Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUI
MORMON
UN ALT TESTAMENT AL
LUI ISUS HRISTOS
Cartea
lui
Mormon
UN ALT
TESTAMENT
AL LUI
ISUS HRISTOS
© 2004 de Intellectual Reserve, Inc.
Toate drepturile rezervate
Tipæritæ în Germania 3/2004
19932003
Translation of The Book of Mormon
Romanian
ISBN 1-59297-516-X (34406 171)
Cartea lui Mormon
O RELATARE SCRISÆ DE
MÂNA LUI MORMON
PE PLÆCI,
CONFORM PLÆCILOR LUI NEFI
Publicatæ de cætre
Biserica lui Isus Hristos a Sfinflilor
din Zilele din Urmæ
Salt Lake City, Utah, S.U.A.
ABREVIERI ØI INDICAfiII ÎN NOTELE DE SUBSOL
ØI ÎN GHIDUL PENTRU SCRIPTURI
Vechiul Testament Noul Testament Cartea lui Mormon
Gen. Genesa Matei Mat. 1 Ne. 1 Nefi
(Facerea) Marcu Marcu 2 Ne. 2 Nefi
Ex. Exodul Luca Luca Iacov Iacov
(Ieøirea) Ioan Ioan Enos Enos
Lev. Leviticul Fapte Faptele Iarom Iarom
Num. Numeri Apostolilor Omni Omni
Deut. Deuteronomul Rom. Romani C. lui M. Cuvintele lui
Ios. Iosua 1 Cor. 1 Corinteni Mormon
Jud. Judecætorii 2 Cor. 2 Corinteni Mosia Mosia
Rut Rut Gal. Galateni Alma Alma
1 Sam. 1 Samuel Ef. Efeseni Hel. Helaman
2 Sam. 2 Samuel Filip. Filipeni 3 Ne. 3 Nefi
1 Regi 1 Împærafli (1 Col. Coloseni 4 Ne. 4 Nefi
Regi) 1 Tes. 1 Tesaloniceni Morm. Mormon
2 Regi 2 Împærafli (2 2 Tes. 2 Tesaloniceni Eter Eter
Regi) 1 Tim. 1 Timotei Moro. Moroni
1 Cron. 1 Cronici 2 Tim. 2 Timotei
2 Cron. 2 Cronici Tit Tit Doctrinæ øi Legæminte
Ezra Ezra Filim. Filimon D&L Doctrinæ øi
Neemia Neemia Evr. Evrei Legæminte
Est. Estera Iacov Iacov DO—1 Declaraflia
Iov Iov 1 Pet. 1 Petru oficialæ—1
Ps. Psalmii 2 Pet. 2 Petru DO—2 Declaraflia
Prov. Proverbele 1 Ioan 1 Ioan oficialæ—2
(Pildele) 2 Ioan 2 Ioan
Ecl. Eclesiastul 3 Ioan 3 Ioan Perla de Mare Prefl
Cânt. Cântarea Iuda Iuda
Moise Moise
cântærilor Apoc. Apocalipsa Avr. Avraam
Isa. Isaia
JS—M Joseph Smith—
Ier. Ieremia
Matei
Plâng. Plângerile lui
JS—I Joseph Smith—
Ieremia
Istorie
Ezec. Ezechiel
A. de C. Articolele de
Dan. Daniel
Credinflæ
Osea Osea
Ioel Ioel TJS Traducerea lui
Amos Amos Joseph Smith
Obad. Obadia GS Ghid pentru
Iona Iona Scripturi
Mica Mica
Naum Naum
Hab. Habacuc
fief. fiefania
Hag. Hagai
Zah. Zaharia
Mal. Maleahi
Oliver Cowdery
David Whitmer
Martin Harris
viii
MÆRTURIA A OPT MARTORI
Fie cunoscut tuturor nafliunilor, neamurilor, limbilor øi popoa-
relor la care va ajunge aceastæ carte cæ Joseph Smith Jr., traducætorul
acestei lucræri, ne-a arætat plæcile despre care s-a vorbit øi care se
aseamænæ cu aurul: øi atâtea foi câte numitul Smith a tradus, noi
cu adeværat le-am avut în mânæ; øi noi, de asemenea, am væzut
inscripfliile de pe ele, toate câte erau arætau ca lucru din vechime øi
de o lucræturæ neobiønuitæ. Øi despre aceasta noi depunem mærturie
în cuvinte chibzuite, cæ numitul Smith ni le-a arætat, cæci noi le-am
væzut øi le-am ridicat øi øtim cu siguranflæ cæ numitul Smith a
avut plæcile despre care am vorbit. Øi noi ne dæm numele lumii
întregi spre a mærturisi lumii ceea ce am væzut. Øi noi nu minflim,
Dumnezeu depunând mærturie despre aceasta.
Introducere
Lista Alfabeticæ a Temelor
ILUSTRAfiII
7 a 3 Ne. 12:1; 19:12–13. 11a 2 Ne. 26:9–10; 17a 1 Ne. 8:23; 15:24;
9 a Luca 6:13. 3 Ne. 27:30–32. D&L 10:20–32.
b Mat. 19:28; 12a Alma 45:10–12; b gs Apostazie.
D&L 29:12. Hel. 13:5, 9–10; c Mat. 7:13–14.
gs Judecatæ, ultima. 3 Ne. 27:32; 18a 1 Ne. 8:26; 11:35–36.
10a 3 Ne. 27:27; 4 Ne. 1:14–27. b Ier. 7:24.
Morm. 3:18–19. 15a Morm. 6. c gs Mândrie.
b Apoc. 7:14; 16a gs Murdærie, d Luca 16:26;
Alma 5:21–27; necuræflenie. 1 Ne. 15:28–30.
13:11–13; b 1 Ne. 8:13; 15:26–29. e gs Dreptate.
3 Ne. 27:19–20. c gs Iad.
27 1 Nefi 12:19–13:6
Mesia, care este Mielul lui Dum- CAPITOLUL 13
nezeu despre care Duhul Sfânt
depune mærturie de la începu- Nefi vede într-o viziune biserica
tul lumii pânæ la acest timp, diavolului ridicatæ printre nea-
øi din acest timp pânæ în vecii muri, descoperirea øi colonizarea
vecilor. Americii, pierderea multor pærfli
19 Øi în timp ce îngerul spunea clare øi preflioase ale Bibliei, starea
aceste cuvinte, am privit øi de apostazie a neamurilor care a
am væzut cæ cei din seminflia urmat, restaurarea Evangheliei,
fraflilor mei luptau împotriva apariflia scripturilor din zilele
celor din seminflia mea, potrivit din urmæ øi construirea Sionului.
cuvântului îngerului; øi din cau- Circa 600–592 î.H.
za mândriei celor din seminflia
mea øi a a ademenirilor diavolu- Øi s-a întâmplat cæ îngerul mi-a
lui, am væzut cæ cei din seminflia vorbit, zicând: Priveøte! Iar eu
fraflilor mei i-au b învins pe cei am privit øi am væzut multe
din seminflia mea. neamuri øi împæræflii.
20 Øi s-a întâmplat cæ am privit 2 Iar îngerul mi-a spus: Ce vezi
øi am væzut pe cei din seminflia tu? Iar eu am spus: Væd multe
fraflilor mei cum i-au învins pe popoare øi împæræflii.
cei din seminflia mea; øi ei au 3 Iar el mi-a spus: Acestea
mers înainte în mulflimi pe în- sunt popoarele øi împæræfliile
tinsul flærii. neamurilor.
21 Øi i-am væzut adunafli lao- 4 Øi s-a întâmplat cæ eu am
laltæ în mulflimi; øi am væzut væzut printre popoarele a nea-
a
ræzboaie øi zvonuri de ræzboaie murilor formarea unei biserici
b
printre ei; iar în ræzboaie øi în mari.
zvonuri de ræzboaie am væzut 5 Iar îngerul mi-a spus: Iatæ
murind multe generaflii. formarea unei biserici care este
22 Iar îngerul mi-a spus: Iatæ, cea mai odioasæ, mai odioasæ
aceøtia vor a rætæci în necre- decât toate celelalte biserici, care
dinflæ. îi a ucide pe sfinflii lui Dumne-
23 Øi s-a întâmplat cæ am væzut zeu, da, øi îi tortureazæ øi îi
cæ, dupæ ce cæzuseræ în necre- leagæ øi îi înjugæ cu b jug de fier
dinflæ, au devenit un popor øi îi coboaræ în robie.
a
întunecat la culoare øi dezgus- 6 Øi s-a întâmplat cæ am væzut
tætor, un popor b murdar, plin aceastæ bisericæ a mare øi odioa-
de c trândævie øi de tot felul de sæ; øi l-am væzut pe b diavolul
urâciuni. care era întemeietorul ei.
10a Alma 37:38–46. 16a 1 Ne. 16:10, 16, 26; 18a 2 Sam. 22:35.
gs Liahona. 18:12;
14a D&L 17:1. Alma 37:38–46.
41 1 Nefi 16:22–33
Nefi, fiind supærat de fraflii mei temut øi s-a cutremurat foarte
din cauza pierderii arcului meu, mult øi, de asemenea, fraflii mei
iar arcurile lor pierzându-øi cor- øi fiii lui Ismael øi nevestele
zile, a început sæ fie foarte greu, noastre.
da, într-atât, încât noi nu mai 28 Øi s-a întâmplat cæ eu, Nefi,
puteam sæ facem rost de hranæ. am væzut sægeflile care erau în
22 Øi s-a întâmplat cæ eu, Nefi, glob øi cæ ele funcflionau dupæ
a
le-am vorbit mult fraflilor mei credinfla øi sârguinfla øi ascul-
pentru cæ ei îøi împietriseræ tarea pe care noi le-o dædeam.
inimile din nou, chiar într-atât, 29 Øi, de asemenea, era pe ele
încât se a plângeau împotriva o nouæ scriere, care era simplu
Domnului Dumnezeului lor. de citit øi care ne ajuta sæ a price-
23 Øi s-a întâmplat cæ eu, Nefi, pem despre cæile Domnului; øi
am fæcut un arc din lemn øi o aceasta era scrisæ øi schimbatæ
sægeatæ dintr-o ramuræ dreaptæ; din când în când, conform
prin urmare, m-am înarmat cu credinflei øi sârguinflei pe care
un arc øi o sægeatæ, cu o praøtie noi i-o dædeam. Øi astfel vedem
øi cu pietre. Øi i-am spus a tatælui cum, cu mijloace b mici, Domnul
meu: Unde sæ mæ duc sæ fac poate sæ îndeplineascæ lucruri
rost de hranæ? mari.
24 Øi s-a întâmplat cæ el L-a 30 Øi s-a întâmplat cæ eu, Nefi,
a
întrebat pe Domnul, cæci ei s-au m-am dus pânæ în vârful mun-
plecat cu umilinflæ din cauza telui, dupæ direcfliile care erau
cuvintelor mele; cæci am spus arætate pe glob.
multe lucruri cætre ei cu puterea 31 Øi s-a întâmplat cæ eu am
sufletului meu. ucis animale sælbatice, atât de
25 Øi s-a întâmplat cæ glasul multe, încât am fæcut rost de
Domnului a ajuns pânæ la tatæl hranæ pentru familiile noastre.
meu; iar el a fost cu adeværat 32 Øi s-a întâmplat cæ m-am în-
a
dojenit din cauza cârtelilor tors la corturile noastre, cærând
sale împotriva Domnului în aøa animalele pe care le ucisesem; øi
mæsuræ, încât s-a cufundat în acum, cât de mare a fost bucuria
adâncimile supærærii. lor când au væzut cæ fæcusem
26 Øi s-a întâmplat cæ glasul rost de hranæ! Øi s-a întâmplat
Domnului i-a spus: Priveøte cæ s-au plecat în fafla Domnului
globul øi vezi lucrurile care øi I-au dat mulflumiri.
sunt scrise pe el. 33 Øi s-a întâmplat cæ noi am
27 Øi s-a întâmplat cæ atunci pornit iaræøi la drum, cælætorind
când tatæl meu a væzut lucrurile pe aproape aceeaøi cale ca øi la
care erau scrise pe glob, s-a început; øi, dupæ ce am cælætorit
24a Ex. 3:2–10; 28a Ex. 16:4, 14–15, 35; Ezec. 20:13–16;
1 Ne. 19:10; Num. 11:7–8; D&L 84:23–25.
2 Ne. 3:9; 25:20. Deut. 8:3; 31a Num. 26:65.
25a Gen. 15:13–14. Mosia 7:19. b 1 Ne. 5:15;
b Ex. 1:11; 2:11. 29a Ex. 17:6; Num. 20:11; D&L 103:16–18.
26a Fapte 7:22–39. Deut. 8:15; 32a Num. 33:52–53;
b Ex. 14:21–31; 1 Ne. 20:21. Ios. 24:8.
1 Ne. 4:2; Mosia 7:19; 30a D&L 18:18; 88:64–65. 35a Fapte 10:15, 34;
Hel. 8:11; D&L 8:3; b Ex. 32:8; Rom. 2:11;
Moise 1:25. Num. 14:2–3; 2 Ne. 26:23–33.
1 Nefi 17:36–44 46
este b drept are c bunævoinfla lui cu ei; prin urmare, i-a scos din
Dumnezeu. Dar iatæ, acest po- flara d Egiptului.
por a respins fiecare cuvânt 41 Øi El le-a dat greutæfli în
al lui Dumnezeu øi era plin de pustiu cu toiagul Sæu; cæci ei
nedreptate; iar întreaga mânie øi-au a împietrit inimile, la fel ca
a lui Dumnezeu era asupra øi voi; iar Domnul le-a dat greu-
lor, iar Domnul a blestemat flara tæfli din cauza nedreptæflii lor. El
pentru ei øi a binecuvântat-o a trimis b øerpi zburætori înfocafli
pentru stræmoøii noøtri; da, El printre ei; iar dupæ ce au fost
a blestemat-o spre distrugerea muøcafli, El a pregætit o cale
lor øi a binecuvântat-o pentru pentru ca ei sæ fie c vindecafli; iar
stræmoøii noøtri pentru ca ei sæ singurul lucru pe care trebuia
capete putere asupra ei. sæ-l facæ era sæ priveascæ; øi
36 Iatæ, Domnul a a creat b pæ- datoritæ d simplitæflii acestei cæi
mântul ca sæ fie c locuit; øi El i-a sau a uøurinflei ei, mulfli au fost
creat pe copiii Sæi pentru ca ei aceia care au pierit.
sæ-l stæpâneascæ. 42 Øi ei øi-au împietrit inimile
37 Øi El a ridicæ un popor din când în când øi au a hulit îm-
drept øi distruge popoarele potriva lui b Moise øi, de aseme-
pæcætoøilor. nea, împotriva lui Dumnezeu;
38 Øi El îi conduce pe cei drepfli cu toate acestea, voi øtifli cæ au
în a flinuturi bogate, iar pe cei fost conduøi de cætre puterea
pæcætoøi îi b distruge øi le bleste- Lui færæ de asemænare pânæ în
mæ flara din cauza lor. flara fægæduinflei.
39 El domneøte sus în ceruri, 43 Øi acum, dupæ toate aceste
cæci acesta este tronul Lui, iar lucruri, a venit timpul ca ei sæ
pæmântul acesta este a aøternutul devinæ pæcætoøi, da, aproape
picioarelor Lui. pânæ la culme; øi nu øtiu, dar în
40 Øi îi iubeøte pe aceia care Îl aceastæ zi ei sunt pe cale de a fi
recunosc pe El ca fiind Dumne- distruøi; cæci øtiu cæ va trebui
zeul lor. Iatæ, i-a iubit pe stræmo- cu siguranflæ sæ vinæ ziua aceea,
øii noøtri øi a a fæcut legæmânt cu când ei vor trebui sæ fie distruøi,
ei, da, chiar cu Avraam, b Isaac în afaræ de câfliva numai, care
øi c Iacov; øi El øi-a adus aminte vor fi duøi în robie.
de legæmintele pe care le fæcuse 44 Prin urmare, Domnul i-a
21a 1 Sam. 4:9; 1 Regi 2:2. 25a Gen. 37:9–11. b D&L 121:43.
b Moise 7:18. 26a Prov. 15:10; c D&L 33:8.
22a D&L 3:4. 1 Ne. 16:2; 28a gs Dreptul primului
23a Ef. 6:11–17. Moro. 9:4; næscut.
24a 1 Ne. 16:32. D&L 121:41–43. 29a Avr. 1:3.
b 1 Ne. 16:37. 27a 1 Ne. 17:48. 30a 1 Ne. 4:20, 35.
2 Nefi 1:31–2:7 66
flara Ierusalimului, iar eu øtiu cæ mæreflia lui Dumnezeu; iar El va
eøti un prieten adeværat al fiului sfinfli suferinflele tale spre binele
meu, Nefi, pentru totdeauna. tæu.
31 Prin urmare, pentru cæ ai 3 Prin urmare, sufletul tæu va
fost credincios, seminflia ta va fi fi binecuvântat, iar tu vei træi
binecuvântatæ împreunæ a cu în siguranflæ cu fratele tæu, Nefi;
seminflia lui, pentru ca ei sæ træ- iar zilele tale vor trece în slujba
iascæ în prosperitate mult timp Dumnezeului tæu. Prin urmare,
pe suprafafla acestei flæri; øi, dacæ øtiu cæ eøti mântuit datoritæ
nu va fi nedreptate printre ei, dreptæflii Mântuitorului tæu; cæci
nimic nu le va vætæma øi nu le va tu ai væzut cæ, la plenitudinea
tulbura prosperitatea pe supra- timpurilor El vine ca sæ aducæ
fafla acestei flæri, în vecii vecilor. salvare oamenilor.
32 Prin urmare, dacæ vefli fline 4 Øi ai a væzut în tinereflea ta
poruncile Domnului, Domnul slava Lui; prin urmare, eøti bine-
va sfinfli aceastæ flaræ pentru si- cuvântat la fel ca øi cei cærora
guranfla seminfliei tale laolaltæ cu El le va sluji trupeøte; cæci Spiri-
seminflia fiului meu. tul este acelaøi ieri, azi øi în vecii
vecilor. Øi calea este pregætitæ
de la cæderea omului, iar salva-
CAPITOLUL 2
rea este færæ b platæ.
5 Øi oamenii sunt instruifli
Mântuirea vine prin Mesia cel
îndeajuns ca sæ a deosebeascæ
Sfânt—Libertatea de a alege (alege-
binele de ræu. Iar legea este datæ
rea) este esenflialæ pentru existenflæ
oamenilor. Iar dupæ lege, nici
øi progres—Adam a cæzut pentru ca
un trup nu este b justificat; sau,
oamenii sæ poatæ exista—Oamenii
dupæ lege, oamenii sunt c alun-
sunt liberi sæ aleagæ libertatea øi
gafli; da, dupæ legea vremelnicæ
viafla veønicæ. Circa 588–570 î.H.
au fost alungafli; øi, de aseme-
Øi acum, Iacov, îfli vorbesc flie: nea, dupæ legea spiritualæ, ei se
Tu eøti a primul meu næscut îndepærteazæ de ceea ce este
în zilele suferinflelor mele în bun øi devin mizerabili pentru
pustiu. Øi iatæ, în copilæria ta ai totdeauna.
suferit multe necazuri øi multæ 6 Prin urmare, a mântuirea vine
întristare din cauza grosolæniei în øi prin b Mesia cel Sfânt; cæci
fraflilor tæi. El este plin de c har øi adevær.
