să muște soarele cu dinții Privite-n orizont doar frunzele sunt vele,
Să-l devoreze Zarea e oceanul de mare bucurie
un film de Hitchock Unde pe valuri nalte se naște poezie.
Dacă ți-ai îngropa umbra
sub cerul decapitat Tristețea ce apasă e șlefuirea fină
Te-ai putea reinventa A stelelor ce-aduc prin raza lor lumină,
Din propria cenușă. Eu ca stejar le sting, tu ești steluța pură
Ce în veșnicie cu un sărut se fură!

Cade arcușul luminii pe sat


Marin MOSCU
Cade arcușul luminii pe sat,
Inima mea-i vioară cu sânge,
În colbul iubirii mă zbat,
În umbra totală m-oi frânge.

Lumea s-avântă în dans hotărât,


Cu jar îmi hrănesc armăsarul,
Scot stele din vechiul mormânt,
Să te-ntâlnesc chiar într-un vis Uitarea o aprind cu amnarul.

Mă risipesc în privirea ta În depărtări de aripi caut orizontul,


Cum lumina în Calea Lactee Ambianța speranței mângâie rubine,
Pe unde trece desculț Cade arcușul luminii, cu totul,
O umbră de vis și-o femeie. Armăsarul îl nalță spre tine!

Mă risipesc în fluturii vioi,


În inima dulce-a iubirii,
Mă prinzi cu aripa pliată
În tânguirea izbăvirii.

Mă risipesc, mă risipesc
Și mă frământ ca o Lactee,
45
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Hristache Lungu Și stelele când jăruie spuzit


Cu glas scăzut, molcom, vorbesc cu țara.

E-un ritual din prundul firii lor,


Din sângele neântrerupt, arhaic,
Un cult de sfetnici, bătrânesc sobor,
Ce-i face roata-n templul serii, laic.

Niciodată Sub oiștea-nstelată stau bătrânii


Și nimeni nu-nțelege șoapta lor
Poți munții din loc să-i urnești Pârâul satului își stinge crinii
Sau flori să sădești peste piatră În noaptea ce-i învăluie ușor...
Poți fulgeru-n nori să-l oprești
Iubirea s-o stingi, niciodată.
Credo
Poți drum să croiești prin pustii
Spre oaza cu apă curate În veacu-acesta profund bolnav
Poți pomii uscați să-i învii Tu ție însuți să nu-ți fi sclav
Iubirea s-o stingi, niciodată.
Din pierderi afla, a te cunoaște,
În anii ce curg ca un râu Zilnica pierdere oricum te paște
Prin jungle umană, ciudată,
Ții viața și moartea în frâu De nu poți Binele să-l faci mereu
Iubirea s-o stingi, niciodată. Ție ori altora nu le fă rău

Poți totul să-mbraci în minciuni În veacu-acesta bătrân bolnav


Speranța s-o ții sechestrată Tu ție însuți să nu-ți fi sclav
Poți oamenii în lanțuri să-i ții
Iubirea s-o stingi, niciodată. Trecutul nu e, prezentu-i Binele
Liber trăiește-l, căutându-ți Mâinele
Și cerul de vreiîl răstorni
Cu susul în jos, câteodată… Pe somn de iarba așează tâmple
Chiar îngerii poți să-I dobori Visul trezirii să se întâmple…
Iubirea s-o stingi, niciodată.

Mariana Popa
Eugen EVU

Bătrânii satului PE SÂNUL VERII

Pe bănci de lemn, mesteacăn tânăr, necojit, Umbra muntelui coboară,


La porți bătrânii satului așteaptă seara mă cuprinde, imaginația

46
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

mi-aprinde, ne îndeamnă să ne iubim glia,


cetina brazilor își pune s-o lăsăm, urmașilor, însămânțată.
ochelari de soare din boabe
de rouă,
răsăritul însângerat e, își lipește Maria NICULESCU
culorile de grădina mea,
rugurile macilor se aprind.

Aplecată stau deasupra crinilor,


guri de lup, par,
petale de trandafir sclipesc,
podoabe și-au pus din roua
dimineții. Cu umeri de argint
În pomi dorm fructele pe
sânul verii. Carnale! Cu umeri de argint
Întârziatul liliac își coboară se-mbracă iarăşi pomii.
însângerate stalactite. De strălucirea lor
Nu îndrăznesc să-ntorc capul. orbesc pe rând
Voi pierde nemaivăzutul! Toţi peştii din pâraie
spumegânde.
Şi fluturii cu-antene de arnici.
Albastre aripi fumegânde,
COPACUL MEU Ne picură din subţiori,
furnici.
Sub marea de stele Mă remarc-o libelulă cheală,
ca-ntr-un oraș fermecat Refuzând s-adaste în pervaz.
copacul meu, în taină, frunzelor Eu îi picur pe mustăţi cerneală,
șoptește vorbe pline de dor galben Şi o las să-mi zboare
pentru iubita lui, Toamna. pe obraz.
O iubește, este sclavul Pe tulpina plină de polen,
anotimpului bogat,crengile Aşteptăm iubirile absente.
cu fructe i le ridică cu sfială Fluieră în depărtare-un tren,
spre cerul de smarald. Plin cu sărutări incandescente.

Toamnă de toamnă, copacul


ne-nvelește în podoaba lui,
frunze arămite ne colorează SEMNE DE PRIMĂVARĂ
fața, părul, ochii.
E gelos pe vară, ea obrajii Îmi bate primăvara-n geam
ne îmbujorează. şi mă invită printre iezi.
Se aprinde trunchiul – senior, îl dojenește, De parcă altă treabă n-am,
fructele-i roșii ni le oferă cu speranța Decât să-ngân cu ei, diezi.
primăverii când viitorul va învinge Îmi plac corniţele subţiri
fluturii în zbor. şi boturile ude, roşii.
Şi intr-un dans. De ce te miri?
Rădăcinile, ah, rădăcinile lui puternice Vreau să valsez precum cocoşii
cuceresc zăpezile adormite, prin roua lacrimilor ierbii,
poleite cu flori de nea. Păscute de un melc nătâng.
Pe noi ne vor hrăni din spiritul strămoșilor, Acolo unde, noaptea, cerbii
din adâncul înțelepciunii vârstei. îmi rumegă călcâiul stâng.
De acolo strămoșii ne vorbesc, Cu dreptul mai păşesc abulic

47
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

prin raiul cu miresme surde Mărioara NEDEA


de muguri şi de-un şarpe ludic,
Ce nu mă vede, dar m-aude.
Şi-mi toarnă iar ispite-n sân
în primăvara cu trup nud.
Şi-adorm cu greierii în sân,
Şi toţi cocorii-n verde crud.

FLORIN GRIGORIU OFRANDĂ

Ţi-aş da ofrandă trupul cu toţi porii.


Nu mi-aş opri decât un atriu şchiop
dacă-ai veni să-mi păcăleşti iar zorii,
Cu noaptea din timpanu-ţi mizantrop.
Te-aş adăpa cu lacrimi de cireş
şi tot nectaru-avid din flori de tei
dacă-ai veni pe muguri de măceş
TU EȘTI ALTĂ-NCHIPUIRE să mă iubeşti, şi iarăşi să mă bei,
Ca pe un lapte vanilat din pleoape,
Tu ești altă-nchipuire. Ce-mi bâzâie ca un bondar lunatec.
Lutul meu proaspăt udat Să mă inunzi cu meandrele din ape,
Pentru tine mi-i iubire, Şi toţi guvizii-n ton primăvăratec.
Timpului nou scufundat. Eu nici măcar nu pot visa sublima
adânca fericire, ce o ţii
Să refacem iarăși lume, prizonieră-n tuşul ce dă rima
Iarbă, piatră, cer, lumini la pleoapa mea cu varii fantezii.
Și să dăm la toate nume,
Să le fim harnici vecini.

Ochii mei îți sânt oglindă,


Ochii tăi mă oglindesc. LEGENDĂ
Frică mi-i că te colindă
Un duh sfânt, neomenesc. Ca Ana surprinsă de vastul potop,
Eu m-am refugiat în zidul din tine.
Te iubesc cu-o jale-adâncă, Şi am murit şi-am înviat în top,
Fiarbă-n patimi soare sfânt, Şi iar m-ai scris în versuri ca pe rime.
Dă-mi putere și timp încă Tardivul plâns mai răscoleşte corduri
Să-nalț catedrale-n vânt! şi vise-n sugrumate manuscrise.
Şi-ngheaţă fericirea scursă-n norduri
Să zidesc din lut cu tine, oceane misogine, nepermise.
Mâna noastră mângâind Nu are cum s-ajungă pân la glezna
Pe o roată-n mersuri line temutului tău adjectiv imberb,
Uricele, cuvânt grăind! Nici scâncetul, nici lacrima, doar bezna
s-a-nsinuat în coarnele-ţi de cerb.
Și din lumea de iubire Tu scurmă cu vertebrele aldine,
Noi să fim unul și sfânt, Şi scapă-mă din zid, contemporană.
Cum am fost, cu șovăire, Să-ţi fiu iar muză-n crestele alpine,
Îndemult, doar un cuvânt! Răcite de-o legendă…mitomană.

48
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Rodica Romicri Ioana Stuparu

Din casa cea albă


Gând pios
Din casa cea albă, cu brâu la mijloc,
Toți purtăm o cruce, Codana de fată,
iar cea pe care scriitoru' o duce La trup sălcioară, la inimă foc,
nu este întotdeauna dulce... Se-ndreaptă spre lumea ce saltă în joc...
Azi e prima dată.
Câți sunt mereu dăruiți
de porumbelul „inspirație‖ Obraji-i sunt roşii ca para de foc,
atât de necesar pentru creație? Tot trupu-i văpaie,
Și cine știe judeca, Când tânărul chipeş se lasă de joc
dacă și scrierea ta Şi printre mulţime grăbit face-şi loc,
este bună sau e rea? Spre draga bălaie…
Criticii?
Sau gura lumii? Cu vorbe duioase o cheamă la joc,
Confrații? Dar nu vrea, nebuna…
Sau speculanții? Flăcăul o prinde atunci de mijloc
Sau numai inima emoționată Şi-n iureşul horei o-nvârte cu foc...
dă răspunsul pentru truda asumată? Ea râde întruna.

Câți au curajul de erou La stânga, la dreapta, bat pasul pe loc,


de-a ieși cu "pieptul gol" ‗Nainte, ‗napoi,
în privirea tuturor Din ochi, din călcâie le scapără foc,
să-și exprime dorul lor Din hora cea mare rămas-au în joc,
și sufletul dăruitor? Doar ei amândoi.

Câți îndură sărăcia,


invidia și calomnia
ce uneori îi „decorează‖ Adrian Nicolae POPESCU
chiar de la oamenii de vază?

Toți purtăm o cruce,


iar cea pe care scriitoru' o duce
nu este întotdeauna dulce...

Eu te iubesc de mult nemărginit,


drag scriitor cu grai meșteșugit,
pentru frumosul dăruit variantă de univers
ce mintea mereu mi-a îmbogățit
despletiţi, caii alergau la margine de lume.
și sufletul, duios mi-a înveselit !
loveau stâncile cu copitele albe,

49
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

în goana lor aruncând în urmă înmuiat în călimara nopţii cu miros de tei,


stele neşlefuite… neştiind că tu,
comete renegate arhanghel rătăcitor printre slove,
furau din coamele lor înspumate, de mult străluceai lângă noi,
stropi primitivi din care să-şi modeleze …atât de aproape.
un surogat al Căii Lactee…

cu fâlfâit de aripi,
gigantice molii complotau să guste Ioan Vasile INDRICĂU
din lumina bătrânului aventurier.
simţindu-se ameninţat,
el le transformă în găuri negre
şi le oferi galant planetelor orfane,
în loc de inel.
centaurii îşi oglindeau chipurile
în cioburile sferelor sparte,
visând la clipa în care îşi vor lipi capul
de sânii intangibili ai virginelor. Aceeași soartă

eclipsată de Lună, în nemăsurata-i filozofie


albastra planetă nenăscută înțeleptul știe
citea în ziarele locale că sfera lui cu cât crește
despre probabilele sale sfârşituri… cuprinderea lumii scade, nu se mărește…

în înțelepciunea lui,
atât de aproape… pătruns de nemărginimea universului,
constată că aproape nu știe nimic
te căutam… dovedind în fapt cât este de mic…
călcam desculţi pe potecile aspre
ale toamnei târzii, nebunul, deși pare ciudat,
întrebând păsările, se poate crede rege sau împărat
şoptindu-i codrului oricând dorește iar până la urmă soarta lui
despre sufletul nostru este aceeași cu cea a înțeleptului…
curat şi trist, nealinat încă…
priviţi cu milă,
din înaltul buclelor albe, Cireșe de mai
perfect ondulate,
ce cuceriseră deja lumea negând infinitivul, Într-o noapte de Mai
finalizând dramatic iubiri rostite sub balcon; am văzut fermecat
alergam mulţi, tot mai mulţi, cum din floare de floare
numărând umbra plopilor, se-nfiripau
răscolind cu freamăt şi zbucium din cireșe
frunza şi iarba, minuni de Fecioare…
căzând istoviţi, spre seară, lângă ţărm,
uscaţi de-atâta aşteptare… Și atunci tiptil
răstigniţi pe nisipul ud, ca un copil
în nopţi senine, prins la furat
admiram strălucirea primei bolţi, de cireșe
căutându-ţi licărirea, m-am apropiat
necutezând a-ţi asculta și le-am sărutat…
pasul condeiului

50
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Am petrecut nopți în șir Da ! Ştiu: Nu vindem Cerul, Pământul sau


într-un dulce delir Dreptatea,
privindu-le cum se-nroșesc Da ! Ştiu: Nu vindem Gândul, Speranţa,
de plăcere Demnitatea,
până când două dintre Ele Da ! Ştiu: Nu vindem Cinstea, Durerea,
s-au așezat în palmele mele… Libertatea,
Dar spune-mi tu … PĂRINTE,
Că nu-mi aduc aminte,
Când mi-ai dat viaţa, Oare... Ştiai că nu se
vinde!?
Nicu Doftoreanu
Mărite Doamne,
poate că-s nedrept,
Sau, poate, nu ştiu eu s-aştept,
Dar mă cuprinde-amărăciunea când constat
C-aproapele departe ni l-ai dat!
Sau, poate, poate-s vinovat PĂRINTE!
Da ! Poate-s vinovat,
Dar n-am putut răbda şi n-am răbdat!
Să mă despart de zborul care ne-a-nălţat,
Cuprins în gândul cel dintâi,
TANGOUL VÂRSTELOR necenzurat,
Şi-am căutat cuvântul:
Mărite Doamne, Strigat, Gândit, sau modelat cu viaţa
iartă îndrăzneala De cei lăsaţi apărători la poarta Europei!
Unui supus pe care îndoiala… Uitându-se că tot eu voi fi fost ..
îl calcă des, Şi cel ce-aproapele…departe-a căutat,
Dar, de cum vine seara Şi cel ce-a reuşit și-nvinsul:
Încerc iar oboseala PAHARNIC,
aducerii aminte. VISTIERNIC
Aşa că nu-s cuminte LOGOFĂT ,
Şi iar te-ntreb PĂRINTE : sau ...DOMN
Ce lucru nu se vinde? Vândut ades, dar niciodată cumpărat de-ai mei
Ştiu: Nu se vinde Vântul, Dorinţa, Depărtarea, Da ! Ştiu: Nu vindem Dorul, Durerea sau
Ştiu: Nu se vinde Gândul, Speranţa, Remuşcarea, dreptatea,
Ştiu: Nu se vinde Dorul, Durerea sau Uitarea, Da ! Ştiu: Nu vindem Gândul, Speranţa,
Dar spune-mi tu, ….PĂRINTE: Demnitatea,
Când CHARON trece STIXUL …ce-ncearcă a Da ! Ştiu: Nu vindem Cinstea, Durerea,
ne vinde!? Libertatea,
Dar spune-mi tu,
Mărite Doamne, PĂRINTE, …că nu mi-aduc aminte,
că desfac urzeala Ce o să mi se-ntâmple
din locul unde umezeala Când n-o să fiu cuminte
A-ntipărit chiar forma vorbelor trecute, Și o să-mi vină-n minte
E rău ! Să-ncerc chiar eu să cumpăr lucru care nu se
Dar o desfac…PĂRINTE ! vinde?
Pentru că mai înainte de-a mă lovi voi şti Şi dacă nu poţi să-mi răspunzi, Prea Sfinte,
Cum să citesc rupestrul rid al vieţii Mă iartă dinainte!
Când îmi va fi adusă Fiindc-o să-ncep să fac iar lucruri nefăcute
―MUSTRAREA Tinereții Din perspectiva…VARSELOR PIERDUTE!!
la întrebarea pusă.

51
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Florea Constantinescu Oamenii nu ar mai suferi de Alzheimer.Şi-ar ține


părinții în poală până la sfârșit,
când ar învăța să stingă lumina cu telecomanda.
Imn omului Carul alegoric ne plimbă ca pe niște învingători.
Am ajuns la poarta de lemn unde cocoși sculptați
Cu raza minții tale pătrunzi imensitatea, ne scot ochii.
Din magica ta palmă răsare nemirire; De aici înainte va mirosi a umed. Vor înflori iriși
Ești litera de aur brăzdând eternitatea, în galerii subterane.
Ești sunetul dureri visând nemărginire. Pentru cine, sufletul-arbore, va mai rodi? Pentru
morții-vii?
Sublime-ți rațiune misterele străbate-
Cărări incendiare alungă-opacitatea, Şobolani de apă au ros stâlpii luminii..Acum
Extaziindsimțirea cu mii de nestemate!- zidurile au guri și picioare strâmbe.
Cu raza mințâii tale pătrunzi imensitatea… Pare că se vor prăbuși drepții, morții...nou-
născuții.Hai! zice iar, fratele-pământ,
Tu întrupezi și demon și demiurge de-odată, să mergem pe linia continuă până la marginea
Căci sfarmi în palmă timpul și spatial cu iubire lumii.
Și plămădești milenii de artă minunată… Aici nu vom bea decât din râuri secate, ne vom
Din magica ta palmă rasare nemurire! tăvăli în nisipuri jilave,
universul va bate ca o toacă ruginită dinspre
Viabilă fărâmă pe spiralatrul timp, moarte.
În scară cosmogenă ești, doar, Infimitatea,
Dar ești pe fruntea vieții feericul ei nimb, Ce este o țară dacă nu un pom crescut între
Ești litera de aur brăzdând Eternitatea! brazde? Ce este o mamă, dacă nu
argilă modelată în palme? Ce sunt boala,
Te-avânți spre necuprinsuri, îngurgitând zorit; sărăcia,migrația,analfabetismul,
Vibrezi, avid de viață, știind de-a ta pieire dacă nu pământuri uscate între grinduri?
Și-n veșnica mișcare prin spațiul infinit Respiră îmi zice ceasul de piatră.Mai aud
Ești sunetul durerii visând nemărginire! clopotul cerului cum se tînguie peste
munții de sare topiți în crevase.
Ești sunetul dureri visând nemărginire,
Ești litera de aur brăzdând Eternitatea…
Din magica ta palmă răsare nemirire;
Cu raza mințâii tale pătrunzi Imensitatea… Claudia BOTA

Angela Melania CRISTEA

Din iubire cresc rădăcini

În linie continuă Legănând aripile în neant, prin văzduh,


Albatrosul călător este suveran,
Trebuie! îmi zise fratele-pământ. Cercetând de- a pururi lumea,
Dacă am trăi după legile universului, caii descrisă în Pentateuh,
ar avea copite de fum, iar câinii ar mușca luna Imensitatea iubirii, o străbate ca un planor,
adânc de coapse. Călător neobosit, sacrificându-și viața,

52
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Până când tu? Albatros vei dărui, prin vânt, mental fiind de el nutriţi
Prin timpuri de lumină sau ceață, pentru prezent şi viitor.
Peste cer și valuri îți porți al tău dor, Dovadă culmile culturii
Pe aripile tale ducând mereu în zbor, la Tărtăria sau Boian,
Câte o sămânță, care va rodi în duh și adevăr. încât acest ţinut e axa
În al tău zbor, prin crăpăturile stâncilor, întregului spirit uman...
Din iubire cresc rădăcini, prin care să redescopăr,
Cum izvorăște, Apa cea vie. Orice cultură-nvederează
Prin a Ta revelație, reînvie întreaga creație, etape-n vieţuire clare:
La o primăvară dulce, a Fiul Tău iubit. Matură-i după tinereţe şi pruncie,
Glasul Tău Doamne, ne ridică din neființă, apoi decade şi la urmă moare!
Făcând să crească din iubire rădăcini.
De ce-au păţit alte popoare
nici traco-dacii n-au scăpat –
cultura lor s-a stins încet,
Balade ale dorului… după-apogeu-nregistrat.

George PETROVAI (Urmaşii lor, postdecembriştii,


nu doar că n-o pun în valoare,
dar fură fără pic de jenă
din splendidele ei odoare...)

O mie de ani şi mai bine,


cât vremi ostile ne-au cercat
cu migratorii-n căutare
de aşezări pentru prădat,

Balada dorului de ducă spre munţi sătenii s-au retras


în obşti durate cu socoată,
Întreaga noastră existenţă, astfel că nu s-a întâmplat
statornic multimilenară să fie spaţiul vid vreodată,
din vremea tracilor încoace,
pe-acest meleag se desfăşoară. cum Roesler şi adepţii lui
încearcă lumea s-aburească
Este meleagul despre care, cu Transilvania golită
al dragostei papă Ioan de viţa daco-românească.
va spune că-i ţinut divin
şi-al Maicii Domnului liman! E drept că-n noile condiţii,
ei ca străbunii nu durau
Pe-atunci, tracul regat nord-dunărean biserici şi cetăţi de piatră,
până departe se-ntindea: ci oile şi le creşteau,
în Europa până-n centru,
în Est pe inzi vecini i-avea. creând cu ele o cultură
a transhumanţei colosale,
Dar oricât le venea de greu pe suprafeţe foarte-ntinse
în depărtări pe căi hâite, şi-având ca ghid hărţile-astrale:
acasă tracii reveneau Vara departe în Balcani
la pieptul gliei îndrăgite. şi-n inima stepei ruseşti,
iar la iernat, din nou acasă
Aicea doar simţeau că lutul cu dor de obştile săteşti.
e una cu fiinţa lor,

53
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Din transhumaţă-au rezultat străvechiul adevăr, ce spune


sălaşe-ale păstorilor români, că omul-trup e tot sărac,
oriunde soarta i-a mânat oricâte bunuri o s-adune;
cu oile printre străini.
de-abia când înăuntrul său
Aşa se face că româna averi nepieritoare strânge,
nu-i numai în Balcani vorbită, el are şansa împlinirii
ci până colo-n Caucaz prin harul ce păcatu-nvinge.
a fost de-ai noştri răspândită.
De altminteri, Mântuitorul
Un mod aparte-am putea spune ne-ndeamnă-n Noile Scripturi,
de inedită răzbunare: acele-averi să le-adunăm
Învingi neprietenii la ei acasă cari nu-s tentante pentru furi.
prin forţe extramilitare!...
Iar cugetarea taoistă
Azi România se confruntă ne-nvaţă că prin modestie,
cu un exod cum n-a mai fost – smerenie şi cumpătare,
românii pleacă valuri-valuri omu-nţelept poate să fie.
şi traiu-n ţară-i tot mai prost.
Desăvârşitul întru Tao,
(Nici nu-i posibil altminteri apreciat ca Omul Sfânt,
cu guvernanţi ticăloşiţi, este văzut singurul vrednic
ce pus-au ţara pe butuci să guverneze pe Pământ.
prin dedesubturi de hainiţi.)
Concluzia ce se impune,
De fapt, în lumea poleielii în general este ştiută:
nu-s vinovaţi cei care pleacă, O naţie-n istorii intră
ci toţi acei nelegiuiţi doar prin cultura plămădită!
care i-au obligat s-o facă.

Când ţara-i mult prea vlăguită


ca fiii toţi să şi-i hrănească, Maria FILIPOIU
este normal ca unii rostul
printre străini să şi-l găsească.

Vina unor migranţi se cheamă,


că-n noua ţară adoptaţi,
de românism de-abia-şi mai amintesc,
ba chiar niţel sunt agasaţi:

Trăind în stil occidental


pentru afaceri, bani şi pragmatism,
ei vreme n-au de-nduioşări
şi de-al trecutului lirism,
UNIRE ÎN CUCET FRĂȚESC
convingătoare probă-n plus (Baladă unirii în cuvânt)
privind al omului profil,
cum că oriunde şi oricând Între cer și pământ,
el este-un animal socio-abil!... glasul duce-n grai sfânt,
al stihurilor cânt,
Reamintesc acestor inşi de unire-n cuvânt.

54
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Poezii populare
Glas de poezie
răsună în zare, Catrina DANCIU
ca o ciocârlie;
când e sărbătoare.

Străbună chemare
strigă la hotare,
spre unificare:
România Mare!

Prutul învolburat
în maluri a săpat
și-n val a legănat În casa bătrânească
neamu-n lacrimi scăldat.
În casa bătrânească
Uniți pe vecie,
frați din Românie
Doi bătrâni stau la fereastră
și Basarabie, Ei stau la drugi de geam
să-și apere glie. Îşi plângeau a lor amar

Unirea să fie Au crescut copii la sân


pentru veșnicie, Acum ei n-au un sprijin
las în poezie, Lasă lacrima la drum
dragostea de glie. Şi scoteau câte un măr din sân
Gânduri legănate Ei din măr frumos muşcau
de al lirei cântec,
Pe copiilor strigau
las ca semn de carte,
pe căi de dor când trec.
Măcar unul din şapte
Le-o da o cană cu lapte
Dor de plai pitoresc
las în gândul postum, Domnul de sus a văzut
cu el să mă-mtâlnesc Lacrima care le-a căzut
pe-al veșniciei drum. Domnul s-a îndurat
Şi pe bătrâni i-a ajutat!
Înfrățiți în cuvânt,
veșnic vom fi uniti;
lirei să-i ducem cânt Lume nu mă judeca
în recviem de sfinți.

Inimi înfrățite
Lume nu mă judeca
de neamul părinte, Cum îmi trăiesc viaţa mea
vor cânta unite De-o trăiesc bine sau rău
și nedespărțite. Mă judecă Dumnezeu

Viaţa este ca o floare


Se stinge ca o lumânare
Aş muri dar nu acuma
Când răsare tristă luna

Să mor sub cerul cu stele


Lângă câmpia cu viorele
Să ascult cântecele vieţii
Cu felinarele aprinse ale nopţii
55
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Sonete de Nicolae MĂTCAȘ Și nu doar de la Nistru pân-la Tisa,


Ci și din Balta până-n Sahalin.
Odihnă n-ai și-acum, când răscolești –
Tot pelerin — prin sferele cerești

Mă doare rău memoria când, vie...

