Sunteți pe pagina 1din 71

APARATUL CIRCULATOR

METODELE DE EXAMINARE RADIOIMAGISTICĂ


A CORDULUI ŞI VASELOR:

- radioscopia
- teleradioscopia – teleradiografia
- ultrasonografia
- metoda doppler
- radiofotografia medicală
- roentgencinematografia
- angiocardiografia
-IRM
-CT cu substanta de contrast
-scintigrafia cardiaca
-tomografia PET, SPECT
Teleradioscopia-Teleradiografia

•metodă de examinare a cordului în care distanţa focus-


ecran, film radiologic este de 1,8-2 m, cu fascicolul centrat în
mijlocul masei cardiace. La această distanţă, razele X sunt
considerate aproape paralele - se obţine imaginea cordului în
mărime aproape reală.

•radiografia să se execute în apnee, care urmează unei


respiraţii obişnuite (nu unui inspir profund care modifică
forma şi dimensiunile inimii).
IMAGINEA RADIOLOGICA NORMALA A CORDULUI SI
VASELOR MARI
Examenul radiologic trebuie efectuat în plan frontal, sagital şi
planuri oblice.

Poziţiile de examinare în planul frontal sunt:


- poziţii posteroanterioare
- poziţii anteroposterioare
Poziţiile oblice sunt:
- oblică anterioară dreaptă (OAD),
- oblică anterioară stângă (OAS),
- oblică posterioară dreaptă (OPD),
- oblică posterioară stângă (OPS).
I.IMAGINEA FRONTALA PA
- imaginea cordului si vaselor mari se confunda cu opacitatea
mediana
- aceasta rezulta din sumatia tuturor organelor mediastinale,
sternului si coloanei vertebrale
-cordul si vasele mari detemina contururile opacitatii
mediane, pe care le putem studia
-opacitatea mediana apare omogena, de intensitatea ficatului,
al carui contur il sterge
-opacitatea mediana prezinta un etaj inferior – al cordului – si
unul superior – al vaselor mari de la baza cordului( pediculul
cardiac)-
-in regiunea superioara, se evidentiaza transparenta traheei,
si, prin aceasta, primele 3 corpuri vertebrale dorsale
1.CONTURUL DREPT AL CORDULUI

a.ARCUL SUPERIOR DREPT


- superior, rectiliniu
-reprezentat de marginea dreapta a VENEI CAVE SUPERIOARE

b.ARCUL INFERIOR DREPT


-inferior, convex
-reprezentat de marginea dreapta a ATRIULUI DREPT
-formeaza cu arcul superior un unghi ontuz, unghiul vascular
-formeaza cu diafragmul unghiul cardiofrenic ( ascutit), in care
se proiecteaza opacitatea venei cave inferioare
Aorta ascendenta
–de obicei nu se evidentiaza
-atunci cand se largeste si deruleaza, se proiecteaza la nivelul
arcului superior drept, care devine convex

Ventriculul drept
-nu se evidentiaza pe contururile cordului
-se proiecteaza supradiafragmatic, in mijlocul opacitatii
mediane in etajul inferior
2. CONTURUL STANG AL CORDULUI

a. ARCUL SUPERIOR STANG


-convex , situat imediat sub extremitatea mediala a claviculei
stangi
-reprezentat de regiunea ismica a crosei aortei – BUTONUL
AORTIC

b. ARCUL MIJLOCIU STANG


- rectiliniu sau concav
-mai poarta numele de golf cardiac
-este reprezentat :
- superior –TRUNCHIULARTEREIPULMONRE
-inferior- AURICULUL STANG
c.ARCUL INFERIOR STANG
-de convexitate marcata
-este reprezentat de marginea stanga a VENTRICULULUI
STANG

Atriul stang
–nu se evidentiaza de obicei pe contururile opacitatii mediane
-el se situeaza in mijlocul opacitatii mediane, in etajul
superior al cordului, deasupra proiectiei ventriculului drept