2 Øi totuøi, Iacov, primul meu 7 Iatæ, El se jertfeøte pe El
næscut în pustiu, tu cunoøti Însuøi ca o a jertfæ pentru pæcat,
14a gs (a) Crea, creaflie. Alma 12:31. c 2 Ne. 28:8; Moise 4:4.
b D&L 93:30. gs Libertatea de a d Gen. 3:5; Alma 29:5;
15a Isa. 45:18; alege. Moro. 7:15–19.
Alma 42:26; b D&L 29:39–40. 19a Alma 12:31.
Moise 1:31, 39. 17a gs Diavol. gs Cæderea lui
b Gen. 3:6; b Isa. 14:12; 2 Ne. 9:8; Adam øi a Evei.
Alma 12:21–23. Moise 4:3–4; b gs Eden.
c Gen. 2:16–17; Avr. 3:27–28. 20a D&L 138:38–39.
Moise 3:17. c gs Diavol. 21a Alma 12:24;
d Gen. 2:9; 18a 2 Ne. 28:19–23; Moise 4:23–25.
1 Ne. 15:22, 36; 3 Ne. 18:18; b Alma 34:32.
Alma 32:40. D&L 10:22–27. gs Pocæinflæ,
16a 2 Ne. 10:23; b gs Eva. (a) se pocæi.
69 2 Nefi 2:22–30
devenit o stare de c încercare, iar mântuifli de la cædere, au deve-
timpul lor a fost prelungit, potri- nit c liberi pentru totdeauna,
vit poruncilor pe care Domnul deosebind binele de ræu; pen-
Dumnezeu le-a dat copiilor oa- tru a acfliona pentru ei înøiøi,
menilor. Cæci El a poruncit ca øi nu pentru a se acfliona asupra
tofli oamenii sæ se pocæiascæ; lor, decât dacæ aceasta ar fi
cæci El le-a arætat tuturor oame- pedeapsa d legii din acea zi mare
nilor cæ erau d rætæcifli din cauza de pe urmæ, potrivit poruncilor
pæcatului pærinflilor lor. pe care Dumnezeu le-a dat.
22 Øi acum iatæ, dacæ Adam 27 Prin urmare, oamenii sunt
a
n-ar fi pæcætuit, nu ar fi cæzut, ci liberi în trup; øi le sunt date
ar fi ræmas în grædina Edenului. toate lucrurile care sunt de folos
Iar toate lucrurile care au fost omului. Øi ei sunt liberi sæ
b
create ar fi ræmas în aceeaøi stare aleagæ libertatea øi viafla c veø-
în care au fost, dupæ ce au fost nicæ, prin intermediul marelui
create; øi ele ar fi ræmas aøa Mijlocitor al tuturor oamenilor
în vecii vecilor øi nu ar fi avut sau sæ aleagæ robia øi moartea,
nici un scop. potrivit robiei øi puterii diavolu-
23 Øi ei nu ar fi avut a copii; lui; cæci el cautæ ca tofli oamenii
prin urmare, ar fi ræmas într-o sæ fie nenorocifli la fel ca øi el.
stare de nevinovæflie, neavând 28 Øi acum, fiii mei, doresc ca
nici o bucurie, întrucât ei n-ar voi sæ væ uitafli la marele a Mijlo-
fi cunoscut nici o suferinflæ; citor øi sæ ascultafli poruncile
nefæcând nici un bine, cæci nu Lui mari; øi sæ fifli credincioøi
cunoøteau pæcatul. cuvintelor Lui øi sæ alegefli via-
24 Dar iatæ, toate lucrurile au fla veønicæ, potrivit cu voinfla
fost fæcute potrivit înflelepciunii Spiritului Lui Sfânt.
Aceluia care a cunoaøte toate 29 Øi sæ nu alegefli moartea
lucrurile. veønicæ potrivit cu voinfla tru-
25 aAdam a b cæzut, ca oamenii pului øi cu ræutatea care este în
sæ poatæ c fi; iar oamenii sunt ca el, care îi dæ putere spiritului
sæ poatæ avea d bucurie. diavolului sæ væ a înrobeascæ, sæ
26 Iar a Mesia vine la timpul væ coboare pe voi în b iad, pen-
potrivit, pentru ca El sæ poatæ tru ca el sæ poatæ sæ domneascæ
b
mântui pe copiii oamenilor de peste voi în împæræflia sa.
la cædere. Øi pentru cæ sunt 30 Eu am vorbit aceste pufline
27b gs Ispitæ, (a) ispiti. 32a gs Inimæ frântæ. Morm. 3:9; 4:8.
c gs Pace. b gs (a) Merge, 35a Iac. 1:5.
28a gs Diavol. (a) merge cu b gs Rugæciune.
30a 1 Cor. 3:11. Dumnezeu. c Hel. 10:5.
gs Stâncæ. 34a gs (a) se Încrede. d Deut. 32:4.
31a Rom. 12:9; b Ps. 44:6–8.
Alma 13:12. c Ier. 17:5;
2 Nefi 5:2–14 76
L-am implorat mult pe Domnul deau în b avertizærile øi revelaflii-
Dumnezeul meu din cauza le lui Dumnezeu; prin urmare,
a
mâniei fraflilor mei. ei au ascultat cuvintele mele.
2 Dar iatæ, mânia lor a crescut 7 Øi ne-am luat corturile øi orice
împotriva mea într-atât, încât alte lucruri am putut øi am
ei au cæutat sæ-mi ia viafla. cælætorit în pustiu timp de multe
3 Da, ei s-au plâns împotriva zile. Øi dupæ ce am cælætorit
mea, zicând: Fratele nostru mai timp de multe zile, ne-am insta-
mic cautæ sæ a domneascæ asupra lat corturile.
noastræ; øi noi am avut multe 8 Iar oamenii mei au dorit ca
încercæri din cauza lui; prin ur- noi sæ numim acel loc a Nefi; prin
mare, sæ-l ucidem, pentru ca sæ urmare, noi l-am numit Nefi.
nu mai suferim din cauza vor- 9 Øi tofli cei care erau cu mine
belor lui. Cæci iatæ, nu-l vrem sæ s-au înfleles sæ se numeascæ
a
domneascæ asupra noastræ; cæci poporul lui Nefi.
este dreptul nostru, ca frafli mai 10 Øi am avut grijæ sæ pæstræm
vârstnici, sæ domnim asupra judecæflile øi legile øi poruncile
acestui popor. Domnului în toate lucrurile,
4 Acum, nu scriu pe aceste dupæ a legea lui Moise.
plæci toate cuvintele cu care au 11 Øi Domnul a fost cu noi; øi
cârtit împotriva mea. Dar este am prosperat foarte mult; cæci
destul pentru mine sæ spun cæ noi am semænat seminfle øi am
au cæutat sæ-mi ia viafla. cules din nou din abundenflæ.
5 Øi s-a întâmplat cæ Domnul Øi am început sæ creøtem turme
m-a a avertizat cæ eu, b Nefi, tre- øi cirezi øi animale de tot felul.
buia sæ mæ despart de ei øi sæ 12 Iar eu, Nefi, adusesem, de
fug în pustiu, împreunæ cu tofli asemenea, cronicile care erau
cei care voiau sæ vinæ cu mine. gravate pe a plæcile de aramæ,
6 Prin urmare, s-a întâmplat precum øi b globul, sau c busola,
cæ eu, Nefi, mi-am luat familia, care a fost pregætit pentru tatæl
precum øi pe a Zoram øi familia meu de mâna Domnului, aøa
lui; øi pe Sam, fratele meu mai dupæ cum este scris.
vârstnic øi familia lui; øi pe Iacov 13 Øi s-a întâmplat cæ am înce-
øi Iosif, fraflii mei mai mici; øi, put sæ prosperæm mult øi sæ ne
de asemenea, pe surorile mele øi înmulflim în flaræ.
pe tofli aceia care au vrut sæ vinæ 14 Iar eu, Nefi, luasem a sabia
cu mine. Iar tofli cei care au vrut lui Laban øi dupæ felul ei am
sæ vinæ cu mine erau cei care cre- fæcut multe sæbii, în caz cæ
15a 1 Ne. 4:2. 22a Ier. 50:34. 25a i.e. ridicæ-te din
16a 2 Ne. 3:9; 29:14. 23a Zah. 12:9. flærânæ øi aøeazæ-te cu
17a Isa. 29:9; Ier. 25:15. 24a Isa. 52:1–2. demnitate, fiind
b Luca 21:24. b D&L 113:7–8. mântuit pânæ la
19a Apoc. 11:3. c gs Sion. urmæ.
21a 2 Ne. 27:4. d Ioel 3:17. b D&L 113:9–10.
2 Nefi 9:1–7 84
mormânt, øi spiritele lor din iad øi mare, øtiu cæ voi øtifli cæ trupul
din Paradis — Ei vor fi judecafli — nostru trebuie sæ se degradeze
Ispæøirea salveazæ de la moarte, de øi sæ moaræ; øi totuøi, în a trupu-
la iad, de la diavol øi de la chin rile noastre Îl vom vedea pe
færæ de sfârøit — Cei drepfli vor fi Dumnezeu.
salvafli în Împæræflia lui Dumne- 5 Da, øtiu cæ voi cunoaøtefli cæ
zeu — Pedepsele pentru pæcate El se va aræta în trup celor din
sunt hotærâte — Cel Sfânt al lui Ierusalim, de unde noi am venit;
Israel este pæzitorul porflii. Circa cæci este potrivit ca aceasta sæ
559–545 î.H. se întâmple printre ei; cæci este
nevoie ca Marele a Creator sæ
Øi acum, fraflii mei preaiubifli, sufere El Însuøi, ca fiinflæ, ca
am citit aceste lucruri pentru ca sæ devinæ supus omului în trup
voi sæ cunoaøtefli a legæmintele øi sæ moaræ pentru b tofli oame-
Domnului pe care El le-a fæcut nii, pentru ca tofli oamenii sæ
cu tofli cei din casa lui Israel — poatæ deveni supuøii Lui.
2 Cæ El a vorbit cætre iudei prin 6 Cæci, dupæ cum moartea a
gura profeflilor Sæi sfinfli chiar trecut asupra tuturor oameni-
de la începuturi, din generaflie lor, pentru ca a planul milos al
în generaflie, pânæ când va Marelui Creator sæ fie împlinit,
veni acel timp când ei se vor e necesar sæ existe o putere a
a
întoarce la adeværata Bisericæ øi b
învierii, iar învierea trebuie sæ
turmæ ale lui Dumnezeu; atunci vinæ asupra omului din cauza
ei vor fi b adunafli acasæ, în c flærile c
cæderii; iar cæderea a venit din
moøtenirii lor, øi se vor stabili cauza nelegiuirii; øi din cauza
în toate flærile fægæduite lor. cæderii omului, ei au fost d alun-
3 Iatæ, fraflii mei preaiubifli, gafli din prezenfla Domnului.
væ spun aceste lucruri pentru 7 Prin urmare, e necesar sæ fie
ca voi sæ væ bucurafli øi sæ væ o a ispæøire færæ de b sfârøit; cæci
a
înælflafli capul pentru totdeauna, dacæ ispæøirea n-ar fi infinitæ,
datoritæ binecuvântærilor pe corupflia aceasta nu s-ar putea
care Domnul Dumnezeu le va înveømânta în incorupflie. Prin
da copiilor voøtri. urmare, c prima judecatæ care a
4 Cæci eu øtiu cæ mulfli dintre venit asupra omului ar fi trebuit
voi afli cæutat mult sæ cunoaøtefli sæ d ræmânæ infinitæ. Øi dacæ ar
lucrurile care vor veni; prin ur- fi fost aøa, trupul acesta ar fi
41b 2 Ne. 31:17–21; D&L 43:7; 137:2. c Iacov 2:2; Mosia 2:28.
Alma 37:46; 42a Mat. 11:25. 45a 2 Ne. 28:22;
D&L 132:22, 25. b gs Mândrie. Alma 36:18.
c Luca 13:24; c 1 Cor. 3:18–21. b gs Stâncæ.
2 Ne. 33:9; d gs Umil, umilinflæ. 46a gs Dreptate.
Hel. 3:29–30. 43a 1 Cor. 2:9–16. b gs Judecatæ, ultima.
d 2 Ne. 31:9, 17–18; 44a Iacov 2:10. c Mosia 3:25.
3 Ne. 14:13–14; b Iacov 1:19. d 1 Ne. 1:14; Moise 2:1.
2 Nefi 9:49–10:2 90
pentru cæ væ uitafli la mine ca mærefliei Lui øi a harului øi
b
la un învæflætor, este necesar øi milostenie Lui, El ne-a fægæduit
potrivit ca eu sæ væ a învæfl care cæ seminflia noastræ nu va fi
sunt consecinflele b pæcatului. distrusæ cu totul, trupeøte, ci cæ
49 Iatæ, sufletului meu îi este El o va pæstra; øi în generafliile
scârbæ de pæcat, iar inima mea viitoare ei vor deveni o c ramuræ
se bucuræ în dreptate; iar eu dreaptæ a casei lui Israel.
voi a preamæri numele sfânt al 54 Øi acum, fraflii mei, aø dori
Dumnezeului meu. sæ væ vorbesc mai mult; dar
50 Venifli, fraflii mei, fiecare restul cuvintelor mele vi le voi
dintre voi care este însetat, ve- spune mâine. Amin.
nifli la a apæ; iar cel care nu are
nici un ban, sæ vinæ øi sæ cum-
CAPITOLUL 10
pere øi sæ mænânce; da, vino øi
cumpæræ vin øi lapte, færæ b bani
Iudeii Îl vor ræstigni pe Dumnezeul
øi færæ prefl.
lor — Ei vor fi împræøtiafli pânæ
51 Prin urmare, nu cheltuifli
când vor începe sæ creadæ în El —
bani pe ceea ce nu are nici o
America va fi o flaræ a libertæflii în
valoare, nici a munca voastræ pe
care nu va domni nici un rege —
ceea ce nu aduce satisfacflii.
Împæcafli-væ cu Dumnezeu øi câø-
Ascultafli-mæ cu sârguinflæ øi
tigafli-væ Salvarea prin harul Lui.
aducefli-væ aminte de cuvintele
Circa 559–545 î.H.
pe care le-am spus; øi venifli
cætre Cel Sfânt al lui Israel øi Øi acum eu, Iacov, væ vorbesc
b
îndestulafli-væ cu ceea ce nu iaræøi vouæ, fraflii mei preaiubifli,
piere øi nici nu poate fi corupt despre aceastæ a ramuræ dreaptæ
øi læsafli-væ sufletul sæ se bucure despre care v-am vorbit.
în abundenflæ. 2 Cæci iatæ, a fægæduielile pe ca-
52 Iatæ, fraflii mei preaiubifli, re le-am primit sunt fægæduieli
aducefli-væ aminte de cuvintele care flin de trup; prin urmare,
Dumnezeului vostru; rugafli-væ aøa cum mi s-a arætat mie cæ
la El toatæ ziua, iar noaptea mulfli dintre copiii noøtri vor
aducefli a mulflumiri numelui Lui pieri trupeøte din cauza necre-
cel sfânt. Læsafli inimile voastre dinflei, totuøi, Dumnezeu va fi
sæ se bucure. milos cu mulfli; øi copiii noøtri
53 Øi iatæ, cât de mari sunt vor fi salvafli pentru ca ei sæ
a
legæmintele Domnului øi cât de poatæ ajunge la ceea ce le va da
mare este bunævoinfla Lui faflæ lor cunoaøterea adeværatæ a
de copiii oamenilor; øi datoritæ Mântuitorului lor.
17 2a i.e. Întreg Israelul de atac; cei doi regi 14a gs Fecior, fecioaræ.
de nord a fost numit au doar puflinæ b ebr Dumnezeu
dupæ numele lui putere. este cu noi.
Efraim, tribul 6 a ebr S-o divizæm. gs Emanuel.
conducætor de 9a 2 Cron. 20:20. 16a 2 Ne. 18:4.
la nord. 11a gs Semn. b 2 Regi 15:30; 16:9.
3 a ebr. Urmaøul se 12a i.e. tenta, încerca 17a 2 Cron. 28:19–21.
va întoarce. sau pune sæ b 1 Regi 12:16–19.
4 a i.e. Sæ nu-fli fie fricæ dovedeascæ.
103 2 Nefi 17:19–18:7
aceea cæ Domnul a va øuiera CAPITOLUL 18
dupæ musca din partea cea mai
îndepærtatæ a Egiptului øi dupæ Hristos va fi ca o piatræ de poticnire
albina din flara Asiriei. øi ca o stâncæ de pæcætuire — Cau-
19 Øi ele vor veni øi se vor aøeza tæ-L pe Domnul, nu te uita la vræ-
toate în væile cele pustiite øi în jitori—Întoarce-te la lege øi la mær-
cræpæturile pietrelor, prin tofli turie pentru îndrumare—Comparæ
mæræcinii øi în toate tufiøurile. cu Isaia 8. Circa 559–545 î.H.
20 În aceeaøi zi, Domnul va
a
rade cu o lamæ împrumutatæ Mai mult, cuvântul Domnului
de la cei de dincolo de râu, de mi-a spus: Ia un sul mare de
la b regele Asiriei, capul øi pærul pergament øi scrie pe el cu o
de pe picioare; øi, de asemenea, peniflæ omeneascæ despre
a
El va rade chiar øi barba. Maher-Øalal-Haø-Baz.
21 Øi se va întâmpla în acea zi 2 Øi am luat doi a martori de
cæ fiecare om va a hræni o viflea încredere, pe preotul Urie øi pe
øi douæ oi; Zaharia, fiul lui Ieberechia.
22 Øi se va întâmpla cæ, din 3 Øi m-am dus la a profetesæ;
abundenfla laptelui pe care aces- iar ea a zæmislit øi a næscut un
tea îl vor da, ei vor mânca unt; fiu. Iar Domnul a spus cætre
cæci lapte øi miere va mânca fie- mine: Dæ-i numele Maher-Øa-
care din cei ræmaøi în flaræ. lal-Haø-Baz.
23 Øi se va întâmpla în acea zi 4 Cæci iatæ, a copilul b nu va øti
cæ, acolo unde astæzi sunt o mie sæ strige: Tatæl meu øi mama
de butuci de viflæ de vie care mea înainte ca bogæfliile Damas-
valoreazæ o mie de a lingouri de cului øi c præzile Samariei sæ fie
argint, acolo va fi numai iarbæ luate din fafla regelui Asiriei.
neagræ øi mæræcini. 5 Øi Domnul iaræøi a vorbit
24 Cu sægefli øi cu arcuri vor cætre mine, zicând:
veni oamenii acolo, cæci toatæ 6 Pentru cæ acest popor a dis-
flara va fi numai iarbæ neagræ øi prefluit apele liniøtite din a Siloe
mæræcini. øi se bucuræ de b Reflin øi de fiul
25 Øi nimeni nu se va mai duce lui Remalia;
la dealurile præøite cu sapa, de 7 De aceea acum, iatæ, Domnul
a
frica ierbii negre øi a mæræcini- va trimite asupra lor râului,
lor; ci acolo vor fi mânafli boii øi mari øi puternice, chiar pe rege-
a
animalele de pæøune mai mici. le Asiriei øi toatæ slava lui; øi
CAPITOLUL 22 CAPITOLUL 23
10a Mat. 4:19; 8:22; 9:9. b gs Darul Duhului 16a Alma 5:13; 38:2;
b Moro. 7:11; Sfânt; Foc. D&L 20:29.