Sătul să-și vândă neamul cu dăraba,


Un altul — să tot bată tirizele,
Țara mea de dincolo de sârmă Decis-au ambii mâinile să-și spele,
Urcând pe cruce halca, basaraba.
Compatriotului Andrei Ciurunga, in memoriam
Spălat cu lacrimi, Drumul Crucii, grele.
Prinsă-n gheara marilor imperii, Intrată lamă-n carne vie, scraba.
Ți-au stors seva. Oasele, din splaiuri, Coseau ca-n spice setea, foamea, jaba,
Ți le-au semănat pe alte plaiuri, Pavându-l, lungul drum, cu dușumele.
Ca să crească pauri și-n siberii.
Golgota, ieri, se-ncovoia sub cruci,
Noi estimp, cu pompă și alaiuri, Copaci chirciți de geruri de siberii.
Spre canal pășeam, hipnotisterii, Dar nu de geruri aspre azi mă sperii
Dar să-ți plângem doina sfâșierii, Ori că mi-i pusă țara pe butuci.
N-aveam frunze, fluiere, nici naiuri.
Mă doare rău memoria când, vie,
Alți hultani azi croncăn‘ și te-ncârmă, Mancurții smârzi ne-o spală cu leșie.
Și te-ngroapă-n lipsuri pân-la brâu,
Țara mea de dincolo de sârmă,
Țara mea de dincolo de râu.
Au cum să fii în stare să-l sacrifici...
Cum nu vii la pieptul Țării iară,
Țara mea de dincolo de Țară?! Apostoli predicând printre mireni
Credința lui Hristos, au ars în pară.
La fel, nu s-au dezis de crez, de țară
Nici sub satâr martirii brâncoveni.
Odihnă n-ai și-acum, când răscolești
Vitejii noștri șefi n-au tras un fâs
Prietenului Anatol Ciocanu, in memoriam Când ni s-a smuls o halcă din moșie,
Tratatul rușinos, de vecinie,
Sfidând furtuna, veșnic pelegrin, Cu apă grea sfințindu-l și cumâs.
Prin hău cătai lucinde chihlimbare,
Pe fund de mare vii mărgăritare, Au cum să fii în stare să-l crucifici,
Aristocrat, rebel și libertin. Să-l vezi, în schingi, cum sângeră de dor,
Știind că-n cei mai vitregi timpi, terifici,
Inapt s-atingi în viața ta o floare,
Din cupa sorții ai sorbit din plin Sleit de vlagă-n cel din urmă por,
Lucire, umbră, miere, vin, pelin, Un miel și n-ai curajul să-l sacrifici,
Pornire-n trombă, cruntă capotare. Darmite-un cap de țară și-un popor?!

Ieri lui Emin, azi ție plânsu-ți-s-a


Românul trist, cu sufletul salin,

56
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Sonete de Theodor RĂPAN tot mai senin la inimă și față,


dar neîmpăcat cu oarba așteptare.
Mă mir de toate câte-au fost să-mi fie,
plătite greu sau chiar pe veresie
și-mi place și durerea cea mai mare
ca dar dumnezeiesc, nu ca osândă.
Căci de-am iubit sau de iubesc femeia,
n-am fost pândar cu gândul doar la pândă,
îndurerat de pierderi presupuse;
Sonet de iluminare mă bucur că nu-s parte dintr-aceia,
ce plâng acele zile veșnic duse.
Lumina ei se vede din lumină!
Te-ntreb în şagă: cine-i fără tină?
Îngână-ntruna gura-mi păcătoasă!
Dar carnea tace, tace somnoroasă
Şi nu dă voie mâinilor să vină
Să cureţe oticul de rugină,
Oglinzilor cu faţa mincinoasă…
Din tine zarea mea acum începe,
Iar soarele cu drag te păstoreşte,
Purtând hlamida nopţii cea lividă…
Întoarce-te pe zi! Nu pot pricepe Prof. Petrache Plopeanu
De ce din întuneric se iveşte
A vieţii rază? Splendidă coridă! De-s papagal sau pasăre de mare

Buchetul alb, încântător de zile,


Sonet de învesnicire ce altora le pare suferință,
tristețe neagră, rece neputință,
Grăbită eşti… Chiar nimeni nu-ţi deschide? stârnește-n mine înfloriri nubile,
Te-or plânge, oare, slugile-ţi perfide, mai pline-acum de sensuri integrale.
Când eu râvnesc sonetele nescrise? Nu pot rosti vreo vorbă disperată,
Şi-ţi văd în ochi cum cresc de dor narcise, refuz să lăcrimez, fie și-o dată,
Ostatic ţie, multele silfi de atins de bătrânețe pe la șale,
Mă vând pe dată! Fluturi nasc omide, când clipa-ți dă prilejuri nesperate
Pe tine, iudă, cine te ucise? să fii frumos și bun, fără-ncetare.
Să cer clemenţă vântului, furtunii? E-n bătrânețe, lipsă de carate
În mori de gând să macin holda serii? sau doar acum simțim estetic traiul?
Mai bine fug la pieptul tău, strângându-l! De-s papagal sau pasăre de mare,
Cupído, pleacă! Lacrima genunii nu vreau să știu, nu mi-am mâncat mălaiul.
O şterge vântul… Înflori-vor merii,
Iubindu-te ani după ani de-a rândul!

Sonete de Petrache PLOPEANU

Mă mir de toate câte-au fost să-mi fie

Nimicul cântă la apus de viață


sau deznădejdea curge ca pelinul?
N-o să răspund, ci stau să-mi sorb doar vinul,
57
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

EPIGRAME Veşnică e doar…iubirea!


A altoi

E valabil pentru pom,


Stroe Constantin
Să dea roade-mpărăteşti.
Poetul Uneori chiar şi pe om
Bine e să-l… ―altoieşti‖!
Talentul lui e și mister
Arzând ca focul în poeme,
Poate-i singurul pompier Strigăt
Ce vrea scântei-scântei devreme
Doamne, spune-mi unde-i raiul?
Unui leneș Cele bune unde sunt?
Căci de iad sătul n-e traiul,
Întrece orice măsură Pe…pământ!
Stând cu burta-n sus, un ins
Și căzându-i para-n gură,
Strigă tare: ‖Am învins!‖
ELIS RÂPEANU
Un adevăr

O vorbă înțeleaptă spune Sare şi piper


Că doctorul-i ‖rău necesar‖
Însă ar fi cu mult mai bine, Ştim că nu prea e gustată
Dacă te-ar vizita mai rar! Epigrama nesărată,
Dar nu este, mi se pare,
Nici cea cu prea multă sare.

Titi TURCOIU
Scândura
Românilor
La durerile de şale,
De la ―Merge şi aşa‖, Scândura-i, desigur, leac
Lucrul bine, azi, făcut, Dacă pui şi laterale
Ne va propulsa cândva, Şi deasupra un capac.
In mileniul…cea trecut!

Justiţia
Virtuţi
Coboară Themis în instanţă,
Poţi avea virtuţi să dai, Dar s-a schimbat şi ea, cu anii,
Banii lumii, mulţi câţi sunt, Că-n loc de probe, pe balanţă,
Dacă dragoste nu ai, Zeiţa cântăreşte banii.
Eşti un nimeni pe pământ!

Familială
Veşnicie
Ţi-am pus la îndemână hapul,
Omul, viaţa, existenţa, Înghite-l cu un pic de ceai,
Binele trăit cu firea, Da-i bine că te doare capul:
Toate trec, ca inocenţa; Aşa mai ştiu şi eu că-l ai.

58
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Aforisme, cugetări, maxime "E o eroare generală de a se socoti drept prieteni


două persoane care se tutuiesc." (Renard)
Despre prietenie
"Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi
A avea un prieten este a avea un alt eu. A trăi şi-a de duşmănia prietenului!" (N. Iorga)
iubi este acelaşi lucru." (Cicero)
"Gândiţi-vă mult când voiţi să faceţi din cineva
"Adevărata prietenie este o mulţumire sufletească un prieten; când v-aţi hotărât însă, primiţi-l cu
ce n-o pot înţelege oamenii de rând." (La inimă deschisă şi vorbiţi-i cu aceeaşi încredere ca
Bruyere) în voi înşivă!" (Seneca)

"Aurul îl cercăm în foc, iar pe prieteni în vremi "Încrederea este cel dintâi element al prieteniei;
de restrişte." (Socrate) s-ar putea spune chiar că ea nu e decât tinda,
fiindcă jertfă de sine este altarul." (Lacordaire)
"Bucuria omului e omul. Între ei se înfiripă
prietenia, care umple cel mai întins deşert al "La nevoie se cunoaşte adevăratul prieten!"
sufletului nostru. A iubi şi-a fi iubit, iată taina (Ennius)
fericirii!" (Bossuet)
"Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are,
"Bunăvoinţa ne face mai mulţi prieteni decât că viaţa lui să şi-o pună pentru prieteni." (Ioan
bogăţia şi ne aduce mai multă încredere decât 15,13)
puterea." (Fenelon)
"Nimic însă n-are să-ţi mulţumească într-atâta
"Cât despre mine, îmi place mai mult un prieten sufletul ca o prietenie sinceră şi credincioasă. Ce
adevărat decât toate onorurile lumii la un loc." bine este când poţi găsi o inimă sinceră, căreia
(Socrate) să-i încredinţezi în linişte toate tainele tale, care
să fie mai îngăduitoare cu noi decât noi înşine,
"Cel care n-a simţit niciodată farmecul unei care să ne aline grijile prin vorba ei plăcută, al
prietenii sincere şi dezinteresate, nu cunoaşte cărei sfat să te lămurească, a cărei veselie să-ţi
toată fericirea pe care un om o poate primi de la împrăştie mâhnirea şi-a cărei privire numai să-ţi
un om." (Young) poată însenina fața şi să-ţi reverse în suflet
bucurie!" (Seneca)
"Cine este erou? Acela care ştie să facă din
duşman prieten!" (J. J. Rousseau) "Nimic nu contribuie mai mult la dulceaţa vieţii
decât prietenia; şi nimic nu ne tulbura aşa de mult
"Cine primeşte sincer pe prieten, respectuos pe pacea inimilor noastre decât prietenii, în caz că n-
rude, cu politeţe pe femei, cu daruri pe săraci, cu am ştiut să-i alegem bine." (Saint-Evremond)
smerenie pe cei mândri, cu sfaturi blânde pe cei
rătăciţi, iar pe cei înţelepţi după felul lor de a fi, "Nu da prietenilor sfaturi frumoase, ci sfaturi
acela este un om cu adevărat prietenos." (Herder) folositoare!" (Solon)

"De mi-ai numi o mie de comori, acestea toate nu "Nu necinsti numele sfânt de prieten, dându-l
preţuiesc cât un adevărat prieten." (Sf Ioan Gură unui om lipsit de orice virtute!" (S. Pellico)
de Aur)
Nu se poate merge departe în prietenie dacă nu
"Du-te la prieteni mai curând când sunt nefericiţi suntem gata a ne ierta unii altora inerentele
decât când sunt fericiţi!" (Chillon) noastre greşeli. (La Bruyere)

"E bine să te înduioşezi de nenorocirea Va urma


prietenilor tăi, dar e mai bine să le vii în ajutor."
(Voltaire)

59
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Nicolae VASILE are o mie de culori,


are viaţă,
are şi moarte.
Alb, alb, alb….

Chiar dacă ne-a acoperit această minune albă,


trebuie să mai și trăim!... Am de curățat aleile,
trotuarul, înainte de a pleca la repetiție, de unde
nu știu când mă întorc. Cu lopata deasupra
ZÂNA ȘI VIAȚA acestei virginități naturale am o reținere la prima
(Episodul 5) ei împlântare. Dar am făcut-o!...La teatru, cu
Doamne,… Doamnee,… Doamneee!... Ce respirații și mierlița fuflendița, a mai trecut mult
frumos!... O infinitate de alb!... timp. Mulți începuseră să dea semne de
A venit iarna,… care aparent ne purifică. Așa o nerăbdare. De fapt, Zâna aștepta texte adecvate
fi, în ceea ce privește microbii, dar în privința care să fie jucate. Alex scrisese și el două
gărgăunilor din capul nostru, cred că nu, mai ales încercări, care se voiau comice, dar care nu au
în cazul celor care se apropie de iarna vieții, fost apreciate. A treia însă, o combinație din două
pentru care fiecare anotimp geros le crează o bucăți de proză scurtă, ―Femeia ca infinit‖ și
serie de probleme existențiale. Cât de înșelătoare ―Fractura timpului‖, scrise anterior, denumită ca
este această culoare alb, care pentru mulți scenetă, ―Scara‖, a avut o apreciere unanimă a
reprezintă simbolul purității și care, de fapt, nici colegilor. Cu aceasta i-a atras atenția Zânei. El
măcar nu este o culoare, ci un amestec tulburător oferea varianta masculină a suferinței din
al tuturor culorilor curcubeului! Te îmbie la dragoste, care a impresionat-o. Suntem adesea
poezie, la filozofie: porniți să credem că partea cealaltă nu poate trăi
la fel. Oare, există și bărbați care înțeleg așa
Alb dragostea? părea ea că se întreabă, după ce a citit
această scenetă.
Alb, alb, alb,
La un final de repetiție, au mers cu toții la o
albe sunt străzile,
terasă, unde cei doi s-au nimerit la aceeași masă.
albe sunt casele,
alb este Pământul,
- Deci, domnule scriitor, ziceți că bărbatul poate
alb îmi este gândul.
urca pe scara infinită a iubirii, și femeia nu se
Acest peisaj imaculat
poate ține după el, pierzându-se pe drum? a
nu-i ceva pur,
început ea discuția, urmărind ideea din sceneta
ci e un curcubeu
scrisă de el, la care începuseră să facă repetiții.
amestecat.
- Ei!... Literatura prezintă, de cele mai multe ori,
Din infinitul
cazuri ipotetice. Dar, în cazul meu, așa a fost….
ce ne înconjoară,
- Of,… Doamne, cu câtă durere v-o spun,... în
este doar
cazul meu, a fost invers!... Nu știu cum s-a
un mic crâmpei,
întâmplat, dar, pe aceeași scară, bărbații mei s-au
ca din eterna
pierdut pe drum. Oricum, că e vorba de femei, că
frumuseţe a femeii,
e vorba de bărbați, ați reușit să creați o imagine
frumuseţea
fantastică!... Este o scenetă extraordinară!... Mai
unei singure femei.
rămâne să fie și jucată bine. Vă băgați, să jucați
De aceea,
rolul bărbatului?...
mă întreb,
- Doamne ferește!... Nu!... Am spus de la început
este albul
că voi scrie scenarii, dar nu mă apuc acum la
un simbol de puritate?..
bătrânețe și de actorie.
Un amestec sublim,
- Nu vă înțeleg!... Ați venit la toate repetițiile de
are nimic,
respirație, mișcare și dicție și acum spuneți că nu
are de toate,
60
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

veți participa la punerea în scenă a propriei lucruri, aparent, diferite. Apropo, v-a spus cineva
scenete. Este păcat!... Doar pentru scris scenete, că sunteți o persoană deșteaptă?... Vorbesc
nu vă erau necesare acestea. serios, nu vreau să vă flatez!...
- Nu știu ce să zic!... Mai căutați și alți posibili - Hai domnule!... Lăsați-o așa!... Nu îmi plac
protagoniști ai rolurilor, iar eu voi continua să vin laudele nemeritate.
la repetiții doar în calitate de scenarist. - Din tot ce am făcut noi împreună, până acum,
Până la urmă, nu s-a găsit altcineva pentru rolul aici, vi s-a părut că sunt o persoană care nu are
bărbatului din sceneta ―Scara‖ și, astfel, Alex a noțiunea termenilor?...
mai făcut ceva absolut nou, a acceptat să joace un - Nu,… nu vă supărați, dar am fost luată prin
rol, să practice și actoria, acestă ocupație atât de surprindere.
desconsiderată de cei din zona preocupărilor - Nu este obligatoriu să-mi dați un răspuns.
―serioase‖, unde el își petrecuse întrega sa - Bine, bine, să știți că a fost cineva. Da, tata!...
activitate până atunci. Tatăl meu mi-a spus cândva, demult…. Într-o
Primul spectacol al noului teatru, premiera conjunctură mai specială, mi-a spus că are
absolută a acestuia, a fost foarte atent pregătit și a încredere în mine, în ceea ce voi face în viață,
fost un mare succes. Emoțiile au fost enorme. pentru că sunt deșteaptă. Iar faptul că
Atunci au înțeles toți rolul exercițiilor de dumneavoastră, acum, aici, îmi spuneți aceasta,
respirație, primele repetiții. Aceste foarte efectiv mă emoționează. Nici nu știți cât de
puternice emoții pot să-l ducă la clacare și pe cel apreciat sunteți de noi, de cei din trupa noastră!...
mai tare individ. O prestație artistică, în fața Apropo, am înțeles că sunteți un om trecut prin
publicului, crează emoții de neimaginat. Alex, multe!... Aș vrea să vă știu părerea, așa în
obișnuit cu stările de emoții din lumea afacerilor, general, despre situația actuală, de la noi și de la
dar de altă natură, le-a adus colegilor o sticlă de alții. Înclin să cred că este ceva deosebit, față de
whiskey, care le-a făcut foarte mult bine în alte perioade istorice. Sunteți de acord cu ideea
momentele acelea tensionate de dinaintea că acum am trăi o epocă de excepţie?...
spectacolului. - Se suprapun prea multe feluri de nou şi tot
Primul spectacol din viața celor mai mulți dintre atâtea de vechi, ceea ce creează un stres
ei a ieșit bine. Fiecare mai avea câte ceva să-și suplimentar, atât pentru cei în vârstă, dar şi
reproșeze, Zâna ar fi avut câte ceva de reproșat la pentru tineri.
toți, dar nimeni n-a făcut-o. Pentru o primă
prestație actoricească, a ieșit mai bine decăt au - Asta spunea şi bunicul acum treizeci de ani!...
sperat. Era o atmosferă de veselie generală. După Cei tineri îi critică pe cei în vârstă și invers. Asta
interviuri, discuții cu prietenii, care veniseră la este de când lumea și oriunde. Ce a apărut nou?...
spectacol invitați, au mers la un restaurant, pentru
- La noi, noutatea constă disputa dintre românii
a sărbători cum se cuvine evenimentul. Zâna și
din țară și cei din străinătate, pe lăngă toate
Alex au stat iar unul lângă altul, drept care, când
celelalte contradicții pe care le au toți ceilalți.
s-a trecut la faza ―bisericuțelor‖, au avut ocazia
unei foarte interesante discuții: - Aşa este, dar asta poate fi o provocare pentru
- Cum vi s-a părut spectacolul, dumnevoastră cea cei din țară de a face performanță, prin
care l-ați găndit?... a deschis el discuția. comparația permanentă cu alții!...
- Ca prim spectacol, pentru marea majoritate
dintre voi, a fost un succes. Evident, mai sunt - Cu cine să faci performanță?... Forţa de muncă
destule de îmbunătățit, dar este un început bun, rămasă este educată în spiritul vechi şi foarte
care mă face să fiu optimistă. sindicalizată!... Toți aleargă numai după
- Pentru mine, continuă el, este un miracol, ceea privilegii!...
ce se întâmplă!... Nu aș fi crezut niciodată că voi
face așa ceva!... La început, când repetam pe - Nimic nu se obţine uşor!... Cei care nu se
porțiuni, eram foarte nedumerit referitor la cum adaptează trebuie schimbați, eliminați cumva,
se vor lega toate acele segmente între ele. Dar, în pentru a nu mai fi piedici.
final, văd că le-ați îmbinat excelent!... Ați găsit o - Cum?.. Politicienii de stil vechi, care sunt
foarte interesantă concepție regizorală unitară la majoritari, au făcut orice să-și păstreze
61
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

hegemonia. Oamenii care puteau reprezenta o mici, încât să ne poată înghiţi oricine, şi niciodată
sămânță de schimbare au fost aproape forțați să suficient de mari, pentru a fi la adăpost prin
plece din ţară. propriile mijloace. Globalizarea, libertatea de
acţine deplină, înseamnă rechinism! Nu facem
- D-asta credeți că au plecat tinerii din ţară?... Eu echipă, pentru că nu ştim cu cine, nu ne căsătorim
cred că ei au plecat fiindcă le-a plăcut mai mult pentru a nu ne limita libertatea de acţiune.
acolo, decât acasă!... Este cam ipocrizie!...
- Da!… Îmi place comparaţia acvariu-ocean.
- Tot ipocrizie este şi cănd părinții se plâng că la Chiar este interesantă!...
pleacă copiii?... De fapt, realitatea este că nu va
mai avea cine să muncească să plătescă pensiile! - Băi, ia mai lăsați dracu‘, filozofia de doi bani,
nu am venit aici pentru asta!... se auzi vocea
- Da,… ipocrizie de ambele parți!... puternică a unui coleg. Hai, la dans cu voi!
Zâna nu prea avea chef de dans, dar, la
- Adevărul este că românii nu mai știu să facă
insistențele lui Alex, a acceptat până la urmă. A
echipă, nici la locul de muncă, nici în societate,
ieșit un dans ca lumea, de au acaparat atenția
nici în sport, nici măcar în familie! Nu se mai
întregului restaurant. După aceea, s-au retras iar
căsătoresc, trăiesc aşa de pe o zi pe alta! Stau
la masă. Ambii păreau dornici să continue
toată ziua cu nasul în calculator!...
discuția lor.
- Și ce mare brânză era înainte, când toată țara era - Ah,… să beau un pahar de vin!... Mergeee,
o mare echipă,… împotriva lui Ceaușescu!... Se după atâta efort!... începu el.
trăia ca într-un acvariu, miza nu era prea mare, - Doamne dar cât de bine dansați!... Depuneți
având totul porţionat, nu putea nimeni să se atâta efort. Nici nu mă mir că vi s-a făcut sete!
întindă mai mult decât avea voie, indiferent cât - Da,… îmi place dansul!... Mă extaziază.
de merituos ar fi fost. În aceste condiţii nu era - Există și așa ceva?...
altceva mai bun de făcut decât să se facă o mare - La ce vă referiți?...
echipă! - Dacă dansul poate fi un extaz?...
- Da!... De la Cioran citire. El s-a ocupat de
- Ei!... Nu era chiar aşa,... exista o concurenţă studiul extazurilor.
între oameni şi atunci!... - O să mă perfecționez. Promit!...
- Dar ce este?... Am observat că nu beți deloc!...
- Ce concurenţă?... Nu era rechinismul de - Nu, nu beau mai nimic, de ceva vreme. O să vă
azi!...Nu erau peşti mari care să-i înghită pe cei povestesc altă dată.
mici! Atunci lupta era pentru obraz,... azi este - Oh,… atunci, cred că am făcut o grșeala!...
pentru viaţă!... - Ce greșeală?...
- Da,... dar, din acest punct de vedere, atunci te - Înainte de spectacol, în culise le-am dat un
simţeai mai protejat. whiskey la colegi. Era așa o mare tensiune!... Eu
cred în binefacerile băuturii, în cantități mici, mai
- Evident,... dar sistemul era ineficient, de aceea a alungă ceva din stres.
şi dat faliment. Nu poate exista eficienţă fără - Aoleu!... Să nu mai faceți asta că mă supăr,…
proprietate, concurenţă sau motivaţie, ori rău de tot!... Pentru așa ceva, Purcărete te dădea
sistemul în care aţi trăit voi nu avea nimic din afar‘ din trupă!...
toate acestea! - Chiar așa?...
- Chiar așa!... Era foarte exigent, nu numai cu
- Bine, bine,... şi cum credeți că va fi viitorul?... prestația actoricească, dar și cu problemele de
disciplină.
- Astăzi, acvariul, care era toată România, s-a
- Hai, să depășim momentul, să trecem la altceva.
răsturnat în ocean, pentru toţi din lume, din
Altădată n-o s-o mai fac!... De exemplu, mai
motivul globalizării! Pentru noi, românii, şi foştii
plăcut ar fi un nou dans.
noştri colegi de socialism, în plus, pe lângă
- Nu,... nu mă mai țin picioarele!...
globalizare a mai intervenit şi schimbarea
sistemului politic. În ocean suntem suficient de

62
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

- Vai, vai,… aș înțelege să mă vait eu, că-s câteva luni. Toţi localnicii o iubeau, pentru că
batrân!... Tabita era nu numai cea mai isteaţă, dar şi cea
- Bine, bine, subiectul dans îmi place, dar doar să mai frumoasă şi mai blândă fetiţă din localitate.
discutăm. Am văzut că vă pricepeți la dans, nu Ochişorii ei iscoditori erau ca două mure coapte,
glumă. iar guriţa ca a unui boboc de trandafir ce
- Da!… De fapt sunt, într-un fel, un profesionist înfloreşte în Basanul inundat de verdeaţă. Îi
în ale dansului. Nu în dansul propriu-zis, ci în plăcea mai cu seamă să asculte poveşti cu
managementul dansului. Am avut unul dintre cele minunatele călătorii ale lui Ulise, spuse de tatăl
mai tari cluburi de dans din țară. ei, dar şi istorioare întregi din Tora, depănate
- Wooow!... Sunteți o sursă inepuizabilă de seara, la lumina lunii pline, înainte de culcare.
surprize! Hai,… vă rog, povestiți-mi mai multe!... Acum, înainte de a se întoarce cu cele patru
- Dar ne trebuie ceva timp!... căpriţe şi şapte oiţe cu trei miei acasă, Tabita se
- Nu contează, ne facem timp!... Eu v-aș asculta oprise din nou pe vârful stâncii uriaşe, privind în
într-una!... jos, dintre tufişurile de leandri înfloriţi, cum
- Doamne,… Doamnee,… Doamneee,... dă-ne apune soarele în Marea Egee. Parfumul florilor
timp!... va urma albe şi roze de leandru, cu miros dulce, o
îmbătau. O mieluşică albă cu ciucuraş roşu de
lână la gât i se culcă la picioare. Fetiţa îi vorbea
Cristian Petru Bălan (SUA) cu căldură, adresându-i-se ca unei cunoştinţe
vechi, când în greceşte, când în aramaică, iar
mieluşica parcă îi înţelegea fiecare cuvânt: "Uite,
vezi? Colo, în vale, este locul unde stăm noi...
Acolo şi-au făcut pescarii locuinţe... Ce mici sunt
căsuţele lor! Atunci când coborâm şi ne
apropiem de ele, să ştii că toate căsuţele par mai
mari. Lângă pâlcul acela de palmieri, uite, vezi?
Pata aceea albă este căsuţa noastră....Uite şi
staulul vostru unde dormiţi noaptea... Ba cred că
MINUNEA DIN PATMOS mogâldeţele acelea albe care se mişcă în grădina
(povestire biblică despre Sf. Apostol Ioan) din spatele casei noastre sunt frăţiorii mei mai
mici, Ieronimos şi Timotheon care aleargă peste
Tabita era fetiţa unui pescar din insula brazde. Dacă i-ar vedea mama, i-ar zgâlţâi
Patmos, scăldată jur-împrejur de valurile albastre niţeluş, că prea ne turtesc toate lăptucile... Tu ce
şi îmbinate ale Mării Egee cu ale Mediteranei. zici de trebuşoara asta? Dar uite mai bine - ce
Tatăl ei, un grec voinic şi chipeş, care fusese frumos apune soarele spre insula Delos!... În
înainte corăbier, venise aici dintr-o insulă vecină. Delos s-a născut tata şi de aceea mi-a pus mie
Mama Tabitei era o evreică, păstoriţă din numele Delia. Dar mama îmi zice totdeauna
Arimateia. Copila vorbea la fel de bine greceşte Tabita, căprioara sau gazela, căci asta înseamnă
ca şi limba mamei, aramaica, deoarece, văzând-o Tabita pe evreieşte... Acuma ştii şi tu: eu sunt
atât de inteligentă, ambii părinţi au dus-o mai căprioară iar tu mieluşică, un fel de rudă, dacă
întâi la templul zeiţei Diana, unde a învăţat să nu chiar surioară. De aceea mă iubeşti şi vii
scrie şi să citească destul de bine greceşte, apoi mereu la mine, nu-i aşa? Dar şi eu te iubesc pe
au trimis-o zilnic la sinagoga din apropiere pentru tine." Şi Tabita se aplecă şi sărută puişorul de
a învăţa scrisul şi cititul în evreieşte. Au primit-o oaie pe botişor, iar mieluşica strănută şi se ridică
foarte greu, mai mult ca însoţitoare a fraţilor ei în picioare. "Ei, haide acum să coborâm cu toată
mai mici, pentru că numai băieţii aveau voie să turma spre casă, că trebuie s-o ajut pe mama la
înveţe la sinagogă. Educarea fetelor se face muls. Hai în braţe la Tabita... Aşa... Ho-pa! Nu
numai în familie. De aceea s-ar putea spune că ești prea grea... După ce mulgem oiţele, trec şi în
Tabita mai mult a furat tainele literelor de la alţii, seara asta iarăşi pe la prietenul nostru, moş
întrecându-i însă pe toţi. Puţini copii se puteau Iochanan, care mă iubeşte ca şi tine. El toată
compara cu ea la această vârstă de opt anişori şi ziua stă şi scrie, şi scrie mereu pe un sul de