Hilurile
– de o parte si de alta a opacitatii mediane
-cu aspect de virgule
-reprezentate de arterele pulmonare
II. IMAGINEA DE PROFIL STANG
-in aceasta incidenta, opacitatea cardio-vasculara are aspect
triunghiular, cu baza la diafragm si varful postero-superior
1.MARGINEA ANTERIOARA
- inferior contur cardiac reprezentat de VENTRICULUL DREPT cu CONUL
ARTEREI PULMONARE
- superior, la nivelul pediculului , AORTA ASCENDENTA
-anterior de conturul cardio-vascular , spatiul clar retrosrenal
( mediastinul anterior)

2.MARGINEA POSTERIOARA
- inferior, contur cardiac, reprezentat de fata posterioara a ATRIULUI
STANG, iar in portiunea inferioara, supradiafragmatic, o mica portiune
din ventriculul stang
- in unghiul format de acest arc cu diafragmul, opacitatea venei cave
inferioare
-superior, se continua cu peretele anterior al tarheei
- posterior de marginea posterioara, spatiul clar retrosternal,la nivelul
caruia se evidentiaza aorta descendenta
1.MARGINEA ANTERIOARA
-inferior, portiunea cardiaca, reprezentata de VENTRICULUL DREPT,iar
supradiafragmatic, o mica portiune a ventriculului stang
-superior, in portiunea vasculara inferior, TRUNCHIUL ARTEREI
PULMONARE si superior , AORTA ASCENDENTA

2. MARGINEA POSTERIOARA
- inferior, in segmentul cardiac, ATRIUL STANG
-superior, in segmentul vascular, VENA CAVA SUPERIOARA, continuata
superior prin trunchiul venos brahiocefalic drept.
-portiunea vasculara este la acest nivel mai transparenta, datorita
traheei si bronhiei drepte
- in OAD si in profil se efectueaza TRANZITUL BARITAT ESOFAGIAN -
daca esofagul este deviat spre posterior, denota o marire in volum a
atriului stang
IV. IMAGINEA OBLIC ANTERIOR STANGA ( OAS)

Rotând pacientul cu umărul stâng spre ecranul radioscopic


sau firmul radiografic, la o rotaţie de aproximativ 40-50 grade,
septul interventricular ajunge să aibă o poziţie aproape
perpendiculară pe planul de proiecţie, creându-se astfel
condiţii optime pentru reprezentarea pe imaginea radiologică
a cavităţilor inimii.
1.MARGINEA ANTERIOARA
-portiune vasculara( superioara ) -AORTA ASCENDENTA
-portiune cardiaca -superior – ATRIUL DREPT ( cea mai mare
portiune )
-inferior – VENTRICULUL DREPT ( o portiune mai mica,
supradiafragmatica )

2.MARGINEA POSTERIOARA
-portiune vasculara ( superior) - marginea traheei
-portiune cardiaca -superior – ATRIUL STANG
-inferior- VENTRICULUL STANG( postero-inferior se evidentiaza
supradiafragmatic, vena cava inferioara)
-in aceasta imagine se mai vizualizeaza
–superior crosa aortei
-posterior, in spatiul retrocardiac, aorta descendenta
MODIFICARILE RADIOLOGICE ELEMENTARE CARDIO-
VASCULARE

In evaluarea starilor cordului, radiologic se urmaresc:


•dimesiunile globale
-crestere sau scadere

•sensul modificarilor dimensionale


-longitudinal sau transversal
-la dreapta sau la stanga

•configuratia -modificare de forma cu semnificatie


semiologica
I.MODIFICARILE ELEMENTARE ALE CORDULUI

1.DILATATIA ATRIULUI DREPT

Anatomopatologic
-in stenoza de tricuspida ( sangele nu poate patrunde in
sistola in ventriculul drept, si de acolo in circulatia pulmonara,
si stagneaza in atriul drept, marind presiunea si in cele doua
vene cave)