D&L 56:2. c 2 Ne. 32:2–3. b gs Isus Hristos—
12a gs Darul Duhului 14a Mat. 10:32–33; Exemplul lui Isus
Sfânt. Alma 24:30; Hristos.
b Luca 9:57–62; D&L 101:1–5. 17a Mosia 18:10.
Ioan 12:26. gs Pæcat de neiertat. gs Botez, (a) boteza.
13a Gal. 3:26–27. b 2 Pet. 2:21. b gs Iertarea pæcatelor.
135 2 Nefi 31:18–32:3
18 Øi atunci suntefli pe aceastæ un alt c nume dat sub cer prin
a
cale b strâmtæ øi îngustæ care care omul sæ poatæ fi salvat
duce pânæ la viafla veønicæ; da, în împæræflia lui Dumnezeu. Øi
voi afli intrat prin poartæ; voi afli acum, aceasta este d doctrina lui
fæcut aøa cum au cerut poruncile Hristos, singura øi adeværata
Tatælui øi ale Fiului; øi voi afli doctrinæ a e Tatælui øi a Fiului øi
primit Duhul Sfânt care c depune a Duhului Sfânt, care este f un
mærturie despre Tatæl øi Fiul Dumnezeu, færæ de sfârøit. Amin.
pentru înfæptuirea fægæduinflei
pe care El a fæcut-o, cæ, dacæ voi
CAPITOLUL 32
intrafli pe aceastæ cale, voi vefli
primi.
Îngerii vorbesc prin puterea Du-
19 Øi acum, fraflii mei prea-
hului Sfânt — Oamenii trebuie sæ
iubifli, dupæ ce afli intrat pe
se roage øi sæ dobândeascæ cunoaø-
aceastæ cale strâmtæ øi îngustæ,
tere pentru ei înøiøi de la Duhul
v-aø întreba dacæ totul este a îm-
Sfânt. Circa 559–545 î.H.
plinit? Iatæ, væ spun: Nu; cæci voi
nu afli fi ajuns atât de departe, Øi acum iatæ, fraflii mei preaiu-
decât dacæ ar fi fost prin cu- bifli, cred cæ voi cântærifli întru-
vântul lui Hristos, cu b credinflæ câtva în inimile voastre ceea ce
nestræmutatæ în El, c bazându-væ trebuie sæ facefli dupæ ce afli
cu totul pe meritele Lui care are intrat pe cale. Dar iatæ, de ce
puterea de a salva. cântærifli lucrurile acestea în
20 Prin urmare, trebuie sæ inimile voastre?
a
înaintafli cu fermitate în Hristos, 2 Nu væ aducefli aminte cæ
având o strælucire perfectæ a v-am spus cæ dupæ ce afli a primit
b
speranflei øi o c iubire de Dum- Duhul Sfânt vefli putea vorbi pe
b
nezeu øi de tofli oamenii. Prin limba îngerilor? Øi acum, cum
urmare, dacæ înaintafli ospætân- afli putea vorbi pe limba îngeri-
du-væ din cuvântul lui Hristos lor dacæ nu prin Duhul Sfânt?
øi d îndurafli pânæ la sfârøit, iatæ, 3 a Îngerii vorbesc prin puterea
astfel a spus Tatæl: Voi vefli Duhului Sfânt; prin urmare, ei
avea viaflæ veønicæ. vorbesc cuvintele lui Hristos.
21 Øi acum iatæ, fraflii mei Prin urmare, væ zic vouæ, b ospæ-
preaiubifli, aceasta este a calea; tafli-væ din cuvintele lui Hristos;
øi nu este b nici o altæ cale øi nici cæci iatæ, cuvintele lui Hristos
18a Prov. 4:18. c gs Dragoste. d Mat. 7:28;
gs Cale. d gs (a) Îndura. Ioan 7:16–17.
b 1 Ne. 8:20. 21a Fapte 4:10–12; e gs Dumnezeu,
c Fapte 5:29–32. 2 Ne. 9:41; divinitate.
19a Mosia 4:10. Alma 37:46; f 3 Ne. 11:27, 35–36.
b gs Credinflæ. D&L 132:22, 25. gs Unitate.
c D&L 3:20. b Mosia 3:17. 32 2a 3 Ne. 9:20.
20a gs (a) Merge, c gs Isus Hristos—A b 2 Ne. 31:13.
(a) merge cu lua numele lui Isus 3 a gs Îngeri.
Dumnezeu. Hristos asupra b Ier. 15:16.
b gs Speranflæ. noastræ.
2 Nefi 32:4–33:2 136
a
væ vor spune toate lucrurile pe învaflæ pe om sæ se roage, afli øti
care trebuie sæ le facefli. cæ trebuie sæ væ rugafli; cæci
4 Prin urmare acum, dupæ ce spiritul cel b ræu nu îl învaflæ
am spus aceste cuvinte, dacæ pe om sæ se roage, ci îl învaflæ
nu le putefli înflelege, este pentru cæ nu trebuie sæ se roage.
cæ nu a întrebafli øi nici nu batefli 9 Dar iatæ, væ spun cæ voi tre-
la uøæ; prin urmare, nu suntefli buie întotdeauna sæ væ a rugafli
aduøi la luminæ, ci trebuie sæ øi sæ nu væ descurajafli; cæ voi
pierifli în întuneric. nu trebuie sæ facefli nimic pentru
5 Cæci iatæ, iaræøi væ spun cæ, Domnul pânæ când în primul
dacæ vefli intra pe aceastæ cale rând nu væ rugafli Tatælui în
b
øi vefli primi Duhul Sfânt, El væ numele lui Hristos ca El sæ
va aræta toate lucrurile pe care sfinfleascæ fapta voastræ pentru
trebuie sæ le facefli. voi înøivæ, pentru ca fapta voas-
6 Iatæ, aceasta este doctrina træ sæ fie pentru c binele sufletu-
lui Hristos øi nu va mai fi lui vostru.
nici o altæ doctrinæ datæ pânæ
când El Însuøi nu vi se va a aræta
CAPITOLUL 33
vouæ în carne. Øi atunci când
El Însuøi vi se va aræta vouæ
Cuvintele lui Nefi sunt adeværate
în carne, voi va trebui sæ facefli
— Ele mærturisesc despre Hristos
lucrurile pe care El vi le va
—Cei care cred în Hristos vor crede
spune.
în cuvintele lui Nefi, care vor sta ca
7 Øi acum eu, Nefi, nu pot sæ
o mærturie la scaunul de judecatæ.
spun mai mult; Spiritul îmi
Circa 559–545 î.H.
opreøte vorbirea øi sunt læsat sæ
jelesc din cauza a necredinflei øi Øi acum eu, Nefi, nu pot scrie
a ticæloøiei øi a ignoranflei øi a toate lucrurile care au fost predi-
încæpæflânærii oamenilor; cæci ei cate poporului meu; øi nici nu
nu vor cæuta cunoaøtere øi nici sunt a priceput la scris, la fel ca la
nu vor înflelege marea cunoaøte- vorbæ; cæci atunci când un om
b
re când aceasta le este datæ lor vorbeøte prin puterea Duhului
clar, chiar atât de b clar cât poate Sfânt, puterea Duhului Sfânt îi
fi un cuvânt. duce vorba în inimile copiilor
8 Øi acum, fraflii mei preaiubifli, oamenilor.
simt cæ încæ mai cântærifli în 2 Dar iatæ, mulfli îøi a împietresc
inimile voastre; øi mæ întristea- inimile împotriva Spiritului
zæ cæ trebuie sæ vorbesc despre Sfânt, încât El nu are nici un loc
lucrul acesta. Cæci dacæ voi în ei; prin urmare, ei aruncæ
afli asculta de Spiritul care îl multe lucruri care sunt scrise
8 a Rom. 6:18; Gal. 5:1; 10a Alma 5:38–39. 12a D&L 18:23–25.
Hel. 14:30. b Mat. 25:33. 13a Mosia 26:24–27.
b Fapte 4:10, 12; 11a Mosia 1:11–12. 15a gs Chemare øi
Alma 21:9. gs Isus Hristos—A alegere; Sfinflire.
c Mosia 26:18. lua numele lui Isus b Col. 1:16;
d Fapte 11:26; Hristos asupra Mosia 4:2;
Alma 46:15. noastræ. Alma 11:39.
Mosia 6:2–7:3 186
zut cæ era potrivit ca, dupæ ce a 7 Øi regele Mosia a pus poporul
terminat de vorbit poporului, sæ sæu sæ cultive pæmântul. Øi el
a
ia numele tuturor celor care au însuøi a cultivat pæmântul pen-
intrat într-un legæmânt cu Dum- tru ca sæ a nu devinæ o povaræ
nezeu ca sæ-i flinæ poruncile Lui. pentru poporul sæu, pentru ca
2 Øi s-a întâmplat cæ nu exista sæ facæ tot aøa cum a fæcut tatæl
nici un suflet, doar dacæ erau sæu în toate lucrurile. Øi nu a fost
prunci, care sæ nu fi intrat nici un conflict printre poporul
într-un legæmânt øi sæ nu fi luat lui timp de trei ani.
asupra lor numele lui Hristos.
3 Øi iaræøi, s-a întâmplat cæ
CAPITOLUL 7
atunci când regele Beniamin a
sfârøit toate aceste lucruri øi l-a
Amon gæseøte flara lui Lehi-Nefi,
uns pe fiul sæu a Mosia ca dom-
unde Limhi este rege—Poporul lui
nitor øi rege peste poporul sæu
Limhi este înrobit lamaniflilor —
øi i-a încredinflat toate treburile
Limhi povesteøte istoria lor — Un
împæræfliei, øi, de asemenea, a
b profet (Abinadi) a depus mærturie
numit preofli ca sæ c învefle
cæ Hristos este Dumnezeul øi Tatæl
poporul, pentru ca ei sæ audæ øi
tuturor lucrurilor — Cei care sea-
sæ cunoascæ poruncile lui Dum-
mænæ vânt culeg furtunæ, iar cei
nezeu øi sæ-i aflâfle sæ-øi aducæ
care-øi pun nædejdea lor în Domnul
aminte de d juræmântul pe care
vor fi salvafli. Circa 121 î.H.
l-au fæcut, el a dat drumul mul-
flimii, iar aceøtia s-au întors, fie- Øi acum s-a întâmplat cæ dupæ ce
care cu familiile lor, la casele lor. regele Mosia avusese pace conti-
4 Iar a Mosia a început sæ dom- nuæ timp de trei ani, el a dorit sæ
neascæ în locul tatælui sæu. Øi el afle despre poporul care s-a a dus
a început sæ domneascæ în cel sæ locuiascæ în flara lui Lehi-Nefi
de al treizecilea an al vieflii sale, sau în oraøul lui Lehi-Nefi; cæci
fiind în total aproximativ patru poporul sæu nu auzise nimic de-
sute øaptezeci øi øase de ani de spre ei din timpul când au plecat
la b timpul când Lehi a plecat din flara lui b Zarahemla; de
din Ierusalim. aceea, l-au asaltat cu întrebæri.
5 Iar regele Beniamin a mai 2 Øi s-a întâmplat cæ regele
træit trei ani øi apoi a murit. Mosia a consimflit ca øaisprezece
6 Øi s-a întâmplat cæ regele oameni puternici sæ se ducæ în
Mosia a mers pe cæile Domnului flara lui Lehi-Nefi ca sæ întrebe
øi a respectat judecæflile øi regu- despre fraflii lor.
lile Lui øi a flinut poruncile Lui 3 Øi s-a întâmplat cæ în ziua ur-
în toate lucrurile pe care El i mætoare au plecat, având printre
le-a poruncit. ei pe unul, Amon, acesta fiind
11a Mosia 29:25–27. 13a Mosia 23:8, 13–14. 15a Alma 1:32–33.
b Ex. 18:13–24. b C. lui M. 1:17–18.
Mosia 29:18–27 240
a
nedreptate face un b rege ticæ- 23 Øi el face legi øi le trimite
los ca sæ se întâmple, da, øi ce poporului sæu, da, legi dupæ
distrugere mare! felul a ticæloøiei sale; øi oricine
18 Da, aducefli-væ aminte de nu se supune legilor lui, pe acela
regele Noe, de a pæcatul øi de îl distruge; øi asupra oricui se
lucrurile lui abominabile, pre- ræzvræteøte împotriva lui va tri-
cum øi de ticæloøia øi de lucrurile mite oøtirile sale cu ræzboi, iar
abominabile ale poporului sæu. dacæ poate, atunci îl va distruge;
Iatæ ce distrugere mare a venit øi astfel, un rege nedrept schim-
peste ei; øi, de asemenea, din bæ în ræu cæile care sunt drepte.
cauza nedreptæflilor lor, ei au 24 Øi acum, iatæ, væ spun eu
fost duøi în b sclavie. vouæ, nu este potrivit ca aseme-
19 Øi dacæ nu ar fi fost mijlo- nea lucruri abominabile sæ vinæ
cirea Creatorului lor cel Ato- asupra voastræ.
tînflelept, iar aceasta datoritæ 25 De aceea, alegefli prin glasul
pocæinflei lor sincere, ei ar fi poporului judecætori care sæ væ
trebuit sæ ræmânæ în sclavie, færæ judece dupæ legile care v-au fost
scæpare pânæ acum. date de cætre stræmoøii voøtri,
20 Dar iatæ, El i-a eliberat pen- care sunt corecte øi care le-au
tru cæ ei s-au a umilit în fafla Lui; fost date lor de cætre mâna
øi pentru cæ ei L-au b implorat cu Domnului.
putere, El i-a eliberat din sclavie; 26 Acum, nu este obiønuit ca
øi astfel lucreazæ Domnul cu pu- glasul poporului sæ doreascæ
terea Sa în toate cazurile printre ceva care este împotriva a ceea
copiii oamenilor, întinzându-øi ce este drept; dar este obiønuit
braflul c îndurærii Sale cætre ca partea cea mai micæ a po-
aceia care øi-au pus d încrederea porului sæ doreascæ ceea ce nu
în El. este drept; de aceea, aceasta tre-
21 Øi iatæ, acum væ spun eu buie sæ avefli voi grijæ øi s-o facefli
vouæ, nu putefli sæ detronafli pe lege — sæ rezolvafli problemele
un rege nedrept, decât numai voastre dupæ glasul poporului.
prin multe conflicte øi prin 27 Øi a dacæ va veni timpul ca
multæ værsare de sânge. glasul poporului sæ aleagæ
22 Cæci iatæ, el are a prietenii nedreptatea, atunci este timpul
lui în nedreptate øi îøi pæstreazæ ca judecæflile lui Dumnezeu sæ
gærzile în jurul sæu; øi distruge vinæ asupra voastræ; da, atunci
legile celor care au domnit este timpul ca El sæ abatæ asupra
într-un fel drept înaintea sa; øi voastræ o mare distrugere, tot
calcæ sub picioarele sale porun- aøa cum El a abætut în trecut
cile lui Dumnezeu; asupra acestei flæri.
R elatarea lui Alma, care era fiul lui Alma, primul judecætor-øef
peste poporul lui Nefi øi, de asemenea, marele preot în Bisericæ.
O relatare a domniei judecætorilor øi a ræzboaielor øi a neînflelegerilor
dintre oameni. Øi, de asemenea, o relatare a unui ræzboi dintre
nefifli øi lamanifli potrivit cronicii lui Alma, primul judecætor-øef.
3 a Mosia 29:25–27; 11a Alma 3:4. 12a Mosia 10:8; Hel. 1:14.
Alma 4:16. b Iacov 1:13–14; 15a Alma 3:3.
4 a Alma 10:19; Hel. 5:2. Mosia 25:12; b Omni 1:13–15.
5 a 3 Ne. 11:29. Alma 3:11. 16a Mosia 29:42.
Alma 2:17–28 248
17 Øi au început sæ-i ucidæ pe Manti øi Limher; aceøtia erau cei
amlicifli pe dealul de la miazæzi care s-au dus împreunæ cu oa-
de Sidon. Iar amliciflii s-au bætut menii lor ca sæ pândeascæ tabæra
cu nefiflii din ræsputeri, într-atât Amliciflilor.
de mult, încât mulfli dintre nefifli 23 Øi s-a întâmplat cæ în ziua
au cæzut în fafla amliciflilor. urmætoare ei s-au întors în ta-
18 Cu toate acestea, Domnul bæra nefiflilor în mare grabæ,
a întærit braflul nefiflilor, încât fiind împietrifli øi îngrozifli de
ei i-au mæcelærit pe amlicifli fricæ, zicând:
într-un mare mæcel, aøa cæ 24 Iatæ, am urmærit tabæra
a
aceøtia au început sæ fugæ din amliciflilor øi, spre marea noas-
fafla lor. træ uimire, în flara lui Minon,
19 Øi s-a întâmplat cæ nefiflii peste flara lui Zarahemla, în
i-au urmærit pe amlicifli toatæ drumul cætre flara lui b Nefi, noi
ziua aceea øi i-au mæcelærit cu am væzut o mare oøtire a lama-
mult mæcel într-atât, încât douæ- niflilor; øi iatæ, Amliciflii s-au
sprezece mii cinci sute treizeci unit cu ei;
øi douæ de suflete de amlicifli 25 Øi ei sunt asupra fraflilor
au fost a ucise; iar dintre nefifli noøtri în flara aceea; iar aceøtia
au fost ucise øase mii cinci sute fug dinaintea lor cu turmele
øaizeci øi douæ de suflete. øi cu nevestele øi cu copiii lor
20 Øi s-a întâmplat cæ, atunci cætre oraøul nostru; øi dacæ noi
când Alma nu a mai putut sæ-i nu ne græbim, ei vor pune stæpâ-
urmæreascæ pe amlicifli, el a nire pe oraøul nostru øi pe pæ-
decis ca oamenii sæi sæ-øi insta- rinflii øi nevestele noastre, iar
leze corturile în a valea lui copiii noøtri vor fi uciøi.
Ghedeon, valea fiind numitæ 26 Øi s-a întâmplat cæ oamenii
dupæ acel Ghedeon care fusese lui Nefi øi-au luat corturile øi au
ucis de mâna lui b Nehor cu plecat din valea lui Ghedeon
sabia; øi în aceastæ vale øi-au cætre oraøul lor, care era oraøul
instalat nefiflii corturile lor pen- lui a Zarahemla.
tru noapte. 27 Øi iatæ, când ei treceau râul
21 Iar Alma a trimis spioni Sidon, lamaniflii øi Amliciflii,
ca sæ urmæreascæ pe cei ræmaøi fiind a numeroøi ca nisipul mærii,
dintre amlicifli, pentru ca sæ au nævælit asupra lor ca sæ-i
afle planurile øi uneltirile lor ca distrugæ.
sæ poatæ sæ se punæ la adæpost 28 Cu toate acestea, nefiflii,
de ei øi sæ-øi poatæ apæra po- au fost a întærifli de mâna Dom-
porul de la distrugere. nului, deoarece s-au rugat Lui
22 Acum, cei pe care i-a trimis cu putere ca El sæ-i elibereze
ca sæ pândeascæ tabæra amlicifli- din mâinile duømanilor lor, øi,
lor se numeau Zeram øi Amnor, de aceea, Domnul le-a auzit
19a Alma 3:1–2, 26; 4:2. 24a Alma 3:4, 13–18. 27a Iarom 1:6.
20a Alma 6:7. b 2 Ne. 5:8. 28a Deut. 31:6.
b Alma 1:7–15; 14:16. 26a Omni 1:14, 18.