63
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

pergament cam aşa de lung. Uite, de aici se vede limba comună a întregii populaţii evreieşti.
şi căsuţa lui, pitulită lângă ţărm. Înainte locuia Moş Iochanan avea o barbă deasă şi albă,
într-o peșteră, dar acum și-a zidit o căscioară albă, cu părul de pe cap la fel de alb; iar ochii lui
mică. Nu stă prea departe de noi. Numai că tu nu erau de culoarea mării de peste care fusese exilat
poţi vorbi să-l înţelegi, însă el îmi povesteşte aici cu forţa, din ordinul împăratului Domiţian şi
multe, multe... Căci tu nu ştii, mioriţă mică, dar al preoţilor evrei care nu fuseseră de acord cu
moş Iochanan mi-a spus că el a fost apostolul religia şi predicile lui despre noul Mesia. Când îşi
unui sfânt mare, mare de tot; al unui rabi din termină rugăciunea, bătrânul se sculă încet în
Ierusalim, pe care îl chema Ieşua Hamaşiah şi picioare frecându-şi puţin genunchii şi când
care era Mântuitorul omenirii, Fiul lui întoarse capul, părea că avea ochii umeziţi de
Dumnezeu Iehova. Mama crede în Dumnezeu şi lacrimi. Văzând-o pe fetiţă, toată faţa i se umplu
crede şi în Fiul Lui... Tata însă spune că ar crede de lumina unui zâmbet cald. Deschise larg braţele
şi el dacă L-ar vedea, dar tata nu crede nici în spre mica vizitatoare care, la rândul ei făcu câţiva
zeii din Olimp. Nu crede în nimic, decât că este paşi şi-l cuprinse pentru câteva clipe pe bătrân de
bine să muncească pentru noi şi să ne ştie pe toţi mijloc.
sătui şi mulţumiţi. Aşa este el şi n-avem ce-i - Tabita mea drăgălaşă, tu erai? Ce mai faci,
face... În rest, el e om bun şi puternic. Mă ridică gazelă mică?
într-o mână sus... Dacă mai vine însă moş - Eu eram, moş Iochanane. Adică noi eram,
Iochanan odată pe la noi, poate, poate că-l va căci nu sunt singură. Mai e şi Harif cu mine; el
face şi pe tata să creadă în Dumnezeu şi în Fiul totdeauna mă aşteaptă culcat la uşă afară... Îl ştii
Lui despre care moşul spune că este tot şi dumneata.
Dumnezeu, întrupat pe pământ sub forma unui - Spune ce să-ţi dau, fetiţa moşului: miere din
om care a trebuit să sufere şi să moară pentru fagure ori smochine uscate?
iertarea păcatelor noastre, dar că, după trei zile, - Miere avem şi noi acasă. Aş vrea o smochină,
a înviat şi S-a înălţat la cer. Aşa ne-a spus el mie două, că-mi plac. Am avut şi noi smochine de la
şi mamei mele când a fost la noi - şi asta ne-a tufa din curte, dar le-au mâncat pe toate Ieronim
repetat-o de vreo trei ori. Eu şi mama l-am şi Timotheon, frăţiorii mei mai mici.
crezut. Tata a râs şi a zis că nu, el nu crede. Dar - Ia strachina asta plină cu smochine,
noi credem că este aşa, mieluşica mea... Şi tu ar micuţo. Stai să-ţi mai pună moşu câteva şi ia loc
trebui să crezi, căci vezi tu? Dumnezeu ne-a făcut pe laviţa asta de lângă mine.
pe amândouă. Pe tine oiţă, iar pe mine fetiţă..." - O, dar nu pot să mânănc eu atâtea! spuse
Cam în felul acesta vorbea Tabita coborând fetiţa aşezându-se. Numai una, două. Sau poate
cu mielul în braţe. În amurg, după ce a ajutat-o pe trei...
mama ei să mulgă oile şi să le dea de mâncare - Hai, ia-le pe toate şi du-le la frăţiorii tăi, că
frăţiorilor mai mici, Tabita, însoţită de Harif, eu am destule. Uite, smochinele astea îmi aduc
câinele curţii, plecă prin vecini şi ciocăni uşor la aminte de o întâmplare deosebită... Nu ştiu dacă
uşa lui moş Iochanan. Nu-i răspunse nimeni, dar ţi-am spus-o vreodată...
ea a împins delicat uşa, cum a mai făcut şi altă
dată, apoi intră tiptil-tiptil în cameră. Harif a Va urma
rămas înţelegător afară şi s-a culcat în faţa uşii
aşteptându-şi credincios stăpâna.
Fetiţa îl găsi pe moş Iochanan rugându-se
în genunchi, stând cu capul plecat şi cu braţele
întinse pe podea, sprijinit în coate şi cu degetele
ambelor palme încleştate strâns între ele. Se ruga
încet, din când în când ridicând capul cu ochii
închişi, vorbind parcă cu cineva de sus, invizibil.
Ea îl privea cu atenţie şi căuta să înţeleagă ce
spune, dar abia pricepu, când şi când, doar câte-
un cuvânt-două, căci se ruga mai mult în taină,
deşi bătrânul vorbea ca şi ea tot în aramaică,

64
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Antoaneta Rădoi – de la Vrancea 2004, plus un an convalescenţă, 2005) cu


reminiscenţe şi prin 2006, când încă mergeam cu
paşi mărunţi şi încovoiată precum o seceră…; o
VEŞNICIE îngrozitoare!!, după ce lichidasem
absolut toată agoniseala mea de mulţi ani, în
speranţa că mă vor face doctorii bine şi, mă-
nzdrăvenisem, oarecum, dar eram…muritoare de
foame! Aş!! Nu doctorii m-au făcut bine,
dimpotrivă medicamentaţia administrată era cât
Se-ntâmplă MINUNI… pe ce să mă ducă la…clopot!!, dar Dumnezeu a
LUCRAT cum a ştiu EL şi, când NIMENI (nici
Se-ntâmplă MINUNI! Şi nu pentru că vrem doctorii; de fapt ei NU AU CREZUT
noi sau pentru că prea ne „omorâm‖ noi să stăm NICIODATĂ că voi mai merge pe picioarele
în rugăciune (deşi Dumnezeu ia în seamă mele, dar mă îndopau cu… chimicale!!
‖osteneala‖ noastră de a ne înfăţişa înaintea Sa ―nepreţuite‖, iar eu, în NEBUNIA mea, le
spre a-I cere sau spre a-I mulţumi pentru ceva îngurgitam fără crâcnire…) nu mai credea că mă
anume!!), ci pentru că AŞA A RÂNDUIT şi voi ridica din patul bolii vreodată, hop...am
Rânduieşte Dumnezeu în înţelepciunea Sa. Ca să mers!! Fiindcă într-o bună şi binecuvântată zi am
bucure în necaz sufletul nostru. Drept este că zis: STOP! Şi am anunţat medicul că nu mai
eu…m-am rugat! Nu cu prea mare osârdie, dar VREAU să urmez niciun tratament, ci mă voi
Domnul ştie „neputinţele‖ mele… pune pe băut ceaiuri şi ..alte cele naturiste, afar‘
De când mă ştiu, mă rog. Mă rog dimineaţa sau la de rugăciunea mea, care chiar dacă era disperată
prânz ori seara, sau Dimineţa, la Prânz şi Seara, şi deznădăjduită, era totuşi...rugăciune şi strigare
după putinţă ori după STAREA sufletului meu la Dumnezeu!! Şi Domnul a binevoit, nu pentru
care, poate…tânjeşte după întâlnirea cu că m-am rugat eu, ci pentru că aşa rânduise EL,
Dumnezeu! Ce ştiu eu?! Nu eu fac ceva cu vreo plus că…avea ALTE NOI PLANURI cu mine!!
vrednicie, ci Dumnezeu face, prin Îngerul meu - Şi io care crezusem că m-am vindecat şi că
Căruia ÎI mulţumesc!! Acum relatez, nu spre a NIMIC nu mă va mai atinge atât de grav!!
mă lăuda, ci spre a fi pildă şi altora care vor citi Oho…câte ALTELE mă aşteptau la cotitură să
şi, fie ca Domnul să înţelepţească pe fiecare şi mi-o tragă sub centură!!! Pentru moment însă mi-
fiecare să priceapă şi să se bucure de era bine, fiindcă NU ŞTIAM ce mai avea să
LUCRAREA Lui! urmeze!!, dar…să revenim la OILE noastre!
Am în casă un Acatistier, nu din acelea clasic- Pusesem Cartea-Acatstier la vânzare cu preţul de
cunoscute, ci unul apărut într-o EDIŢIE mai 20 de lei, preţul celui care mi-o adusese, nu
aparte. Nu, nu este meritul meu că-l am, adăugasem nimic în plus spre câştigul meu
ci…ÎNTÂMPLAREA a făcut ca această CARTE- şi…totuşi, NIMENI nu băga în seamă cartea, ca
Acatistier să ajungă şi apoi să şi rămână în şi cum nici nu ar fi existat. Treaba e că nici eu
custodia mea. nu-mi aruncasem ochii peste ea. Aveam acasă
Mi-adusese cineva prin 2006 să-i vând nişte Carte-Acatistier, aveam N cărţi cu Rugăciuni, aşa
CĂRŢI, printre care şi acest UNIC exemplar- că nu-mi doream decât să-i vând omului aceluai
Acatsitier. Îl pusesem la vânzare cu preţul de cartea şi să-i dau bănuţii pe ea. Doar că NIMENI
20,00 lei, cît ceruse pe el omul. Vindeam atunci nu era interesat de carte, luni şi luni. Apoi mi-a
pe la Mrea Cernica, pe şanţ…şi ziceam laut foc maşina, acolo, în Poarta Mănăstirii, şi în
bogdaproste lui Dumnezeu că Economul de la 7 minute totul, inclusiv maşina s-a făcut
Mănăstire, pr Gherontie (pe atunci diacon- scruuumm!! Pompierii nu au ajuns la timp să mai
econom al Mănăstirii Cernica, actualmente preot salveze ceva, deşi Staţia de Pompieri, Glina, era
-cu funcţii depline şi duhovnic- la o altă ff aproape. Pe urmă am descoperit asta! Maşina şi
Mănăstire; Dumnezeu să-l ţie sănătos şi să-i marfa s-au făcut un ghem imens de metal
răsplătească dragostea cu..dragoste!) îmi contorsionat amestecat cu pământ, ceva
îngăduise acest lucru. Eram după perioada cruntă indefinit…Cartea însă se afla deja expusă pe o
a paraliziei mele (care a durat un an (paralizia, masă şi cineva foarte inspirat din mulţimea de

65
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

“gură-cască” (ce puteai să-i faci focului aceluia fum, de noroi… Nu m-am uitat nicio clipă în
imens, tu, om neputincios, decât să-l priveşti Acatistier nici când l-am recuperat. Numai după
uimit, stupefiat, cum se înalţă spre Cer??) a smuls mulţi ani, nuş-ce mi-a venit şi l-am deschis. Aşa
faţa de masă cu tot ce era pe masa aceea şi am descoperit că avea nişte Acatiste ale
strânsese bocceluţă obiectele expuse acolo, Domnului Iisus şi ale Maicii Domnului despre
obiecte care fuseseră şi ele atinse de foc. Le-a care nu stiusem ca există. Le-am frunzărit
aruncat într-o maşină şi le-a dus acasă la el. mai…aprofundat, apoi!!
Bulversată de situaţie, nu m-a mai interesat Dăunăseară (dacă există o dăunăzi, de ce n-ar
NIMIC. Am fost ca un ZOMBI câteva luni. Nu exisat şi o dăunăseară!!) iau Cartea- Acatsitier şi
auzeam, nu vedeam pe nimeni şi nimic, afar‘ că o deschid la întâmplare. Surprinsă, m-aşez în
“vedeam” în faţa ochilor zi de zi de pălălaia de genunchi, în micuţul meu Paraclis şi citesc:
flăcări şi fum care urcau până la CER…şi ―Bucurie neaşteptată!!‖…
“vedeam‖ nişte pompieri care se agitau inutil să- Azi, 28 august 2016, îmi propusesem să mă duc
şi dea „inteligent” cu părerea de unde s-a iscat la Biserică unde slujeşte un preot la care ţin mult.
focul… Enervanţi indivizi!! După ce că nu ajung M-am şi trezit devreme, dar…m-am dus în
NICIODATĂ la vreme, îşi mai dau şi cu „bibliotecă‖ (un loc…tainic, despre a cărui
presupusul!! Cum, Doamne iartă-mă, să mai poţi existenţă mulţi dintre cititorii mei ştiu deja)
şti de unde s-a îţit focul, când totul e la…citeală. Îmi cumpărasem ieri cu 5 lei
SCRUUUM??? Dar, nah‘, trebuia să facă şi ei un (Doamneeee, 5 lei??!!! Dar cât de-alde 5 lei, ba
RAPORT de ACTIVITATE!! Pe undeva îi încă şi cu zerouri alăturaţi face cartea asta!!! De
înţeleg, ceea ce nu înseamnă că şi sunt de accord Njde ori ori, Njde ori înmulţit cu 5 lei!! Parol!!)
cu tactica adoptată! Maşina Pompierilor, un..Panait Istrati!! Cel mai drag mie,
mastodontul acela plin cu apă, cu care ei ajung la după…Julien Green, dintre scriitori! Panait
Incendii, nu circulă decât cu 40 la oră…În fine… Istrati, autodidactul, omul cu nicio clasă
După câteva luni de la Eveniment, mă sună absolvită, repetent de două ori în clasa întâi
cineva şi-mi zice să mă duc în strada CUTARE primară…‖vagabondul din Brăila‖ consacrat la
că am acolo nişte obiecte salvate de la Incendiul Paris!!! Asta DA baftă!!! Îmi place scriitura
de la Cernica! Erau nişte cunoscuţi care tocmai acestuia de mor!! Nu-mi mai trebe‘ mâncare (mai
veniseră la Mănăstire pentru Slujbă atunci şi bine că şi-aşa prea multă n-am!!), nici cafea -
,văzând incendiul, se grăbiseră să dea o mână de parol!!, când îl citesc!! Ce zic eu, citesc??!! Îl
ajutor!! Dar eu nu-i remarcasem atunci. Oauuu!! DEVOREZ!! Mă satur! Respir! Trăiesc prin
Îmi rămăsese totuşi ceva, şi eu…NU ŞTIAM!! scriitura lui Panait Istrati!! Nici eu n-aş putea să
Îmi arsese şi geanta cu acte (toate, buletin, cartea exprim mai profund revolta faţă de Clasele
maşnii, talonul maşinii, pâna şi actele casei -care asupritoare care guvernează lumea şi câte alte
dintr-o rea întâmplare le aveam în geantă în acea cele, aşa cum o exprimă, foarte pragmatic, Panait
zi!!, ochelarii de vedere care mi-i scosesem Istrati. Câtă CULOARE dă personajului!! Şi câtă
câteva minute mai înainte de izbucnirea greutate are cuvântul său!! Aşa că…am intrat în
incendiului şi-i pusesem pe bord, tot-tot, inclusiv transă…până mult spre ora 10. Adio…dus la
telefonul care se afla pe bordul maşinii…aşa că Biserică!! Eram în pijamale…Când am văzut că-i
eram RUPTĂ total de toate…eram..HUSEN, deja trecut de 10, m-am pus din nou pe
cum se zice). Am fost surprinsă plăcut să citeală…însă cu regretul că nu m-am dus la
descopăr că-mi fuseseră salvate câteva OBIECTE Biserică, în ideea să mă mai îmbogăţesc cu-n
de MARE PREŢ (şi ca PREŢ în sine, ca şi cost, Cuvânt de folos pentru sufletul meu de-acolo.
că erau nişte obiecte importate din Grecia, şi Deodată în apăsarea mea, îmi vine un gând: „de
aveau ăştia nişte preţuri de numa‘numa‘!!…; ce oare oi fi rămas eu acasă, totuşi???; pentru
acum, prin regăsirea lor, mai recuperam din CEVA trebuia să fi rămas, dar pt ce? Cu
pagubă, nu mult, însă…slavă lui Dumnezeu!! sigurnaţă, nu doar pentru a-l citi pe Panait
când devii sărac peste noapte, orice de oriunde, e Istrati!! ―Kalm, Antoaneta! Vei vedea!! Nu-i
bine-venit!!), printre care şi Cartea-Acatistier. prima oară când ţi se-ntâmplă, când chiar de la
Am dus acasă toate obiectele pe care soţia celui uşă te-i întors…‖
ce le salvase le spălase, le curăţase de arsuri, de N-apuc să cuget prea mult că sună telefonul:

66
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

-Sărut-mâna, dna A. Ce faceţi? adesea, nu pricep nimic în nepriceperea mea.


-Biiineee!!, mormăi eu un „bine‖ super-morcovit, Doar că, vine o vreme când Dumnezeu îmi arată
că fusesem întreruptă din lecturare, plus că mă LUCRUL Mâinilor sale! Iată de ce rânduise
seacă să tot fiu…‖domnită‖, eu o amărăşteancă. Dumnezeu să rămân acasă, uitată-n
Mi-a plăcut întotdeauna să mi se spună pe nume. “bibliotecă”, citind pe Panait Istrati, care mă
-Sunteţi cumva acasă? Puteţi coborî un pic? Sunt absorbise cu totul prin inegalabila lui scriitură!!
în Colentina, cam în 15 minute aş ajunge. Pot Ca s-o primesc în casa mea cum se cuvine pe
veni? Fecioara Maria, în chipul Icoanei şi în Duhul
-Daaa!Desigur!… Sfânt al lui Dumnezeu!!! Mulţumesc Doamne!
Ce-o fi vrând, oare, Omul??? Nu ştiu ce-o vrea, Se-ntâmplă Minuni! Şi aceasta este una dintre
dar ştiu că e de bine!! Aveam încă de dimineaţă, ele…
de la trezire, o STARE de comfort sufletesc
inexplicabil stării mele de FAPT. Arar mi se-
ntâmplă…Comfortul sufletesc din acea dimineaţă
şi cu Realitatea din viaţa mea, două LUCRURI Angela BURTEA
infinit paralele!!! Dar azi??…
Trec cele cinşpe minute şi cobor în faşa blocului.
Dintr-o maşină iese un fost colaborator al meu,
de pe vremea când aveam Magazinul, căruia încă
îi mai datorez nişte bani…
Are în mână o…ICOANĂ.
A Maicii Domnului!! Ferecătură!

Am trecut să vă dăruiesc Această Icoană!! Era


pregătită mai demult, dar…Ouauuuu!!!! FLOAREA ALBĂ DE CIREȘ
După ce am scos instant pe gură acest grosolan
„oau‖, mi-am astupat gura cu mâna şi am rămas Mă tot sună de câteva zile și mă îndeamnă
fără…cuvânt! Şi, credeţi-mă, e cam greu să-mi să merg acasă, spre a prinde în plină floare
astupe mie cineva cu ceva gura!!! Nu mă faimosul cireș care străjuie înaltul casei. E bătrân
impresionez aşa oricum. Dar, ce să însemne cireșul, să aibă vreo...30 de ani și vară de vară ne
asta??!!! Cu ce ocazie?? Cum?? De ce??? Nu-i oferă darul său, îmbiindu-ne cu fructele sale
făcusem vreo favoare omului! Nu acum! Nu de negre, dulci-amărui. Nici nu știu ce să-i răspund
curând!! Da, îi făcusem, dar… deocamdată, fiindcă, de regulă, îmi respect
altădată…demult!!! În urmă cu câţiva ani. Acum promisiunile, iar pentru asta trebuie să fiu foarte
doar îi eram eu datoare!! Nu foarte mult, atentă. Dezamăgirea lor ar fi cu atât mai mare, cu
însă…totuşi datoare!! Nu mai ştiu ce să zic! Cu- cât aș promite și nu m-aș ține de cuvânt, decât
adevărat simt că dacă aş mai zice ceva, chiar aş dacă aș lăsa totul pe seama întâmplării. Dar, cum
supăra, cu-adevărat pe Dumnezeu şi pe Fecioara nimic nu este întâmplător, merg la sigur: în
Maria, Maica mea cea…grijulie!! curând, voi merge din nou acasă!
Am luat Icoana, am mulţumit emoţionat şi am ‖Vino să vezi minunea, e ca o mireasă în
urcat în casă. Am aşezat-o în Parasclis! O rochia-i albă de mătase! îmi șoptește la telefon cu
minunăţie de Icoană…Costă o avere!!! Aurită, vocea-i tonică sau stinsă, după cât e soarele de
argintată, cu ramă lucrată în lemn. Eu, am Icoane generos sau norul de întunecat. Nici nu știi ce
muuulte în casă, dar una în plus e TOTDEAUNA mireasmă împrăștie... Azi am lăsat ușa de la
bine-venită!! „Binecuvântată fii, tu, ceea ce eşti balcon deschisă. S-a încărcat casa de mirosul
plnă de dar, Marie, Fecioară preabinecuvântată, cireșului nostru, apoi m-am gândit că n-ar fi rău
Domnul Iisus este cu tine şi prin tine cu noi!” Îţi să deschid și ușa camerei tale, apoi și fereastra.
mulţumesc pentru că ai binevoit a veni în casa Parcă te auzeam strigând: Primăvară, primăvară,
mea! Tu ştii DE CE… tu aduci mireasma-n țară/ Din Craiova-n
Eu nu-s decât un mic copil al lui Dumnezeu! Olănești, Secuieni sau București/ Tu ne prinzi de
Unul mic dintre cei mai mici, care, cel mai mijloc iară și cânți hore până-n vară.

67
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Îți mai aduci aminte, nu? Erai pe la ciclul legănându-te în voie. Mă opream și eu din mers
primar și te învârteai în jurul cireșului, cântând de și-ți urmăream cu duioșie legănarea
mama focului, convinsă fiind că cireșul va lega copilărească... și cât mă bucuram.
rod mai repede, iar soarele va bate mai cu putere Acum, ai schimbat totul pe-o viață
și fructele se vor înroși la iuțeală. Acum ești scumpă de oraș și fugi din când în când la munte
ocupată cu serviciul. Nici nu mai cânți și nici cu prietenii, iar floarea noastră de cireș te tot
drum pe-acasă nu-ți mai faci! Timpul trece, iar așteaptă. Și de nu vei veni nici săptămâna asta,
noi nu mai întinerim, doar tu înflorești an de an. poate o vei face în săptămâna coacerii. Cireșele
Te deschizi ca floarea cireșului și te mai coci tale preferate, nici ele nu așteaptă prea mult. Doar
puțin. Asta nu-i rău, dar miresma florilor de cireș știi, culegem ce culegem, apoi rămân hrana
n-o găsești în fiecare zi. De aceea zic, vino, poate preferată a graurilor. I-auzi, mamă-ta îmi șoptește
mai prinzi ceva din trena rochiei de mireasă. Să că va face, totuși, și anul acesta câteva borcane de
știi că, deși l-am curățat, sunt încă multe crengi dulceață! Să fie acolo, nu se știe!
aproape de pământ. Parcă te văd cum întindeai Stai, stai că nu te mai aud, maică-ta mă tot
mâinile micuțe pentru a prinde o creangă. Când bruiază, tot repetă întruna: Să fii sănătoasă,
reușeai, strigai cu toată forța: Am plins, am plins floare albă de cireș! Iar eu repet: Nicăieri nu-i ca
cleanga, uite, am adunat cileșe!‖ Iar mâinile tale acasă! Nici ușa, nici pragul, nici patul, nici
erau roșii ca sângele, fiindcă fructele mici și pâinea, nici măcar razele soarelui nu încălzesc
coapte zemuiau printre degetele tale. Le strângeai ca acasă!”
fără milă, apoi îți încărcai gura cu bobițele
aproape sfărâmate.
Mamă-ta spune că face și anul ăsta niște
dulceață. Îți plăceau clătitele cu dulceață de Negură Elena-Luiza
cireșe amare. Erau preferatele tale. Acum, mai
mănânci clătite? Cine știe? De ceva timp, nici IOANA
gusturile nu ți le mai știu. De fapt, cine să le Liniştea se lăsase apăsătoare peste satul
prepare? Tu ai treabă multă, serviciul cere care gemea în noapte asemeni unui bolnav.
sacrificiu; așa spun toți, cei tineri. Tânără ești și Toamna se prăbuşise peste casele şi peste
tu, dar floarea cireșului se trece și odată cu ea ne sufletele oamenilor, aducând cu sine o vreme
trecem și noi. La tine e altfel. Tu prinzi putere în rece şi umedă. Ioana privea pe geamul fumuriu
fiecare zi, iar bujorii din obrajii tăi sunt departe spre casele adormite. Nu mai avea lacrimi să
de noi! Oare cine se bucură acum de ei? plângă, aşă că acum sta ca o statuie, iar buzele i
Știi, ne-ar plăcea să vii, cât nu se trece se mişcau în răstimpuri de parcă ar fi rostit
floarea cireșului. E alb tot și râde spre razele cuvinte de neînţeles. Or fi fost rugăciuni, ori
soarelui, bucurându-se, ca atunci când tu te poate blesteme...
cățărai tocmai în vârful lui și te ascundeai printre Ce viaţă ticăloasă avusese! Tinereţea şi-o
crengi ca să nu te vedem. După lungi căutări, irosise alături de un bărbat arţăgos, care nu
auzeam ecoul strigătului tău: Cine mă caută, mă pregeta să o lovească adesea. Moartea lui se
găsește! Cine mă caută, mă găsește!... Și râsul dovedi o binecuvântare pentru ea, răsuflând
tău răzbătea ca un clopoțel vioi și fără griji. uşurată, în ciuda vorbelor răutăcioase care stăteau
Acum, se pare, că te-au năpădit și grijile, și pe buzele oamenilor. De ce să nu trăiască şi ea
gândurile. Adevărat. Timpul tinerilor se măsoară liberă, cu sufletul uşor? Avea abia 23 de ani, iar
altfel decât al vârstnicilor. Parcă eu îmi mai pot frumuseţea îi era cunoscută trei sate în jur. Prima
măsura pașii cu pașii tăi? Nici nu mai pot să oară când merse la horă după ce rămase văduvă
ajung în fiecare zi prin văile din spatele livezii, simţi furnicături în tot corpul, părându-i-se că toţi
așa cum o făceam odinioară. Îți mai amintești? îşi sprijină privirea în trupul ei. Noroc de
Urcam și coboram, de parcă nici nu atingeam Alexandru, care o luă la joc în ciuda voinţei ei.
pământul! Tu o luai adesea înainte, fiindcă mai Parcă viaţă se scurse iar în inima sa, care simţea
mult alergai, asemenea mieilor scăpați din țarcul pentru prima dată fiorii iubirii sincere. Începură
lor ori dezlipiți de mama lor. Te opreai în dreptul să se vadă tot mai des, şi nimeni nu fu mirat când,
vreunul copac și te apucai de creangile lui, după un an cei doi se luară. Ioana se simţea