-in insuficienta de tricuspida ( sangele refuleaza in sistola din


ventricul in atriul drept, cu aceleasi consecinte)
Radiologic
-arcul inferior drept -devine mai convex
-se deplaseaza spre dreapta
- arcul superior drept
- mai scurtat( prin ascensionarea AD)
-largit spre dreapta ( prin dilatatia venei cave superioare)

-circulatie pulmonara saraca( sangele nu este pompat din


VD in circulatie)

-cord micsorat in rest ( VD nu primeste sange din AD, inima


stanga nu primeste sange din circulatia pulmonara)

-hemidiafragm drept ascensionat ( hepatomegalie de staza


, datorita stazei in VCI)
2. DILATATIA ATRIULUI STANG
Anatomo-patologic

-in stenoza si insuficienta mitrala( acelasi mecanism de


umplere ca la AD)

- sangele stangneaza in AS si implicit in circulata venoasa


pulmonara

-incarcarea vasculara pulmonara se remite cand apare


insuficienta de VD , atunci producandu-se staza in sistemul
venos cav)
Radiologic

-cresterea in volum si staza din ventriculul stang au


expresii radiologice in functie de stadiu
-devierea circumscrisa spre posterior a esofagului ( in
esofag baritat, incidente oblice sau de profil )
-nucleul opac al atriului stang ( in cadrul opacitatii
cardiace)
-crestrea unghiului de bifurcatie a traheei
-aparitia AS la nivelul arcului inferior drept:
-dublu contur
-contur biarcuat
-evidentierea numai a AS pe conturul
arcului inferior drept
Radiologic

-bombarea portiunii inferioare a arcului mijlociu stang


( cresterea auriculului )

-bombarea portiunii superioare a arcului mijlociu stang (


dilatarea trunchiului pumonarei-drept consecinta a stazei
venelor pulmonare)

-venrticul stang mic ( nu patrunde sange in stenoza mitral;


in boala mitrala are loc si hipetrofie de VS, fara dilatie)
3. DILATATIA SI HIPERTOFIA VENTRICULULUI DREPT
Anatomo-patologic
-cauze
- rezistenta la nivelul circulatiei pulmonare
-rezistenta la evacuare ( stenoza pulmonara)
-umplere diastolica exagerata ( insuficienta de
tricuspida)

-forme

-hipertrofia-initial, prin cresterea dimesionala a fibrelor


miocardice, ingrosarea peretelui ventricular si crestrea
fortei de contractie
-dilatatia – scaderea grosimii peretelui ventricular, crestrea
in volum a ventriculului si scaderea fortei de contractie
Radiologic

-alungirea in sens orizontal se face prin cresterea


diametrului transvers spre stanga ( bombarea si alungirea
arcului inferior stang)

-alungirea in sens vertical duce la


-ridicarea varfului cordului de pe diafragm( diagnostic
diferential fata de crestrea ventriculului stang)
-bombarea arcului mijlociu stang ( prin crestrea si
ridicarea conului pulmonarei ) – schita de configuratie
mitrala( apare in stenoza mitrala, dar si in stenoza de artera
pulmonara, defectul de sept atrial)
4. DILATATIA SI HIPETROFIA VENTRICULULUI STANG
Anatomo-patologic

-se produce prin rezistenta la pomparea sangelui in aorta (


stenoza si insuficienta aortica) sau prin umplere diastolica
excesiva ( insuficienta mitrala)

-forme
-hipertrofia
-initial, prin cresterea dimesionala a fibrelor
miocardice, ingrosarea peretelui ventricular si
crestrea fortei de contractie

-dilatatia – scaderea grosimii peretelui ventricular, crestrea


in volum a ventriculului si scaderea fortei de contractie
Radiologic

-cresterea diametrului transvers spre stanga ( alungire sin


bombare de arc inferior stang, cu varful pe diafragm )