249 Alma 2:29–3:1
strigætele øi i-a întærit, iar la- sæ fugæ din fafla lor, cu toate cæ
maniflii øi amliciflii au cæzut ei erau atât de numeroøi, încât
în fafla lor. nici nu puteau fi numærafli.
29 Øi s-a întâmplat cæ Alma s-a 36 Øi ei au fugit din fafla nefifli-
luptat cu Amlici cu sabia, faflæ lor cætre pustiul care era la apus
în faflæ; øi ei s-au confruntat cu øi la miazænoapte, departe, din-
putere unul cu altul. colo de graniflele flærii; iar nefiflii
30 Øi s-a întâmplat cæ Alma, i-au urmærit cu toatæ puterea øi
fiind un om al lui Dumne- i-au ucis.
zeu, fiind mânat de multæ 37 Da, ei au fost înconjurafli
a
credinflæ, a implorat, zicând: din toate pærflile øi au fost uciøi øi
O, Doamne, ai milæ øi salvea- gonifli pânæ când au fost împræø-
zæ-mi viafla, pentru ca sæ pot sæ tiafli la apus øi la miazænoapte,
fiu un instrument în mâinile pânæ când aceøtia au împânzit
Tale, ca sæ salvez øi sæ pæstrez pustiul ce se numea Hermaunfl;
acest popor. øi acesta era acea parte a pustiu-
31 Acum, când Alma a spus lui care era invadatæ de animale
aceste cuvinte, el s-a confruntat sælbatice øi hæmesite.
iaræøi cu Amlici; øi el a cæpætat 38 Øi s-a întâmplat cæ mulfli au
putere într-atâta, încât l-a ucis murit în pustiu din cauza ræni-
pe Amlici cu sabia. lor øi au fost devorafli de anima-
32 Øi, de asemenea, s-a luptat lele acelea sælbatice, precum øi
cu regele lamaniflilor; dar regele de vulturii din ceruri; iar oasele
lamaniflilor a fugit dinaintea lui lor au fost gæsite øi au fost adu-
Alma øi øi-a trimis gærzile ca sæ nate într-o movilæ pe pæmânt.
se lupte cu Alma.
33 Dar Alma øi cu gærzile sale
CAPITOLUL 3
s-au luptat cu gærzile regelui
lamaniflilor pânæ când le-au ucis
Amliciflii s-au însemnat aøa cum
øi le-au împins înapoi.
zicea cuvântul profeflic—Lamani-
34 Øi astfel a curæflat pæmântul
flii au fost blestemafli pentru ræzvræ-
sau, mai degrabæ, malul care era
tirea lor—Oamenii îøi aduc singuri
la apus de râul Sidon, aruncând
blestemele asupra lor înøiøi —
în apele Sidonului trupurile
Nefiflii înfrâng o altæ armatæ a
lamaniflilor care fuseseræ uciøi
lamaniflilor. Circa 87–86 î.H.
pentru ca astfel poporul sæu
sæ poatæ avea loc sæ treacæ apa Øi s-a întâmplat cæ nefiflii care
øi sæ se lupte cu lamaniflii øi cu nu au fost a uciøi de armele de
amliciflii pe partea de apus a ræzboi, dupæ ce i-au îngropat pe
râului Sidon. cei care fuseseræ uciøi — acum,
35 Øi s-a întâmplat cæ atunci numærul celor uciøi nu era nu-
când au trecut tofli râul Sidon, mærat din cauza mærimii nu-
lamaniflii øi amliciflii au început mærului lor — dupæ ce ei au ter-
17a Alma 12:3; 20:18, 32; 19a Mosia 29:27; b Gen. 8:21;
D&L 6:16. Alma 2:3–7; Hel. 5:2. 3 Ne. 22:8–10.
b Mat. 3:7; 20a Alma 8:14–16; 13:22. gs Potopul din
Alma 9:8. 21a Mosia 13:34. timpul lui Noe.
c D&L 10:21–27. 22a Iac. 5:16; 23a gs Rugæciune.
18a Fapte 13:10. Mosia 27:14–16. b Alma 34:32–35.
275 Alma 10:26–11:3
cum el ar avea putere asupra flætori ai legii era sæ câøtige; øi ei
voastræ sæ væ a orbeascæ ochii au câøtigat dupæ sârguinfla lor.
pentru ca voi sæ nu înflelegefli
cuvintele care væ sunt spuse,
CAPITOLUL 11
potrivit adeværului lor?
26 Pentru cæ, iatæ, am mærtu-
Sistemul monetar al nefiflilor este
risit eu împotriva legii voastre?
fæcut cunoscut — Amulec se luptæ
Voi nu înflelegefli; voi spunefli
cu Zeezrom—Hristos nu-i va salva
cæ v-am vorbit împotriva legii
pe oameni în pæcatele lor — Numai
voastre; dar eu nu am fæcut-o,
acei care moøtenesc împæræflia ce-
ci am vorbit în favoarea legii
rului vor fi salvafli — Tofli oamenii
voastre, spre condamnarea
se vor ridica în nemurire — Moar-
voastræ.
tea nu mai existæ dupæ înviere.
27 Øi acum, iatæ, væ spun vouæ
Circa 82 î.H.
cæ începutul distrugerii acestui
popor a început prin nedrepta- Acum, era legea lui Mosia ca
tea a învæflætorilor legii øi a jude- fiecare om care era judecætor al
cætorilor voøtri. legii sau cei care erau numifli sæ
28 Øi acum s-a întâmplat cæ fie judecætori sæ primeascæ sa-
atunci când Amulec a rostit larii dupæ perioada de timp pe
aceste cuvinte, oamenii au stri- care au petrecut-o în a-i judeca
gat împotriva lui, spunând: pe aceia care fuseseræ aduøi
Acum noi øtim cæ acest om este înaintea lor spre a fi judecafli.
un copil al diavolului øi cæ ne-a 2 Acum, dacæ un om îi datora
a
minflit, pentru cæ el a vorbit celuilalt øi el nu îi plætea ceea
împotriva legii noastre. Øi ce îi datora, el era pârât jude-
acum spune cæ nu a vorbit îm- cætorului; øi judecætorul îøi
potriva ei. exercita autoritatea øi trimitea
29 Øi din nou, el a vorbit împo- ofifleri ca omul sæ fie adus
triva învæflætorilor legii øi a înaintea lui; øi el îl judeca pe
judecætorilor noøtri. om dupæ lege øi dupæ dovezile
30 Øi s-a întâmplat cæ învæflæto- care erau aduse împotriva lui;
rii legii øi-au întipærit în inimile øi omul era obligat sæ plæteascæ
lor cæ ei trebuie sæ-øi aminteas- ceea ce datora sau era depose-
cæ aceste lucruri împotriva lui. dat de ceea ce avea, sau era
31 Øi acolo era unul printre ei izgonit dintre oameni ca un hofl
al cærui nume era Zeezrom. øi un jefuitor.
Acum, el era cel mai înverøunat 3 Øi judecætorul îøi primea sa-
în a-i a acuza pe Amulec øi pe lariul dupæ timpul petrecut — o
Alma, el fiind cel mai mare seninæ de aur pe zi sau un se-
expert printre ei, având multe num de argint, care era egal cu
treburi printre oameni. o seninæ de aur; øi aceasta con-
32 Acum, scopul acestor învæ- form legii care fusese datæ.
23a Alma 42:2–9. 26a Gen. 2:9; 1 Ne. 15:36; D&L 29:42.
b Gen. 2:17. Alma 32:40. 30a Moise 5:4–5; 6:51.
24a gs Moarte fizicæ. b Alma 34:8–16; b gs Planul mântuirii.
b 2 Ne. 2:21; 42:6–28; c Mosia 18:13;
Moise 5:8–12. Moise 6:59–62. Alma 13:3, 5, 7–8.
c Alma 34:32–35. 27a Iov 7:1; Evr. 9:27; 31a gs Poruncile lui
25a gs Planul mântuirii. D&L 42:48. Dumnezeu.
b 2 Ne. 2:8; b gs Judecatæ, ultima. b Gen. 2:16–17;
Alma 7:12; 42:23. 29a Moro. 7:25, 31; 2 Ne. 2:18–19.
283 Alma 12:32–37
dumnezeii, c deosebind binele 36 Øi acum, fraflii mei, iatæ, væ
de ræu, punându-se pe ei înøiøi spun vouæ cæ, dacæ voi væ vefli
într-o stare de d acfliune sau fiind împietri inimile voastre, atunci
puøi într-o stare de acfliune dupæ nu vefli intra în odihna Dom-
voinfla øi plæcerile lor, fie sæ facæ nului; de aceea, nedreptatea
ræu, fie sæ facæ bine — voastræ Îl va provoca pe Acela
32 De aceea, Dumnezeu le-a care a trimis mânia Lui sæ
dat porunci, dupæ ce le-a fæcut coboare asupra voastræ ca în
a
cunoscut planul mântuirii, a
prima ræzvrætire, da, potrivit
ca ei sæ nu facæ ræu, pedeapsa cuvântului Sæu, în ultima
pentru aceasta fiind a doua ræzvrætire la fel ca øi în prima,
b
moarte, care era o moarte veø- pentru b distrugerea veønicæ a
nicæ, în ceea ce priveøte lucrurile sufletelor voastre; de aceea, po-
legate de dreptate; deoarece trivit cuvântului Sæu, pentru
pentru unii ca aceøtia, planul moartea cea de pe urmæ, la fel
mântuirii nu putea sæ aibæ nici ca øi pentru prima.
o putere, pentru cæ cuvintele 37 Øi acum, fraflii mei, væzând
c
dreptæflii nu puteau sæ fie dis- cæ noi cunoaøtem aceste lucruri,
truse, potrivit bunætæflii supreme iar ele sunt adeværate, sæ ne
a lui Dumnezeu. pocæim øi sæ nu ne împietrim
33 Dar Dumnezeu i-a chemat inimile noastre pentru ca sæ
pe oameni, în numele Fiului nu-L a provocæm pe Domnul
Sæu (acesta fiind planul mân- Dumnezeul nostru sæ-Øi coboare
tuirii care a fost fæcut), zicând: mânia asupra noastræ în aceste
Dacæ voi væ vefli pocæi øi nu porunci pe care El ni le-a dat
væ vefli împietri inimile, atunci a doua oaræ; ci sæ intræm în
Eu voi avea milæ de voi prin b
odihna lui Dumnezeu, care este
Singurul Meu Fiu Næscut; pregætitæ potrivit cuvântului
34 De aceea, oricine se pocæ- Sæu.
ieøte øi nu îøi împietreøte inima,
acela va avea parte de a milæ
prin Singurul Meu Fiu Næscut CAPITOLUL 13
pentru b iertarea pæcatelor sale;
øi aceøtia vor intra în c odihna Oamenii sunt chemafli sæ devinæ
Mea. mari preofli datoritæ credinflei lor
35 Øi oricine îøi va împietri ini- foarte mari øi a faptelor lor bune —
ma sa øi va face nedreptate, iatæ, Ei sunt chemafli sæ propovædu-
Eu jur în mânia Mea cæ el nu va iascæ poruncile — Prin dreptate ei
intra în odihna Mea. sunt sfinflifli øi întræ în odihna
11c gs Martir, martiriu. 14a Alma 12:17. 18a Alma 10:14; 11:20.
d Mosia 17:10. 16a Alma 1:7–15. 20a Mat. 27:39–43.
Alma 14:23–29 290
fie goi; øi astfel au fost legafli cu au væzut aceasta, au început sæ
frânghii puternice øi închiøi în fugæ, penatru cæ frica distrugerii
închisoare. venise asupra lor.
23 Øi s-a întâmplat cæ dupæ 27 Øi s-a întâmplat cæ frica lor
ce ei au suferit astfel timp de era atât de mare, încât au cæzut
multe zile (øi aceasta s-a întâm- la pæmânt øi nu au nimerit uøa
plat în cea de-a douæsprezecea care dædea afaræ din a închisoare;
zi, în a zecea lunæ, în al zecelea iar pæmântul s-a cutremurat cu
an al domniei judecætorilor pes- putere, iar zidurile închisorii
te poporul lui Nefi), judecæto- s-au cræpat în douæ, aøa încât
rul-øef peste flara lui Amoniha, au cæzut la pæmânt; iar judecæ-
precum øi mulfli dintre învæ- torul-øef øi învæflætorii legii,
flætorii lor øi învæflætorii legii preoflii øi învæflætorii care i-au
s-au dus la închisoarea unde lovit pe Alma øi pe Amulec au
Alma øi Amulec erau legafli cu fost uciøi de cæderea lor.
frânghii. 28 Iar Alma øi Amulec au ie-
24 Iar judecætorul-øef a stat øit din închisoare øi nu erau
înaintea lor øi i-a lovit iaræøi øi rænifli; cæci Domnul le-a dat
le-a spus: Dacæ voi avefli pute- putere potrivit credinflei lor
rea lui Dumnezeu, eliberafli-væ care era în Hristos. Øi ei au ieøit
din aceste legæturi øi atunci noi direct din închisoare; øi au fost
a
vom crede cæ Domnul va distru- eliberafli din legæturile lor; iar
ge acest popor dupæ cuvintele închisoarea a cæzut la pæmânt,
voastre. øi fiecare suflet care era în ea, în
25 Øi s-a întâmplat cæ ei tofli au afaræ de Alma øi de Amulec, a
înaintat øi i-au lovit pe ei zicând fost ucis; iar ei au venit direct
aceleaøi cuvinte, chiar pânæ la în oraø.
ultimul; øi atunci când ultimul 29 Acum, oamenii, auzind un
cuvânt a fost spus cætre ei, a pu- mare zgomot, au venit fugind
terea lui Dumnezeu a fost asu- în mare mulflime ca sæ afle cau-
pra lui Alma øi a lui Amulec, za acestuia; øi atunci când i-au
iar aceøtia s-au ridicat øi au stat væzut pe Alma øi pe Amulec
pe picioarele lor. ieøind afaræ din închisoare øi
26 Iar Alma a implorat, zicând: au væzut cæ zidurile închisorii
Cât de mult trebuie sæ suferim cæzuseræ la pæmânt, au fost
noi aceste mari a suferinfle, o, izbifli de mare fricæ øi au fugit
Doamne? O, Doamne, dæ-ne din prezenfla lui Alma øi a lui
nouæ putere dupæ credinfla Amulec, tot aøa cum o capræ
noastræ care este în Hristos, împreunæ cu puiul ei fuge
chiar pânæ la eliberare. Øi ei de doi lei; øi astfel au fugit ei
au rupt frânghiile cu care erau din prezenfla lui Alma øi a lui
legafli; øi atunci când oamenii Amulec.
11a 2 Cor. 7:14. Filip. 4:13; 1 Ne. 17:3. 16a Rom. 15:17;
b D&L 18:14–16. 13a gs Iad. 1 Cor. 1:31.
gs Bucurie. b Alma 5:26. b 2 Cor. 10:15–18;
12a Ier. 9:24; 14a Alma 12:11. D&L 76:61.
Alma 29:9. 15a gs Luminæ, lumina c Ps. 36:5–6.
b Ps. 18:32–40; lui Hristos. 18a Mosia 27:8–10.
325 Alma 26:21–29
acesta. Iatæ, El nu øi-a aplicat popor b încæpæflânat aøa cum
dreptatea asupra noastræ, ci în sunt ei; ale cæror inimi se bucuræ
marea Sa milæ ne-a adus pe noi în værsarea de sânge; ale cæror
de partea cealaltæ a acelui a abis zile au fost petrecute în cea mai
veønic al morflii øi al nenoroci- grosolanæ nedreptate; ale cæror
rii, chiar pânæ la salvarea sufle- cæi au fost cæile unui pæcætos de
telor noastre. la început? Acum, fraflii mei, væ
21 Øi acum iatæ, fraflii mei, aducefli aminte cæ aceasta era
care om prin a firea lui cunoaøte vorbirea lor.
aceste lucruri? Væ spun vouæ, 25 Da, mai mult, ei au zis: Sæ
nu este nici unul care sæ b øtie luæm armele împotriva lor ca
aceste lucruri, decât acela care sæ-i distrugem pe ei øi nedrep-
s-a pocæit. tatea lor s-o dæm afaræ din flaræ,
22 Da, acela care se a pocæieøte ca sæ nu ne acapareze øi sæ ne
øi dæ dovadæ b credinflæ øi face distrugæ pe noi.
fapte bune øi se roagæ conti- 26 Dar iatæ, fraflii mei prea-
nuu, færæ întrerupere — aceluia iubifli, noi am venit în pustiu nu
îi este dat sæ cunoascæ c tainele cu intenflia de a-i distruge pe
lui Dumnezeu; da, aceluia îi fraflii noøtri, ci cu intenflia ca,
este dat sæ dezvæluie lucruri poate, sæ salvæm câteva dintre
care nu au fost dezvæluite sufletele lor.
niciodatæ; da, øi aceluia îi va fi 27 Acum, când inimile noastre
dat sæ aducæ mii de suflete erau descurajate øi era cât pe ce
cætre pocæinflæ, tot aøa cum sæ ne întoarcem, iatæ, Domnul
ne-a fost dat nouæ sæ-i aducem ne-a a alinat øi a zis: Ducefli-væ
pe aceøti frafli ai noøtri cætre printre fraflii voøtri, lamaniflii,
pocæinflæ. øi suportafli cu b ræbdare c sufe-
23 Acum, væ aducefli voi amin- rinflele voastre, iar Eu væ voi da
te, fraflii mei, cæ le-am spus vouæ izbândæ.
fraflilor noøtri din flara lui Zara- 28 Øi acum iatæ, noi am venit øi
hemla cæ ne ducem în flara lui am mers printre ei; øi am fost
Nefi ca sæ predicæm cætre fraflii ræbdætori în suferinflele noastre
noøtri, lamaniflii, iar ei au râs øi øi am suferit tot felul de lipsuri;
øi-au bætut joc de noi? da, am cælætorit din casæ în
24 Cæci ne-au spus: credefli voi casæ, punându-ne nædejdea în
cæ îi putefli aduce pe lamanifli îndurærile lumii — nu doar în
la cunoaøterea adeværului? îndurærile lumii, ci în milos-
Credefli voi cæ îi putefli convinge teniile lui Dumnezeu.
pe lamanifli despre greøeala 29 Øi am intrat în casele lor øi
a
tradifliilor stræmoøilor lor, un le-am predicat øi noi am pre-
23a Alma 48:16. 26a D&L 134:11. 30a Alma 46:12, 35.
Alma 43:32–44 378
a
32 Iar partea ræmasæ a ascuns-o platoøele lor øi de scuturile lor
la apusul væii, la apus de râul øi de coifurile lor; øi astfel, nefi-
Sidon øi în jos, pânæ la graniflele flii au înfæptuit lucrarea morflii
flærii lui Manti. printre lamanifli.
33 Øi astfel, aøezându-øi oøtirea 39 Øi s-a întâmplat cæ lamaniflii
dupæ dorinfla sa, a fost pregætit s-au înfricoøat din cauza marii
sæ-i întâlneascæ pe ei. distrugeri dintre ei chiar pânæ
34 Øi s-a întâmplat cæ lamaniflii când au început sæ fugæ cætre
au venit din partea de miazæ- râul Sidon.
noapte a dealului unde o parte 40 Øi au fost urmærifli de cætre
din oøtirea lui Moroni era Lehi øi de oamenii lui; øi au fost
ascunsæ. mânafli de cætre Lehi în apele
35 Øi când lamaniflii au trecut Sidonului øi au trecut apele
dealul Ripla øi au venit în vale Sidonului. Iar Lehi øi-a pæstrat
øi au început sæ treacæ râul oøtirile pe malul râului Sidon,
Sidon, oøtirea care era ascunsæ ca sæ nu-l treacæ.