68
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

împlinită, dar se vede treabă că unora nu le este lua copilul! Mai bine lasă-l pe el să trăiască şi ia
scrisă fericirea! răsuflarea mea drept ofrandă! Şi lacrimi îi
Războiul muşcă cu sete din viaţa lor, scăldau iar chipul.
urlând ca o fiară pe câmpul sălbatic, plin de Peste ceva timp, deşi starea lui Petru era la
morţi. Tunurile nu se mai opreau, iar fiecare fel de gravă, moartea încă îl ocolise. La ceas de
bubuitură lăsa o urmă nu doar în pământul seară, la uşa Ioanei bătu cineva. Era o femeie
vlăguit, ci şi în inima Ioanei. Vestea morţii sărmană, care îi cerea adăpost peste noapte.
bărbatului sosise la ceas de seară, când luna se Femeia o primi, fiindu-i milă, însă, cum nu avea
ivise sfioasă de după un nor sângeriu. Trei zile a loc, o luă lângă dânsa şi lângă copil.
umblat nebună pe câmpuri aiurând. Noroc că au -Mămucă, nu am ce să-ţi dau de mâncare,
prins-o oamenii înainte de a se aruncă în apele zise ea legănându-şi pruncul. Doar un adăpost
negre ale râului! Singura mângâiere era acest pentru noaptea asta lungă, care şi-a înfipt colţii în
copil,Petru, ce nu apucase să îşi vadă tatăl. Îl durerea mea.
crescuse cu toată grija şi dăruirea unei mame faţă -Să nu zici asta, copilă, căci fiecare îşi are
de odorul ei! Îl strângea la piept şi simţea în soarta lui scrisă de Dumnezeu!
răsuflarea lui caldă toată dragostea pe care i-o -Aşa o fi, nu zic nu, dar daca Dumnezeu
purta. Timp de trei ani, ziua începea cu surâsul mi-ar asculta rugile, mi-ar lăsa copilul să trăiască.
său şi se sfârşea cu trupul său adormit în braţele -Decât o viață chinuită, poate că i-ar fi mai
ei. Asta până soarta o încercă iarăşi pe Ioana. bine să...
Copilul zăcea bolnav de friguri, cerând -Nu! o întrerupse Ioana brusc. Viaţa e bună
mângâierea mamei. Disperarea femeii era atât de indiferent de cum e ea. Şi vreau ca el să trăiască
mare, încât atunci când simţi că rugăciunile nu măcar bucuria de a simţi răsuflarea fierbinte a
mai au putere, fugi la baba Didina, promiţându-i pruncului său.
orice, numai să-i scape copilul. Bătrâna veni pe -Vinde-mi-l, Ioană, şi-l scapi!
înserat, iar umbra ei părea o dihanie în lumina Femeia se uită îngrozită înspre bătrâna care
albă a lunii pline. Îl privi pe bolnav şi îi dădu în părea coborâtă din altă lume. Privi prin uşa
bobi. deschisă luna plina care strălucea de după norii
-Ioano, salvarea o să-ţi vină la ceas de sângerii. Amintindu-şi de vorbele babei Didina,
noapte, când luna plină va sângera a moarte. Să se aruncă de pe pat ca o nebună, ţipând:
ştii de la mine că are umbra nefiinţei deasupra -Ţi-l vând, maică! Ca să mi-l fereşti de
capului său, şi mare lucru dacă ţi-o trăi până moarte!
atunci! Şi cu disperarea înecatului, începu să
Femeia o asculta năucă şi lacrimi grele îi smulgă tencuială de pe geamurile acoperite,
udară chipul. lovind lumânările care îi stăteau în cale. Sângele
- O să trăiască, mămucă, chiar dacă i-oi da îi şiroia, însă Ioana continua, acoperindu-şi
sufletul meu! pumnii cu cămaşa albă. Când prima rază a lunii
- Să nu mai zici aşa, fato, că fiecare-şi are intră în cameră, chipul copilului se linişti brusc,
soarta lui scrisă! zâmbind ca o nălucă. Mama îl luă în braţe şi
De atunci încolo, femeia nu se mai dezlipea trupul se făcu greu, ca o piatră de moară. Prin
de lângă patul copilului. Doar buzele se mişcau geam îl dădu străinei, strigând din toate puterile:
încet, descântându-şi pruncul… Lumea era -Ţi-l vând, mamă, pe fiul meu, Petru, mort
convinsă că înnebunise de durere. Adesea, chiar în trup şi în spirit! Dă-mi în loc pe Ion, curat la
şi ea credea asta. Într-o noapte i se păru că vede trup şi la suflet!
sufletul lui Petru cum ia forma unei păsări şi Un zgomot groaznic străbătu satul, iar
căută fereastra. Dimineaţa zidi geamul, punând oamenii se îndreptară buluc către casa Ioanei. Nu
lumânări peste tot. Icoana Maicii Domnului găsiră decât trupul femeii, cu mâinile însângerate
veghea la căpătâiul patului, privind-o cu mila pe strângându-şi în braţe copilul, care privea
care doar o mamă o poate simţi. Ioana o privea nelămurit mulţimea ce se adunase. În depărtare,
plină de speranţă, zicându-i adesea: sub lumina albă a lunii pline se puteau ghici două
- Măicuţă,doar tu îmi înţelegi durerea. siluete: a unei femei tinere şi a unei bătrâne ce se
Sângele meu plânge şi sufletul se teme. Nu îmi sprijinea parcă într-o coasă...

69
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Recenzii, cronici literare, comentarii Istoria literaturii române cunoaşte destule


cazuri, când între inginerie şi poezie sau şi alte
profesii, nu există graniţe de netrecut, ci
Prof. Geo CĂLUGĂRU despre cartea: dimpotrivă, ele se interferează şi se potenţează
„POEZIE ŞI INGINERIE. Antologie a reciproc.
poeziilor nepublicate‖, autor Corneliu De notorietate, cazul ilustrului
CRISTESCU, Editura AGIR, 2016. matematician, Dan BARBILIAN care e la fel de
renumit şi ca poet, cu numele Ion BARBU.
Savantul Solomon MARCUS descoperă şi
impune Poetica matematică.
Poetul Corneliu CRISTESCU
conştientizează acest fapt şi-l exprimă simplu şi
convingător în Autoepigramă: „Vă previn, vreau
să se ştie,/ Şi ce vă spun eu nu regret,/ Sunt
inginer in ....poezie,/ În inginerie, sunt...poet!/. O
spun, cu toată convingerea că, prin această carte,
avem dovada că inginerul şi poetul Corneliu
CRISTESCU, fac casă bună împreună. Dacă
inginerul, prin realizările de pînă acum se află la
apogeu, poetul, a cărui fidelitate faţă de muza sa,
ÎN ADN-UL INGINERULUI CORNELIU e atât de îndelungată ( calitate majoră în orice
CRISTESCU realizare), are nevoie de mai multă îndrăzneală şi
ESTE LA EA ACASĂ POEZIA diversificare a ariei de inspiraţie şi, dacă nu uită
că, la capătul unei îndelungate aşteptări,
Parcurgând cu atenţie şi satisfacţie, întotdeauna, găseşti ceea ce ai căutat, sigur că,
volumul „Poezie şi inginerie‖, semnat de domnul singurul îndemn pe care i-l dau, din toată inima,
Corneliu CRISTESCU, având ca subtitlu al său este să continue.
precizarea „Antologie a poeziilor nepublicate‖, Felicitări şi fiţi convins că atât domnul
pe o perioadă de câteva decenii, am avut Nicolae VASILE cât şi eu, credem că avem
privilegiul de a constata şi apoi, de a mă dreptate, iar datoria de a ne-o dovedi, o aveţi
convinge de adevărul, a cărui formulare este dumneavoastră. Mult, mult succes!
cuprinsă în chiar titlul acestei consemnări.
Împărtăşind, în mare măsură,
descoperirile domnului inginer-scriitor, Nicolae
VASILE, în strânsă legătură cu conţinutul de idei Octavian D. Curpaş (Phoenix, Arizona)
şi sentimente, cuprinse în carte, în care văd, cu
adevărat, ce înseamnă un lucru binefăcut, dublat “Tragedie şi triumf” - o sursă inepuizabilă de
de o onestitate neîndoielnică, susţinut de vitalitate
temeinicia argumentelor desprinse din suficiente
poezii analizate, n-am motive, să consemnez, cu
alte cuvinte, aceleaşi cocluzii.
Revin. Susţinut de argumentarea de mai
sus, îmi voi înfăţişa punctul de vedere, care va
limpezi, ce m-a determinat, să ajung la acest titlu
şi la adevărul conţinut în formularea sa.
Acest volum reprezintă, de fapt, o
autobiografie lirico-epică, în mare măsură, cu
certe virtuţi poetice, de loc greu de descoperit,
pornind de la poezia, ce dă titlul volumului
„Poezie şi inginerie‖ şi multe altele, de la o
pagină la alta, mai împlinite artistic.

70
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

„Fetiţa pădurarului‖, „Portret de fetiţă‖, „Catiuşa “Tragedie şi triumf”, registrul tematic se


lipoveanca‖, „Portret de copil‖ sunt tot atâtea schimbă radical. Acţiunea este extrem de
chipuri de copii ce te privesc expresiv, din complexă şi construită cu o migală deosebită,
tablourile pictorului Nicolae Toniza. ―Ochii lui Ligia Seman dând viaţă unor poveşti încărcate de
Tonitza‖, ochii mari, rotunzi, inocenţi, dramatism, relatate într-o notă gravă, dureroasă.
melancolici, naivi şi plini de poezie ai micuţilor Asistăm la scene violente, lipsite de moralitate,
zugrăviţi de el ne urmăresc cu lumina lor care uimesc prin notele descriptive naturale,
profundă. De-a lungul timpului, copiii au fost o sfâşietoare. Eroii au parte de necazuri, de
veritabilă sursă de inspiraţie nu doar pentru încercări, de situaţii limită, pe care nu le pot
artiştii plastici, ci şi pentru scriitori şi depăşi decât prin harul lui Dumnezeu. Poate că
compozitori. Dacă în artă, aceştia au un loc bine tocmai de aceea, în finalul romanului, unul dintre
delimitat, în religie ei fac subiectul unei personaje, capelanul Edi, afirmă : « Cu cât visăm
recomandări de excepţie din partea Mântuitorului mai mult, …, cu atât visurile au şansa să devină
lumii. Cu mai bine de două mii de ani în urmă, realităţi. Şi, nu suntem îndreptăţiţi să visăm visuri
Isus a spus – ‖ Lăsaţi copiii să vină la Mine.‖ măreţe când avem un Dumnezeu atât de mare? »
Câţi dintre noi ne-am întrebat de ce Fiul lui Dincolo de elementele zguduitoare care
Dumnezeu a poruncit să nu îi oprim pe copii să predomină, cartea are un deznodământ apoteotic.
ajungă la El? De câte ori am văzut în ei un model Biruinţa binelui asupra răului aduce cu sine
de desăvârşire, de dragoste, de nevinovăţie? regăsirea sensului iniţial, primordial al vieţii. Se
Părinţi fiind sau educatori, cât de des am meditat aşterne pacea şi asistăm în sfârşit, la triumf, ca la
asupra responsabilităţii pe care o avem cu privire un element ce ţine de prezent şi de viitor. Cu
la odrasle? Ne-am pus vreodată, problema că un toate că în carte are întietate tragismul,
copil poate fi un model creştin pentru un adult? răsturnarea de situaţie căreia îi suntem martori la
Cum ne îndeplinim ca indivizi, dar şi ca final, defineşte şi contrabalansează întâmplările
societate, datoria ce ne revine faţă de micuţii zguduitoare ce marchează întreaga scriere, de la
noştri? Iată tot atâtea interogaţii la care răspunde prima până la ultima pagină. O familie rămasă pe
cu succes romanul creştin al Ligiei Seman, drumuri, cu multe guri de hrănit, acesta este
―Tragedie şi triumf‖. Dacă în romanele obişnuite tabloul de debut al romanului scris de Ligia
scriitorul urmăreşte să proiecteze cât mai bine Seman. Copiii sunt trimişi la cerşit, tatăl se
anumite aspecte din realitate – sentimente, îmbată, mama, Valeria, trăieşte undeva, la limita
frământări, experienţe, toate acestea văzute din dintre demenţă şi normalitate. Dintre atâţia
perspectivă umană – romanul creştin are menirea prunci, se detaşează două figuri, Ana, fiica mai
de a-i arăta cititorului că dincolo de experienţa mare şi Vlad, imediat următor ca vârstă, de care
omenească limitată, se află divinitatea. De altfel, ea are grijă. Destinele lor se despart de îndată ce
romanul creştin are o veche tradiţie. Inspirată în se produce ireparabilul: Valeria este ucisă de soţ,
general, dintr-o întâmplare adevarată, o astfel de iar odraslele iau drumul orfelinatelor. Şi astfel,
creaţie îşi propune să aducă la lumină începe cu adevărat, tragedia. Casa de copii unde
frământările şi căutările noastre, în dorinţa de a-l nimereşte Vlad, un băieţel cu o sensibilitate
descoperi pe Dumnezeu şi de a începe o viaţă exacerbată, îi oferă un mediu complet ostil.
nouă, alături de El. Personaje precum Doroftei sau Miron Gură vin să
Ligia Seman debutează în anul 1995 cu romanul îi amplifice spaimele, neliniştile, durerile. Anii
―Funiile dragostei‖, urmat de ―Handicapul trec şi după multă suferinţă, umilinţă şi traume
conştiinţei‖ (1999), “Tragedie şi triumf” (2004) greu de descris, Vlad alege să depăşească faza
şi ‖ Domnind peste împrejurările vieţii‖ (2006) – instituţională, încercând să ―zboare‖ spre un nou
ultima, un volum de eseuri cu adresabilitate tărâm – strada. Alături de Cristi, un micuţ adus de
feminină, îmbinate cu psihoterapie, propunând pe drum la căminul de orfani, acesta se decide să
soluţii biblice. Primele două cărţi menţionate încerce. Cu atât mai mult cu cât în mintea lui
prezintă pe lângă experienţa creştină a persistă cuvintele spuse cândva, de fostul
personajelor, şi o poveste de iubire bine vagabond. ―Eu eram domn pe stradă. Acolo faci
conturată, ce aduce un plus de umanitate şi dă o numai ce vrei tu, nu ce zice altul. Vrei să dormi?
notă romantică naraţiunii. Prin antiteză, în Dormi. Vrei să mănânci? Mănânci. Şi acolo nu te

71
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

bate nimeni. E rai viaţa când nu te bate nimeni.‖ printr-o experienţă similară. Cei doi sunt
Vlad încearcă să se apropie de ―rai‖. Un rai în despărţiţi imediat după moartea mamei, iar Ana,
care un copil lipsit de părinţi are măcar şansa de a aidoma lui Vlad, trăieşte în canal. Se
nu lua bătaie. Cei doi evadează şi, în drumul lor prostituează. Are o fiică abandonată la spital.
spre libertate, înţeleg că mai este nevoie de încă Visul ei dintotdeauna, acela de a-şi clădi o
un element pentru reuşită: ―Eu mă rog, zicea familie, lucru banal în concepţia multora, nu se
Cristi, şi se oprea din când în când, pupa împlinise până atunci. Destinele paralele ale celor
pământul în faţa lui Vlad şi zicea: Doamne ajută, doi fraţi se intersectează, iarăşi. Vlad şi Ana se
Doamne ajută să nu ne prindă. Fă şi tu aşa, îi întâlnesc într-o noapte, pe stradă, şi se recunosc.
zicea lui Vlad.‖ Iar Dumnezeu îi ajută. Şi astfel, Iar revederea îi trezeşte celui dintâi bruma de
cei doi învaţă să trăiască de azi pe mâine, în sentimente umane uitate undeva, în adâncul
canal. Nu singuri, ci alături de alţi nefericiţi, la inimii sale chinuite. ―Amintirea iubirii ei din
fel ca şi ei. În fond, moda copiilor străzii nu a copilărie îl încălzea, îi dezmorţea sufletul,
început azi şi nici ieri. Să ne gândim la ―Fetiţa cu degerat în nopţile când sorbea aurolac. Dacă o
chibrituri‖, din basmul omonim al lui Hans întâlnise, în sfârşit, după atâta timp şi ea nu-l mai
Christian Andersen, la Gavroche, micul erou din iubea, simţea că s-ar fi prăbuşit.‖ S-ar fi prăbuşit,
―Mizerabilii‖ lui Victor Hugo, la Oliver Twist, din simplul motiv că relaţia aceasta de rudenie,
personajul principal din romanul cu acelaşi nume suplineşte pentru el o altă lipsă. Aceea a dragostei
scris de Charles Dickens, ori la Remi din ―Singur pe care numai mama şi tata ţi-o pot oferi.
pe lume‖ sau Romain Kalbris, din cartea cu titlul ―Legătura copil părinte, una dintre reflecţiile cele
similar, ambele aparţinându-i lui Hector Malot. mai pregnante ale necuprinsului încredinţat de
Vlad evoluează pe stradă. Ajunge unul dintre cei Dumnezeul infinit cuprinsului; măreţie a
mai de temut şefi de gaşcă. Pentru că iadul în exprimării chipului Tatălui în spiritele în care El
care trăieşte nu îi poate oferi altceva. Şi totuşi, el a suflat viaţa-I pentru a da primului contur de lut
plecase spre rai. Există însă, şi raiul, căci are forma dumnezeirii. Zâmbet, mângâiere, vorbă cu
şansa să o întâlnească pe Magda, o fetiţă de alin, învăţate de Adam de la Dumnezeu Însuşi în
familie bună, educată, pe care o cunoaşte din răcoarea dimineţilor edenice.‖
întâmplare. Cum reacţionează Vlad, la întâlnirea Vlad creşte pe stradă şi pe măsură ce anii se
cu un personaj desprins din acest rai spre care scurg, în inimă îi încolţeşte dragostea pentru
năzuieşte de când se ştie? ―Îi venea să plângă, se Magda, singura fiinţă coborâtă din raiul adevărat,
dezobişnuise să plângă în public. La insituţie, nu din cel contrafăcut. Aflaţi la vârsta întemeierii
tuturor lacrimilor adunate şi neplânse le dădea propriului cămin, o relaţie între ei se dovedeşte
voie să curgă numai când se retrăgea în pădure, imposibilă. Mai mult, Magda este pe cale să se
unde era sigur că nu-l vede nimeni plângând. căsătorească cu Raul Oprea, misionar. În
Ciudat că aici, în mijlocul acestei aglomeraţii, viziunea Ligiei Seman, Raul reprezintă acel tip
acestei civilizaţii fremătătoare pentru care era ca de slujitor care se bazează pe abilităţile proprii şi
inexistent, se simţea mai singur, mai izolat chiar chiar se mândreşte cu ele. El este tipul creştinului
decât în pădurile din împrejurimile instituţiei.‖ dornic a face lucruri înalte pentru Împărăţia lui
Pe lângă lipsuri, ură, încrâncenare, Vlad are Dumnezeu, dar care nu e încă zdrobit. Oamenii
ocazia să trăiască şi alienarea produsă de marele nezdrobiţi acţionează prin puterea intelectului şi a
oraş. Oraş care îl transformă într-o specie ce abilităţilor proprii. Ei au rezultate în misiune,
poartă un nume inconfundabil – aurolac. De fapt, chiar extraordinare, dar caracterul lor nu se
chiar Cristi, tovarăşul alături de care fugise, îi remarcă prin blândeţe, iar lucrul acesta se vede în
spusese: ―De la aur vine aurolac.‖ Şi atunci, relaţiile cu semenii. Raul dovedeşte abnegaţie
―lumea în care trăia era vinovată de durerea şi faţă de cei pierduţi, dar are şi o anumită doză de
răutatea lui? Erau vinovaţi cei mari, care aveau aroganţă. Nu îi tratează pe toţi cu aceeaşi măsură,
resurse să-l ajute pe el şi alte suflete aflate în ci le oferă mai mult interes şi timp persoanelor pe
situaţia lui, dar nu o făceau? Era vinovată care le consideră mai importante. „Răspunsese cu
societatea? Era vinovat Însuşi Dumnezeu?‖ mai multă atenţie şi meticulozitate întrebărilor
La rândul ei, singura fiinţă ce îl protejase pe puse de personalităţi din conducerea oraşului, pe
Vlad, în copilărie – Ana, sora sa mai mare, trece când celor pe care nu-i considera atât de

72
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

însemnaţi le acorda mai puţin timp, uneori chiar diabolică de a înfăptui omorul. Raul însă – cu
fără să-şi dea seama, era chiar expeditiv cu ei.‖ În toată măsura înaltă de iubire pe care o primise de-
antiteză cu el este Adrian, prietenul lui. Oamenii, a lungul vieţii – nu este capabil să-şi învingă
toţi, indiferent de statul social sau slujirea lor în „egoismul de a-şi trăi tinereţea şi a face lucruri
biserică – simţeau că se află în faţa unui om care mari pentru Dumnezeu‖, alegând să se protejeze.
îi înţelege, care le va spune cu blândeţe cuvintele În consecinţă, îl părăseşte pe Vlad, deşi acesta
lui Dumnezeu, de aceea aveau curajul să-i rănit, se zbate între viaţă şi moarte.
destăinuie eşecurile lor, fără teama că ar putea fi La început – aceste lipsuri ale caracterului lui
judecaţi.‖ Mai mare însă, decât contrastul dintre Raul nu ies la suprafaţă şi nu par atât de
Adrian şi Raul este cel dintre Raul şi Vlad. însemnate în faţa oamenilor, până la momentul
Speranţele ultimului se năruie încă o dată, atunci incidentului din Afganistan, în urma căruia
când află de relaţia dintre Magda şi Raul. La ce Adrian îşi pierde viaţa. Dumnezeu este suveran,
altceva ar putea să se gândească decât să îşi facă Stăpân peste viaţă şi moarte, şi abia în acest
singur dreptate?De ce să nu repete gestul tatălui context se evidenţează în mod special orgoliul lui
său – acela de a ucide? ―Nenorocirile îi Raul, astfel că el se simte vinovat de moartea
transfiguraseră inima într-o rece şi neînduplecată prietenului său. Dar toate acestea, conştientizarea
stâncă. În noapte, Vlad aştepta ca Raul să iasă de caracterului său în Lumina lui Hristos pe care Îl
acolo, din casa de unde împreună cu Magda se vede în dedicarea sinceră până la moarte a lui
bucurase de frumuseţea cerului… Vlad plănuise Adrian – îl vor schimba pe Raul. Inima lui este
să se răzbune cumva pentru a-şi alina durerea că transformată, zdrobită, iar poeziile şi eseurile pe
el nu poate şi nu va putea vreodată să trăiască o care le scrie, dar mai ales faptele lui vorbesc
asemenea bucurie.‖ Să comiţi o crimă pentru că despre schimbarea petrecută. Întâlnirea cu Vlad
nu îţi este dat să cunoşti bucuria! Are loc rămâne un episod de referinţă, din acest punct de
confruntarea. Fostul copil al străzii îl atacă pe cel vedere. „Acum, la lumina zilei, atacatorul,
ce aduce vestea bună a mântuirii. Se reia o luptă bicisnicul din noapte se mira de umilinţa acestui
ancestrală, ce a început probabil, cu multe milenii tânăr dotat şi elegant, care cutremurat de plâns, îl
în urmă, în ceruri. Lucifer atentează asupra Fiului îmbrăţişa cu nespusă iubire, tocmai pe el… Raul
lui Dumnezeu, deoarece îşi doreşte fericirea. insistă ca Vald să-l ducă şi pe el să vadă în ce
―Acum erau faţă în faţă… Raul – o icoană reală a condiţii trăieşte. În canal mirosea oribil: a urină, a
ceea ce poate pune Dumnezeu mai frumos şi haine şi trupuri nespălate, dar Raul, deşi Vlad
minunat într-un tânăr: calităţi fizice, energie, insistase, nu se dădu înapoi…‖
inteligenţă, vitalitate şi Vlad – o relicvă diformă, Vlad se recuperează, atât fizic, cât şi psihic.
o imagine distorsionată a ceea ce ar fi putut fi un Începe să îşi făurească de acum înainte, altfel de
tânăr şi nu era… Se auzeau două inimi bătând în vise. Iar acestea se leagă de biserică şi de
acelaşi timp, dar atât de diferit ca şi cum ar fi fost Cuvântul lui Dumnezeu. Şi astfel, vagabondul de
din două lumi, ca şi cum n-ar fi avut acelaşi pe stradă intră în lăcaşul unde se predică salvarea.
Creator Atotputernic, Stăpân peste toate, Vlad deschide la propriu, uşa şi iată-l în Casa
desăvârşit în bunătate şi dragoste pentru orice Domnului. ―Fascinat de melodie şi cuvinte, biată
pământean, fără deosebire.‖ Dar tocmai pentru că fiinţă neştiind ce înseamnă conformismul, mânat
Dumnezeu este ―desăvârşit în bunătate şi doar de noua lui descoperire a iubirii pe care o
dragoste pentru orice pământean, fără deosebire‖, căutase de atâţia ani, înaintă şi mai mult. Deja
tragedia lui Vlad nu mai are când să se extindă şi aproape toţi ochii îl descoperiră. Unii îl priveau
asupra lui Raul şi a Magdei. Creatorul cu milă, alţii cu dispreţ, alţii cu teamă, gândind că
Atotputernic intervine şi îl opreşte pe Vlad să venise să tulbure.‖
ucidă. Dreptatea şi dragostea lui Dumnezeu nu se Cine să înţeleagă de ce oamenii au numai dispreţ
contrazic. Oricât ar suferi un om, oricât ar fi de faţă de cei ce mai încercaţi de viaţă? Tragedia lui
traumatizat, nu îi lipseşte puterea de a Vlad este perfectă. Zbaterile lui se finalizează în
conştientiza binele şi răul. În sufletul lui Vlad moarte. Aparent, o înfrângere. Doar aparent,
mai există încă intactă o fărâmă de iubire şi pentru că din această tragedie se naşte triumful.
astfel, reuşeşte să-şi învingă gelozia şi dorinţa de Vlad înţelege că năzuinţele sale nu trebuie să se
răzbunare, renunţând în ultima clipă la ideea îndrepte spre ceea ce aleg oamenii – bogăţie,

73
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

faimă, orgoliu. El îşi dă seama că şansa autentică dimensiunea personală a vieţii personajelor are ca
înseamnă o viaţă desăvârşită în Hristos, în care principală caracteristică întunericul, neputinţa,
nu ţi se interzice să trăieşti bucuria. Judecată doar tenebrele. Noaptea este în armonie cu starea
din unghiul dimensiunii perceptibile şi efemere – sufletească a acestora. Conştiinţa lor pare
viaţa lui pare a fi o catastrofă, iar Dumnezeu ar înclinată să se scufunde în hăul obscurantismului
putea fi considerat nedrept favorizând-i pe unii în şi să rămînă acolo cât mai mult. Ieşirea din neant
detrimentul altora, prin faptul că a îngăduit să se devine chinuitoare. Sentimentul fricii, aşa cum îl
nască într-o anumită familie, prin oportunităţiile trăiesc protagoniştii cărţii, declanşează în mintea
oferite, prin inteligenţă sau frumuseţe… În carte, cititorului o serie de întrebări existenţiale.
modul în care Dumnezeu judecă şi semnificaţia Ar mai fi de remarcat mulţimea de persoanje
pe care o dă El adevăratelor valori sunt sugestiv secundare, gravitând în jurul eroului principal,
descrise în visul capelanului Edi. La rândul ei, Vlad. Între acestea se detaşează preotul Mihail
Ana ia hotărârea să renunţe la traiul de până Stâncă, Vandana, un copil al străzii, Călin,
acum. Înmormântarea lui Vlad, la care asistă singurul prieten al lui Vlad la casa de copii, Mişu,
împietrită de durere, marchează un moment de protectorul temporar al Anei sau soţul acesteia.
răscruce în viaţa acesteia. Întoarcerea Anei la Foarte bine conturate, aceste figuri de planul doi
Dumnezeu se produce ca un triumf suprem. Până vin să întregească şi să aprofundeze profilul
aici a fost tragedia. Creatorul Atotputernic i-a pus moral al celor aflaţi în centrul cărţii. De
capăt. Ana şi fiica ei nu mai au de ce să se teamă. asemenea, un rol la fel de important il joacă şi
« Cu cât visăm mai mult, …, cu atât visurile au Raul Oprea, Adrian Marcu, Edi şi Magda, de ei
şansa să devină realităţi. Şi, nu suntem legându-se momentul de întoarcere totală a lui
îndreptăţiţi să visăm visuri măreţe când avem un Vlad şi implicit, a Anei, de la tragedie, la
Dumnezeu atât de mare? » Un început trist, o triumful unei vieţi noi, în Hristos.
evoluţie dramatică şi un final prin care se Stilul romanului « Tragedie şi triumf » este
celebrează victoria. ―Dacă nu ar exista Acest intelectual şi echilibrat, dovedind o documentare
Cineva – Dumnezeu‖, afirmă Ligia Seman, ―care serioasă şi o maturitate literară. Tema narativă nu
să ofere un cadru de referinţă, omul ar fi ca o este complicată. Analiza psihologică şi
corabie purtată de valurile vieţii, aruncată de pe introspecţia, prezentarea mecanismelor
un mal pe altul, fără o busolă după care să se psihilogice şi a motivaţiilor interioare,
îndrepte, fără o ţintă spre care să navigheze.‖ surprinderea vieţii lăuntrice, cugetarea şi
Toată această tragedie, tot ce s-a întâmplat în sensibilitatea dau consistenţă acestei creaţii
roman a avut ca scop tocmai acest final, pentru ca semnată de Ligia Seman. În plus, autenticitatea
oamenii să înţeleagă ce simte Dumnezeu pentru experienţelor relatate, perspectiva largă asupra
ei. Cartea se transformă într-un adevărat apel realităţii transformă « Tragedie şi triumf » într-o
pentru ca pământenii să fie motivaţi a-L sluji cu carte a soluţiilor. ―Eu cred că oamenii când citesc
dăruire. Creatorul nu apreciază mai mult lucrările o carte, nu au nevoie să fie puşi faţă în faţă cu
aparţinând semenilor noştri răsfăţaţi de soartă, în realităţile zguduitoare ale vieţii şi atât‖, spune
detrimentul celor venind din partea copiilor Săi Ligia Seman. “Nu suntem doar spectatori ai
mai neînsemnaţi, care I-au pus totul la dispoziţie, propriei noastre vieţi şi când lecturăm o carte
cu credinţa că El poate să înmulţească. Lucrarea nu e suficient să urmărim spectacolul altor
cea mai mare pe pământ este dragostea. În ochii vieţi în care să ne regăsim şi nimic mai mult…
Tatălui, martir nu este cel care îşi dă doar o Oamenii au nevoie de soluţii, să înţeleagă că
singură dată viaţa pentru El, ci cel ce zilnic durerilor, zbaterilor, problemelor cu care se
trăieşte o existenţă de renunţare, pentru alţii. confruntă există Cineva care le poate da
Am asistat la un adevărat bildungs roman, un răspunsuri nu doar pentru viaţa aceasta
roman al devenirii. Procesul maturizării eroilor efemeră, ci pentru veşnicie.” « Tragedie şi
este de durată, dificil şi gradual, implicând triumf » rămâne de asemenea, o sursă
nenumărate conflicte între dorinţele şi nevoile lor inepuizabilă de vitalitate în ceea ce priveşte
şi ordinea impusă de societate. Aşa cum este şi valorile creştine, răspunsurile la căutările noastre
firesc, romanul « Tragedie şi triumf » este spirituale şi religioase, dar şi o lectură obligatorie
realizat în tonuri cenuşii, reflectând faptul că pentru oameni din orice categorie socială.