-daca exista o solicitare functionala a aortei ( de exemplu


insuficienta aortica), creste in calibru si aceasta( creste in
calibru si se deruleaza ):
-ascendenta se bombeaza arcul superior drept
-butonul aortic se largeste si ascensioneaza

-ca atare se adanceste golful pulmonar ( arcul mijlociu


stang)

- toate cele teri desemneaza configuratia aortica


II. MODIFICARILE ELEMENTARE ALE AORTEI

1.ALUNGIREA SI LARGIREA DIFUZA


Anatomo-patologic -pierderea elasticitatii peretilor
aortici

Radiologic
-arcul superior drept – mai lung si mai convex
( derularea ascendentei pe conturul drept al
mediastinului supeiror)
-butonul aortic-se largeste si ascensioneaza
- aorta descendenta-se evidentiaza in golful
pulmonarei
-cresterea opacitatii aortei -poate prezenta si
placarede ateromatoase calcare parietale
MODIFICARILE RADIOLOGICE IN PATOLOGIA CARDIO-VASCULARA

I .PATOLOGIA CORDULUI
A. VALVULOPATIILE
a.STENOZA MITRALA

Anatomo-patologic
- ingustarea orificiului atrio-ventricular stang( mitral)
-sangele se acumuleaza in atriul stang, care creste in dimensiuni

- in amonte-creste presiunea in venele pulmonare, prin consecinta si


in cea arteriala pulmonara
-in final cedeaza si ventriculul drept ( datorita rezistentei
pulmonare)

-in aval -nu ajunge suficient sange in ventriculul stang si aorta,


care isi micsoreaza calibrul ( in final, prin efortul de pompare, se
instaleaza si hipetrofia de ventricul stang)
Radiologic- CONFIGURATIA MITRALA

-scaderea dimensionala a butonului aortic ( prin


umplerea redusa a vasului cu sange)

-rectitudinea sau bombarea de arc mijlociu stang -


stergerea golfului pulmonarei (predominent in segmentul
inferior, prin crestrea dimesionala a auricululuistang, dar si
prin crestrea calibrului arterei pulmonare, in segmentul
superior)

-mai rar scaderea convexitatii ventriculului stang

- cresterea volumului atriului stang ( descrisa la”


Modificari elementare ale cordului”)
Radiologic
-staza pulmonara– in fazele incipiente , numai
hipertensiune pulmonara ( descrise la” Modificari
elementare ale circulatiei pulmonare”)

-se poate complica cu edem pulmonar -cand rezistenta


pulmonara determina insuficienta tricuspidiana

-dilatatia ventriculului si atriului drept ( cresterea


diametrului trasversal spre dreapta)

-scaderea stazei pulmonare


instalarea stazei hepatice –hepatomegalie(ascensionarea
hemidiafragmului drept)

-aparitia pleureziei
b.INSUFICIENTA MITRALA

Anatomo-patologic -largirea orificiului atrio-ventricular


stang ( mitral), cu refularea in timpul sistolei ventriculare a
sangelui din ventricul in atriul stang
- astfel, o mai mare cantitate de sange este vehiculata in
inima stanga, si are loc si distensia ventriculului stang
-dilatatia atriului stang si staza pulmonara sunt mai putin
exprimate

Radiologic -aceleasi modificari ca si in stenoza mitrala


( mai putin exprimate), la care se adauga si marirea de
volum a ventriculului stang( cresterea diametrului transvers
bilateral , prinadaugarea alungirii si bombarii arcului inferior
stang)
c.BOALA MITRALA

Radiologic

- aceeasi imagine ca in stenoza mitrala pura;crestrea


minima a ventriculului stang se observa numai in incidentele
oblice
d. INSUFICIENTA AORTICA