în partea de miazæzi a dealului, 41 Øi s-a întâmplat cæ Moroni
era condusæ de un om al cærui øi oøtirea lui i-au întâlnit pe
nume era a Lehi; øi el a condus lamanifli în vale, de partea cea-
oøtirea sa øi i-a încercuit pe laltæ a râului Sidon øi au început
lamanifli la ræsærit, în spatele lor. sæ nævæleascæ asupra lor øi sæ-i
36 Øi s-a întâmplat cæ lamaniflii, ucidæ.
când i-au væzut pe nefifli venind 42 Iar lamaniflii au fugit iaræøi
peste ei din spatele lor, s-au în- din fafla lor, cætre flara lui
tors øi au început sæ se lupte cu Manti; øi iaræøi au fost întâlnifli
oøtirea lui Lehi. de oøtirile lui Moroni.
37 Øi lucrarea morflii a început 43 Acum, de data aceasta, la-
în amândouæ taberele, dar a fost maniflii s-au luptat foarte mult;
mai grozavæ în partea lamanifli- da, niciodatæ nu se væzuse ca
lor, cæci a goliciunea lor era expu- lamaniflii sæ se lupte cu atât de
sæ la loviturile grele ale nefiflilor nespus de mare tærie øi curaj,
cu sæbiile lor øi cu paloøele lor nu, nici mæcar la început.
care aduceau moarte aproape 44 Øi ei au fost inspirafli de
a
la fiecare lovituræ. zoramifli øi amalecifli, care erau
38 În timp ce de cealaltæ parte cæpitanii-øefi ai lor øi conducæ-
câte un om dintre nefifli cædea torii lor, precum øi de Zera-
din când în când din cauza sæ- hemna, care era cæpitanul lor
biilor lor øi din cauza pierderii øef sau conducætorul lor øef øi
de sânge, ei fiind apærafli în comandantul lor; da, ei s-au
pærflile cele mai vitale ale tru- luptat ca balaurii øi mulfli dintre
pului sau, pærflile cele mai vita- nefifli au fost uciøi de mâinile
le ale trupului fiind apærate de lor, da, cæci ei au rupt în douæ
loviturile lamaniflilor de cætre multe dintre coifurile lor øi au
34a Alma 43:16. 38a Alma 46:6. 39a Moro. 7:3, 41.
389 Alma 46:41–47:8
frecvente în flaræ — dar nu chiar piardæ vieflile. Øi s-a întâmplat
atât de mulfli cu febræ, datoritæ cæ ei sau cea mai mare parte a
calitæflilor excelente ale multor lor nu au vrut sæ se supunæ
a
ierburi øi rædæcini pe care poruncilor regelui.
Dumnezeu le pregætise ca sæ 3 Øi acum s-a întâmplat cæ
îndepærteze motivele de boalæ regele a fost mânios din cauza
la care oamenii erau expuøi din nesupunerii lor; de aceea, i-a dat
cauza naturii climatului — lui Amalichia comanda acelei
41 Dar mulfli au murit de vârstæ pærfli din oøtirea sa care se
înaintatæ; iar aceia care au mu- supunea poruncilor sale øi i-a
rit în credinfla lui Hristos sunt poruncit sæ meargæ øi sæ-i sileas-
a
fericifli în El, aøa cum trebuie cæ pe ei sæ punæ mâna pe arme.
sæ presupunem. 4 Acum iatæ, aceasta era chiar
dorinfla lui Amalichia; cæci el
fiind un om foarte subtil în a
CAPITOLUL 47
face ræu, a fæcut un plan în sinea
lui ca sæ-l detroneze pe regele
Amalichia foloseøte trædare, ucidere
lamaniflilor.
øi intrigæ pentru a deveni rege al
5 Øi acum, el primise comanda
lamaniflilor—Disidenflii nefifli sunt
acelor pærfli ale lamaniflilor care
mult mai ticæloøi øi mai fioroøi
erau în favoarea regelui; øi a
decât lamaniflii. Circa 72 î.H.
cæutat sæ câøtige favoarea ace-
Acum ne vom reîntoarce în cro- lora care nu erau supuøi; de
nica noastræ la Amalichia øi la aceea, s-a dus la locul care era
cei care a fugiseræ cu el în pus- numit a Onida, cæci acolo fugi-
tiu; cæci, iatæ, i-a luat pe cei care seræ tofli lamaniflii; cæci ei au
au mers cu el øi s-a dus sus în descoperit oøtirea venind øi,
b
flara lui Nefi, printre lamanifli, crezând cæ venea ca sæ-i distru-
øi i-a aflâflat pe lamanifli la mânie gæ pe ei, au fugit la Onida, la
împotriva poporului lui Nefi locul armelor.
într-atât, încât regele lamaniflilor 6 Øi numiseræ pe un om sæ fie
a trimis o veste prin toatæ flara, rege øi conducætor peste ei,
printre tofli oamenii, cæ trebuia având fixatæ în mintea lor o ho-
sæ se adune iaræøi laolaltæ ca tærâre determinatæ ca sæ nu se
sæ se ducæ la luptæ împotriva supunæ sæ meargæ împotriva
nefiflilor. nefiflilor.
2 Øi s-a întâmplat cæ atunci 7 Øi s-a întâmplat cæ s-au adu-
când vestea a fost adusæ printre nat cu toflii laolaltæ pe vârful
ei, ei s-au înfricoøat foarte mult; muntelui care se numea Antipa,
da, le-a fost fricæ sæ nu-l supere pentru a se pregæti de luptæ.
pe rege; øi, de asemenea, s-au 8 Acum, nu era intenflia lui
temut sæ se ducæ la luptæ împo- Amalichia sæ se batæ cu ei, dupæ
triva nefiflilor, de fricæ sæ nu-øi poruncile regelui; ci iatæ, inten-
57 6a Alma 53:16–18.
423 Alma 57:14–23
numeroøi încât, în ciuda numæ- iatæ, Amoron trimisese în spri-
rului nostru enorm de mare, jinul lor un nou transport cu
noi am fost forflafli sæ ne folosim provizii, precum øi o numeroasæ
toatæ puterea ca sæ-i pæstræm oøtire de oameni.
sau sæ-i omorâm. 18 Øi s-a întâmplat cæ acei oa-
14 Cæci iatæ, ei încercau sæ se meni pe care noi îi trimisesem
revolte în numær mare øi sæ se cu prizonierii sosiseræ la timp
lupte cu pietre øi cu bâte sau cu ca sæ-i respingæ pe aceøtia, toc-
orice obiect pe care puteau pune mai când ei erau gata sæ ne
mâna într-atât, încât noi am cucereascæ.
ucis mai mult de douæ mii din- 19 Dar iatæ, trupa mea cea micæ
tre ei dupæ ce ei s-au predat ca de douæ mii øi øaizeci s-a luptat
prizonieri de ræzboi. cu mare disperare; da, ei au
15 De aceea, a devenit potrivit fost curajoøi în fafla lamaniflilor
pentru noi ca sæ punem capæt øi au ræspândit moarte printre
vieflilor lor sau sæ-i pæzim cu tofli aceia care li s-au opus.
sabia în mânæ, pânæ în vale la 20 Øi în timp ce oøtirea noas-
flara lui Zarahemla; øi, de aseme- træ, ceea ce mai ræmæsese din
nea, proviziile noastre nu mai ea, era gata sæ se predea în fafla
erau suficiente pentru oamenii lamaniflilor, iatæ, acei douæ mii
noøtri, ca sæ nu mai pomenim øi øaizeci au fost viteji øi nedes-
pe acelea pe care le luasem de curajafli.
la lamanifli. 21 Da, øi ei s-au supus øi au
16 Øi acum, în acele împrejuræri avut grijæ sæ execute fiecare cu-
critice, a devenit o problemæ vânt al poruncii întocmai; da, øi
foarte serioasæ sæ se ia o hotærâre astfel lor li s-a întâmplat aøa
în legæturæ cu aceøti prizonieri dupæ cum era credinfla lor; øi eu
de ræzboi; cu toate acestea, noi mi-am adus aminte de cuvinte-
am hotærât sæ-i trimitem pe ei le despre care ei mi-au spus cæ
a
la vale în flara lui Zarahemla; de mamele lor îi învæflaseræ pe ei.
aceea, noi am ales o parte dintre 22 Øi acum iatæ, acestor fii ai
oamenii noøtri øi le-am dat lor mei, precum øi oamenilor acelo-
ræspunderea prizonierilor noøtri ra care fuseseræ aleøi ca sæ-i con-
ca sæ-i ducæ la vale în flara lui ducæ pe prizonieri, le datoram
Zarahemla. noi aceastæ mare victorie; cæci ei
17 Dar s-a întâmplat cæ în ziua au fost cei care i-au bætut pe
urmætoare ei s-au întors. Øi lamanifli; de aceea, ei au fost go-
acum iatæ, noi nu i-am întrebat nifli înapoi în oraøul lui Manti.
pe ei despre prizonieri; cæci ia- 23 Iar noi ne-am pæstrat oraøul
tæ, lamaniflii nævæliseræ asupra nostru, Cumeni, øi nu am fost
noastræ, iar ei se reîntorseseræ distruøi cu toflii de sabie; cu
la timp ca sæ ne salveze pe noi toate acestea, noi suferisem o
de a cædea în mâinile lor. Cæci mare pierdere.
25a Alma 51:6; 61:15. 28a Fapte 5:26–29. 29a Hel. 13:5; 3 Ne. 2:19.
Alma 60:34–61:6 434
le cælcafli pe acestea în picioa- niflii—Pahoran cere ajutor militar
re. Iatæ, Domnul mi-a spus: împotriva rebelilor. Circa 62 î.H.
Dacæ aceia pe care voi i-afli
numit guvernatorii voøtri nu se Iatæ, acum s-a întâmplat cæ
pocæiesc de pæcatele øi de scurt timp dupæ ce Moroni tri-
nedreptæflile lor, atunci voi va misese epistola sa cætre guver-
trebui sæ væ ducefli sæ væ luptafli natorul øef, el a primit o epistolæ
împotriva lor. de la a Pahoran, guvernatorul
34 Øi acum iatæ, eu, Moroni, øef. Øi acestea sunt cuvintele pe
sunt forflat, potrivit legæmântu- care le-a primit:
lui pe care l-am fæcut ca sæ pæs- 2 Eu, Pahoran, care sunt guver-
trez poruncile lui Dumnezeu; natorul øef al acestei flæri, trimit
de aceea, eu doresc ca voi sæ aceste cuvinte lui Moroni, cæpi-
respectafli cuvântul lui Dum- tanul øef al armatei. Iatæ, îfli spun
nezeu øi sæ trimitefli cu grabæ flie, Moroni, cæ nu mæ bucur de
a
cætre mine provizii øi oameni, suferinflele tale mari, da, øi
precum øi cætre Helaman. aceasta îmi întristeazæ sufletul.
35 Øi iatæ, dacæ voi nu vefli face 3 Dar iatæ, existæ unii care se
aceasta, atunci eu voi veni cætre bucuræ de suferinflele voastre,
voi cu grabæ; cæci iatæ, Dumne- da, într-atât, încât s-au ridicat
zeu nu va îngædui ca noi sæ pie- în rebeliune împotriva mea, pre-
rim de foame; de aceea, El ne va cum øi a acelora dintre oamenii
da nouæ din mâncarea voastræ, mei care sunt oameni a liberi, da,
chiar dacæ aceasta se va întâm- iar aceia care s-au ridicat sunt
pla prin sabie. Acum vedefli sæ foarte numeroøi.
îndeplinifli cuvântul lui Dum- 4 Iar aceia care au cæutat sæ-mi
nezeu. ia scaunul de judecatæ, aceia
36 Iatæ, eu sunt Moroni, cæpi- sunt pricina acestei nedreptæfli
tanul-øef al vostru. Eu nu a caut mari; cæci ei au folosit multe
putere, ci caut ca s-o dobor pe linguøeli øi au dus în rætæcire
aceasta. Eu nu caut onoarea inimile multor oameni, ceea ce
lumii, ci slava Dumnezeului va fi pricina unor mari suferinfle
meu, precum øi libertatea øi bu- printre noi; ei au împiedicat ca
næstarea patriei mele. Øi astfel proviziile noastre sæ fie trimise
îmi închei eu epistola. øi i-au intimidat pe oamenii
noøtri liberi pentru ca aceøtia sæ
nu vinæ la voi.
CAPITOLUL 61 5 Øi iatæ, ei m-au alungat pe
mine din fafla lor, iar eu am fugit
Pahoran îi spune lui Moroni despre în flara lui Ghedeon împreunæ
insurecflia øi ræzvrætirea împotriva cu atât de mulfli oameni cât a
guvernului—Regaliøtii ocupæ Za- fost posibil sæ obflin.
rahemla øi sunt în uniune cu lama- 6 Øi iatæ, am trimis o veste prin
27a gs Anti-nefi-lehifli.
439 Alma 62:30–37
pæmântul, crescând tot felul de maniflii erau încercuifli lângæ
grâne øi turme øi cirezi de tot graniflele de lângæ pustiul de la
felul; øi astfel au fost nefiflii miazæzi øi lângæ graniflele de
uøurafli de o mare greutate; da, lângæ pustiul de la ræsærit.
într-atât, încât ei au fost uøurafli 35 Øi astfel, ei au fæcut tabæræ
de tofli prizonierii lamanifli. pentru noapte. Cæci iatæ, øi ne-
30 Acum s-a întâmplat cæ fiflii øi lamaniflii erau obosifli din
Moroni, dupæ ce a pus stæpâni- cauza marøului lor îndelungat;
re pe oraøul lui Nefiha a luat de aceea, nu au hotærât nici un
mulfli prizonieri, ceea ce a redus vicleøug pe timpul nopflii, în
foarte mult oøtirile lamaniflilor; afaræ de Teancum; cæci el era
øi a recâøtigat pe mulfli dintre nespus de mânios pe Amoron
nefiflii care fuseseræ luafli prizo- într-atât, încât considera cæ
nieri, ceea ce a întærit foarte mult Amoron, precum øi Amalichia,
oøtirea lui Moroni; de aceea, fratele lui, fuseseræ a pricina
Moroni a plecat din flara lui acestui mare øi îndelungat ræz-
Nefiha cætre flara lui Lehi. boi dintre ei øi lamanifli, care fu-
31 Øi s-a întâmplat cæ atunci seseræ pricina unui atât de mare
când lamaniflii au væzut cæ ræzboi øi a værsærii de sânge, da,
Moroni venea împotriva lor, au øi a unei foamete atât de mari.
fost iaræøi înfricoøafli øi au fugit 36 Øi s-a întâmplat cæ Teancum,
din fafla oøtirii lui Moroni. în mânia lui, s-a dus în tabæra
32 Øi s-a întâmplat cæ Moroni lamaniflilor øi s-a coborât peste
øi oøtirea lui i-au urmærit pe ei zidurile oraøului. Øi el s-a dus cu
din oraø în oraø pânæ când au o frânghie din loc în loc pânæ
fost întâlnifli de cætre Lehi øi când l-a gæsit pe rege; øi a a arun-
Teancum; iar lamaniflii au fugit cat cætre el o suliflæ care l-a stræ-
de Lehi øi de Teancum, øi anu- puns pe el lângæ inimæ. Dar iatæ,
me, la vale cætre graniflele de regele i-a trezit pe slujitorii sæi
lângæ malul mærii pânæ când au înainte de a muri în aøa fel încât
ajuns în flara lui Moroni. aceøtia l-au urmærit pe Teancum
33 Iar oøtirile lamaniflilor erau øi l-au ucis.
toate adunate laolaltæ aøa încât 37 Acum s-a întâmplat cæ,
ele erau toate într-un singur atunci când Lehi øi Moroni au
corp de armatæ în flara lui aflat cæ Teancum era mort, ei
Moroni. Acum Amoron, regele au fost nespus de întristafli;
lamaniflilor, era, de asemenea, cæci, iatæ, el fusese un om care
cu ei. se luptase cu vitejie pentru flara
34 Øi s-a întâmplat cæ Moroni sa, da, un prieten adeværat al
øi Lehi øi Teancum au fæcut ta- libertæflii; øi ræbdase foarte
bæræ împreunæ cu oøtirile lor de multe suferinfle foarte mari.
jur-împrejur la graniflele flærii Dar iatæ, era mort øi s-a dus pe
lui Moroni, în aøa fel încât la- calea pe care merge toatæ lumea.
4 a Mosia 8:8; Morm. 6:4. 8 a Alma 22:27, 32. 14a 2 Ne. 5:16;
6 a Mosia 21:25–27. 10a Alma 63:5–8. Iacov 1:17;
b Alma 22:31. 12a Alma 27:21–26. 3 Ne. 11:1.
449 Helaman 3:16–28
16 Øi acestea au fost a trecute iele øi conflictele au început sæ
de la o generaflie la alta de cætre înceteze într-o micæ mæsuræ
nefifli, chiar pânæ când ei au cæ- printre oamenii nefiflilor, cætre
zut în pæcat øi au fost uciøi øi sfârøitul celui de-al patruzeci øi
jefuifli øi fugærifli øi alungafli øi optulea an al domniei judecæ-
mæcelærifli øi împræøtiafli pe fafla torilor peste poporul lui Nefi.
pæmântului øi amestecafli cu 23 Øi s-a întâmplat, cæ în cel
lamaniflii pânæ când nici unul de-al patruzeci øi nouælea an al
b
nu a mai ræmas sæ fie numit domniei judecætorilor, a fost o
nefit, devenind pæcætoøi øi sælba- pace continuæ stabilitæ în flaræ,
tici øi fioroøi, da, chiar devenind în afaræ de combinafliile secrete
lamanifli. pe care a Gadianton, tâlharul, le
17 Øi acum, eu mæ reîntorc, ia- întemeiase în pærflile cele mai
ræøi, la relatarea mea; de aceea, aøezate ale flærii, care la timpul
ceea ce am vorbit s-a întâmplat acela nu erau cunoscute celor
dupæ ce au fost multe conflicte care erau la conducerea guver-
øi tulburæri øi ræzboaie øi neîn- nului; de aceea, ei nu au fost
flelegeri printre oamenii lui Nefi. nimicifli în afara flærii.
18 Iar cel de-al patruzeci øi øa- 24 Øi s-a întâmplat cæ în acelaøi
selea an al domniei judecætorilor an a fost o nespus de mare pros-
s-a sfârøit; peritate în Bisericæ, într-atât,
19 Øi s-a întâmplat cæ încæ mai încât erau mii care s-au unit cu
era un mare conflict în flaræ, da, Biserica øi au fost botezafli în
chiar în cel de-al patruzeci øi pocæinflæ.
øaptelea øi în cel de-al patruzeci 25 Øi atât de mare a fost pros-
øi optulea an. peritatea Bisericii øi atât de
20 Cu toate acestea, Helaman multe binecuvântæri au venit
a ocupat scaunul de judecatæ peste popor, încât pânæ øi preo-
cu dreptate øi echitate; da, el a flii cei mari øi învæflætorii erau ei
avut grijæ sæ pæstreze statutele înøiøi uimifli peste mæsuræ.