74
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

―Convingerea mea personală este că un scriitor, este însoţită în acest periplu parizian de prietenii
oricât ar fi de iscusit în a reda anumite stări săi: Victor, Robert, Irina, cea care le serveşte
sufleteşti sau evenimente, dacă exclude vocea lui drept ghid în descifrarea frumuseţilor şi
Dumnezeu din scrierile sale, nu şi-a atins întru comorilor artistice numeroase şi atât de diverse.
totul menirea‖, afirma Ligia Seman. ―În cărţile Spiritul de observaţie al Aurorei înregistrează cu
mele – dorinţa de a-i ajuta pe cititori să găsească uimire mulţimea turiştilor sosiţi din toate
acest cadru de referinţă, portul înspre care să colţurile lumii, animaţi de aceeaşi dorinţă de a
navigheze pentru a-şi regăsi identitatea – a fost cunoaşte, descoperind Parisul, un oraş al tuturor
obiectivul de bază care m-a călăuzit şi cred că m- naţiunilor. Este impresionată de chipurile calme
a ajutat să-mi formez un stil propriu: roman ale asiaticilor marcate de seninătate, gravitatea
creştin psihologic.‖ meditativă de pe chipurile arabilor, aceştia din
urmă erau înconjuraţi de mai mult neveste.
Grupurile de italieni, spanioli şi de turişti din
America Latină se exteriorizau gălăgios,
Prof. GEO CĂLUGĂRU despre romanul împărtăşindu-şi cu voce tare impresiile asupra
„Paris, mon amour”, autoare, Ecaterina Chifu, celor văzute. Nu au scăpat atenţiei Aurorei şi a
Editura „Detectiv Literar‖- lansat la Centrul prietenilor săi figurile blonde ale tinerilor nordici.
Cultural „Jean Louis Caldéron‖ Aceştia păreau aureolaţi de bucuria
descoperirilor făcute, iar bucuria interioară li se
citea în lumina privirilor.
Romanul conţine, pe lângă bogăţia şi varietatea
informaţiilor oferite de scriitoare, familiarizată cu
domeniile cărora le aparţineau obiectivele
vizitate(arte plastice, sculptură, monumente
culturale şi religioase) şi câteva intrigi amoroase
prin care captează interesul cititorilor.
Personajele sunt pline de viaţă şi se comportă ca
atare, adică iubesc suferă, trăiesc uneori la cea
mai înaltă tensiune, în concordanţă cu stările
sufleteşti pe care le simt.
Cred, că, după ce am citit cartea, că autoarea a
realizat cu brio ce şi-a propus, respectiv, o carte
Şansa de a fi beneficiat de burse de studiu în de călătorie care să ajungă mai cu seamă în
Franţa, la Paris, una dintre acestea fiind de mâinile tinerilor, să le ofere cunoştinţe, prin
formare socio-culturală, printr-un program bogăţia datelor despre inestimabilele comori
european „Comenius‖ , în calitate de profesoară culturale, precum renumita Catedrală „Notre
de limba franceză, i-a fost de un real folos, pentru Dame de Paris‖, Arcul de Triumf, muzee celebre,
a cunoaşte mai bine „oraşul luminilor‖ cum, cu înţesate de exponate fermecătoare ale unor pictori
îndreptăţire este numit Parisul. celebri francezi, dar şi de pe alte meridiane ale
Chemarea în amintire a acelui timp miraculos, planetei, inclusiv din România, ca Nicolae
plin de acumulări informative, culturale şi Grigorescu. Ne întâlnim, graţie autoarei cu
emoţionale, o fac pe autoarea Ecaterina Chifu, ca, scriitori francezi faimoşi ca: Molière, Hugo,
în acest spaţiu al amintirii să simtă că trăieşte un Antole France, Al. Dumas, dar şi români precum:
fel de a doua viaţă şi o face cu un entuziasm şi Eugen Ionescu, Emil Cioran, muzicieni de talie
bucurie greu de descris. mondială, ca George Enescu.
Subiectul cărţii îl constituie o invitaţie într-o Totul poartă emanaţia profundă a autoarei care,
călătorie captivantă în „oraşul îndrăgostiţilor‖ , făcându-ne părtaşă la bucuria descoperirilor sale,
dar, mai cu seamă „al luminilor‖, căci luminează ne-o transmite şi nouă.
prin atmosfera sa elevată de adevărată cetate a Un al doilea câştig al autoarei îl reprezintă
culturii şi artei. Dinamica şi întreprinzătoarea cunoştinţele acumulate la cursurile urmate acolo,
Aurora, studentă la Şcoala de Arte Frumoase de un real folos pe care le-a aplicat în activitatea

75
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

profesională, ajutându-i pe tineri în învăţarea Haiku., ediția 2000, poetul DAN FLORICĂ
corectă a limbilor română şi franceză, spaţiu în abordează stilul românesc de poezie concentrată,
care este prezentă prin cărţi de specialitate esenţializată, ajungând la poemele intr-un vers,
publicate şi bine cotate. şi devine, într-un fel, continuator al lui Ion
În concluzie, citiţi cartea aceasta şi veţi trăi PILAT.
sentimentul că vi s-a oferit împlinirea unei Volumul „Cu fiecare stea privim nemărginirea‖,
călătorii jinduite şi vă veţi bucura. Profitaţi de este un volum de poeme într-un vers, ca şi
oportunitate şi procuraţi-o, altfel, nici nu ştiţi ce volumul anterior, „ Majestatea Sa, clipa‖,
pierdeţi şi… ari fi păcat. prezentat în numărul 33-34/2017 al revistei,
ambele în ediţii bilingve, în română şi în
franceză, amândouă sub traducerea cunoscutei
scriitoare şi traducătoare Paula ROMANESCU.
Valoarea poemelor cuprinse în acest volum,
Corneliu CRISTESCU despre cartea: „CU rezidă nu „atât în concizia expresiei, calea
FIECARE STEA PRIVIM NEMĂRGINIREA”, poemului într-un vers pe care perseverează
autor DAN FLORICĂ, Editura AMURG bardul (...), cât sensibilitatea şi capacitatea lui
SENTIMENTAL, Bucureşti, 2002. de a recepta realitatea, natura şi cosmosul şi a-şi
transfigura sentimentele în metafore adesea
memorabile‖, iar mai departe: „întreaga natură cu
tainele, cu frumuseţile, cu bucuriile ori tristeţile
ei pe canaveaua anotimpurilor, chemând la
bucuria trăirii într-o foarte amplă gama de
sentimente, în meditaţie şi înţelegere a tot şi a
toate‖, pentru că: „nu este de loc uşor ţi nici la
îndemâna oricui să-şi exteriorizeze gândurile şi
vibraţiile sufletului printr-o singură imagine
poetică, printr-o singură metaforă inspirată şi
originală‖, cum bine spunea scriitorul şi criticul
literar Florentin POPESCU, în prefaţa cărţii.
Foarte interesant ni se pare faptul că prefaţatorul
a sesizat valoarea deosebită a poemelor, a
În cele ce urmează, continuăm să prezentăm un poetului, în speţă, prin faptul că „...e de la sine
alt volum al poetului DAN FLORICĂ, poet înţeles că metaforele şi imaginile cu pricina
cunoscut şi consacrat, având publicate, până (citeşte poemele) se cheamă unele pe altele, se
acum, 12 volume de versuri şi având sub tipar îmbină armonios, se completează reciproc într-
alte două. Dar valoarea poetului nu constă, un evantai de sonuri şi culori ce alcătuiesc în
neapărat, în numărul de volume, cât mai ales în final adevărate vitralii de lumini şi umbre cu
calitatea şi originalitatea poeziei pe care o efecte dintre cele mai neaşteptate‖.
prezintă. Poetul DAN FLORICĂ este un poet Această remarcă (boldată), practic, prefigurează
talentat şi original, calităţi observate şi susţinute demersul nostru, întru evaluarea critică a
de numeroşi reprezentanţi ai literaturii noastre volumului de poeme într-un vers, al autorului
contemporane, printre care: Florin VASILIU, DAN FLORICĂ,, prin metoda analizei şi
Geo CĂLUGĂRU, Florin GRIGORIU, Radu sintezei, specifică ştiinţei şi ingineriei, care
CĂRNECI, Lucian GRUIA, Nicolae Dan constă în analiza fiecărui poem/vers în parte,
FRUNTELATĂ ş.a. iar apoi, prin mijloace poetice proprii ale
După ce a excelat în poezii de tip haiku, gen de criticului, realizarea unei sinteze a înţelesurilor
poezie ultrascurtă de origine japoneză, autorul integratoare ale volumului, prin care să
fiind Laureat al Concursului de tanka și haiku, descoperim aspecte al gândirii primordiale,
Slobozia, ediția 1998; şi Triplu laureat al matriceale, ale poetului, de care acesta este
Concursului de haiku, poeme într-un vers și carte conştient sau nu, pentru că, nu-i aşa, „poemele se
de haiku, organizat de Societatea Română de cheamă unele pe altele, se îmbină armonios, se

76
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

completează reciproc‖. Aici intervine desigur şi Poezii, povești pentru copii


elementul de subiectivitate propriu celui care
încearcă această sinteză în versuri, dar care este, Victor Gh. STAN
totuşi, generată de starea produsă de lectura
volumului asupra criticului, care îl inspiră şi care,
într-un fel sau în altul, are ca sursă, şi decurge
din, gândirea poetului.
Se remarcă, astfel, noi interferenţe şi
complementarităţi între ştiinţă şi artă, benefice
pentru ambele domenii ale gândirii umane.
Lucian BLAGA spunea: „Toţi oamenii de
ştiinţă, împreună, sunt autorii unei singure lumi.
Fiecare filosof, care-şi merită acest nume, este
autorul unei lumi singulare, a sa. Poetul este La mulți ani, copile tare!
autorul unor lumi la plural, căci fiecare poem
poate fi o lume pentru sine‖ (Discobolul). De ziua mamei, îi scrii o scrisoare
Aplicând această metodă de analiză şi sinteză, Pe cerul bucuriei rotundul soare
specifică ştiinţei şi ingineriei, asupra volumului Apare în fericirea ei atât de mare
menţionat, criticul-poet a obţinut un poem în Încât îți dă iubirea sa cea arzătoare.
sine, o imagine integratoare a poemelor incluse
în volumul recenzat („poemele se cheamă unele De ziua ta, copile, mama îți dă o sărutare
pe altele‖!), unde numerele din paranteze Și o frântură din inima care-i bate tare
reprezintă paginile din volum unde se găsesc Împletite cu sufletista-i sinceră urare:
poemele respective. Sinteza realizată de criticul- La mulți ani, copile tare!
poet, este „o lume pentru sine‖, cum spune
BLAGA, cu înţelesuri noi, pe care o prezentăm
în cele ce urmează... Boul și cățelu

DAN FLORICĂ - POETUL POEMELOR Sub cerul plin, o mărgică,


ÎNTR-UN VERS Luna șade singurică.
Cum sta agățată, ca în cui,
(După volumul: ‖Cu fiecare stea privim Privea-n jos-prin ochii cui?
nemărginirea”, de Dan Florică, Editura Amurg
Sentimental, Bucureşti, 2003) Întrebă un cățel sfios
Pe boul țanțos și vânjos
Motto: Pe rugul fericirii sunt prea puţini eroi! Întâlnit în drum de țară
(Dan Florică) În vizita sa la o vară

Tot murmură VLĂSIA la porţi de Bolintin (97) Pe care n-o văzuse ani trecuți
/Un ins/ şi-a cuibărit în suflet tot somnul dintr-un Și cum s-au privit înțepați și muți,
crin (67) O clipă, fălosul bou, aruncă o vorbă:
O pasăre COLIBRI - pe cerul poeziei? (105) -Ce te bagi cu mine-n ciorbă?
Lucios covor /de versuri/ aruncă la poalele
VLĂSIEI (104) Cățelul țâșni prin dinți un lătrat
Coloane lumii noastre: poeme într-un vers! (95) Gata, gata să-al dea pe bou lat.
Ce sunt toate acestea, frânturi de UNI-VERS? Țignalul, în urechea boului oprit,
Din toți mușchii l-a zguduit.
O zicere ! Şi cerul se-apropie de noi (75)
Pe rugul fericirii sunt prea puţini eroi! (137) Ca o săgeată, cornul ridicat
O fulgerare-a minţii în stânca verbului (47) Plesni lătrătorul drept în cap
Micul poem va naşte un alt mare poet! De-l prinse leșinul în țărână

77
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

O oră sub luna cea bătrână. Însăși Natura ne învață


cum să fim păsări zburătoare
Morala-i cea pe care ți-o spun: ce-n astă Lume visătoare
Îa seama cum te porți la drum sus în astral să se înalțe
Căci orice vorbă poate scoate fum tinzând spre viața ideală.
Și pentru nimeni nu e lucru bun. De-ar fi să zbor
cum e a mea dorință,
exemplu pentru mâine eu aș fi,
și cu încrâncenată năzuință,
acelor ce urmează voi sădi
Constantin-Nicolae Gavrilescu dorință-n suflete de visători,
să-și construiască-n împlinire
aripi, să zboare printre nori.

Vasile GROZA

Deschid fereastra soarelui

Deschid fereastra soarelui


şi las să pătrundă
razele primăverii
ca să-mi lumineze viaţa,
vestindu-mi începutul Grădinița
ca sufletu-mi să vadă
în astral fiorii noului Știți, la noi în grădiniță
cu armonii divine. Vine-un clovn ca o alviță,
Deschid apoi sufletul Cu nas roșu-mbijorat
pentru a nu pierde nimic Și obrazul colorat
din clipa dulce a iubirii
ce rezonează cu Pământul În picioare doi pauci
în adierea caldă a vântului, Parca-ar fi două uluci,
aliat, ce-mi lasă a-ntrevede Dar când face primul pas
că dragostea din primăvară-și Lunecă și cade-n nas
urmează cuminte calea şi destinul.
Deschid fereastra soarelui Iar noi ne amuzăm
şi-i las razele-i calde să pătrundă Râdem cu el și cântăm,
la poarta inimii Fetele își pierd fundița-
luminându-mi drumul. Râde toată grădinița.

De-ar fi să zbor Șapte ani

De-ar fi să zbor, Șapte în copilărie


mi-aş împlini un vis de-o viaţă, Pot fi florile pe câmp
că-n mintea mea cea omenească Dinții ce-au crescut în gură
mi-am construit în forma ideală Primii pași în bătătură
un trup,
asemenea cu cel de pasăre măiastră. Șapte poate fi o notă

78
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Prinsă-n strună sau bulină DIN CREAŢIILE TINERILOR CREATORI


O păpușă, o mașină-un avion PREMIAŢI LA FESTIVALUL NAŢIONAL
Ziua-n care ai scăpat de biberon. DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA
Copile, poate fi o săptămână
Când mergi vrând nevrând de mână
De e ploaie, de-i senin
Tu ești veșnic la cămin.

Șapte poate fi an cu an
Timpii scurși într-un ghiozdan
Când copilăria zboară
Și-ți cresc aripi pentru școală.
Șapte stele carul mare
Bolta cerului le are
Visele de viitor
Un savant, țăran, sau mare cuceritor.
Prof. Perți Elena-Mădălina
Șapte mări și țări să-ntinzi
Lumea-ntreagă să cuprinzi
Totul este în zadar și n-ai liniște în viață
Dacă nu ai reușit să ai șapte ani de-acasă!

O poveste cu gogoși
Este absolventa Facultății de Litere, Istorie și
O gogoașă mai umflată, Teologie, din cadrul Universității de Vest
Iar cealalta mai plăpândă Timișoara, secția Română-Franceză
S-au luat vâtos la ceartă În perioada 1999-2003 a publicat poezii în revista
Despre cum or să s vândă "Interval" a Colegiului Național "Spiru Haret"; În
ultimii ani a participat la numeroase concursuri
Un copil mai dolofan literare obținând Premiul I la secțiunea Poezie
Ce stătea în colț, la pândă în cadrul Festivalului-Concurs național de creație
A venit grăbit la geam: literară "Bogdania", Ediția a IV-a, iunie 2015.
-Vreau gogoașa cea plăpândă Legătura indestructibilă dintre mine și cuvânt
s-a creat cu mult timp în urmă, încă din
-Ba pe mine să mă iei momentul absorbirii literelor și a esenței acestora,
Că-s mai mare și crocantă, în copilărie. Plăcerea metamorfozei a fost
Nu am nici prea mult ulei continuată în liceu, Colegiul Național "Spiru-
Și nu sunt nici arogantă Haret" Tg-Jiu, moment al debutului în revista
școlii, Interval, cu implicări constante în cadrul
Și s-au pus gogoșile secțiunii "Creație literară", de-a lungul celor 4
Să-l îmbie fără teamă ani.
Țopăind ca proastele, Drumul literelor a fost continuat la
Dar el nu le lua în seamă Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea
de Litere, Istorie și Teologie, secția Română-
…Acum, în partea finală Franceză.
Se cuvine și-o morală: În prezent sunt profesor de limba și literatura
Aparențele înșeală, română, iar pasiunea mea își păstrează rădăcinile
Iar prostia dă năvală. parcă ancestrale, dar le completează din

79
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

perspectiva complexității educației. Mai exact, OGLINDIRE


atât în cazul gimnaziului, cât și la liceu, colorez
în cuvinte vii drumul elevilor către mesajul Ne uităm în oglindă și căutăm...
profund al poeziei. În acest sens, coordonez în Căutăm tremurul ce ne-a cuprins scânteia din
fiecare an elevii pentru participarea la diferite privire,
concursuri de creație literară care le sunt dedicate adulmecăm rozele fericirii noastre atemporale.
și nu în ultimul rând, lucrarea pentru gradul Ne-ntoarcem către abur de raze
didactic I a devenit o provocare. Acest lucru este și rămânem împietriți într-un întuneric al
explicabil prin încercarea de a dezvălui măștile zămislirii.
interpretării textului poetic, având ca temă Ce-ar fi dacă cineva ți-ar spune
captarea interesului pentru lectură, înțelegere și că te-ai născut înaintea ta?
interpretare a textului liric. Că ți-au smuls solzii din rădăcini
"Poezie e în toate", așadar, simțind cu și ți-au îmbrăcat sufletul într-o mantie fragilă?
fiecare praf de stea și fiecare respirare, invoc în Dacă cineva ți-ar spune asta
orice moment zămislirea versului de aur. nu te-ai mai privi în oglindă...
Ți-ai împrăștia, strop cu strop,
fiecare particulă printre margarete...
Altfel, absorbi și îți smulgi, puțin câte puțin,
ZÂMBET ȘI PENE aripile din tine..

Copiii își rup petale din suflete


și le presară, strop cu strop, peste timpuri CĂUTARE
nevindecate.
Copiilor mari le zâmbește soarele din străfunduri, Sunt momente în care
însă își schimbă armura corăbiile neștiute ale sufletului
spunând că n-o să-i mai încapă se izbesc de stâncile invizibile
atâta suflu. ale temerilor lăuntrice.
Pot vedea ei, oare, Cine poate cârmui vocile
că nu e suficient să lărgești sfere?... care încearcă să străbată iluzia?
Pot înțelege, întocmai, Sălbatice, mustesc în noi
că nu de armuri avem nevoie, ca în căușul palmei demiurgice
ci de pene?... visându-și libertatea.
Noi, copiii, am văzut Ele...metamorfozate,
că timpul e rotund. destrămând pielea impenetrabilă a claustrării,
Și orice drum am alege fără temeri în fața timpului,
ne vom întâlni fie cu noi, ar crea o Lume.
fie cu oglinzile zâmbetelor noastre hoinare. O Lume a norilor fără umbră,
a zborului fără opreliști,
a sinelui fără frică...
STARE

S-au întors spre noi priviri din adâncuri... SIMȚIRE


Ne-am întins sufletele ca o coală de hârtie
aburindă Stau întinsă în iarba verde a sufletelor
și am așteptat... sprijinindu-mi cotul unei aripi
Ne adulmecă amintirile în țărâna mătăsoasă a timpului.
călcând pe urme de pași în zăpadă. Cerul și-aruncă petalele străvezii
Zarea ne-mprăștie...și nu mai trebuie să spunem pe obrajii mei în așteptare...
nimic. Sunete topite se preling printre pene,
Lumile se amestecă... adieri de ecouri îmi ating pielea,
Printre noi cad inimi de fluturi... cântece îmi gâdilă albastrul...

80
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

În susul privirii mele se-ntâmplă știutul... am abandonat într-un sertar întregul meu talent,
În josul penelor mele tresaltă pământul, căci eram atrasă de ştiinţele exacte. Mai scriam
culegându-și simțirile. doar când simţeam nevoia unui refugiu, poezii
Culori neștiute își strâng mâinile, despre iubire şi filozofii de viaţă.
iar dorința din străfundul ochilor le simte aroma... În perioada studenţiei, vechea mea pasiune a
E-atâta ziuă încât cerul se uită la mine, început să reînflorească. În anul întâi
oglindindu-se. transformam firul unor cursuri de la facultate în
poveşti. Mi-am amintit cât de bogată îmi poate fi
imaginaţia uneori, aşa că anul trecut m-am decis,
REMODELARE să scriu o carte, în care să adun diverse întâmplâri
reale din viaţa mai multor oameni şi să
Și-au închis îngerii ochii în străfunduri construiesc un personaj unic care le trăieşte.
ca să poată vedea mai bine explozia de sfere. Cartea este încă în proces de scriere, deoarece îi
Au luat în palme bucăți transparente pot dedica doar vacanţa de vară. În timpul anului
și le-au topit grijuliu, înălțându-le. universitar îmi găsesc timp să scriu poveşti
"Unde sunt lumile?" ar spune scurte, cu tâlc, ca acestea cu care concurez. Îmi
cei ce nu au călătorit în adâncuri... place să scriu poveşti, o fac cu uşurinţă, iar visul
Cineva zâmbește...reașezând sforile, meu este să scriu şi o carte pentru copii, mai ales
iar muțenia abisului învăluie drumurile. că îmi doresc să devin medic pediatru. Cartea de
Ce poți clădi împotriva rătăcirii?... la treisprezece ani am ales să nu o mai continui,
Cum poți îmbrățișa trepte deja sparte? deoarece nu mai rezonez cu acele idei‖.
Ai găsit licărirea de pleoape... A obţinut Premiul III, secțiunea Proză scurtă,
deși-ncleștată-n străfunduri, ea se dezvăluie... la FESTIVALULUI-Concurs naţional de creaţie
literară „Bogdania”, ediţia a V-a, 21 iunie 2016.

Petrache Iuliana Mihaela


Omul şi Soarele

A fost odată ca niciodată un bărbat care îşi


construiese o casă de pământ în spatele unui
copac. Cu trecerea anilor, copacul a crescut din
ce în ce mai înalt, până când crengile lui s-au
alungit atât de mult, că în spatele lor nu mai
încapea urmă de soare. Frunzele rotunde şi mari,
împletite atât de des pe rămurelele arborelui,
Este studentă la medicină generală, anul 5 crescuseră ca o adevărată fortăreaţă pentru razele
Universitatea de medicină şi farmacie „Carol astrului ceresc. Bărbatul văzând că în fiecare an
Davila‖ Bucureşti. la el ajungea din ce în ce mai puţină lumină, s-a
Scurtă prezentare a activității literare: mâhnit foarte tare. În sinea sa îşi spunea că
‖Am început scriind poezii, prima dată la şapte principalul vinovat este copacul şi coroana lui
ani. Cu naivitatea unui copil, visam să devin la egoistă, care acaparase tot soarele şi nu mai dorea
fel de cunoscută ca marele Mihai Eminescu. în ruptul capului să-l împartă cu altcineva. În
Astfel am continuat să scriu multe alte poezii, iar fiecare dimineaţă, omul nostru tot mai supărat se
tema mea preferată era natura. Ulterior mi-am trezea pe falnicul arbore şi cât era ziua de mare se
descoperit o nouă pasiune, aceea de a scrie aşeza la poalele lui, plângându-se şi strigând:
poveşti. La treisprezece ani m-am decis să scriu o -Hoţule! Mi-ai furat tot soarele şi nu te înduri să
carte despre tărâmuri fermecate şi vrăjitori. Am faci loc măcar unei raze printre crengile tale
abandonat scrierea la capitolul cinci, iar foile au stufoase! Doar o raza iţi cer, e prea mult pentru
rămas într-un sertar. Odată cu liceul, practic mi- tine?!