Anatomo-patologic -orificiul arterei aorte este mai larg, iar sangele


reflueaza din aorta in ventriculul stang , dilatandu-le pe amandoua
-debitul bataie al ventriculului stang creste foarte mult

Radiologic -CONFIGURATIA AORTICA


•marire a ventriculului stang( alungirea si bombarea arcului inferior
stang, cu varful pe diafragm)
•largire si derulare a aortei (bombarea arcului superior drept – prin
ascendenta ; ascensionarea si largirea butonului aortic – prin crosa;
observarea aortei in golful pulmonarei –prin decsendenta)
•adancirea golfului cardiac
•staza pulmonara apare numai cand se decompenseaza si mitrala
•radioscopic, miscari pulsatile ample ale ventriculului stang si aortei
ascendente si crosei
e.STENOZA AORTICA

Anatomo-patologic
- ingustarea orificiului aortic
-sangele intimpina rezistenta la trecerea din ventriculul stang
in aorta

Radiologic
-cresterea in volum a ventriculului stang, fara largire a
aortei( buton aortic mic)
f.STENOZA TRICUSPIDIANA

Anatomo-patologic
-orificiul atrio-ventricular drept este ingustat, iar sangele nu trece
integral din AD in VD si stagneaza in atriu( pe care il dilata)
-prin consecinta creste presiunea in venele cave si mai departe se
instaleaza staza hepatica si hepatomegalia
-sangele patrunde insuficient in circulatia pulmonara

Radiologic
– dilatarea atriului drept( bombarea arcului inferior drept si cresterea
diametrului transvers spre dreapta)
-largirea mediastinului superior spre dreapta ( dilatarea a venei cave
superioare)
-ascensionarea hemidiafragmului drept ( hepatomegalie )
-campuri pulmonare hipertransparente ( circulatie pulmonara saraca)
h.STENOZA PULMONARA

i.INSUFICIENTA PULMONARA

Radiologic
-configuratie mitrala fara crestere volumica a atriului
stang
B. AFECTIUNILE MIOCARDULUI

CORDUL MIOPATIC
Radiologic

-marirea cordului in diametrul transvers bilateral, cu


bombarea si alungirea ambelor arcuri inferioare, pana la
aspectul de “ cord bovin”