øi judecæflile øi poruncile lui 26 Øi s-a întâmplat cæ lucrarea
Dumnezeu; øi el a fæcut ceea ce Domnului a prosperat pentru
era bun în ochii lui Dumnezeu, botezarea øi unirea cu Biserica
întotdeauna; øi a pæøit pe urme- lui Dumnezeu a multor suflete,
le tatælui sæu, într-atât, încât el da, chiar zeci de mii.
a prosperat mult în flaræ. 27 Astfel, noi putem sæ vedem
21 Øi s-a întâmplat cæ el a avut cæ Domnul este plin de îndurare
doi fii. El i-a dat celui mai mare cu tofli aceia care, în sinceritatea
numele a Nefi, iar celui mai mic inimilor lor, Îl vor chema dupæ
numele b Lehi. Øi ei au început numele Lui cel sfânt.
sæ creascæ în Domnul. 28 Da, øi astfel noi vedem cæ
a
22 Øi s-a întâmplat cæ ræzboa- poarta cerului este deschisæ
10 2a gs (a) Cugeta.
Helaman 10:5–16 472
cum ai declarat a færæ obosealæ 11 Øi acum iatæ, Eu îfli dau flie
cuvântul pe care Eu fli l-am dat poruncæ sæ te duci øi sæ vesteøti
flie pentru acest popor. Iar tu nu cætre acest popor cæ aøa spune
te-ai temut de ei øi nu fli-ai cæu- Domnul Dumnezeu, care este
tat de viafla ta b proprie, ci ai Atotputernic: Dacæ nu væ po-
cæutat c voinfla Mea øi ai cæutat cæifli, vefli fi lovifli chiar pânæ la
a
sæ flii poruncile Mele. distrugere.
5 Øi acum, pentru cæ tu ai fæcut 12 Øi iatæ, acum s-a întâmplat
aceasta cu asemenea neobosea- cæ atunci când Domnul a spus
læ, iatæ, Eu te voi binecuvânta aceste cuvinte cætre Nefi, el s-a
pe tine pentru veønicie; øi te voi oprit øi nu s-a dus la casa lui, ci
face puternic în cuvânt øi în fap- s-a reîntors la mulflimile care
tæ, în credinflæ øi în lucruri; da, øi erau împræøtiate peste întinde-
anume cæ a toate lucrurile îfli vor rea flærii øi a început sæ le ves-
fi flie date în acord cu b cuvântul teascæ lor cuvântul Domnului
tæu, cæci tu c nu vei cere ceea ce care fusese vorbit cætre el, de-
este împotriva voinflei Mele. spre distrugerea lor dacæ nu se
6 Iatæ, tu eøti Nefi, iar Eu sunt vor pocæi.
Dumnezeu. Iatæ, Eu îfli declar flie 13 Acum iatæ, în ciuda acelui
în prezenfla îngerilor Mei cæ mare miracol pe care Nefi l-a
tu vei avea putere asupra aces- fæcut spunându-le lor despre
tui popor; øi vei lovi pæmântul moartea judecætorului-øef, ei
cu a foamete øi cu boli øi cu dis- øi-au împietrit inimile øi nu au
trugere, aøa dupæ cum este ti- ascultat de Cuvintele Domnului.
cæloøia acestui popor. 14 De aceea, Nefi le-a vestit
7 Iatæ, Eu îfli dau flie puterea ca cuvântul Domnului, spunând:
orice tu vei pecetlui pe pæmânt sæ Dacæ nu væ pocæifli, aøa spune
fie a pecetluit în ceruri; øi orice tu Domnul, atunci vefli fi lovifli
vei dezlega pe pæmânt sæ fie dez- chiar pânæ la distrugere.
legat în ceruri; øi astfel vei avea 15 Øi s-a întâmplat cæ atunci
tu putere printre acest popor. când Nefi le-a vestit cuvântul,
8 Øi astfel, dacæ tu vei zice cætre iatæ, ei tot øi-au împietrit inimile
acest templu sæ se crape în douæ, øi nu au vrut sæ asculte de cuvin-
atunci aøa va fi. tele lui; de aceea, ei s-au ridicat
9 Øi dacæ tu vei zice cætre acest împotriva lui øi au încercat sæ
a
munte: Dærâmæ-te øi fii una cu punæ mâna pe el ca sæ poatæ
pæmântul, atunci aøa va fi. sæ-l arunce pe el în temniflæ.
10 Øi iatæ, dacæ tu vei zice ca 16 Dar iatæ, puterea lui Dum-
Dumnezeu sæ loveascæ acest po- nezeu a fost cu el; øi ei nu au
por, atunci aøa se va întâmpla. putut sæ-l prindæ øi sæ-l arunce
Al Treilea Nefi
Cartea lui Nefi
I ar Helaman era fiul lui Helaman, care era fiul lui Alma, care era
fiul lui Alma, fiind un descendent al lui Nefi, care era fiul lui
Lehi, care a plecat de la Ierusalim în primul an al domniei lui
Zedechia, regele Iudeii.
9 a 2 Ne. 26:1. 12a gs Iosif, fiul lui 17a gs Pæstorul cel bun.
b gs Luminæ, lumina Iacov. 18a D&L 10:59.
lui Hristos. 13a 1 Ne. 18:22–23. 21a Ioan 10:14–16.
c Ioan 11:25; 14a 3 Ne. 5:20. 22a gs Neamuri.
D&L 84:44. 15a 3 Ne. 16:1–4. b Fapte 10:34–48.
d gs (a) Îndura. gs Israel—Cele zece 23a Mat. 15:24.
10a 3 Ne. 12:20. triburi pierdute
b Mosia 13:33. ale lui Israel.
3 Nefi 15:24–16:7 528
cæ Eu nu Mæ voi aræta lor, decât scriefli cele a spuse dupæ ce Eu
prin Duhul b Sfânt. voi fi plecat pentru cæ, dacæ se
24 Dar iatæ, voi afli øi auzit gla- va întâmpla cæ poporul Meu de
sul a Meu øi M-afli øi væzut pe la Ierusalim, aceia care M-au
Mine; øi voi suntefli oile Mele; øi væzut øi care au fost cu Mine în
voi suntefli numærafli printre cei slujirea Mea, nu-L vor întreba
pe care Tatæl Mi i-a b dat Mie. pe Tatæl în numele Meu pentru
ca sæ poatæ primi o cunoaøtere
despre voi prin Duhul Sfânt,
CAPITOLUL 16
precum øi despre celelalte tri-
buri pe care ei nu le cunosc,
Isus va vizita celelalte oi pierdute
pentru ca aceste spuse pe care
ale lui Israel — În zilele din urmæ
voi le vefli scrie sæ fie pæstrate
Evanghelia va ajunge pânæ la
øi sæ fie arætate b neamurilor,
neamuri, iar apoi pânæ la casa lui
pentru ca prin plenitudinea
Israel — Poporul Domnului va ve-
neamurilor, ræmæøifla seminfliei
dea cu ochii sæi când El va aduce
lor, aceia care vor fi împræøtiafli
înapoi Sionul. Circa 34 d.H.
pe fafla pæmântului din cauza
Øi adeværat, adeværat væ spun necredinflei lor sæ poatæ fi con-
Eu vouæ cum cæ Eu mai am øi vinøi sau sæ poatæ fi aduøi la
a c
alte oi care nu sunt din flara cunoaøterea Mea, a Mântuito-
aceasta, øi nici din flara Ierusali- rului lor.
mului; øi nici din altæ parte a 5 Iar apoi îi voi a aduna Eu pe ei
flærii dimprejur unde Eu am din cele patru colfluri ale lumii;
fost ca sæ slujesc. iar apoi Eu voi împlini b legæ-
2 Cæci aceia despre care Eu væ mântul pe care Tatæl l-a fæcut
vorbesc sunt aceia care încæ nu cu tot poporul c casei lui Israel.
Mi-au auzit glasul; øi nici nu 6 Øi binecuvântate sunt a nea-
M-am arætat Eu lor vreodatæ. murile datoritæ credinflei lor în
3 Dar Eu am primit poruncæ Mine, în Duhul b Sfânt, care le
de la Tatæl ca sæ mæ duc la a ei; poartæ lor mærturie despre Mine
iar ei Îmi vor auzi glasul øi vor øi despre Tatæl.
fi numærafli printre oile Mele 7 Iatæ, datoritæ credinflei lor în
pentru ca sæ poatæ sæ fie numai Mine, a zis Tatæl, øi din cauza
o stânæ øi un Pæstor; de aceea, necredinflei tale, o, casæ a lui Is-
Eu Mæ duc ca sæ Mæ aræt lor. rael, în ziua din a urmæ adeværul
4 Øi Eu væ poruncesc vouæ sæ va ajunge pânæ la neamuri pen-
CARE ESTE FIUL LUI NEFI — UNUL DINTRE UCENICII LUI ISUS HRISTOS
CAPITOLUL 1
7 5a Eter 6:23.
Eter 7:16–27 602
16 Øi el s-a bætut cu Øul, regele, cætre Domnul, profeflind cæ ti-
prin care el a cæpætat flara primei cæloøia øi a idolatria poporului
lor moøteniri; øi el a devenit rege aducea un blestem asupra flærii
peste acea parte a flærii. øi cæ ei vor fi distruøi dacæ nu se
17 Øi s-a întâmplat cæ el iaræøi pocæiau.
s-a bætut cu Øul, regele; øi el l-a 24 Øi s-a întâmplat cæ oamenii
luat pe Øul, regele, øi l-a dus rob i-au insultat pe profefli øi øi-au
la Moron. bætut joc de ei. Øi s-a întâmplat
18 Øi s-a întâmplat cæ în timp cæ regele Øul i-a judecat pe
ce el era cât pe ce sæ-l omoare tofli aceia care îi insultaseræ pe
pe el, fiii lui Øul s-au strecurat profefli.
în casa lui Noe în timpul nopflii 25 Øi el a dat o lege peste toatæ
øi l-au ucis pe el øi au spart uøa flara care a dat putere profeflilor
închisorii øi l-au luat pe tatæl sæ se ducæ oriunde ar fi vrut ei;
lor øi l-au pus pe tronul lui în øi prin aceasta, poporul a fost
propriul lui regat. adus la pocæinflæ.
19 De aceea, fiul lui Noe a 26 Øi pentru cæ oamenii s-au
ridicat regatul lui în locul lui; pocæit de nedreptæflile øi de ido-
cu toate acestea, ei nu au mai latriile lor, Domnul i-a cruflat
câøtigat putere asupra lui Øul, pe ei øi ei au început iaræøi sæ
regele, iar poporul care era sub prospere în flaræ. Øi s-a întâmplat
domnia lui Øul, regele, a prospe- cæ Øul a zæmislit fii øi fiice în
rat nespus de mult øi a devenit zilele bætrâneflii lui.
puternic. 27 Øi nu au mai fost ræzboaie
20 Iar flara era împærflitæ; øi î n z i l e l e l u i Ø u l ; ø i e l ø i-a
erau douæ regate, regatul lui adus aminte de lucrurile mari
Øul øi regatul lui Cohor, fiul lui pe care Domnul le fæcuse pen-
Noe. tru stræmoøii sæi, aducându-i
21 Iar Cohor, fiul lui Noe, a pe ei a peste adâncul cel mare,
fæcut ca poporul lui sæ se batæ în flara fægæduitæ; de aceea, el a
cu Øul, în care bætælie Øul l-a judecat cu dreptate în toate
învins øi l-a ucis pe Cohor. zilele sale.
22 Øi acum Cohor a avut un fiu
care a fost numit Nimrod; iar
Nimrod i-a cedat lui Øul regatul CAPITOLUL 8
lui Cohor øi astfel a dobândit
trecere în ochii lui Øul; de ace- Lupte øi neînflelegeri sunt peste
ea, Øul i-a dat lui favoruri mari tot în regat — Achiø formeazæ o
øi el a fæcut tot ce a poftit în combinaflie secretæ legatæ prin
regatul lui Øul. juræmânt ca sæ-l ucidæ pe rege —
23 Øi, de asemenea, în regatul Combinafliile secrete sunt ale dia-
lui Øul au venit profefli prin- volului øi au ca rezultat distrugerea
tre popor, care erau trimiøi de popoarelor — Neamurile moderne
30a Mat. 17:20; Iacov 4:6; 34a Moro. 7:47. 38a gs Isus Hristos—
Hel. 10:6, 9. gs Caritate; Dragoste. Judecætor.
gs Putere. 35a Mat. 25:14–30. b Iacov 1:19.
31a gs Credinflæ. gs Dar; Talant. 39a gs Isus Hristos—
32a Ioan 14:2; Enos 1:27; 36a gs Har. Apariflii ale lui
D&L 72:4; 98:18. 37a D&L 38:42; 88:74–75; Hristos dupæ
b gs Speranflæ. 135:4–5. moarte.
33a Ioan 3:16–17. b Eter 12:27. b Gen. 32:30; Ex. 33:11.
617 Eter 12:40–13:8
cu altul, în limba mea proprie, oamenii care træiesc în ea sæ-L
b
în legæturæ cu aceste lucruri; slujeascæ pe El;
40 Øi numai pe pufline dintre 3 Øi cæ acesta era locul a Noului
ele le-am scris eu, din cauza Ierusalim, care trebuia sæ se
b
slæbiciunii mele în a scrie. pogoare din cer, sanctuarul cel
41 Øi acum, eu v-aø sfætui pe sfânt al Domnului.
voi sæ-L a cæutafli pe acest Isus 4 Iatæ, Eter a væzut zilele lui
despre care profeflii øi Apostolii Hristos øi el a vorbit despre un
a
au scris, pentru ca harul lui nou Ierusalim în aceastæ flaræ.
Dumnezeu Tatæl, precum øi 5 Øi el a vorbit, de asemenea,
Domnul Isus Hristos øi Duhul despre casa lui Israel øi despre
Sfânt care depune b mærturie a
Ierusalimul de unde b Lehi
despre Ei, sæ poatæ sæ fie øi sæ urma sæ vinæ — dupæ ce acesta
træiascæ în voi în vecii vecilor. va fi distrus, el va trebui sæ fie
Amin. rezidit, un oraø c sfânt pentru
Domnul; de aceea, acesta nu
putea sæ fie un nou Ierusalim,
CAPITOLUL 13
cæci a fost în timpul din vechi-
me; dar va trebui sæ fie rezidit
Eter vorbeøte despre un nou Ierusa-
øi sæ devinæ un oraø sfânt al
lim care va fi construit în America
Domnului; øi va trebui sæ fie
de cætre seminflia lui Iosif — El
zidit pentru casa lui Israel —
profefleøte, este alungat, scrie istoria
6 Øi cæ un a nou Ierusalim va
iarediflilor øi prezice distrugerea
fi zidit în flara aceasta pentru
iarediflilor — Ræzboiul face ravagii
ræmæøifla seminfliei lui b Iosif,
în toatæ flara.
pentru care lucrurile de acolo
Iar acum eu, Moroni, termin au fost un c model.
cronica mea despre distrugerea 7 Cæci dupæ cum Iosif l-a scos
poporului despre care am scris. pe tatæl sæu din flara a Egiptului
2 Cæci iatæ, ei au respins øi el a murit chiar acolo; de aceea
toate cuvintele lui Eter; cæci el Domnul a scos o ræmæøiflæ a
într-adevær le-a spus lor tot seminfliei lui Iosif afaræ din flara
felul de lucruri, de la începutul Ierusalimului pentru ca El sæ
omului; øi cæ dupæ ce apele s-au fie îndurætor cu seminflia lui
a
retras de pe fafla acestei flæri, Iosif, pentru ca ei sæ nu b piaræ,
aceasta a devenit o flaræ aleasæ tot aøa cum El a fost îndurætor
mai presus decât toate celelalte cu tatæl lui Iosif pentru ca el sæ
flæri, o flaræ aleasæ a Domnului; nu piaræ.
de aceea, Domnul vrea ca tofli 8 De aceea, ræmæøifla casei lui
15 1a Eter 13:20–21.
623 Eter 15:8–18
cadæ, el a fugit iaræøi dinaintea ei au tot adunat laolaltæ oameni
oamenilor lui Øiz. pentru ca sæ poatæ sæ-i adune
8 Øi s-a întâmplat cæ el a ajuns pe tofli care erau pe fafla flærii øi
la apele lui Ripliancum care, ca sæ poatæ sæ capete toatæ întæ-
prin interpretare, este mare sau rirea care era posibil s-o capete.
mai mare decât toate; de aceea, 15 Øi s-a întâmplat cæ atunci
atunci când ei au ajuns la aceste când ei s-au adunat cu toflii lao-
ape, ei øi-au pus acolo corturile; laltæ, fiecare dintre ei la oøtirea
iar Øiz, de asemenea, øi-a pus pe care a vrut-o, împreunæ cu
corturile aproape de ei; øi de nevestele øi copiii lor — atât
aceea, în dimineafla urmætoare, bærbaflii, cât øi femeile øi copiii
ei s-au dus la bætælie. fiind înarmafli cu arme de ræz-
9 Øi s-a întâmplat cæ ei s-au boi, având scuturi øi a platoøe øi
bætut într-o bætælie foarte dure- coifuri øi fiind îmbræcafli ca
roasæ în care Coriantumr a fost pentru ræzboi — ei au înaintat
iaræøi rænit øi a leøinat din cauza unul cætre altul ca sæ se batæ; øi
pierderii de sânge. ei s-au bætut toatæ ziua aceea øi
10 Øi s-a întâmplat cæ oøtirile nu au învins.
lui Coriantumr au împins oøtiri- 16 Øi s-a întâmplat cæ atunci
le lui Øiz ca sæ le batæ, încât le-au când a cæzut noaptea, ei au fost
fæcut pe acestea sæ fugæ dinain- obosifli øi s-au retras în taberele
tea lor; øi acestea au fugit cætre lor; iar dupæ ce ei s-au retras în
miazæzi øi øi-au pus corturile taberele lor, au început sæ bo-
într-un loc care se numea Ogat. ceascæ øi sæ se jeluiascæ pentru
11 Øi s-a întâmplat cæ oøtirea pierderea oamenilor lor care
lui Coriantumr øi-a pus corturile fuseseræ uciøi; øi atât de mari
lângæ dealul Rama; øi acesta erau strigætele øi bocetele øi
era acelaøi deal unde tatæl meu, jeluirile lor încât ei au sfâøiat
Mormon, a a ascuns cronicile aerul nespus de mult.
sfinte în Domnul. 17 Øi s-a întâmplat cæ în dimi-
12 Øi s-a întâmplat cæ ei au neafla urmætoare ei iaræøi s-au
adunat laolaltæ pe tofli oamenii dus la bætælie; øi mare øi în-
de pe toatæ fafla flærii, care nu grozitoare a fost ziua aceea; cu
fuseseræ uciøi, în afaræ de Eter. toate acestea, ei nu au biruit,
13 Øi s-a întâmplat cæ Eter a iar atunci când noaptea a venit
væzut toate faptele oamenilor; iaræøi, ei au sfâøiat aerul cu
øi el a væzut cæ oamenii care strigætele øi bocetele øi jeluirile
erau de partea lui Coriantumr lor pentru pierderea celor uciøi
erau adunafli laolaltæ cu oøtirea dintre oamenii lor.
lui Coriantumr; øi oamenii care 18 Øi s-a întâmplat cæ Corian-
erau de partea lui Øiz erau adu- tumr iaræøi a scris o epistolæ
nafli laolaltæ cu oøtirea lui Øiz. cætre Øiz, cerându-i sæ nu mai
14 De aceea, timp de patru ani vinæ sæ se batæ, ci mai degrabæ
SFÂRØIT
Ghid pentru
Scripturi
INTRODUCERE
Termenii sunt scriøi cu PÆMÂNT. Vezi, de asemenea, (a) Uneori, alfli termeni
majuscule îngroøate. Crea, creaflie; Lume din Ghid conflin
informaflii referitoare
Planeta pe care træim, creatæ de Dum- la tema pe care o
Existæ o scurtæ nezeu, prin Isus Hristos, pentru a fi studiafli. Cuvintele în
definiflie a fiecærei folositæ de om în timpul încercærii sale caractere italice vezi, de
teme sau a fiecærui asemenea væ îndrumæ
ca muritor. Destinul lui final este sæ
termen. la aceste teme înrudite.
devinæ slævit øi exaltat (D&L 77:1–2;
130:8–9). Pæmântul va deveni o moøte-
nire veønicæ pentru acei care au træit
demni de slava celestialæ (D&L 88:14– Referinflele la scripturi
Unele teme au 26). Ei se vor bucura de prezenfla Tatæ- care væ ajutæ sæ
subtitluri. Acestea sunt înflelegefli definiflia se
lui øi a Fiului (D&L 76:62).
scrise cu caractere aflæ între paranteze.
italice. Creat pentru om: Dumnezeu i-a dat omu-
Fiecare referinflæ la
lui stæpânire asupra pæmântului, Gen.
scripturi este
1:28 (Moise 2:28). Pæmântul este al precedatæ de un scurt
Domnului, Ex. 9:29 (Ps. 24:1). Prin pu- citat din scripturæ sau
terea cuvântului Lui, a venit omul pe de un rezumat al
pæmânt, Iacov 4:9. Cei særaci øi umili scripturii.