81
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Intr-o zi, pe acolo trecu un fecior care venea După ce a terminat de zis, trecătorul l-a luat pe
de departe şi avea de parcurs drum lung, până la bărbat de braţ şi dintr-o săritură l-a dus de partea
capătul celălat al lumii. Când a văzut copacul în cealaltă a pomului. Când şi-a simţit din nou
toată măiestria sa, mult s-a bucurat şi i-a obrajii mângâiaţi de raze după atâta vreme,
mulţumit cerului, că demult nu mai întalnise un bărbatul a început să sară de bucurie. Cu toate
loc cu umbră, unde să îşi odihnească picioarele acestea, se simţea ruşinat faţă de copac şi n-a
istovite. S-a aşezat numaidecât la poalele lui. putut să privească spre coroana lui, care zâmbea
Niciodată pe unde a colindat, nu mai văzuse un duios soarelui.
loc atât de perfect, căci dacă se aşeza în spatele -Lumina a fost aici mereu, doar că tu nu puteai să
copacului se putea bucura de umbra crengilor o vezi! spuse trecătorul.
sale, iar dacă mergea în faţă era aşteptat de Bărbatul a încercat a se scuza, dar văzând că
căldura binecuvântatului soare. A început să nimic din ce spunea nu mai prindea sens, inima
rostească în inima lui o rugăciune de mulţumire, lui s-a înmuiat şi-a căzut din nou în genuchi
căci Dumnezeu îi îngăduise să vadă o asemenea cerându-şi iertare copacului:
minunăţie. -Dacă îmi construiam casa pe partea asta, m-aş fi
Când s-a trezit bărbatul necăjit, a mers plâns de soare şi aş fi căutat un loc răcoros, fără
degrabă să mustre copacul aşa cum făcea de să văd că eu de fapt eram binecuvântat cu
obicei. Auzindu-i văicărelile, trecătorul nu a stat amândouă…
pe gânduri si a mers la el să îl întrebe: Atunci copacul şi-a plecat crengile, iar omul a
-Să-mi fie cu iertare, dar ce te nemulţumeşte, fost iertat. Bărbatul şi-a trăit restul zilelor în pace,
omule? Căci strigătele tale mi-au ajuns la urechi chemându-i şi pe alţii să îşi construiască casa
şi tare mult m-au tulburat! Ce ţi-a făcut copacul alături de el şi să se bucure împreună de
ăsta preţios? miracolul ce le-a fost dat. Toate astea s-au
-Copacul ăsta preţios, adăugă nervos omul întâmplat datorită trecătorului, despre care se
nostru. De-ai ştii tu cât e de hain, mi-a luat tot aude că este încă pe drumuri, căci n-a ajuns la
soarele şi l-a cuprins în frunzele sale. Bărbatul celălat capăt al lumii.
începu să-şi pună mâinile în cap, iar gesturile sale
semănau cu ale unui nebun.
Flăcăul s-a apropiat calm şi bătându-l pe umăr i-a
zis: Fluturele şi Omida
-Tot nu pricep care-i nemulţumirea ta…
Atunci bărbatul a căzut în genunchi şi i-a povestit Aproape de codrul des, pe o creangă de
trecătorului toată istoria lui, din momentul în care salcâm, trăia în tihnă domnul Omidă. Cât era ziua
a pus prima grămajoară de pământ în acel loc de lungă, hoinărea printre frunzele dese şi verzi
pentru a-şi contrui casa, până în clipa când s-au căutând hrană. Vieţuitoarele pădurii îl apreciau
întâlnit. Auzindu-i povestea, trecătorul a rămas o foarte tare pentru hărnicia lui, căci doar la lăsarea
vreme pe gânduri. Nu înţelegea cum poate un om serii îşi lua răgaz de odihnă. Când vedea luna
să fie atât de orb, fără să poată vedea miracolul răsărind pe bolta cerească, se întindea ostenit pe
din faţa lui. S-a aşezat şi el în genunchi pentru a cea mai apropiată crenguţă şi se pierdea în lumea
fi la acelaşi nivel cu bărbatul necăjit şi i-a spus: viselor până dimineaţa, când regele soare îl
-Mulţi şi-ar dori să aibă ce ai tu, când am ajuns deştepta cu lumina lui caldă.
aici am mulţumit cerului că mi-a îngăduit să Totuşi, într-o zi, domnul Omidă s-a trezit fără
petrec câteva ore într-un loc atât de minunat. Cu putere de muncă. Îl frământa de ceva timp
toate astea, tu eşti nemulţumit şi vrei să-ţi spun singurătatea şi simţea că în viaţa lui lipsesc
de ce, măi, omule?! culorile iubirii. Tare mult şi-ar fi dorit să aibă pe
Bărbatul tăcea chitic, nu s-a aşteptat la un cineva alături, cu care să îşi împartă fiecare
asemenea răspuns. frunzuliţă. Căci la ce-i foloseau toate, dacă nu
-Pentru că refuzi să vezi soarele din pricina unor avea cu cine să se bucure de ele, gândea adesea
crengi de copac... Când donejeai pomul, ai acesta. Voia să îşi găsească o nevastă sinceră,
încercat tu oare să faci doi paşi mai în faţă şi să care să-l iubească până la sfârşitul zilelor, dar nu
cauţi soarele?! întâlnise pe nimeni.

82
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Când aproape îşi pierduse speranţa, o minune s-a Atunci Fluturele şi-a ridicat aripile zburând în
întâmplat. Pe creanga lui a aterizat o domnişoară grabă spre codrul des. Domnul Omidă a rămas
de o frumuseţe cum nu mai văzuse până atunci. acolo, privind-o cum pleacă, iar inima lui s-a rupt
Aripile ei erau colorate în nuanţe elegante, în bucăţi. Atât de mare i-a fost suferinţa, că s-a
antenele sale se unduiau duios în adierea închis într-o carapace de unde n-a mai ieşit timp
vântului, iar zborul îi era lin şi graţios. Razele de trei săptămâni. Toate vieţuitoarele se întrebau
primăverii se revărsau asupra ei şi totul în jur unde a dispărut şi-au dat alertă în tot ţinutul să fie
parcă îi zâmbea. Domnul Omidă s-a îndrăgostit căutat, dar nimeni n-a putut să îl găsească în
pe loc, fermecat de această frumuseţe, şi-atunci a ascunzişul său. În acest timp, încercând să uite de
înteles că vrea să îi fie soţie. Şi-a făcut curaj şi singurătate, Omida s-a transformat zi de zi şi fără
târându-se printre frunzele dese, a ajuns la să ştie că nu mai era cel dinainte, când i s-a făcut
picioarele ei, întrebând-o: dor de lumina soarelui, a ieşit din carapace. Mare
-Ce te aduce pe aici, stimată domnişoară? zise i-a fost uimirea când a văzut ce devenise.
emoţionat. Prinsese aripi puternice, colorate în negru cu
Ea l-a privit lung, analizându-i corpul brăzdat, urme aurii şi nu mai era nevoie să se târască pe
apoi i-a răspuns: crenguţe, căci acum putea zbura la fel ca vântul.
-Mă plimbam prin împrejurimi şi am fost atrasă A alergat într-un suflet să le spună celor din ţinut
de mireasma salcâmului… ce i se întâmplase, iar vieţuitoarelor nu le venea a
-Într-adevăr, e plin de flori, adaugă acesta crede cele auzite. Doar când au văzut cât de
zâmbind. Spune-mi cum te cheamă şi-am să ţi-l vrenic era, şi-au dat seama că nu este o
arăt pe tot, căci îi cunosc fiecare ramură. înşelătorie, căci nimeni nu-l putea egala în
-Fluture, eu sunt domnişoara Fluture. hărnicie. Cât era ziua de mare, străbătea pădurea
Ochii ei mari îl priveau mirat. S-a uitat în stânga în lung şi-n lat, căutând cel mai bun nectar.
şi în dreapta, iar apoi s-a lăsat condusă de domnul Într-o dimineaţă, pe o creangă înflorită lângă
Omidă. A parcurs cu acesta, aşa cum îi el s-a aşezat o frumoasă domnişoară, care
promisese, fiecare crenguţă şi a poposit pe fiecare observând cât de puternice îi erau aripile, a fost
floare. S-a înfruptat din cel mai ales nectar, iar atrasă de măiestria lui.
inima ei tare mult s-a bucurat. La lăsarea serii, -N-am văzut în tot ţinutul, altul mai dibaci ca
când s-a despărţit de domnul Omidă, i-a mulţumit tine! zise ea cu glas suav.
sincer, promiţându-i că îl va mai vizita. Când a auzit aceasta, sufletul i-a
Noaptea aceea gândul lui a fost doar la ea şi la tremurat. Cunoştea prea bine vocea care odată îl
aripile colorate care l-au fermecat. S-a hotărât ca tulburase.
atunci când o va întalni din nou, să îi -Domnişoara Fluture…spuse apăsat.
mărturisească dragostea ce izvorâse în inima sa. -Ne-am mai cunoscut vreodată? Mi-este greu a
La câteva zile, domnişoara Fluture a poposit iar crede, căci sigur îmi aminteam de cineva aşa
pe creanga Omidei. Foarte fericit a fost când a deosebit cum eşti tu! adăugă unduindu-şi
zărit-o şi s-a târât grăbit la picioarele ei. Înainte antenele.
să intre în vorbă cu el, aceasta s-a uitat insistent El a privit-o scurt, apoi bătând din aripi ca şi cum
în zare, apoi i-a zâmbit senin. se pregătea să plece, i-a zis:
-Nu vreau să fii stânjenită de ce urmează să îti -Poate tu nu-ţi aminteşti, dar eu n-am să uit
zic, dar mi-ai furat o parte din suflet, iar când te vreodată cine eşti. Domnul Omidă mă numeam şi
văd sunt fericit. Eu toate florile ţi le-aş da ţie, de- tare mult te mai iubeam. Acum după cum vezi,
ai vrea să fii a mea soţie! m-am transformat şi chiar dacă ţi-e greu să
Domnişoara Fluture amuţise, iar în jur se crezi…
aşternuse o linişte chinuitoare. După câteva clipe, N-a mai apucat să îşi ducă ideea la bun sfârşit,
s-a apropiat mai mult de el, încercând să îi spună căci şi-a luat zborul în grabă, iar domnişoara
ceva. Nu a apucat să rostească vreun cuvânt, căci Fluture a rămas acolo, privindu-l cum pleacă.
pe creangă a poposit o libelulă, care a început să Ochii ei s-au umplut de lacrimi când şi-a dat
râdă zgomotos. seama cât a greşit, căci din pricina unei libelule l-
-Ce-mi văd ochii, n-am să uit vreodată! Frumoasa a părăsit pe cel ce frumoase flori i-a dăruit.
fată stă alături de omida urâtă şi dungată!

83
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

INTERVIU băiat prea silitor la școală și din acest motiv am


avut mintea deschisă pentru un alt punct de
Emilia Țuțuianu – Ben Todică, Casa din vedere decât cel al sistemului. Am respectat
suflet, dincolo de meridiane întotdeauna sistemul și îmi iubesc profesorii, îl
iubesc pe aproapele așa cum m-a învățat Iisus,
prin părinții mei, însă nu am rezistat mărului
Evei. Mi s-a trezit așa, dintr-o dată o poftă de
lume și am pornit, precum Onedin, peste mări și
țări. Am fost singur printre străini, am rezistat la
toate loviturile știindu-i pe părinții mei acasă și
prin asta am răspuns la toate mingile servite de
destin. Așa s-a născut Ben Todică de azi!
Interviu cu scriitorul Ben Todică
– Dragă Ben, la 20 noiembrie 2012 îți lansam
Personalitatea scriitorului Ben Todică, un cărțile la Biblioteca din Puiești, Vaslui, acolo
australian cu suflet de român, deși departe de unde te-ai născut. A fost emoționant pentru toți
hotarele ţării, contribuie la dezvoltarea culturii cei prezenți să descopere un fiu al satului stabilit
româneşti, la promovarea valorilor spirituale ale în celălalt capăt de lume. La tine mereu a fost
poporului nostru şi la definirea lor în contextul depărtarea de locurile natale. Ce ne poți spune
multicultural al ţării de adopţie. Pe domnul Ben despre dorul de casă, cum se manifestă de la cei
Todică, l-am cunoscut pe internet, prin peste 13 mii de kilometri de locurile natale, în
intermediul unei bune prietene. Așa am avut și Australia care îți este a doua patrie?
bucuria de a-i edita la Editura Mușatinia trei
volume: În două lumi, Între două lumi și Ben – În fiecare dimineață când mă ridic din pat mă
Todică – ambasador al românismului, la ultimul întreb: „Oare ce caut eu aici, atât de departe? Eu
fiind și coautoare. Chiar dacă trăiește în n-am nimic în comun cu ei, ei n-au nimic în
Australia, Ben încă simte românește. comun cu mine, ne respectăm și-atât…‖ și tot eu
îmi dau răspunsul: „Ca să mă întreb și să realizez
cine sunt și de unde vin. E ca și cum am plecat
din sat și acum lucrez la oraș, mai umblat și fără
grijile pământului, fără vacă și fără sapă, fără
cocoș și fără cuc…‖ Gândul „să-i fac mândri pe
ai mei de acasă‖ nu a încetat și voi muri cu el.
Când am plecat din Italia spre Australia am
plănuit să alerg de la Sidney la Melbourne, 1000
de km, ca să-i fac mândri pe români, însă mi-a
– Dragă Ben, viaţa are un urcuş, un urcuş luat-o un cioban înainte. Petru Velea, un prieten
necontenit, în timp. Totul este să nu te opreşti şi din Banatul sârbesc m-a consolat pe patul morții,
să nu o iei înapoi. Tu ai dovedit multă tărie şi spunându-mi că „Domnul are altceva în gând
curaj, plecând din ţară, într-o perioadă tulbure. pentru mine, are un alt plan cu mine‖ și a avut
Cât de greu ţi-a fost? dreptate, pentru că de mai bine de 35 de ani adun
firmitură cu firmitură, nu încetez să promovez
– Voi simți românește până mor pentru că așa am valori românești și să-i iubesc pe români. De
venit în astă lume. Cine spune altfel își fură ciobanul australian nu-și mai aduce aminte
căciula. Oricât de viteaz, de grozav, rus sau nimeni azi!
american te-ai crede după cetățenie, va sosi
momentul când te vei cutremura și o vei striga pe – Cum ți-au fost primii ani când ai sosit în
mama ta din leagăn. Eu am plecat în jurul lumii Australia? Ce a fost mai greu, cum te-ai
într-o aventură purtat de destin și l-am lăsat, descurcat, ce ți s-a părut mai bine decât în
inconștient, să mă pregătească pentru momentul România?
adevărului. De când mă știu, destinul mi-a fost – Ca într-o tabără de vară. Peste tot lumină,
învățătorul. Spun destin pentru că nu am fost un magazine pline și acces la tot ce îți dorești, fără a
84
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

sta la coadă. Nu a fost greu. Australia e o țară – Cum reușești să păstrezi amintirile țării unde
specializată în refugiați, în asimilarea și te-ai născut? Cum e să trăiești practic în două
integrarea lor. Este ca la pregătirea militară. În lumi?
trei luni vorbești engleza, ai serviciu și casă, totul – Eu sunt practic format de eroii locurilor
finanțat de stat. Disciplina, ordinea, respectul copilăriei, din prima parte a poveștii. Am trăit
pentru aproapele, bunăstarea, curățenia și până la vârsta de 26 de ani în România și nu pot
condițiile de viață din cetatea Melbourne nu-ți privi viața și lumea decât prin sângele strămoșilor
dau timp să realizezi că exiști. Lupta statului la mei. Sunt un român pe pământ străin dar sunt
coadă din România a fost înlocuită cu o altă băiatul Auricăi Andrunachi și al lui Gheorghe
coadă: o listă lungă a dorințelor de a avea în timp Todică, din satul Iezer, comuna Puiești, Județul
record totul. Aici ești ca un flămând care a dat Vaslui. Eu îi privesc pe australieni cu ochi de
peste o masă plină de bucate, te minunezi, doar o moldovean, cu dragoste Eminesciană, curajul lui
fracțiune de secundă, apoi înfuleci cu lăcomie. Ștefan și inimă creștină. Îndeplinesc toate
Mai ai timp să analizezi?! Până într-o zi când condițiile de cetățean liber. Eu nu păstrez
alergând după un iepure am intrat în câmpia amintirile, eu sunt amintirile, eu sunt român și
plângerii și mi-am adus aminte de acasă… Și așa voi muri… „puțin mai departe de acasă‖. Am
atunci mi-am pus întrebarea: „Oare sunt fericit? E fost departe în Ciudanovița, Oravița, am fost
mai bine aici decât acasă?‖ Realizezi că ești ca și departe la Bocșa, am fost departe la Roma și
copacul din pădure a cărui cădere nu e auzită de puțin mai departe la Melbourne. Sunt în
nimeni. Deci, el nu există. Și nicăieri în lume nu delegație! Suntem cu toții într-o mare și
e mai simțit acest fenomen ca în Australia, unde nedefinită delegație!
vecinii nu se cunosc între ei. Cuvântul PRIVAT e
– Cum se împarte iubirea de țara natală cu
Dumnezeul lor, adică e… gardul izolării!
iubirea față de patria de adopție, în cazul tău,
– Ai lucrat în diferite meserii; ce ne poți spune Australia?
despre aceasta, cât de greu se câștigă o pâine ca – Prima dragoste rămâne… prima dragoste!
emigrant? Limba în care ai deschis ochii e cel mai puternic
– În Australia nu există fenomenul emigrant bandaj. Limba în care ai spus prima oară mamă,
decât în „perioada soldatului‖ din lagărul în care limba în care ai râs și te-ai bucurat, limba în care
ai fost primit. Odată ieșit din „Hostel‖, că așa se ai suspinat și ai plâns este scrisă în codul genetic
cheamă locul în care ești cazat și pregătit pentru al fiecăruia. Patria de adopție e ca o stațiune
Australia, nu mai ești diferit de restul cetățenilor. balneară care nu are niciodată nici căldura, nici
Toți suntem egali! Gunoierul și doctorul stau în parfumul și nici seriozitatea casei părintești și a
parc, la o friptură fără diferență de clasă. locului natal. Limba natală e un paloș ascuțit,
limba de adopție e doar o plasă de prins pește.
– Ce ne poți spune despre pasiunea ta pentru film
documentar? Ce premii ai obținut? – Ileana Costea te numea ,,un român special”.
Ce atribute personale are acest român cu care ne
– Premiile le-am obținut în tinerețe ca o
mândrim – Ben Todică?
încercare, curiozitate, să văd dacă pot să realizez
filme prin care să satisfac dorința șefilor mei. – Prezintă lumea așa cum o vede, fără frică și
Pentru drumul meu de astăzi nu mai există acel rețineri. De mic m-am rugat la Dumnezeu să mă
interes pentru premii. Doar descoperire și ajute să arăt oamenilor lucrurile pe care ei nu vor
împărtășire. Premiile sunt pentru agende și sau nu pot să le vadă singuri și am realizat că
orgolii, ori eu sunt prea preocupat cu dorința mi s-a împlinit. Soția îmi spune că eu îi
descoperirea vieții și a adevărului ei. Agendele și prezint pe toți cu fața rotundă și nasul mare și
orgoliul în sistemul corporatist de azi sunt atunci mă întreb, cu durere, de ce nu s-or fi
pușcării care fură viața și dacă le urmărești prea plăcând oamenii așa cum sunt? De ce vor toți să
intens te trezești pe patul morții, conștientizând fie actori într-un film Hollywoodian sau mai nou
adesea mult prea târziu că, de fapt nici nu ai Bollywood-ul indian. Îi compătimesc, și ei pe
existat, ci ai fost doar scula cuiva. mine – avem libertatea alegerii.

85
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

– Cum vezi cultura română față de cea din 1990 până azi, etc. Profesori, episcopi, preoți,
australiană, felul de a trăi al românului față de pastori, scriitori etc., toți întâlniți în turnee în
traiul într-o țară de emigranți așa cum e Australia, în perioada mea de jurnalist RadioTV
Australia? Cum determină standardul de viață Comunitar. Toate aceste personalități au
atitudinea de zi cu zi a cetățeanului, e mai contribuit la conturarea, cristalizarea și
optimist sau fericit, mai sufletist sau mai concretizarea destinului meu.
indiferent?
– Cum este o zi din viața lui Ben? Câte ore are
– Dacă ar fi să-l întreb pe cetățeanul din vest, ziua ta?
atunci nu aș face deosebire între răspunsul lui și
– Necondiționat 8 ore serviciu, 5 ore somn, iar
al găinilor din fermă. Toți fac același lucru:
restul pentru familie, studiu și muncă creativă în
mănâncă, ies afară și merg la lucru. În România
cultură: literatură, film, jurnalistică și împăcarea
omul își împletește viața încontinuu cu mediul
cu mine însumi. Întotdeauna am avut tentația să
înconjurător, cu pământul, animalele, chiar și cel
cobor în mine, să stau de vorbă cu mine, să caut
care lucra într-o fabrică (mă refer la perioada
vise și dorințe neîmplinite sau să descopăr altele
comunistă trăită de mine). Viața e o negociere
noi, apoi să proiectez căi, soluții de materializare.
continuă, o luptă, pe când în vest nu trebuie decât
Este un univers fantastic în fiecare dintre noi. Cu
să fii zombi, să fii repetitiv.
cât ne cunoaștem mai bine, cu atât reușim să
– ,,România rămâne Paradisul meu”. Mai sunt evoluăm în viață, de ce nu, să influențăm cumva
de actualitate cuvintele tale? De ce Paradisul și destinul.
văzut în România, un loc de unde mulți români
– Există o cheie a succesului?
au dorit să plece, au și plecat și vor mai pleca?
Ce părere ai despre cei care își părăsesc țara – Succesul e ceva relativ. Ce e succesul? Pentru
unde s-au născut? mine, înseamnă a găsi, a descoperi, a dărui. Atâta
timp cât îmi pot răspunde la întrebări, atât timp
– Vedeți că și în această ipostază mă refer la
cât am aceste întrebări consider un SUCCES și
România anilor mei, a anilor ‘60-‘70. Eu în
dacă le mai și împărtășesc cu cineva, și dacă mai
România comunistă am avut mai multă libertate
și primesc câte o confirmare, atunci sunt împlinit.
decât în vest. După cele șase ore de serviciu,
Nu trăiesc fără rost! Dacă realizezi că viața e doar
pentru că atâta se lucra la minele de uraniu, mai
o fereastră spre această lume și ea nu se mai
trăiam o viață. Eram lăsat în pace să visez și să
repetă, atunci încearcă să afli de ce ți s-a făcut
socializez liber în comunitate (oare ce altceva aș
acest cadou. Nu trăi doar viața dictată. Încearcă
fi putut să-mi doresc?!), pe când în vest tot
să fii tu descoperitorul ei, fără profesori. Eu am
timpul îți este ocupat de supraviețuire și
descoperit electricitatea băgând o buclă de sârmă
direcționarea înspre persoana ta, spre izolare
în priză. Părinții nu erau acasă. Aveam doar cinci
(mereu acaparezi și tragi de sfori chiar și când
sau șase anișori. Sârma s-a topit, a alunecat pe
dormi). Corporația visează pentru tine! Astăzi
brațe și mânuțe, arzând pielea, după care
omul este redus la instinctul de supraviețuire, nu
instinctiv am alergat la chiuveta, la apă rece să-
de înălțare. Suntem hăituiți și controlați prin
mi calmez durerea, plângând. Nu le-am spus
tentații și contracte. România anilor ‘70 rămâne
fapta mea părinților. Când am ajuns la școală, în
în continuare paradisul meu și dacă ar mai exista
clasa a șasea și am învățat despre electricitate
azi m-aș întoarce acasă. Chiar cu Ceaușescu în
eram deja nepotul ei – frate cu lumina. Numai eu
ea.
și Tesla aveam secrete de acuma.
– Ce personalități ale lumii românești ai avut
– ,,Fiecare grăunte al acestui munte, plin de
onoarea de a cunoaște și în ce ocazii?
întuneric, alcătuieşte o lume” Cum sunt nopţile,
– Fostul preşedinte al României, Emil
cât de lungi sunt departe de ţară? Mai poate
Constantinescu, primul român în cosmos,
singurătatea să fie oblojită, departe de casă?
Dumitru Dorin Prunariu, Dan Puric, Stela
Popescu, Alexandru Arșinel, Tamara – Nopțile nu sunt destul de lungi atunci când te
Buciuceanu, Irina Loghin, Nadia Comăneci, Ilie visezi acasă. Mereu sunt pe dealurile copilăriei.
Năstase, toți ambasadorii și consulii României Dar există o aură cu care te naști în casa
86
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

părinților, care te învăluie ca un glob: e viața. Jurnal de călătorie


Restul, care vin din alte locuri, se depun ca foile
de ceapă. Oriunde vei fi în viață, fizic vei fi Florentin Smarandache: Broaștele țestoase
întotdeauna în sfera locului natal, în sfera aurei gigantice din Galápagos
părinților tăi, bucățica de Românie care te
protejează și te ajută să supraviețuiești. Această
aură e împletită în tine prin vocea părinților tăi.
Este aura istoriei trăite.
– Ce ne poți spune despre soția și familia ta?
Există familie ideală?
– Secretul fericirii este atunci când o împarți cu
cineva, de aceea familia este primul pas. Soțul și
soția se completează precum polii magnetici: sunt
diferiți, de aceea se atrag. E o funcționare
naturală, universală, în continuă armonie și
evoluție în comparație cu cea monopolară a
homosexualilor și lesbienelor care sunt în
confort, însă nu evoluează. Pentru evoluție e
nevoie de contradicție, de diferență. Ei sunt
mulțumiți, însă sfârșesc nefericiți și de multe ori Broaștele țestoase (Geochelone
singuri, ca zarzavatul în așteptare. Familia ideală elephantopus) din Galápagos cresc gigantice,
luptă până la sfârșit! Eu mă cert adesea cu soția, ajungând până la 250 kg în greutate și trăind 100-
de aceea ne iubim; iubirea o văd ca un trandafir – 200 de ani!
o zi simțim doar spinii, alte zile ne bucurăm de Poți să mergi călare pe ele ca pe cal, dar...
parfumul special și mângâierea petalelor puțin mai încet!
catifelate ale florii. Nu creștem în grădină ca *
două verze care râd în soare, așteptând culesul. Episcopul de Panama, Thomás de
– Crezi în destin? Berlanga, în 1535, când vasul pe care călătorea a
fost împins de Curentul Maritim Panama în
– Toți avem un destin, însă depinde de tine ca să aceste insule, scria Regelui Spaniei că forma
ieși din el. Trezește-te omule și realizează de ce carapacei broaștelor țestoase de aici seamănă cu o
ești aici! Vei realiza că viața e un cadou unic. șa de călărit (galápagos, în spaniolă), de unde și
Doamne, ce păcăliți suntem de cei ce ne conduc! denumirea arhipelagului.
 Dragă Ben, îţi mulţumesc pentru timpul Naufragiați pe aceste insule deșertice, fără
acordat şi îți doresc din tot sufletul mult apă potabilă (decât în rare locuri, în eleșteie
succes în tot ceea ce realizezi! produse de ploaie), episcopul și echipajul vasului
Departe de ţară, Ben Todică şi-a redescoperit mestecau și sugeau bucăți de cactuși pentru a-și
ţara, trecând prin experienţe culturale generate de astâmpăra din sete.
lumi diferite. Acolo a învăţat o altă istorie, o altă După o lună, au fost salvați de un alt
dimensiune a valorii, strecurându-se precum vapor.
„licuriciul prin întuneric‖ cum a ştiut mai bine, *
pentru a-şi împlini visele, dar păstrând mereu în Tot în secolul al XVI-lea, au mai ajuns în
suflet dorul de matca străbună… Arhipelagul Galápagos conchistadorul Diego de
Rivadeneira și englezul Sir John Hawkins.
Iar pe harta lumii (Orbis Terrarum) din
1574, aceste insule erau reprezentate prin puncte.
Aici sunt cele mai mari broaște de pe
glob, împreună cu broaștele țestoase din câteva
insule, Seychelles, din Oceanul Indian (lângă

87
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Tanzania). Gâtul și picioarele lor sunt mai lungi, la condiții aspre de deșert fără apă și hrană până
pentru a putea apuca frunzele arborilor. la un an de zile.
Broaștele țestoase gigantice, ca și celelalte Motiv pentru care au fost utilizate de către
reptile endemice de aici (trei specii de șerpi vânătorii de balene ca depozite vii de alimente,
Galápagos și cinci specii de geko, o reptilă carne proaspătă care nu cerea refrigerare!
sauriană din zonele calde) sunt caracterizate ca
lente sau leneșe. *
Există două categorii de broaște țestoase Datorită prădătorilor invadând
gigantice: care trăiesc pe uscat și care trăiesc în Galápagos-ul, precum porcii mistreți, câinii și
apă. pisicile sălbatice care distrug ori mănâncă ouăle,
* populația broaștelor țestoase gigantice s-a redus
Am ținut un ou de broască țestoasă drastic, de la 250.000 când au fost descoperite, la
gigantică în palmă. Are mărimea unei mingi de 15.000 în prezent.
tenis și e alb. De la o insulă la alta s-au format specii
diferite de broaște țestoase gigantice, purtând
denumirea insulelor respective: Fernandina,
Floreana și Santa Fe.
*
Am vizitat și crescătoria de broaște
țestoase, sponsorizată de Parcul Național. După
ce se înmulțesc în captivitate și crescuți 6-7 ani,
puii sunt lăsați în sălbăticie.
Ouăle, între 6-12 ca medie, sunt îngropate
în nisip și acoperite cu straturi de mâl. În funcție
de temperatura la care se clocesc de către căldura
soarelui, puii ieșiți din găoace sunt femele (la
temperaturi mai înalte) ori masculi (la
temperaturi cu 2°-3°C mai mici).