-stergerea diferentierii arcurilor cardiace

-cord deformabil, “de aluat”-isi modifica forma cu


pozitia si respiratia

-staza pulmonara prezenta


C. PERICARDITELE

a. Pericardita uscata constrictiva

Radiologic

- nu se evidentiaza decat sechelele, anume simfize sau


ingrosari ale foitelor, dand cordului un aspect neregulat

-miscarile cordului sunt mult mai reduse


b. Pericardita lichidiana

Radiologic -CONFIGURATIA PERICARDICA

-cord global marit in volum, cu stergerea diferentierii arcurilor


cardiace

-pedicul vascular scurtat si largit

-kinetica slaba sau absenta

-dupa punctie pericardica poate sa apara


pneumohidropericard
Radiologic, aspectul hipertensiunii pulmonare este
destul de caracteristic: arterele pulmonare proximale
(hiluri şi ramuri lobare) sunt lărgite, în timp ce arterele
periferice suferă o reducere bruscă de calibru, realizând
aspectul de „amputare”.
Staza pulmonară reprezintă starea creată prin
creşterea conţinutului şi presiunii
intravenoase. Poate însoţi decompensările
ventriculului stâng sau obstacolele în calea
golirii venelor pulmonare în atriul stâng,
produse de leziunile organice ale orificiului
mitral (stenoza mitrală).
Aspectul radiologic al stazei pulmonare este
variabil, în funcţiei de gradul de dezvoltare şi durata
evoluţiei. Iniţial, hilurile şi imaginile vasculare apar
crescute în intensitate şi calibru; apariţia unui
transudat interstiţial produce apoi ştergerea
contururilor acestora. Infiltraţia interstiţiului
peribronho-vascular distal şi perilobular duce la
vizibilizarea lui şi la apariţia unui desen în reţea la
periferia câmpurilor pulmonare. În formele avansate
apar transudate alveolare, exprimate prin opacităţi
micronodulare, cu aspect bronhopneumonic,
localizată perihilar şi mai ales la baze.
Apariţia liniilor B ale lui Kerley, traduce
staza limfatică însoţitoare.
În formele vechi de stază, impregnarea
celulelor alveolare cu pigmenţi sanguini
produce o fibroză reactivă în microfocare,
hemosideroza , care creează un aspect
radiologic asemănător cu tuberculoza miliară.
Edemul pulmonar acut se datorează
creşterii bruşte a presiunii de filtrare prin
membrana alveolară (în cazul insuficienţei
ventriculare stângi sau stenozei mitrale) sau
creşterii permeabilităţii capilare (în edemul
renal, alergic sau toxic).
Transvazarea conţinutului vascular în
alveole se exprimă radiologic prin opacităţi
difuze, de intensitate slabă, confluente,
dispuse pe teritorii variabile în vecinătatea
hilurilor sau la baze.
Infarctul pulmonar este starea patologică
creată prin obstrucţia bruscă a unei ramuri
arteriale pulmonare, de dimensiuni variabile.
Se datorează emboliei sau trombozei arterei
respective , urmată de instalarea unui tablou
clinic deosebit de pregnant, uneori dramatic.
Aspectul radiologic al infarctului pulmonar depinde de
dimensiunile şi localizarea acestuia. Atunci când ocupă o
porţiune importantă dintr-un segment, apare ca o opacitate
segmentară, de intensitate medie, cu structură omogenă,
asemănătoare cu un proces pneumonic. Dacă teritoriul afectat
este de dimensiuni mai mici, se poate traduce printr-o opacitate
neregulat rotundă sau ovalară. Prezenţa simultană de
infarcte multiple, de mici dimensiuni, este posibilă, iar imaginea
nu poate fi diferenţiată de cea a unei bronhopneumonii.
În evoluţie, infarctul se poate complica cu un revărsat lichidian
pleural sau o supuraţie a teritoriului respectiv, cu formarea unui
abces. Etapele evolutive finale pot fi reprezentate de rezoluţia
completă sau fibroza parenchiului afectat.
Modificările pulsaţiilor cardiace
Calcificările

VALVULOPATII
Valvulopatiile mitrale
Stenoza mitrală
Modificările siluetei cordului: sunt aproape
patognomonice, realizând configuraţia mitral stenotică
caracterizată prin:
• micşorarea butonului aortic
• rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu
• micşorarea arcului inferior stâng
• dilatarea atriului stâng
Calcificările valvulelor mitrale
Modificările pulmonare:
• modificări ale hilurilor: hiluri de tip venos
hiluri de tip arterial
• modificări în parenchim: transudatele alveolare

Staza limfatică perilobulară duce la apariţia în regiunile bazale


laterale ale pulmonilor a unor opacităţi liniare mici - liniile Kerley B, în
regiunile subclaviculare - Kerley A, în regiunile mediopulmonare - Kerley
C.
• modificări pleurale
• mărirea unghiului de bifurcaţie al traheii
Insuficienţa mitrală
Radiologic este caracterizată prin:
- mărirea ventricolului stâng
- atriul stâng dilatat
Boala mitrală
Valvulopatiile aortice
Insuficienţa aortică
Modificările radiologice:
• lărgirea pedicolului vascular prin
dilatarea aortei ascendente şi
accentuarea importantă a
butonului aortic
• mărirea arcului inferior stâng prin
hipertrofia şi dilatarea ventricolului
stâng
• adâncirea arcului mijlociu.
• pulsaţii ample la nivelul arcului
inferior stâng, a aortei ascendente
şi butonului aortic
• insuficienţă mitrală funcţională
“mitralizarea” inimii
• sindromul Bernheim
Stenoza aortică
Aspect radiologic: lărgirea pedicolului
vascular,micşorarea butonului
aortic,hipertrofia şi dilatarea ventricolului
stâng