Între paranteze sunt
date referiri la ai pæmântului îl vor moøteni, D&L 88:17
scripturi înrudite. (Mat. 5:5; 3 Ne. 12:5). Vom face un pæ-
mânt øi îi vom încerca, Avr. 3:24–25.
Uneori informaflia PAØTE. Vezi Isus Hristos; Înviere
despre un subiect nu Cuvântul în caractere
este inclusæ la tema pe SFÂRØITUL LUMII. Vezi italice vezi (sau vezi, de
care afli cæutat-o. Lume—Sfârøitul lumii. asemenea ) urmat de
Cuvântul în caractere aceastæ liniuflæ væ aratæ
italice vezi væ îndrumæ cæ informaflia se aflæ la
la termenul unde se un subtitlu („Sfârøitul
gæseøte informaflia. lumii”) a unei teme
principale („Lume”).
1 Adam
AARON, FIUL LUI MOSIA. Vezi, øi Abed-Nego erau trei tineri israelifli
de asemenea, Mosia, fiii lui; Mosia, care, împreunæ cu Daniel, au fost
fiul lui Beniamin aduøi la palatul lui Nebucadneflar, re-
În Cartea lui Mormon, unul dintre fiii gele Babilonului. Numele evreiesc
Regelui Mosia. Aaron a slujit ca misio- al lui Abed-Nego era Azaria. Cei patru
nar, eforturile lui sârguincioase ajutând tineri au refuzat sæ se pângæreascæ
la convertirea multor suflete la Hristos. luând din carnea øi vinul regelui
(Dan. 1). Øadrac, Meøac øi Abed-Nego
A fost un necredincios care a cæutat sæ au fost aruncafli de cætre rege într-un
distrugæ Biserica, Mosia 27:8–10, 34. cuptor aprins, dar au fost scæpafli de
Un înger le-a apærut, lui øi însoflitorilor Fiul lui Dumnezeu (Dan. 3).
lui, Mosia 27:11. El s-a cæit øi a început
sæ predice cuvântul lui Dumnezeu, ABEL. Vezi, de asemenea, Adam; Cain
Mosia 27:32–28:8. A refuzat sæ fie nu- Personaj din Vechiul Testament - un
mit rege, în schimb a mers în flinutul fiu al lui Adam øi al Evei.
lamaniflilor sæ predice cuvântul lui
A oferit lui Dumnezeu o jertfæ mai bu-
Dumnezeu, Alma 17:6–9. A postit øi
næ decât fratele lui, Cain, Gen. 4:4–5
s-a rugat pentru îndrumare, Alma 17:8–
(Evrei 11:4; Moise 5:16–21). A fost ucis
11. L-a învæflat pe tatæl regelui Lamoni,
de cætre Cain, Gen. 4:8 (Moise 5:32). A
Alma 22:1–26. A mers sæ predice zora-
primit preoflia de la Adam, D&L 84:16.
miflilor, Alma 31:6–7.
Satana a uneltit cu Cain sæ-l ucidæ pe
AARON, FRATELE LUI MOISE. Abel, Moise 5:28–31 (Hel. 6:27).
Vezi, de asemenea, Moise; Preoflia ABINADI. Vezi, de asemenea, Martir,
aaronicæ martiriu
Personaj din Vechiul Testament - un Un profet nefit din Cartea lui Mormon.
fiu al lui Amram øi Iochebed, din tri-
bul lui Levi (Ex. 6:16–20); fratele mai A profeflit cæ Dumnezeu îi va pedepsi
mare al lui Moise (Ex. 7:7). pe oamenii din poporul regelui Noe
cel ticælos dacæ nu se vor pocæi, Mosia
A fost desemnat de Domnul sæ-l ajute 11:20–25. A fost întemniflat pentru cæ a
pe Moise sæ-i scoatæ pe copiii lui Israel profeflit distrugerea regelui Noe øi a
din Egipt øi sæ fie purtætorul lui de poporului lui, Mosia 12:1–17. I-a învæ-
cuvânt, Ex. 4:10–16, 27–31; 5:1–12:51. flat pe preoflii ticæloøi ai regelui Noe
Pe Muntele Sinai, Moise a primit in- despre legea lui Moise øi a lui Hristos,
strucfliuni privind numirea lui Aaron Mosia 12–16. Alma cel Vârstnic a
øi a celor patru fii ai lui în Preoflia lui crezut øi a scris cuvintele lui, Mosia
Aaron, Ex. 28:1–4. A fæcut un viflel de 17:2–4. A fost ars de viu de cætre regele
aur la cererea poporului, Ex. 32:1–6, Noe, Mosia 17:20.
21, 24, 35. A murit pe Muntele Hor la
vârsta de 123 ani, Num. 20:22–29 (Num. ADAM. Vezi, de asemenea,
33:38–39). Domnul a confirmat o preo- Adam-ondi-Ahman; Arhanghel;
flie øi asupra lui Aaron øi seminfliei lui, Cæderea lui Adam øi a Evei; Eden;
D&L 84:18, 26–27, 30. Aceia care mæresc Eva; Mihail
chemærile preofliei devin fiii lui Moise Primul om creat pe pæmânt.
øi Aaron, D&L 84:33–34. Domnul va Adam este tatæl øi patriarhul rasei
justifica faptele bune ale acelora care umane pe pæmânt. Greøeala lui din
sunt chemafli de Tatæl aøa cum a fost Grædina Edenului (Gen. 3; D&L 29:40–
Aaron, D&L 132:59. 42; Moise 4) l-a fæcut sæ „cadæ” øi sæ
devinæ muritor, un pas necesar pentru
ABED-NEGO. Vezi, de asemenea, ca omenirea sæ progreseze pe acest pæ-
Daniel mânt (2 Ne. 2:14–29; Alma 12:21–26).
În Vechiul Testament, Øadrac, Meøac De aceea, Adam øi Eva trebuie slævifli
Adam-ondi-ahman 2
pentru rolul lor de a face posibilæ creø- 93:24). Adeværul se referæ, de aseme-
terea noastræ veønicæ. Adam este cel nea, la lumina øi la revelaflia din cer.
îmbætrânit de zile øi mai este cunoscut Adeværul va ræsæri din pæmânt, Ps.
sub numele de Mihail (Dan. 7; D&L 85:11 (Moise 7:62). Vefli cunoaøte ade-
27:11; 107:53–54; 116; 138:38). El este værul øi adeværul væ va face liberi,
arhanghelul øi va veni din nou pe Ioan 8:32. Eu sunt calea, adeværul øi
pæmânt ca patriarhul familiei umane, viafla, Ioan 14:6. Dacæ spunem cæ nu
pregætitorul celei de-a Doua Veniri a avem nici un pæcat, adeværul nu este
lui Isus Hristos (D&L 29:26). în noi, 1 Ioan 1:8. Vinovaflilor li se pare
Dumnezeu l-a creat pe om dupæ înfæfli- adeværul greu de suportat, 1 Ne. 16:2.
øarea Lui, Gen. 1:26–28 (Moise 2:26–28; Cei drepfli iubesc adeværul, 2 Ne. 9:40.
Avr. 4:26–28). Dumnezeu i-a dat omului Spiritul vorbeøte adevær øi nu minte,
stæpânire asupra tuturor lucrurilor øi Iacov 4:13. Tu eøti un Dumnezeu al
i-a poruncit sæ se înmulfleascæ øi sæ adeværului øi nu pofli minfli, Eter 3:12.
umple pæmântul, Gen. 1:28–31 (Moise Prin puterea Duhului Sfânt putefli
2:28–31; Avr. 4:28–31). Dumnezeu i-a cunoaøte adeværul tuturor lucrurilor,
pus pe Adam øi pe Eva în Grædina Moro. 10:5. Adeværul ræmâne în veci
Edenului øi le-a interzis sæ mænânce de veci, D&L 1:39. Ai fost luminat de
din copacul cunoaøterii binelui øi a Spiritul adeværului, D&L 6:15. Cartea
ræului, Gen. 2:7–9, 15–17 (Moise 3:7–9, lui Mormon confline adeværul øi cu-
15–17; Avr. 5:7–13). Adam a dat nume vântul lui Dumnezeu, D&L 19:26.
tuturor viefluitoarelor, Gen. 2:19–20 Mângâietorul a fost trimis sæ propovæ-
(Moise 3:19–20; Avr. 5:20–21). Adam duiascæ adeværul, D&L 50:14. Acela
øi Eva au fost cæsætorifli de Dumnezeu, care primeøte cuvântul prin Spiritul
Gen. 2:18–25 (Moise 3:18–25; Avr. 5:14– adeværului, îl primeøte aøa cum este el
21). Adam øi Eva au fost ispitifli de Sa- propovæduit de cætre Spiritul adevæ-
tana, au luat din fructul oprit øi au fost rului, D&L 50:17–22. Vestifli adeværul
alungafli din Grædina Edenului, Gen. 3 potrivit cu revelafliile pe care vi le-am
(Moise 4). Adam a avut 930 de ani când dat, D&L 75:3–4. Orice este adevær,
a murit, Gen. 5:5 (Moise 6:12). Adam a este luminæ, D&L 84:45. Lumina lui
fost primul bærbat, D&L 84:16. Înainte Hristos este lumina adeværului, D&L
de a muri Adam øi-a chemat pe tofli ur- 88:6–7, 40. Spiritul Meu este adevær,
maøii de drept la Adam-ondi-Ahman øi D&L 88:66. Inteligenfla, sau lumina
i-a binecuvântat, D&L 107:53–57. Adam adeværului, nu a fost creatæ, D&L
a adus ofrande, Moise 5:4–8. Adam a 93:29. Gloria lui Dumnezeu este inteli-
fost botezat, a primit Duhul Sfânt øi a genflæ sau luminæ øi adevær, D&L 93:36.
fost rânduit la preoflie, Moise 6:51–68. V-am poruncit sæ væ creøtefli copiii în
luminæ øi adevær, D&L 93:40. Singurul
ADAM-ONDI-AHMAN. Vezi, de Meu Næscut este plin de har øi de ade-
asemenea, Adam vær, Moise 1:6.
Locul în care Adam i-a binecuvântat ADMINISTRATOR,
pe urmaøii lui drepfli cu trei ani înainte ADMINISTRAfiIE. Vezi, de
de a muri (D&L 107:53–56) øi locul un- asemenea, A chema, chemat de
de el va veni înainte de a Doua Venire Dumnezeu, chemare
(D&L 116). Persoanæ care se îngrijeøte de treburile
sau de proprietatea altcuiva. Obiectul
ADEVÆR. Vezi, de asemenea,
îngrijirii unui administrator se numeøte
Cunoaøtere; Inteligenflæ, inteligenfle;
administraflie. Toate lucrurile de pe
Luminæ, lumina lui Hristos
pæmânt aparflin Domnului; noi sun-
Cunoaøterea lucrurilor aøa cum sunt tem administratorii Lui. Noi suntem
ele, cum au fost øi cum vor fi (D&L ræspunzætori faflæ de Domnul, dar
3 Adversitate
putem raporta despre administrarea de sofl sau soflie, în scripturi el poate sæ
noastræ reprezentanflilor autorizafli ai se refere øi la cei necæsætorifli.
lui Dumnezeu. Când primim o chema- Uneori adulterul este folosit ca un
re de slujire de la Domnul sau de la simbol pentru apostazia unei nafliuni
slujitorii Lui autorizafli, acea adminis- sau a unui întreg popor în raport cu
trare poate include atât treburi spiri- cæile Domnului (Num. 25:1–3; Ezec.
tuale, cât øi temporale (D&L 29:34). 16:15–59; Ier. 3:6–10; Osea 4).
Ai fost credincios în pufline lucruri, te Iosif nu avea sæ înfæptuiascæ aceastæ
voi pune peste multe lucruri, Mat. mare ticæloøie øi sæ pæcætuiascæ împo-
25:14–23. Cui i s-a dat mult, i se va cere triva lui Dumnezeu, Gen. 39:7–12. Sæ
mult, Luca 12:48 (D&L 82:3). Isus dæ nu comifli adulter, Ex. 20:14. Oricine
parabola administratorului nedrept, priveøte o femeie poftind-o, a comis
Luca 16:1–8. Cel ce este gæsit adminis- adulter în inima lui, Mat. 5:28. Nici
trator credincios va intra în bucuria curvarii, nici adulterii nu vor moøteni
Domnului sæu, D&L 51:19. Fiece om împæræflia lui Dumnezeu, 1 Cor. 6:9–10.
trebuie sæ dea socotealæ de adminis- Dumnezeu îi va judeca pe tofli ticæloøii
trarea lui, D&L 72:3–5. Cel ce este ad- øi adulterii, Evr. 13:4. Adulterul este cel
ministrator credincios øi înflelept va mai urâcios dintre toate pæcatele în
moøteni toate lucrurile, D&L 78:22. afaræ de værsarea de sânge nevinovat
Domnul va face pe fiece om ræspunzæ- øi lepædarea de Duhul Sfânt, Alma
tor ca administrator peste binecuvân- 39:3–5. Cel ce comite adulter øi nu se
tærile lumeøti, D&L 104:11–17 (D&L pocæieøte va fi alungat, D&L 42:23–26.
42:32). Fii sârguincios, pentru a putea Dacæ cineva comite adulter în inima
fi administrator înflelept, D&L 136:27. lui, atunci nu va avea Spiritul, D&L
63:14–16.
(A) ADUCE LA VIAޮ. Vezi, de
asemenea, Înviere ADUNAREA LUI ISRAEL. Vezi
Israel—Adunarea lui Israel
A face sæ træiascæ, a învia sau a schim-
ba o persoanæ, astfel încât aceasta sæ ADVERSAR. Vezi Diavol
poatæ fi în prezenfla lui Dumnezeu.
ADVERSITATE. Vezi, de asemenea,
Dumnezeu ne-a adus la viaflæ împreunæ (a) Ispiti, ispitæ; (a) Îndura; (a)
cu Hristos, Ef. 2:4–5 (Col. 2:6, 12–13). Mustra, mustrare; (a) Persecuta,
Hristos a suferit moartea în trup, dar a persecuflie
fost înviat de cætre Spirit, 1 Pet. 3:18
(D&L 138:7). Nici un om nu L-a væzut Prin adversitate—încercæri, necazuri
pe Dumnezeu, decât însufleflit de cætre øi supæræri—omul poate avea multe
Spirit, D&L 67:11. Mântuirea este prin experienfle care duc spre creøterea spi-
acela care însuflefleøte toate lucrurile, ritualæ øi progresul veønic, întorcân-
D&L 88:16–17. Sfinflii vor fi însufleflifli du-se spre Domnul.
øi înælflafli sæ-L întâlneascæ pe Hristos, Dumnezeu Însuøi v-a salvat de toate
D&L 88:96. Adam a fost însufleflit în relele øi de toate suferinflele voastre,
omul dinæuntru, Moise 6:65. 1 Sam. 10:19. În necazul lor ei au stri-
gat cætre Domnul, Ps. 107:6, 13, 19, 28.
ADULTER. Vezi, de asemenea,
Deøi Domnul væ va da pâinea în necaz,
Castitate; Homosexualitate;
totuøi învæflætorii nu se vor mai ascun-
Imoralitate; Imoralitate sexualæ;
de, Isa. 30:20–21. Este nevoie sæ fie o
Senzual, senzualitate
opoziflie în toate lucrurile, 2 Ne. 2:11.
Relaflie sexualæ nelegalæ dintre bærbafli Dacæ n-ar avea niciodatæ ceea ce este
øi femei. Deøi adulterul se referæ, în amar, nu ar cunoaøte ce este dulce,
general, la relaflii sexuale între o per- D&L 29:39. Adversitæflile øi suferinflele
soanæ cæsætoritæ øi altcineva în afaræ tale vor fi pentru scurt timp, D&L
Agar 4
121:7–8. Toate aceste lucruri îfli vor 24:15 (Alma 30:8; Moise 6:33). Te-am
aduce experienflæ øi vor fi spre binele ales în cuptorul urgiei, Isa. 48:10 (1 Ne.
tæu, D&L 122:5–8. Ei gustæ amarul ca 20:10). Nu voi M-afli ales, ci Eu v-am
sæ prefluiascæ binele, Moise 6:55. ales pe voi, Ioan 15:16. Dumnezeu a
ales lucrurile nebune ale lumii, ca sæ
AGAR. Vezi, de asemenea, Avraam; facæ de ruøine pe cele înflelepte, 1 Cor.
Ismael, fiul lui Avraam 1:27. El ne-a ales înainte de întemeierea
Personaj din Vechiul Testament - sluj- lumii, Ef. 1:4. Suntem liberi sæ alegem
nica egipteanæ a Sarei. Ea a devenit libertatea øi viafla veønicæ sau robia øi
soflia lui Avraam øi mama lui Ismael moartea, 2 Ne. 2:27. Cei nobili øi mæ-
(Gen. 16:1–16; 25:12; D&L 132:34, 65). refli au fost aleøi de la începuturi, D&L
Domnul i-a promis lui Agar cæ un 138:55–56. Israel a fost ales de Dumne-
neam mare se va trage din fiul ei (Gen. zeu, Moise 1:26. Avraam a fost ales
21:9–21). înainte de a se naøte, Avr. 3:23.
AGRIPA. Vezi, de asemenea, Pavel ALEGERE. Vezi (a) Alege, ales;
Personaj din Noul Testament - fiul lui Libertatea de a alege
Irod Agripa Întâiul øi frate cu Berenic ALEGERE. Vezi, de asemenea,
øi cu Drusila. El a fost rege în Calcis, Chemare øi alegere
localitate în Liban. El l-a ascultat pe
Apostolul Pavel øi a fost aproape con- Pe baza meritelor din viafla premuri-
vins sæ devinæ creøtin (Fapte 25–26; toare, Dumnezeu i-a ales pe aceia care
JS—I 1:24). sæ fie seminflia lui Avraam øi casa lui
Israel øi care sæ devinæ poporul de le-
AHAB. Vezi, de asemenea, Izabela gæmânt (Deut. 32:7–9; Avr. 2:9–11).