*
Masculii au cozile mai lungi, iar masculul Șobolanii sunt prădători pentru pui, îi
care ridică mai sus capul îl domină pe celălalt mănâncă. În rezervație sunt câteva broaște
competitor. Au carapacea în partea de jos țestoase mari, dar fără un picior – fiindcă le-a fost
concavă, pentru a putea să se urce deasupra
mâncat de către șobolani când erau broaștele
femelelor la reproducere.
mici.
*
Nu se sperie de musafiri, mănâncă iarbă
în liniște. Le place să se scalde în mocirlă.

Tot pentru dominanță și delimitare


teritorială, masculii scot gemete, murmure
puternice – al căror ecou se aude la distanțe de
câțiva kilometri.
* Privite de departe, înșirate cum stau pe
Deoarece pot să-și încetinească marginea drumului, broaștele țestoase par niște
metabolismul, broaștele țestoase gigantice rezistă vaci păscând.

88
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

ARTĂ Din picturile adolescentei Dăscălescu Andrada-


Maria se desprinde o admirație față de flori
Ionel MARIN despre eleva pictoriță
Dăscălescu Andrada-Maria din Focșani.
Eleva din clasa a V-a, Dăscălescu Andrada-
Maria din Școala Gimnazială ”Alexandru
Vlahuță” din Focșani are un talent deosebit la
pictură. Din anul 2012 face parte din Cercul de
pictură ‖Stropi de culoare‖, condus cu mare
dăruire de Prof. Veronica Groper. Pentru
frumoasele picturi a obținut mai multe premii Un atașament profund și firesc față de păsări,
naționale și internaționale printre care: copaci, peisaje din natură.
- Premiul I la Expoziția international
‖Învingător prin artă‖, anul 2012
- Premiul I la Concursul de creație ‖Pictura
Eco-2014‖
- Premiul III la Concursul national de artă
plastic ‖Porni Luceafărul‖, anul 2016
- Premiul ‖Creative Diamond Artist‖ în
cadrul Concursului ‖Picasso Art Contest‖,
2016, desfășurat în India.
Este de apreciat faptul că, deși are 11 ani, învață
foarte bine, pictează foarte mult și are deja
expuse în galeria virtuală ‖Look and Learn Art‖
din Anglia peste 30 de lucrări. Eleva-pictoriță și-
a însușit ‖teoria culorilor‖, este apropiată de
culorile blânde și cu o autentică vocație de artist
dă fascinație unor peisaje din natură. Picturile ei
se adresează deopotrivă inimii și mentalului,
produc emoții privitorului. Puritatea, armonia,
dragostea față de semeni, de flori, de
anotimpurile vieții au mobilizat-o și a reușit, la
începutul lunii martie 2017 să realizeze o
deosebită Expozie de pictură la Biblioteca
județeană ”Duiliu Zamfirescu” din Focșani,
denumită ”Jurnalul culorilor mele” și care s-a
bucurat de un mare succes.

Cu certitudine pictura, arta, frumosul înnobilează


pe om și aduce visul mai aproape de realitate.
Frumusețea interioară a elevei Dăscălescu
Andrada o simțim admirând tablourile ei.
Felicitări elevei Andrada-Maria Dăscălescu, o
viitoare mare pictoriță a României și colectivului
de cadre didactice al Școalii generale ‖Alexandru
Vlahuță‖, condus cu dăruire și competență de
către doamna Prof. Valy Țigănuș, care
încurajează creația și afirmarea talentelor.

89
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Evenimente culturale Juriul Festivalului BOGDANIA, pentru


ediţia a VI -a este format din:
Festivalul - Concurs naţional de creaţie
literară „BOGDANIA”, Ediţia a VI-a, 1. Prof. univ. Nicolae VASILE, scriitor,
2017, vă invită la Festivitatea de premiere preşedintele Cenaclului „Literar Ing.‖ şi
ce va avea loc, în Bucureşti, B-dul DACIA, al juriului.
nr. 26, Sector 1 (Zona Piaţa Romană, 2. Ionel MARIN, poet, preşedintele
Asociaţiei cultural-umanitare Bogdania,
Sediul AGIR), în data de 19 iunie,
redactor șef al revistei de creaţie şi
începând cu ora 14.00.
cultură Bogdania.
3. George CĂLIN, poet, publicist, editor,
președintele Societății culturale Apollon.
4. Geo CĂLUGĂRU, poet, prozator,
membru USR.
5. Vasile GROZA, poet, prozator,
dramaturg, membru USR.

Evenimentul va începe la ora 14,00 cu Gala


premiilor Bogdania și în cadru festiv se vor
acorda premii pentru cele trei secţiuni de concurs
(poezie, proză şi eseu) şi Marele premiu
(Trofeul Bogdania), pentru cele mai valoroase
creaţii. Va fi lansată revista de creație și cultură
Bogdania, Nr. 35-36, ediție aniversară și vor fi
acordate Diplome de excelenţă şi premii
speciale. De asemenea ne va încânta un Regal de
muzică şi poezie oferit de concurenții premiați și
La această ediție Asociația cultural-umanitară de artiști consacrați din București.
Bogdania are ca parteneri pe: În partea a II-a vor fi lansate cărțile:
”Sistemismul”, Editura Favorit și ”Grădina
* Asociația Generală a Inginerilor din Domnului”, Editura AMANDA Edit., autor
România, Cenaclul ‖Literar Ing.‖ din talentatul scriitor și om de știință – Prof. univ.
București condus de Prof. univ. dr. ing. Nicolae VASILE din București.
Nicolae VASILE
Dragi concurenţi, stimaţi confraţi veniţi să ne
* Revista ‖Independența Română - bucurăm împreună de succesele, talentul şi
Independența prin cultură‖, redactor șef dăruirea tinerilor pentru graiul sfânt al
Florian Laurențiu STOICA neamului, spre creșterea prestigiului limbii şi
literaturii române în lume.
* Societatea culturală Apollon, revista
Apollon, director George CĂLIN Vă aşteptăm cu drag!

* Revista de cultură Bogdania, fondator și Ing. Ionel MARIN


redactor șef Ionel MARIN

90
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Cenaclul Literar ing nr. 48/2017 editorial. Felicitări d-le Buțoi și cred că deja ne-
ați convins să colaborăm la revista Dv., căreia îi
Luni 24 aprilie a.c., membrii Cenaclului urăm LA MULȚI ANI!
Scriitorilor Ingineri din AGIR s-au reunit ca de
obicei la sediul din București, B-dul Dacia nr 26,
dar în sala de la etajul 2. Profitând de prezența
unei pianine în sala, Ovidiu Țuțuianu a
înveselit atmosfera cu câteva melodii populare
dedicate primăverii.
Apoi coordonatorul cenaclului- scriitorul Nicolae
Vasile a anunțat unele evenimente ce interesează
pe cei prezenți: asigurarea finanțării Antologiei
scriitorilor ingineri ce va vedea lumina tiparului
în curând; desfășurarea „Seratei Eminescu,
jurnalistul‖ in luna aprilie, organizată de Uniunea
Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.R.),
la Institutul Cultural Român din Capitală ;
găzduirea de către cenaclul nostru a Galei
premiilor revistei „Bogdania ‖din Focșani, în
luna iunie a.c. În continuare ne prezintă oaspeți
de la Timișoara - dl. Dumitru Buțoi, confrate de
al nostru în ale tehnicii și scrisului, redactorul
publicației „Luceafărul de vest‖ și d-na Adriana
Tirică, ziaristă.
Din autoprezentarea d-lui Buțoi (punctată cu Intrăm mai departe în „turul de masă‖: Corneliu
exemplificări din creațiile proprii) și din numărul Cristescu citește Cronica „Seratei Eminescu,
nr.19/martie 2017 al revistei am reținut că aceasta jurnalistul” din 10 aprilie a.c dar și poezia
va împlini în curând 30 de ani de apariție. Primăvara la Crevedia; Mircea Popescu
Răsfoind paginile publicației, tragem rapid prezintă trei poezii în stilul său personal,
concluzia că și în vestul țării (bănățenii au nonconformist (Aperitiv, Entități
susținut întotdeauna că Banatu-i fruncea!) arde nedefinite,Recviem pentru doi prieteni); Mihai
puternic flacăra culturii aprinsă și susținută de Valentin Gheorghiu-mare iubitor al rondelului,
oameni talentați și cu iubire de glia strămoșească. face dovada cu Rondel rănit, Un nou apel și
Am remarcat că „luceafărul poeziei românești‖- Prieteni ce serviți rondel; Nicu Doftoreanu
Mihai Eminescu este prezent în paginile revistei recidivează în genul pe care l-a consacrat, cu
ca reprezentant al curentului literar paradoxism, Tangou realist; Constantin Nicolae Gavrilescu
prin pana lui Andrei Pogany. Ne bucură faptul ne oferă cu sensibilitatea-i caracteristică poeziile
că românii din Banatul sârbesc, în pofida Ramuri de cais și Dacă lacrima ar curge; Ovidiu
condițiilor potrivnice nu-și uită limba și neamul Țuțuianu, aflat sub impresia recentelor Sărbători
așa cum rezultă din Confesiunile Elenei Maria pascale petrecute în Bucovina prezintă poezia De
Barbu și din poezia Nu-mi cereți Banatul, Paște, cu mocănița; Rodica Romicri, intervine
semnată de Vasile Barbu (ambii din Uzdin). Ne- cu trei poezii de facturi diferite-Hristos a înviat!,
a impresionat sensibilitatea versurilor unor poete Ziua păcălelilor și Zodia berbecului; Antoaneta
bănățene (Janet Dancea-Achimescu, Zorica Rădoi dă citire unor poezii compuse de Nicolae
Dan, Bianca Lidia Brândușă, Constanța Sylvia Vasile -Viața (Glossă), Sus și jos, Nu pune mâna
Hârceagă, Rodica Pop, Constanța Marcu, pe poet, incluse în proaspătul volum „Grădina
Dunia Pălăngeanu, Elena Peiu și Aurora domnului‖, tipărit la Editura Amanda edit.și
Sârbu), grupate de Dumitru Buțoi sub inspirata oferit azi participanților la cenaclu; Ana Maria
metaforă „Femei răsărituri de soare‖, care Goilav prezintă poeziile proprii Sărbătoare și Azi
constituie și titlul poemului său dedicat „celor ce totul se poate; Dorian Ionescu Pascal vine din
sunteți surori, iubite și mame”, pe pagina de nou cu o creație profund originală- ultra

91
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

modernistă (în proză), intitulată Idiograma Odată atmosfera creată, doamna SUBŢIRELU l-
pascală nr.2;Nicolae Vasile închide „turul de a invitat pe domnul Miron MANGA care, ―De la
masă‖ citind din recentul său volum menționat Eminescu cetire……”, a prezentat un fragment
mai înainte, poeziile Lăsați-mă, Omul și dintr-un articol publicat de EMINESCU, din care
Pământul, Curge, Picătură de vis. s-a văzut ce înseamnă un ziarist profund, de
Ședința cenaclului se încheie după ce ascultăm anvergură, cu un simţ al realităţii deosebit şi cu
înregistrată pe telefonul mobil melodia Tangou de evaluare perfectă a situaţiei politico-economice
poveste, text Nicu Doftoreanu, muzica Ovidiu analizate.
Țuțuianu, interpret vocal acompaniat la orgă
electronică Relu Zaharia (Timișoara).

Ovidiu Țuțuianu, 2 mai 2017

La Institutul Cultural Român din București


Seratele “Eminescu, jurnalistul”
Cu delicateţe deosebită şi cu o bucurie nespus de
La Bucureşti, în sala mare a Institutului mare, doamna Rodica SUBŢIRELU, o prezintă
Cultural Român, continuă să se desfăşoare seria pe fermecătoarea şi talentata poetă, traducătoare
de manifestări culturale dedicate Poetului şi eseistă, Carolina ILICA care, după o scurtă
Naţional Mihai Eminescu, sub titlul, deja autoprezentare, inclusiv a satului său Vidra din
cunoscut: Seratele “ Eminescu, jurnalistul ―, judeţul Arad, ne-a vorbit şi de colecţia sa de peste
pentru că Marele Poet a excelat nu numai în 100 de costume populare, din ţară şi din afară, cu
poezie, dar şi în jurnalistică. care se mândreşte.

De asemenea, poeta a venit cu un fel de mini-


expoziţie de obiecte (aparent) populare pe care
erau înscrise versuri sau chiar poezii întregi din
creaţia sa şi a surprins asistenţa cu gingăşia şi
sensibilitatea sa, in momentele recitării, mai ales
că a vorbit si a recitat despre mama sa.
Evenimentul din ziua de 10 aprilie 2017 a fost Şi pentru că, aşa cum îşi aminteşte poeta:
organizat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti ―Oamenii mari transformă greul în bine‖, poeta
din România, în parteneriat cu Institutul Carolina ILICA ne-a prezentat marele său
Cultural Român, care s-a dovedit, şi de data proiect realizat şi intitulat ― Cărţile de la Vidra”,
aceasta, o gazdă bună. cu subtitlul ― Plângând de-atâta frumuseţe ‖
Moderatoarea evenimentului a fost, ca de obicei,
doamna, poeta Rodica SUBŢIRELU, redactor Aşa cum spune titlul, este vorba de mai
şef la revista Cronica Timpului, care, prin multe cărţi pe care Marea Poetă le numeşte
farmecu-i recunoscut, a deschis evenimentul simplu, dar original şi quintessenţial: Cartea de
printr-un recurs la opera lui Eminescu.
92
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

lut, Cartea de lemn, Cartea de lână, Cartea de această primă parte fiind, deja, publicată (color)
borangic, Cartea de lacrimi. în Cronica Timpului.
Apoi, poeta a recitat, pe de rost, din Pornind de la o schema de reglare în
poemele Sfintelor PAŞTI: ―Intrarea în Ierusalim, buclă închisă, binecunoscută în tehnică, sau din
―Iisus, inima mea‖ (unde vorbeşte de prima zi din teoria atingerii ţintelor, elaborată de Norbert
a doua lui viaţă!) etc. WIENER, caracterizată de mărimea de intrare
Poeta îşi încheie recitalul cu o poezie deosebit de (i), mărimea de ieşire (e) şi mărime de
frumoasă, în care, prin invocările către divinitate, restricţie/reglare (r), măsurabile în tehnică,
cucereşte, practic, întreaga asistenţă. profesorul Nicolae VASILE a generalizat,
―Ai grijă, Doamne, de măicuţa mea /…../ Ai sintetizat şi esenţializat modelul matematic din
grijă, Doamne, de fetiţa mea /…../ Ai grijă, teoria sistemelor prin transpunerea acestuia într-
Doamne şi de ţara mea...―.În ropote de aplauze, un model filozofic numit ―SISTEMISM‖.
poeta se retrage în rândurile auditorilor.
A urmat al treilea mare eveniment din
cadrul seratei şi anume lansarea cărţii domnului
profesor doctor inginer Nicolae VASILE,
intitulată: ― SISTEMISMUL, cu subtitlul ―De la
Şcoala peripatetică la Globalizare―, cu aplicaţie
la: ―Caracterizarea autorilor prin analiza
erorilor sistemice. Cazul Mihai Eminescu‖.

Acest model filozofic creat pentru analiza


globală a mecanismelor cunoaşterii, se poate
aplica şi la nivel individual, conducând la
asocieri de genul: răspuns exponenţial – omul
exponenţial; răspuns ciclic permanent – omul
ciclic permanent; răspuns ciclic convergent –
omul ciclic convergent; răspuns ciclic divergent
– omul ciclic divergent .
Acest model, prin generalitatea pe care
Atât titlul, dar mai ales prezentarea acestora de autorul i-o conferă, se poate aplica, ca metodă
către autor, au surprins asistenţa atât prin de cunoaştere, atât în sistemele tehnice, cât şi în
noţiunile, noi pentru unii, dar cunoscute pentru sistemele economice şi chiar în sistemele
alţii, desigur pentru cei care au o formaţie / emoţionale (religioase, istorice, culturale etc.).
educaţie tehnico-ştiinţifică. Schema, care materializează
Aceasta pentru că domnul Nicolae transpunerea teoriei sistemelor într-un model
VASILE, profesor doctor inginer fiind, jonglează filozofic al cunoaşterii, prezintă, cred, pentru
cu uşurinţă cu noţiuni ca: sistemism, teoria prima data în istoria teoriilor filozofice
sistemelor, analiza erorilor, atingerea ţintelor, cunoscute, atât lumea reală, cât şi lumea
sisteme de reglare, teoria constructală, transcedentală controlate prin lumea
existenţialism sistemic etc. percepţiilor.
De fapt, autorul continuă prezentarea conţinutului Prin aceasta, în funcţie de ţintele alese de fiecare
cărţii, prezentare care fusese începută în ediţia om şi de raportarea sa la divinitate, omul poate fi:
anterioară, din 13 martie 2017, a Seratelor, omul euclidian, (cel cu ţinte şi realizări comune,
93
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

normale) şi care întâlneşte divinitatea o singură menţinut spiritul românesc, cu toate încercărilor
dată (la moarte), sau omul neeuclidian, adică cel ruşilor de a rusifica Basarabia.
care, asumat sau neasumat, abordează ţinte
deosebite şi domenii în care se produc extaze,
când omul se separă de lume şi întâlneşte
divinitatea altfel decât la sfârşitul vieţii şi o poate
face de mai multe ori.
Desigur, prezentarea făcută de profesorul
Nicolae VASILE a surprins asistenţa, cea mai
mare parte fără o pregătire tehnico-ştiinţifică,
ceea ce a produs unele nedumeriri şi întrebări, dar
partea filozofică şi, mai ales, interpretările date şi
explicate de autor au fost apreciate şi aplaudate
de public.
În final, domnul Nicolae VASILE a ţinut
să prezinte şi pe redactorul/directorul Editurii
Favorit, unde a apărut cartea, domnul Dan
GÎJU, dar şi pe profesorul Gheorghe I.
GHEORGHE, preşedintele Asociaţiei
APROMECA, sponsorul cărţii, care, la rândul
său, şi-a prezentat preocupările sale în domeniul Serata s-a încheiat cu un alt moment emoţionant,
Mecatronicii, Integronicii şi Adaptronicii, deoarece a fost lansată o carte intitulată: „
surprinzând publicul. Povestea unui jurnalist„ dedicată memoriei
A urmat un alt moment înălţător al seratei ziaristului Ion MARIN, carte scrisă de tânăra
care a fost prezentarea, de către doamna Rodica jurnalistă Eveline PĂUNA.
SUBŢIRELU, a doamnei ambasador Iuliana
GOREA COSTIN, ambasador la Bucureşti din
partea Republicii Moldova, care a făcut o
prezentare emoţionantă, de suflet, a filmului
„GOLGOTA BASARABIEI‖, film care vorbeşte
altfel despre românii din Moldova de dincolo de
Prut. Filmul a emoţionat întreaga asistenţă, care a
fost cuprinsă de un elan patriotic autentic.

Lansarea cărţii s-a făcut în prezenţa


doamnei Teodora MARIN, soţia jurnalistului
fondator al FUNDAŢIEI „ROMÂNIA 2000‖ şi a
cotidianului „ ULTIMA ORĂ„ , seria nouă.
Seara s-a încheiat cu regretul dispariţiei
Mai trebuie menţionat că, în timpul seratei, a fost acestui mare jurnalist Ion MARIN care, aşa cum
difuzată/distribuită, cu titlu gratuit, o carte de scria Sorin ROŞCA-STĂNESCU: „ ...a fost un
suflet scrisă de Preotul paroh N.N. glonţ de argint, care şi-a străbătut traseul într-un
TOPOLOGEANU, din Ocnele-Mari, judeţul timp, extrem de scurt şi care şi-a atins cu precizie
vâlcea, intitulată: ―Încercarea ruşilor de a ţinta.
desnaţionaliza Basarabia prin biserică‖. După
ce prezintă împrejurările alipirii Basarabiei la
Rusia, autorul arată că tocmai prin biserică s-a Dr. ing. Corneliu CRISTESCU

94
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Biblioteca municipală Adjud model de O activitate deosebită a fost și realizarea


implicare în promovarea cărții și culturii. expoziției ”Cărți cu autograf în colecțiile
Expoziție de carte, 24-28 aprilie 2017 Bibliotecii municipale Adjud”, la care au
participat și elevii clasei a XI -D de la Colegiul
național ‖Emil Botta‖, coordonați de prof.
Bughidău Cătălin.

În perioada 24-28 aprilie 2017 și pe timpul


Zilelor municipiului Adjud Biblioteca municipală
Adjud, condusă cu dăruire și competență de către
Prof. Tatiana VALEA, a organizat și desfășurat Doamna directoare, sufletul Bibliotecii a vorbit
multiple activități culturale și recreative pentru convingător despre rolul cărții și împortanța
tineri și cetățenii municipiului Adjud. Interesante educației în formarea unui frumos și puternic
filme documentare sub genericul ”Călătorind caracter. A prezentat cărți cu autograf ale
prin Europa” au umplut Sala multimedia. S-a scriitorilor din Vrancea dar și din țară.
putut vizita Biblioteca municipală Adjud,
realizându-se ‖Turul bibliotecii mele‖ sub
conducerea nemijlocită a directoarei acestei
importante instituție de cultură din Vrancea.

Tinerii, cititorii fideli ai Bibliotecii și nu numai


au vizitat expoziția de carte și au adus cuvinte de
apreciere personalului și în mod deosebit
doamnei Prof. Tatiana VALEA, care permanent
se implică în organizarea și derularea unor
valoroase proiecte culturale și de educație.
Felicitări Bibliotecii Adjud pentru promovarea
limbii și culturii române în municipiul Adjud.

Ing. Ionel MARIN

95
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

ZILELE MUNICIPIULUI ADJUD, sondă‖, unde s-au găsit mai multe fragmente
28 aprilie – 01 mai 2017 ceramice ce provin de la vase lucrate la roata cu
turaţie mijlocie, având în compoziţie nisip şi
microprundişuri ca degresant, de culoare
cărămizie şi decorate cu motive formate din benzi
de linii drepte şi de linii vălurite.
Aceste fragmente ceramice îşi găsesc analogii în
descoperirile dintr-o serie de aşezări din Moldova
din secolele VIII - IX, cea mai apropiată fiind
aceea de la Lespezi - Homocea, situată la circa 4
- 5 km de Adjudu-vechi.
Un interes deosebit pentru cunoaşterea evoluţiei
istorice din aceste locuri îl prezintă un engolpion
din bronz cu inscripţia în limba greacă‖Sfântul
Gheorghe‖ datând din secolele X - XI. O
mărturie grăitoare a funcţiei economice pe care o
juca Adjudul medieval este chiar prima
menţiune documentară, cea din privilegiul
comercial acordat de Ilieş Vodă la 9 aprilie
1433 negustorilor ―celor şapte scaune săseşti din
Ţara Transilvaniei‖. Acest privilegiu consacra de
drept o situaţie de fapt mult mai veche.
Totodată, el prevedea ca taxele vamale în oraşul
Adjud să fie de fiecare marcă, 4 groşi
moldoveneşti, iar după negoţul săvârşit aici să se
dea alţi 4 groşi de marcă.
Primăria municipiului Adjud, Consiliul Local Pentru comerţul de tranzit cu postav, taxa vamală
Adjud și Casa de Cultură ‖Tudor Vornicu‖ au era în oraşul Adjud de 2 zloţi de car. Tot 2 zloţi
organizat, cu mult drag, pentru Adjudeni și nu de car era taxa pentru piperul şi lâna din Ţara
numai Zilele municipiului Adjudului. Românească.
Domnul Primar Constantin ARMENCEA, Privilegiul comercial acordat de către Ştefan
primul gospodar al urbei de pe Trotuș, prin fapte cel Mare liovenilor la 3 iulie 1460 ne arată
dovedește, de mai multe mandate consecutive că faptul că din oraşul Adjud, ca şi din celelalte
merită respectul şi iubirea Adjudenilor. Cu oraşe moldoveneşti, se puteau cumpăra cai, vite,
sprijinul personalului Primăriei, al locuitorilor, porci, piei de miel, de vite şi de animale
prin proiecte cu finanțare europeană a realizat sălbatice, în schimbul peştelui de Brăila, cerii
pentru oameni şi pentru binele lor și munteneşti sau ungureşti, jderilor ungureşti şi
înfrumusețarea municipiului, necesare și argintului ars din Transilvania.
deosebite proiecte. Cu deosebită plăcere îl Locuitorii oraşului Adjud, ca şi ţăranii din satele
asculți pe domnul Primar vorbind despre proiecte şi oraşele învecinate îşi expuneau produsele şi
importante pentru o viață mai bună pentru mărfurile lor în piaţa târgului. Predominau
locuitorii municipiului Adjud. produsele animaliere şi agricole, lemnele de foc
După cum știți Municipiul Adjud este situat în şi de construcţie, obiectele casnice, uneltele
judeţul Vrancea la confluenţa râului Trotuş cu agricole şi produsele din lemn. Desfacerea
râul Siret. În componenţa municipiului Adjud se produselor se făcea în prăvălii, la târgurile
cuprind şi Burcioaia, localitate situată la 5 km săptămânale sau în bâlciurile organizate periodic.
Sud de Adjud, Adjudu-vechi şi Şişcani, situate la Adjudul este atestat ca oraș târg din data de 9
distanţa de 5 şi respectiv 7 km Nord faţă de aprilie 1433, prin Privilegiul Comercial dat de
Adjud. Continuitatea de locuire în această zonă domnul Iliaș Voievod, fiul lui Alexandru cel
este dovedită şi de descoperirea unui nivel de Bun, ulterior Adjudul îl regăsim ca punct de
locuire din sec. VIII - IX, în punctul numit ―La vamă, la 3 iulie 1460, prin Privilegiul

96
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Comercial acordat de Ștefan cel Mare,


liovenilor. Istoria acestui frumos ținut este
interesantă, bine de știut și apreciată. Din data de
01 decembrie 2000, prin legea nr. 223/2000,
Adjudul a fost ridicat la rangul de municipiu.
Trebuie să cunoaștem și să prețuim munca,
efortul și sacrificiile făcute de oamenii de pe
aceste meleaguri pentru păstrarea, continuitatea și
înflorirea vieții acestui binecuvântat spațiu
românesc.

Autoritățile au sărbătorit, alături de localnici,


584 de ani de atestare documentară, anul
oficial de ‖naștere‖ a localității de pe Trotuș fiind
1433. Înaintea spectacolelor a avut loc o
manifestare culturală, dedicată Zilei
Internațională a Pământului. La cea de-a zecea
ediție a simpozionului dedicat Terrei, au
participat și vorbit profesori universitari, oameni
de cultură, specialiști și elevi.
Majoritatea manifestărilor s-au desfășurat pe
Stadionul municipal din localitate, frumos
pregătit pentru sărbătoarea de suflet a
Adjudenilor.