Valvulopatii tricupsidiene:
Stenoza tricupsidiană – congenitală
- mărirea diametrului transversal
- câmpurile pulmonare
transparente
Insuficienţa tricupsidiană
- configuraţi tipic tricupsidiană de
“cord în sabot”
- mărirea diametrului transversal
- ridicarea vârfului cordului
- deplasarea spre dreapta şi în
sus a arcului inferior drept
- pulsabilitate amplă sistolică
- câmpurile pulmonare sunt
hipertransparente
Valvulopatiile pulmonarei
Stenoza arterei pulmonare
- congenitală sau dobândită
- configuraţia mitrală a cordului cu aspect normal al atriului stâng
Insuficienţa valvulelor arterei pulmonare
- funcţională, rar dobândită
- regurgitaţia sângelui în ventricolul drept, care se hipertofiază apoi se dilată
- configuraţie mitrală – atriul stâng normal

Leziuni valvulare combinate:


Stenoza mitrală şi insuficienţa aortică
Viciul triorificial (mitral, aortic, tricupsidian)
AFECŢIUNILE MIOCARDULUI
Semnele radiologice ale
miocarditelor: mărirea
diametrelor cardiace cu
realizarea unui cord de formă
triunghiulară ce se modifică cu
inspiraţia, culcat pe diafragm,
cu arcurile foarte puţin
evidente; hilurile sunt mari
datorită stazei.
Investigaţiile imagistice
(echografia, angiocardiografia)
au o mare valoare prognostică a
acestor tipuri de leziuni.
AFECŢIUNILE PERICARDULUI
Revărsatul pericardic
Revărsatele pericardice închistate
Simfiza pericardică se poate prezenta
sub două aspecte:
- concretio cordis
- acretio cordis
Pneumopericardul
Chistele pericardice
Tumorile pericardului
Plăgile inimii – hemopericard
Corpii străini intracardiaci- intramural,
intracavitar
AFECŢIUNI CARDIACE CONGENITALE

- 5% din totalul afecţiunilor cardiace


Clasificare:
1. Malformaţii cardiace fără
şunt:
poziţii anormale ale inimii şi vaselor
mari (ectopii, dextrocardii,
anomalii de arc aortic)
malformaţii orificiale (stenoze, 2. Malformaţii cardiace cu şunt:
insuficienţe, boala Ebstein)
malformaţii ale vaselor mari (stenoze, şunt stânga-dreapta (necianogene) -
anomalii de implantare a comunicaţie interatrială, comunicare
venelor) interventriculară, persistenţa canalului
arterial
şunt dreapta-stânga (cianogene) - tetralogia
Fallot, complexul Eisenmenger,
dextropoziţia extremă a aortei cu
transpoziţia arterei pulmonare,
transpoziţia aortei cu pulmonara cu
emergenţă normală, sindromul
Taussig-Bing, trilogia Fallot, stenoza
sau atrezia tricuspidiană, trunchiul
arterial comun.
CIANOGENE
Transpoziţia vaselor mari
Complexul Eisenmenger
Tetralogia Fallot
Trunchi arterial comun
Atrezie tricupsidiană
Trilogia Fallot
NECIANOGENE
Persistenţa de canal arterial
Defect septal interventricular
Defect septal interatrial
Sindromul Lutenbacher
Stenoză pulmonară izolată
Anomalia Ebstein
Coarctaţia de aortă
Stenoză pulmonară - ocazional
AFECŢIUNILE VASELOR
Aortitele
Anevrismele
Tomboza aortică
Afecţiunile arterelor periferice:
traumatisme
arterite: tromboangeita obliterantă,
arteriopatia aterosclerotică