Pe data de 28 aprilie, de la oara 17.30 stadionul


era plin cu tineri, copii şi vârstnici și de invitați
de seamă și de locuitori din preajma Adjudului.
Timp de patru zile au încântat inima și sufletul
Ansambluri de muzică populară, formații și
soliști de muzică ușoară, renumiți printre care
amintesc: Ansamblul folcloric ”Ca la noi”, din
Bacău, Ansamblul folcloric ”Țara Vrancei”,
soliștii Ion Paladi (Rep. Moldova), Geta
Postolache, Doina Mirea, realizatoare emisiuni Foarte mulți soliști îndrăgiți de publicul
TV și trupa etno ”Datina”. De asemeni au fost românesc au urcat și însuflețit pe Adjudeni,
prezente formații și soliști locali, apreciați de printre care amintesc: Selfie, Alessia, Raoul,
publicul vrâncean. Rareș și Ralflo.

97
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

Noutăți editoriale

Eminescu tradus în 150 de limbi din peste 250


de ţări ale lumii

Cartea „Eminescu Universalul”, a reputatului


scriitor și eminescolog Dumitru Copilu-Colillin,
se află la a patra ediție (Editura Bibliotheca,
Târgoviște, 2016). De fapt, titlul complet al
lucrării îl găsim pe coperta IV, ca o precizare la
titlul generic de pe coperta I. El rezumă sintetic
tot conținutul lucrării: „Eminescu în circuitul
universal: traducerea şi ecoul operei în publicaţii
tipărite şi online în 85 de limbi, iar prin
programe de traducere automată în alte 65 de
limbi, în total 150 de limbi din peste 250 de ţări”.
Cuvântul înainte al cărții („Un fenomenolog al
receptării operei eminesciene”) este semnat de
Acad. Mihai Cimpoi, care este și coordonatorul
ediției.

Dintre formații amintim: îndrăgita trupă 3 Sud- UN FENOMENOLOG AL RECEPTĂRII


Est, trupa ”Alb-Negru”, care a încheiat OPEREI EMINESCIENE
manifestările prin susținerea unui recital
extraordinar, ‖electrizând‖ și bucurând întreaga Date fiind vastitatea şi
asistență. Nu putem omite parcul de distracții și profunzimea explorărilor
târgul tradițional al meșteșugarilor care au bibliografice privind
încântat pe tineri, copii și pe cei vârstnici. „traducerile şi ecourile
Un aport deosebit la buna derulare a Zilelor eminesciene‖, realizate de
municipiului Adjud l-a adus și viceprimarul Dumitru Copilu-Copillin,
Claudiu CRISTEA. Merită evidențiat și Prof. putem vorbi despre o adevărată fenomenologie a
Ion CĂTANĂ, dir. Casei de cultură ‖Tudor receptării. Operaţia de înregistrare statistică
Vornicu‖, care este dedicat trup și suflet obişnuită recheamă în acest caz şi o tratare
comunității, organizează și desfășoară numeroase evaluativă (deci nu doar descriptivă, sumar-
activități pentru locuitorii Adjudului, printre care matematică).
și ‖Toamna Adjudeană‖(oct. 2017, v-a fi la a
XXXX-a ediție). Dumitru Copilu-Copillin se vede obligat – şi face
ADJUDENI, LA MULŢI ȘI RODNICI ANI! acest lucru cu competenţă profesională şi respect
Ing. Ionel MARIN sfânt pentru valori (ceea ce e foarte important la

98
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

ora aceasta) – să urmărească fenomenul de exemplu), similitudinile cu poeţii naţionali ai


universalizării operei eminesciane cu întreaga sa altor popoare (slave, latine), descoperirea unor
complexitate. filoane nu doar tipologice sau tematice, ci şi
vizionare, meditative, existenţiale, precum cel
Ce reprezintă acest fenomen? Bineînţeles, metafizic, remarcat de Rosa del Conte, ca însemn
traducerile ca atare ajunse, iată, după precizările al modernităţii, cel elegiac (Eminescu este, după
sale actuale, la 80 (cifra vârstei pe care visa s-o cubanezul Salvador Bueño, chiar cel mai mare
atingă, cea a bătrânului Rege Lear, invocat în elegiac în context universal), ontologic (din
Împărat şi proletar), ecourile imediate de natură perspectiva exegetică a Svetlanei Paleologu-
publicistică, festivă, prezenţa în enciclopedii şi Matta), filosofic (fiind un poet – înţelept,
dicţionare enciclopedice, comemorările constructural gândirii indiene, conform
internaţionale prestigioase (precum cele din demonstraţiei Amitei Bhose).
cadrul UNESCO), dar în special studiile
aprofundate cu caracter monografic şi comparat, Un statut aparte, în contextul receptării, îl au
vizând universalismul eminescian, care atinge traducerile „congeniale‖, făcute de mari poeţi
acum cifra de 1.000. precum Ivan Krasko, „părinte al literaturii
slovace‖, Anna Ahmatova, Rafael Alberti,
Opera de traducere nu se limitează doar la un act Elisaveta Bagreana, Jindra Huškova. De
de transpunere într-o altă limbă mai mult sau mai menţionat, pentru prestanţa lor evaluativă,
puţin reuşită. Ea presupune, esenţialmente, o Seminarele desfăşurate în Franţa („Eminescu
verificare de ordin valoric cu o altă cultură după Eminescu‖), Italia (la Veneţia, în 2000:
(naţională), în lumina benefică a întâlnirilor „Eminescu – 150‖), Turcia („Eminescu şi Yunus
transfrontaliere, o recunoaştere a faptului că Emre‖), tezele de doctorat, devenite monografii
poetul exprimă prin modul său absolut individual, de referinţă ale lui Alain Guillermou (Geneza
prin „cogito‖-ul său, precum stipulează noua interioară a poeziilor lui Eminescu), Rosa del
critică, „un fond uman general, de natură Conte (Eminescu sau despre Absolut), Iuri
intelectuală, etnică, lingvistică‖, după cum Kojevnikov (Eminescu şi problemele
preciza și poetul, definind aportul fiecărui popor romantismului în literatura română), Song-Ki-
adus pe „bina (=scena) cea mare a Kim (Eminescu şi Song-Wöl-Kim), Lasqush
omenirii‖. Universalitatea lui Eminescu este Poradeci, cel mai mare poet albanez influenţat de
probată de (ca să preluăm nişte termeni dintr-o Eminescu (Poezia populară română şi cultura
cunoscută lucrare a lui Umberto Eco) un Cititor germană în opera lui Eminescu), prefeţele şi
Model colectiv, aflat pe diferite meridiane ale articolele semnate de Bernard Shaw, Salvatore
Lumii, de un Univers al discursului eminescian Quasimodo, Giuseppe Ungaretti, Eduardas
care generează după voie jocul semiozei Mieželaitis, de vestiţii comparatişti van Tieghem,
nelimitate, de codurile şi subcodurile Baldensperger, Heitmann, Korș, Iaţimirski.
caracteristice altei culturi. Fireşte, Eminescu
însuşi este un Autor Model, cu o strategie Enunţul statistic, după cum precizează însuşi
textuală îndreptată spre Cititorul Model şi cu ceea cercetătorul, este prezentat „în paralel cu exemple
ce semioticianul italian denumeşte deschidere şi semnificaţii ce pun în evidenţă dimensiuni,
(opera aperta). valori şi aşteptări ale evoluţiei receptării prezente
şi viitoare‖, prezentarea personalităţii
Pe tapetul larg al demonstraţiei universalităţii, se eminesciene „sumar, dar explicit într-o ordine
pun motivele abordate (topoii) pe care le găsim în cronologică, pe limbi din zonele geografice de pe
Antichitate, în Evul Mediu, în epoca toate meridianele lumii, cu indicarea localităţilor
romantismului, a clasicismului sau a ca centre de iradiere a mesajului eminescian,
simbolismului, influenţele radiante (în termenii diseminat îndeosebi pe parcursul ultimelor
lui Tieghem), aduse de mode şi curente, dar şi aproape trei decenii, de când ascensiunea
cele catalitice şi modelatoare (în termenii lui cunoaşterii prin receptare se asociază cu
Blaga), influenţele exercitate de Eminescu asupra înrâurirea catalitică şi asimilarea operei în
unor poeţi din alte arealuri (asupra celor albanezi, literaturile naţionale, iar prin recunoaşterea şi

99
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

consacrarea ei ca valoare universală, devenind a sfida detractorii) şi depăşind astfel ariditatea


implicit o componentă românească a expunerii statistice.
patrimoniului cultural mondial”.
Sub ochii noştri se ridică, piramidal, un Eminescu
Eminescu înregistrează şi fenomenul traducerilor a cărui valoare universală este absolut
şi comentării prin intermediul altor limbi, în indiscutabilă, comparabilă cu cea a tuturor
special germană, rusă şi engleză. Sunt trecute, poeţilor reprezentativi ai lumii.
bunăoară, într-o revistă statistică, peste 90 de
traduceri şi referinţe critice ca ecouri la Acad. Mihai Cimpoi
publicaţiile de limbă germană - apărute numai în
timpul vieţii poetului - sub formă de replici sau
extinderi în Austria, Italia, Franţa, Elveţia, Rusia,
Ungaria şi România, în mari centre culturale ”Murmur de Ganduri”, autor Carmen
situate la mari extremităţi ale lumii: Leipzig, Viorica RADU
Chicago, Viena, Sankt-Petersburg, Florenţa, New
York, Bonn, Budapesta şi Bucureşti. Nerostitele Rostite

Surprinzătoare este concluzia pe care o face


cercetătorul privind receptarea în arealul cultural
slav, care corespunde orizontului de aşteptare
propriu lumii moderne, marcată de „ofensiva‖
internetului: „Avem în vedere, consemnează
Dumitru Copilu-Copillin, atât extinderea
prezenţei creaţiei eminesciene în publicaţiile
slave online, cât şi intensificarea cercetării şi
elaborării de lucrări – comparative – nu doar pe
teme punctuale de interes local şi naţional, ci,
deopotrivă, pe teme vizând valorile literare
naţionale de dimensiune universală, cum ar fi Înfășurată într-o manta elegantă de gânduri și
raporturile tipologice sau de filiaţii între valorile cuvinte - îmbrăcată nu s-o apere de intemperiile
etalon naţionale, de limbă literară şi măiestrie, care-i tulbură peisajul poetic, cât să-i fie pavăză
cum ar fi reprezentanţii comparabili şi în fața zvârcolelilor dragostei -, Carmen Viorica
compatibili, de regulă numiţi «Poeţi Naţionali»‖. Radu făurește versuri delicate, aproape fragile,
dezvoltate într-o notă de sfârșit recapitulativ,
Meritul fundamental al profesorului Dumitru dacă nu continuu, ușor bântuite de o atmosferă
Copilu-Copillin este acela de a ne da o lucrare bacoviană, cu o expresivitate controlată,
bibliografică în care identifică, prelucrează şi melodică, țintind instanța supremă a inimii - in
evaluează, cu metode şi într-o viziune modernă, volumul liric ”Murmur de Gânduri”, 2017:
sursele eminesciene, şi de a ne oferi enunţul Fiecare cuvânt
statistic – ‖ştiinţa faptelor petrecute‖ – conform pe care noi doi
preceptului lui Leonardo da Vinci: „Orice adevăr nu l-am putut
este adevăr numai dacă este demonstrat, până acuma rosti,
matematic‖ împreună cu anumite explicitări de e știut deja,
ordin istorico-literar şi sociologic. Sunt de de îngerii noştri păzitori
remarcat acribia, erudiţia, plăcerea intelectuală de şi de poemele ce vor răsări,
„a naviga‖ pe internet, dar şi de a merge direct la scrise toate,
surse (dicţionare, volume de traduceri, în ritmul inimii mele...
monografii, proiecte, comunicate, acţiuni publice Iubirea ca trăire cotidiană, aparent de-erotizată,
etc.). Profesorul – cercetător nu-şi ascunde este, așadar, firul ariadnic al acestor versuri, o
bucuria când găseşte aprecieri superlative, dragoste nu atât magnetică și pasională, cât parcă
comentând cu însufleţire şi exaltare (e un mod de devenind preocupare și gestică, evitând
100
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

metamorfoze magice, preferând mobilierul încrederea în propriile forțe ale viitorilor artiști
romantic al unor nori de catifea și al broderiilor plastici. Cartea constituie și un mesaj serios
de stele. Existența, metaforizată de poetă printr-o profesorilor de arte dar și elevilor talentați,
ploaie paradoxistă ce leagă pământul de cer, e dornici și creativi în domeniul artelor. Doamna
suportabilă prin recursul metodic la o dragoste ca Luiza BARCAN, critic de artă de mare acuratețe
statut, casnică și domesticită, ale cărei cazne și profunzime afirma: ‖Poate cea mai
comune se vor filtrate într-o piatră filozofală. neconvențională dintre abordările acestui
Carmen Viorica Radu nu dă senzația că scrie domeniu sensibil, cartea ”Călăuză pe cărările
poezie, ci că o murmură în ritmul inimii. Îi dorim artei” și-a propus dintru început să explice pe
ca murmurul să aibă un ecou intensiv, ecou pe înțelesul tuturor care sunt resorturile tainice ale
care îl merită cu prisosință. creativității, cum a primit omul în dar de la
Prof. univ. dr. Florentin Smarandache Dumnezeu puterea de a transfigura prin artă
universal vizibil, ce înseamnă lucrul făcut de
mâna unui artist, care sunt beneficiile
extraordinare ale eliberării propriei creativități de
Ionel MARIN despre cartea ”Călăuză pe canoane inutile, de abordările rigide sau de
cărările artei”, autor Nicolae RĂDVAN, prejudecăți‖. Desigur ne impresionează un tablou
Editura Terra, 2016 frumos, o expoziție de pictură și toate acestea
necesită talent și multă dăruire. Felicitări
domnule Prof. Nicolae RĂDVAN pentru volum
și cred că acesta poate fi socotit un model de
metode și tehnici de pictură, despre colaj,
tehnologia elementară a artei, de indicații
metodice, de psihopedagogie a artei și de
recomandări utile celor ce participă la concursuri
de artă plastică organizate în afara instituțiilor de
învățământ.

Prof. dr. Constantin DOBRESCU


Patria de pământ şi de piatră

Am primit cu bucurie cartea domnului Nicolae


Rădvan din Focșani, pictor și fost profesor de
Desen. Trebuie amintit faptul că domnul Rădvan
a avut o carieră didactică strălucită și ca pictor,
foarte cunoscut publicului vrâncean și nu numai
prin participarea la numeroase expoziții de
pictură la Galeriile de Artă din Focșani și în alte
localități. Iubirea, prețuirea imensă față de elevi
și pictură l-au ajutat pe Prof. Rădvan să realizeze „Noi, de fapt, avem două patrii coincidente:
o bijuterie de carte, un ghid remarcabil despre o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă
creativitatea elevilor, tinerilor, foarte util celor o dată este numele patriei de pământ şi de piatră.‖
care vor să îmbrățișeze o carieră artistică. Prin (Nichita Stănescu)
cele șapte articole ale cărții se realizează Apariţia oricărei cărţi este o sărbătoare de suflet
apropierea elevului de tainele picturii și crește şi de spirit şi de aceea prezentul volum la care ne

101
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

vom referi, scris cu multă dragoste despre compun, aşezările româneşti trebuie să-şi ştie
meleagurile natale, constituie mai mult decât o numele şi blazonul neamului şi tot ce ţine de
carte de vizită, este o creaţie de valoare a sângele care îi curge prin vine. Numai aşa,
autorilor. Onorat de autori cu lectura familia românească – cu străbunici, părinţi şi
manuscrisului pot plăti o mică parte din „preţul copii – va putea fi recunoscută la locul pe care îl
cunoaşterii‖ sub forma impresiilor mele de are între celelalte familii europene, ci nu
cititor, ca unul care are rădăcini trainice pe linie confundată cu altele sau considerată ca fără
paternă de pe Valea Târnavelor. istorie. Desigur, cei doi, nu şi-au propus să
Demersul ştiinţific privind frumoasa localitate epuizeze problema cercetată neavând orgoliul de
maramureşeană Ulmeni de pe Valea a nu le scăpa nimic din toate mărturiile care vor fi
Someşului, care vede lumina tiparului sub existând privind comunitatea respectivă.
egida Asociaţiei Cultural Creştin Umanitare Lucrarea este realizată conform cu normele
„Ars Vivat”, încearcă să abordeze în chip ştiinţifice ale Academiei Române care prevăd
unitar trecutul istoric al acesteia. Pe baza unor modul în care trebuie să se desfăşoare munca de
documente de arhivă în mare parte inedite şi a documentare şi elaborare a lucrării în cauză.
unor lucrări editate distinşii autori dau Reuşim să descifrăm din paginile lucrării pe care
consistenţă aserţiunii că „prin cunoaşterea istoriei o analizăm, spiritul şcolii de sociologie a lui
se realizează cunoaşterea de sine şi pregătirea Dimitrie Gusti din anii 1930, şcoală cunoscută
viitorului.‖ Autorii au bătut recordul de prin lucrările Sociologia Militans şi Teoria
„penetraţie persuasivă‖ în arhivele şi bibliotecile Monografiei Sociologice a elevului lui Dimitrie
maramureşene. Gusti, Henri H. Stahl.
De remarcat că dau dovadă de obiectivitate De fapt, autorii relevă pregnant modul în care
prezentând adevărul istoric privind perioada evenimentele istorice petrecute la nivel
comunistă, cu onestitate acolo unde este cazul. macroistoric naţional se răsfrâng la nivelul unei
Credem că nu greșim dacă afirmăm că autorii comunităţi locale.
pun în valoare ideea „nici o localitate Altfel spus, distinşii autori pun în practică ideea
maramureşeană fără monografie.‖ regretatului academician Constantin C. Giurescu,
Lucrarea este expresia faptului că fenomenul care afirmă că o istorie completă şi veridică a
istoriografic local, ca parte integrantă a istoriei neamului românesc nu este posibilă decât atunci,
naţionale – în calitate de componentă distinctivă când fiecare comunitate locală va avea realizată
a culturii – continuă să existe, cu toate greutăţile şi publicată monografia sa. Este relevat locul şi
perioadei pe care o trăim. Credem că cei doi importanţa aşezării Ulmeni în reţeaua urbană a
harnici cercetători au conceput lucrarea lor ca o judeţului Maramureş, care are rolul unui releu în
cercetare deschisă care să permită aflarea unor transmiterea caracteristicilor urbane spre spaţiile
răspunsuri cu privire la evoluţia în timp şi spaţiu rurale înconjurătoare.
a localităţii Ulmeni. Citind această carte constatăm că indiferent de
Constatăm că în cercetarea lor, Radu şi Mircea direcţia în care mergem, distanţa pe care o
Botiş– ca exemplu de lucru în echipă – s-au parcurgem, destinul pe care îl avem, acel
ghidat după cele două principii formulate de ACASĂ din copilărie îl ducem mereu în suflet.
marele retor roman Marcus Iulius Cicero: primo Abia la maturitate sau la bătrâneţe ne convingem
– să nu spui niciodată ceea ce ştii că nu este că acolo se află Dumnezeu şi ne întoarcem iar şi
adevărat, secundo – să afirmi întotdeauna ceea ce iar la origini.
ştii că este adevărat. Prin apariţia acestei lucrări ne aflăm în faţa unui
Desigur, lucrarea este piatra de început a noi eveniment editorial de excepţie pentru oraşul
cercetări privind evoluţia unei vechi aşezări Ulmeni, căruia este nobil să i se recunoască
maramureşene. Unii pot spune că trecutul unei importanţa. Ne permitem să asemuim demersul
localităţi rurale sau urbane nu are relevanţă acum despre comunitatea natală, cu certificatul de
în plin proces de integrare europeană. Noi naştere al unui copil peste care s-au aplicat în
considerăm că în noile condiţii când Europa se timp nenumărate menţiuni, dar niciodată cea de
pregăteşte să-şi desfiinţeze graniţele spre a deces, pentru că odată ce ea „s-a născut‖, este
deveni ţara uriaşă a tuturor neamurilor care o sortită „a trăi‖ în eternitate şi să devină o

102
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

autentică „Evanghelie‖ pentru toţi membrii Frânturi de Gânduri!


comunităţii pe care îi reprezintă. Gânduri, speranţe, vise! Slovă, cuvânt, entitate!
Scriind cu abnegaţie şi onestitate,s-a realizat o Copilărie, iubire, anotimp! Mamă, timp, viaţă!
lucrare cu ţinută academică şi mare valoare Ţară şi Divinitate! Aşa aş traduce poezia lui
ştiinţifică intrinsecă. George Stroia.
Alcătuită cu acribie, într-un stil accesibil, Plin de exuberanţă, dar şi de subtilitate, versul
lucrarea formată din 10 capitole este plină de date său îmbracă forme şi sensuri multiple, menite să
şi cifre, de valori măsurate sau extrase şi mereu încarce suflete, să mângâie timpul din oameni, să
comparate, integrate şi interpretate, valori care lumineze întunericul ascuns, trezindu-l la viaţă.
exprimă cuantificat mediul natural sau viaţa Îşi strigă copilăria, dar şi iubirea, îşi elogiază
economico-socială a comunităţii din care provin. mama, dar şi fiinţa iubită, îşi acceptă într-un
Autorii se opresc pe spaţii ample şi asupra firesc incontestabil toamnele, dar şi prietenii, îşi
aspectelor legate de datini şi obiceiuri, munci deschide braţele către lume în mod altruist şi
agricole, viaţă, nuntă, naştere, înmormântare etc., zâmbeşte inclusiv cârcotaşilor prin cuvânt de
aspecte etnografice, ocupaţii tradiţionale, credinţe speranţă.
despre cer şi astre etc. Îl citeşti cu uşurinţă, dar să fii odihnit, îl pătrunzi
Utilă este şi galeria personalităţilor sau, mai bine- în esenţă, doar să-l cunoşti, după care îl şi-
zis fiilor localităţii, care s-au ridicat din Ulmeni şi nţelegi!
au contribuit la ridicarea morală şi culturală a Venit printre noi să-mbogăţească litera
localităţii. cuvântului, să aducă un suflu nou poeziei
Ne este arătat un colţ de ţară cu oameni harnici, româneşti, versul lui George Stroia sporeşte
aprigi, care şi-au păstrat credinţa, limba, portul şi dorinţa cititorului de-a continua parcursul
obiceiurile, în ciuda vitregiei timpului, vedem lecturii. E chemarea existentă în noi, dar trăită
oameni cu tradiţii străvechi, oameni apropiaţi de letargic în ultimii ani.
natură, de peisajele locului, de cele eterne Ce se-aude, oare vine/ Peste ceruri zvon
primordiale, ca şi de cele create de ei, simţindu-le porneşte/ Cade ploaia din genune/ Lumea toată
şi îmbinându-le ca nimeni alţii. răcoreşte.
Citind această carte, realizezi că eşti cu Câtă simbolistică există în ploaia care vine să
adevărat al acestei ţări, eşti acasă, că simţi răcorească întreaga fire! Suntem oare capabili să-
sufletul pământului ei, când inspiri chiar şi i lăsăm stropii curaţi să ne pătrundă? Aceasta să
ocazional, mirosul pământului muşcat de sapă, fie oare dilema omului postdecembrist? Lipsa de
amestecat cu izul buruienii, cu ţărâna în care se curaj sau acceptarea resemnării?
îngroapă tălpile. Felicitări şi zbor spre înalt ţie, George Stroia, prin
ascuţimea şi profunzimea mesajului tău poetic!
Împăcat cu tine, dar şi cu iubirea, legat de
pământul strămoşesc, dar şi de Dumnezeu ai
Gheorghe A. Stroia - Parfum de tei (trilingv: zămislit cuvânt trainic, într-o lume nesigură, în
RO-FR-EN) semn de speranţă!
Angela BURTEA, Brăila

Tandreţea poetului în procesul rememorării


nostalgice ale unor trăiri autentice

PARFUM DE TEI de Gheorghe A. Stroia


cuprinde versuri dedicate soţiei autorului.
Exprimă tandreţea poetului în procesul
rememorării nostalgice ale unor trăiri autentice.
Versurile sale sunt într-o continuă mişcare în
drumul lor explorativ. Sentimentele profunde faţă
de fiinţa iubită, amintirea mamei şi a copilăriei

103
Bogdania………………………………………………………………….............An V, Nr. 35-36/2017

propune strofe încărcate de emoţii, care învăluie ori în umbra unor nume, aşa-zise ‖ilustre‖, dar
cititorul chiar de la începutul volumului. care nu au puterea de a sesiza lumina care se
Gheorghe A. Stroia simte şi respiră poezie ridică din spatele lor, ‖ilustrându-i‖. O lectură
precum un poet romantic. mai mult decât agreabilă, desprinsă parcă din
Mariana ZAVATI-GARDNER, Anglia esenţele cathartice ale scrierilor lui Valery
Larbaud. (GHEORGHE A. STROIA)

VIRGINIA BOGDAN, Focșani – TURNUL


DIN FILDEȘ/ THE IVORY TOWER
(poezie, traducere în limba engleză Elena CONSTANȚA CORNILĂ, Focșani –
Angelica Androni) POEZII PENTRU COPII

Dorul de copilărie, de vârsta inocenței – când


Unele dintre poeme conţin obsedante enumerări cerul și pământul erau totuna, când visul se
ale elementelor naturii, ale stărilor, revelând prelungea în realitate, când ura, invidia, răutatea,
profunzimea, plină de înţelepciune şi mister, a nu existau fizic – devine rațiunea în virtutea
eului liric. Un splendid astfel de psalm merită căreia adultul privește înapoi cu nostalgie. În
reproducere integrală, spre exemplificare: Liberă/ această reverberantă lume, dragostea mamei, a
mâna mea/ să mângâie miresmele gândului tău/ tatălui, lumina bunicilor, sunt generatoare de
pe care-l aud/ la vremea când se-nalţă/ păsările- nemăsurată bucurie pentru sufletul copilului.
n văzduh./ mulţumescu-ţi Doamne,/ de pâine./ Şi CONSTANȚA CORNILĂ se apleacă voit asupra
pentru dragostea pe care pot/ să ţi-o dărui. acestei lumi speciale, dedicând scumpei sale
Necontenit./ Dar cum/ te voi mai recunoaşte/ nepoțele nu un vers, nu o poezie, ci o întreagă
când ochii mei/ vor fi țărâna verzilor ierburi?/ carte de POEZII PENTRU COPII. Și o face din
Aprinde/ luminile toate, Doamne./ Şi să nu mă uit preaplinul inimii, cu dragoste și blândețe, cu o
înapoi. frumusețe interioară care mângâie, alină, alintă și
TURNUL DIN FILDEŞ (precum în poveştile leagănă copilul, pe brațele generoase ale visului.
Jataka) – este simbolul puterii, în niciun caz forţa Personaje tipice – cățelul și porumbelul, puiul și
fizică brută, ci forţa cugetului, puterea spirituală, găina, dar și prietenia, iubirea, sunt tot atâtea
invincibila sursă a vieţii. Per ansamblu, cartea ingrediente vii ale magiei create.
reprezintă încă o reuşită a unui om ales, cu un O lectură plăcută, pentru toți cei care au în suflet
suflet ales, dispus să servească poezia până la scânteia nestinsă a unui crâmpei de copilărie.
sacrificiul de sine. Virginia Bogdan rămâne o Felicitări autoarei, pentru bucuria pe care o
poetă de forţă, una dintre cele mai frumoase voci aduce, pentru grija și atenția cu care înșiră
lirice vrâncene, din păcate, insuficient promovată povești despre lumea dorită, din fericire nu
şi recunoscută la adevărata sa valoare. O sursă trecută în uitare, ci retrăită prin copii și nepoți!
inepuizabilă de energie spirituală, ţinută de multe (GHEORGHE A. STROIA)

104
Semnal editorial

S-ar putea să vă placă și