Personaj din Vechiul Testament - unul Acestor oameni le sunt date binecu-
dintre cei mai ræi øi mai puternici regi vântæri øi îndatoriri deosebite pentru
ai Israelului de nord. El s-a cæsætorit cu ca ei sæ poatæ binecuvânta toate po-
Izabela, o prinflesæ din Sidon, prin in- poarele lumii (Rom. 11:5–7; 1 Pet. 1:2;
fluenfla cæreia s-a instaurat în Israel Alma 13:1–5; D&L 84:99). Cu toate
preaslævirea lui Baal øi a Astarteei acestea, chiar øi cei aleøi trebuie sæ fie
(1 Regi 16:29–33; 2 Regi 3:2) øi s-a încer- chemafli øi aleøi în aceastæ viaflæ pentru
cat îndepærtarea profeflilor øi a preas- a obfline salvarea.
lævirii lui Iehova (1 Regi 18:13).
ALES (adjectiv sau substantiv).
A domnit douæzeci øi doi de ani peste Vezi, de asemenea, Chemat, chemat
Israel în Samaria, 1 Regi 16:29 (1 Regi de Dumnezeu, chemare
16–22). A fæptuit rele în fafla Domnului,
Acei aleøi de Dumnezeu pentru res-
cu mult mai multe decât cei dinaintea
ponsabilitæfli deosebite.
lui, 1 Regi 16:30. A fost omorât în lup-
tæ, 1 Regi 22:29–40. Am fæcut legæmântul cu alesul Meu, Ps.
89:3. Mulfli sunt chemafli, dar puflini
ALCOOL. Vezi Cuvântul de sunt aleøi, Mat. 22:14 (Mat. 20:16; D&L
Înflelepciune 95:5; 121:34, 40). Sfinflii sunt o seminflie
(A) ALEGE, ALES (verb). Vezi, de aleasæ, o preoflie împæræteascæ, 1 Pet.
asemenea, Chemat, chemat de 2:9. Hristos a fost Prea-Iubitul øi
Dumnezeu, chemare; Liber, Alesul lui Dumnezeu de la început,
libertate; Libertatea de a alege Moise 4:2.
Când Domnul selecteazæ sau alege o (CEI) ALEØI
persoanæ sau un grup, de obicei, El îi Aleøii sunt aceia care Îl iubesc pe
cheamæ, de asemenea, sæ slujeascæ. Dumnezeu din toatæ inima øi care
Alege în astæ zi pe cine vei sluji, Ios. îøi træiesc viafla aøa cum îi place Lui.
5 Alma, Fiul Lui Alma
Aceia care træiesc astfel de viaflæ de ALMA, FIUL LUI ALMA. Vezi, de
ucenic vor fi într-o zi aleøi de Domnul asemenea, Alma cel Vârstnic;
pentru a fi printre copiii Lui. Amulec; Mosia, fiii lui
Dacæ ar fi cu putinflæ ei ar înøela chiar
øi pe cei aleøi, Mat. 24:24. Ioan s-a bu- Personaj din Cartea lui Mormon - pri-
curat fiindcæ acei copii ai alesei Doam- mul judecætor øef øi profet al poporu-
ne erau sinceri øi credincioøi, 2 Ioan 1. lui nefit. În tinerefle, el a încercat sæ
Pæcatele tale îfli sunt iertate øi tu eøti o distrugæ Biserica (Mosia 27:8–10). Cu
doamnæ aleasæ, D&L 25:3. Aleøii Mei toate acestea, un înger i s-a înfæfliøat
aud glasul Meu øi nu îøi împietresc øi el a fost convertit la Evanghelie
inimile, D&L 29:7. Øi la fel, Eu îi voi (Mosia 27:8–24; Alma 36:6–27). Mai
aduna pe aleøii Mei din cele patru col- târziu el a renunflat la funcflia lui de
fluri ale lumii, D&L 33:6. Scripturile judecætor øef pentru a-i învæfla pe oa-
vor fi date pentru salvarea aleøilor meni (Alma 4:11–20).
Mei, D&L 35:20–21. Aceia care mæresc
chemærile preofliei devin aleøii lui Cartea lui Alma: O carte separatæ din
Dumnezeu, D&L 84:33–34. De dragul Cartea lui Mormon, cuprinzând un
celor aleøi, zilele næpæstuirii vor fi sumar al relatærilor profeflilor Alma,
scurtate, JS—M 1:20. fiul lui Alma, øi a fiului sæu, Helaman.
Evenimentele descrise în aceastæ carte
ALINÆTOR. Vezi Mângâietor s-au petrecut aproximativ între anii 91
øi 52 î.H. Cartea cuprinde 63 de capito-
ALFA ØI OMEGA. Vezi, de le. Capitolele 1–4 descriu revolta ace-
asemenea, Isus Hristos lora care îi urmau pe Nehor øi Amlici
Alfa este prima literæ din alfabetul împotriva nefiflilor. Ræzboaiele care au
grecesc; omega este ultima. De aseme- rezultat au fost dintre cele mai distru-
nea, ele sunt nume date lui Isus Hristos gætoare din istoria nefitæ de pânæ
øi sunt folosite ca simboluri pentru a atunci. Capitolele 5–16 conflin relatæri
aræta cæ Isus este începutul øi sfârøitul despre primele cælætorii misionare ale
întregii creaflii (Apoc. 1:8; D&L 19:1). lui Alma, inclusiv predica lui despre
Pæstorul cel Bun (Alma 5) øi predicile
ALMA CEL VÂRSTNIC flinute împreunæ cu Amulec în oraøul
Amoniha. Capitolele 17 – 27 conflin
Un profet nefit din Cartea lui Mormon
relatærile fiilor lui Mosia øi a slujirii
care a organizat Biserica în zilele Re-
lor printre lamanifli. Capitolele 28–44
gelui Noe cel ræu.
conflin câteva dintre cele mai impor-
A fost un preot al Regelui Noe cel ræu tante predici ale lui Alma. În capitolul
øi un urmaø al lui Nefi, Mosia 17:1–2. 32, Alma comparæ cuvântul cu o
Dupæ ce l-a ascultat øi l-a crezut pe sæmânflæ; în capitolul 36, el relateazæ
Abinadi, a fost alungat de cætre rege. istoria convertirii sale, fiului sæu Hela-
El a fugit, s-a ascuns øi a scris cuvintele man. Capitolele 39–42 consemneazæ
lui Abinadi, Mosia 17:3–4. El s-a po- sfatul lui Alma cætre fiul sæu Corian-
cæit øi a propovæduit cuvintele lui Abi- ton, care se implicase în pæcate mora-
nadi, Mosia 18:1. A botezat în apele le; aceastæ predicæ importantæ explicæ
lui Mormon, Mosia 18:12–16. A orga- ce este dreptatea, milostenia, învierea
nizat Biserica, Mosia 18:17–29. A sosit øi ispæøirea. Capitolele 45–63 descriu
cu oamenii lui în Zarahemla, Mosia ræzboaiele nefite din acea vreme øi
24:25. I s-a dat autoritate asupra Bise- migrafliile sub conducerea lui Hagot.
ricii, Mosia 26:8. A judecat øi a condus Marii conducætori, cum au fost Cæpi-
Biserica, Mosia 26:34–39. I-a conferit tanul Moroni, Teancum øi Lehi, au
funcflia de mare preot fiului lui, Alma ajutat la salvarea nefiflilor prin faptele
4:4 (Mosia 29:42; Alma 5:3). lor curajoase øi oportune.
Altar 6
ALTAR. Vezi, de asemenea, Sacrificiu rostesc cu glas tare amin pentru a-øi
Construcflie folositæ pentru jertfe, aræta acordul øi acceptul.
ofrande øi preaslævire. Personaj din Vechiul Testament - o
persoanæ trebuia sæ spunæ amin atunci
Noe a zidit un altar pentru Domnul øi
când fæcea un juræmânt (1 Cron. 16:7,
a adus ofrande prin arderi de tot, Gen.
35–36; Nee. 5:13; 8:2–6). Hristos este
8:20. Avram a zidit un altar Domnului,
numit „Amin, Martorul cel credincios
Gen. 12:7–8. Avraam l-a legat pe fiul
øi adeværat” (Apoc. 3:14). Amin a slujit
sæu, Isaac, øi l-a pus pe altar, Gen. 22:9
de asemenea ca semn de legæmânt în
(Gen. 22:1–13). Iacov a zidit acolo un
øcoala profeflilor (D&L 88:133–135).
altar øi a numit locul „El-Betel”, Gen.
35:6–7. Ilie a zidit un altar øi i-a pus la AMLICI, AMLICIfiI
încercare pe preoflii lui Baal, 1 Regi Un bærbat din Cartea lui Mormon,
18:17–40. Dacæ îfli aduci darul la altar, care a condus un grup de nefifli ce
mai întâi împacæ-te cu fratele tæu, Mat. doreau un rege în timpul stæpânirii
5:23–24. Am væzut sub altar sufletele judecætorilor. Aceøti nefifli, numifli am-
celor care fuseseræ înjunghiafli pentru licifli, s-au ræsculat fæfliø împotriva lui
cuvântul lui Dumnezeu, Apoc. 6:9 Dumnezeu, fapt pentru care au fost
(D&L 135:7). Lehi a construit un altar blestemafli (Alma 2–3).
din pietre øi a mulflumit Domnului,
1 Ne. 2:7. Avraam a fost salvat de la AMON, FIUL LUI MOSIA. Vezi, de
moarte pe altarul lui Elkenah, Avr. asemenea, Anti-nefi-lehifli; Mosia,
1:8–20. fiii lui; Mosia, fiul lui Beniamin
Personaj din Cartea lui Mormon - fiu
AMALECIfiI (Cartea lui Mormon) al Regelui Mosia. Amon a slujit ca mi-
Un grup de nefifli apostafli care i-au sionar, iar eforturile lui pline de sâr-
condus pe lamanifli în lupta contra guinflæ au ajutat la convertirea multor
nefiflilor (Alma 21–24, 43). suflete la Hristos.
AMALECIfiI (Vechiul Testament) A fost un necredincios care a cæutat sæ
distrugæ Biserica, Mosia 27:8–10, 34.
Un trib arab care træia în deøertul Paran Un înger le-a apærut lui øi tovaræøilor
dintre Araba øi Mediteranæ. Au fost în lui, Mosia 27:11. S-a pocæit øi a început
permanenflæ în ræzboi cu evreii, de pe sæ predice cuvântul lui Dumnezeu,
vremea lui Moise (Ex. 17:8) pânæ în Mosia 27:32–28:8. A refuzat sæ fie nu-
vremurile lui Saul øi David (1 Sam. 15; mit rege øi a mers, în schimb, în flinutul
27:8; 30; 2 Sam. 8:11–12). lamaniflilor pentru a predica cuvântul
lui Dumnezeu, Alma 17:6–9. A postit
AMALICHIA
øi s-a rugat pentru îndrumare, Alma
Personaj din Cartea lui Mormon - un 17:8–11. A fost prins de Regele Lamoni,
trædætor nefit care a obflinut putere în Alma 17:20–21. A scæpat turmele lui
rândul lamaniflilor øi i-a condus împo- Lamoni, Alma 17:26–39. I-a predicat
triva nefiflilor (Alma 46–51). lui Lamoni, Alma 18:1–19:13. I-a mul-
flumit lui Dumnezeu øi a fost cuprins
AMIN. Vezi, de asemenea, Rugæciune de bucurie, Alma 19:14. Cei pe care el
Înseamnæ „aøa sæ fie” sau „aøa este”. i-a convertit nu au mai decæzut nicioda-
Se spune Amin pentru a se aræta accep- tæ, Alma 23:6. S-a bucurat cæ este o
tul øi acordul din toatæ inima sau în unealtæ în mâinile lui Dumnezeu pen-
mod solemn (Deut. 27:14–26) sau cæ tru a aduce cu miile la adevær, Alma
un lucru este adeværat (1 Regi 1:36). 26:1–8 (Alma 26:1–37). A condus po-
Astæzi, la încheierea rugæciunilor, a porul anti-nefi-lehiflilor în siguranflæ,
mærturiilor øi a discursurilor, aceia ca- Alma 27. A simflit o mare bucurie sæ se
re au auzit rugæciunea sau mesajul întâlneascæ cu fraflii lui, Alma 27:16–18.
7 Anania Din Ierusalim
AMON, URMAØ AL LUI cioøilor, Alma 14:9–10. A fost întemniflat
ZARAHEMLA. Vezi, de asemenea , împreunæ cu Alma, Alma 14:14–23. A
Limhi scæpat de lanflurile temniflei prin credin-
Personaj din Cartea lui Mormon - un flæ, Alma 14:24–29. A mærturisit despre
bærbat mare øi puternic care a condus ispæøire, milostenie øi dreptate, Alma
o expediflie din Zarahemla în flara lui 34:8–16. A propovæduit despre rugæ-
Lehi-Nefi (Mosia 7:1–16). Lui i-au fost ciune, Alma 34:17–28. I-a încurajat pe
arætate cronicile din vechime øi el a ex- oameni sæ nu amâne pocæinfla, Alma
plicat ce înseamnæ un væzætor (Mosia 34:30–41. Credinfla lui Alma øi a lui
8:5–18). Mai târziu, el a ajutat la elibe- Amulec a fæcut ca temnifla sæ se præbu-
rarea regelui Limhi øi a poporului sæu øeascæ la pæmânt, Eter 12:13.
de sub lamanifli øi i-a adus înapoi în ANA (Profetesæ)
Zarahemla (Mosia 22).
Personaj din Noul Testament - profe-
AMOS tesæ a tribului Aøer. La vremea naøterii
lui Isus, ea era o væduvæ vârstnicæ. Ea
Un profet din Vechiul Testament care a
L-a væzut pe pruncul Isus la prezentarea
profeflit aproximativ între anii 792 øi 740
Lui în templu øi L-a recunoscut ca
î.H., în zilele lui Ozia, rege al Iudeii, øi
fiind Mântuitorul (Luca 2:36–38).
ale lui Ieroboam, rege al Israelului.
Cartea lui Amos. O carte din Vechiul ANA (Preot). Vezi, de asemenea,
Testament. Multe dintre profefliile lui Caiafa
Amos atenflionau Israelul øi popoarele Personaj din Noul Testament - un bær-
învecinate sæ se întoarcæ la dreptate. bat cu mare influenflæ în sanhedrin.
Capitolele 1–5 cheamæ Israelul øi Isus, când a fost prins, a fost adus mai
popoarele învecinate la pocæinflæ. Ca- întâi la el (Ioan 18:13); de asemenea, el
pitolul 3 explicæ faptul cæ Domnul îøi a avut un rol conducætor în judecarea
dezvæluie tainele profeflilor øi cæ, din Apostolilor (Fapte 4:3–6).
cauza încælcærii legii, Israelul va fi ni-
ANA (Vechiul Testament). Vezi, de
micit de un duøman. Capitolele 6–8
asemenea, Samuel, profet în
profetizeazæ cæderea Israelului cu
Vechiul Testament
mulfli ani înainte de invazia asirianæ.
Capitolul 9 profetizeazæ cæ Israelul va Mama lui Samuel, profet din Vechiul
fi restaurat în propria sa flaræ. Testament. Domnul i l-a dat Anei pe
Samuel ca ræspuns la rugæciunile ei
AMULEC. Vezi, de asemenea, Alma, (1 Sam. 1:11, 20–28). Ana l-a încredin-
fiul lui Alma flat pe Samuel Domnului. Cântul ei de
Personaj din Cartea lui Mormon - un mulflumire poate fi comparat cu acela
tovaræø misionar al lui Alma, fiul lui al Mariei, mama lui Isus (1 Sam. 2:1–10;
Alma. Luca 1:46–55).
I s-a arætat un înger, Alma 8:20; 10:7. L-a ANANIA DIN DAMASC. Vezi, de
primit pe Alma în casa lui, Alma 8:21– asemenea, Pavel
27. A propovæduit cu tærie oamenilor Un ucenic creøtin din Damasc care l-a
din Amoniha, Alma 8:29–32; 10:1–11. botezat pe Pavel (Fapte 9:10–18; 22:12).
A fost urmaø al lui Nefi, Lehi øi Manase,
Alma 10:2–3. A dat mærturie de adevær, ANANIA DIN IERUSALIM
Alma 10:4–11. A chemat oamenii la Personaj din Noul Testament - el øi
pocæinflæ, dar a fost respins, Alma 10:12– soflia lui Safira, L-au minflit pe Domnul
32. A avut o disputæ cu Zeezrom, Alma reflinând o parte din banii pe care îi
11:20–40. A propovæduit despre înviere, destinaseræ Domnului. Petru i-a con-
judecatæ øi restaurare, Alma 11:41–45. fruntat, iar cei doi au cæzut la pæmânt
A vrut sæ opreascæ martirizarea credin- øi au murit (Fapte 5:1–11).
Andrei 8
ANDREI învæflæturile Sale. Aøa cum apa este
Personaj din Noul Testament, frate cu esenflialæ pentru întreflinerea vieflii fizice,
Simon Petru øi unul dintre cei doispre- Salvatorul øi învæflæturile Sale (apa vie)
zece Apostoli chemafli de cætre Isus în sunt esenfliale pentru viafla veønicæ.
timpul slujirii Lui pe pæmânt (Mat. Vefli scoate apæ cu bucurie din izvoare-
4:18–19; Marcu 1:16–18, 29). le salværii, Isa. 12:3. M-au pæræsit pe
Mine, Izvorul apelor vii, Ier. 2:13. Ori-
ANTIHRIST. Vezi, de asemenea,
cine va bea din apa pe care i-o voi da
Diavol
Eu, în veac nu-i va fi sete, Ioan 4:6–15.
Oricine sau orice denatureazæ sau de- Dacæ înseteazæ cineva, sæ vinæ la Mine
formeazæ adeværatul plan de salvare øi sæ bea, Ioan 7:37. Bara de fier ducea
al Evangheliei øi care se opune lui la izvorul apelor vieflii, 1 Ne. 11:25. Ei
Hristos, fæfliø sau în secret. Ioan Reve- pot sæ ia apa vieflii færæ platæ, D&L
latorul descrie antihristul ca pe un 10:66. Poruncile mele vor fi un izvor
amægitor (1 Ioan 2:18–22; 4:3–6; 2 Ioan de apæ vie, D&L 63:23.
1:7). Marele antihrist este Lucifer, dar
el are multe ajutoare, atât fiinfle spiri- APOCALIPSA LUI IOAN. Vezi, de
tuale, cât øi muritori. asemenea, Ioan fiul lui Zebedei
Fiul pierzaniei se opune øi se înalflæ pe el Ultima carte din Noul Testament, con-
însuøi deasupra a tot ceea ce este numit stând din revelaflia datæ Apostolului
Dumnezeu, 2 Tes. 2:1–12. El îi înøealæ pe Ioan. Lui i s-a permis sæ vadæ istoria
cei ce se aflæ pe pæmânt prin mijlocirea lumii, îndeosebi ultimele zile (Apoc.
minunilor, Apoc. 13:13–17. Øerem L-a 1:1–2; 1 Ne. 14:18–27; D&L 77).
negat pe Hristos øi i-a înøelat pe mulfli, Cuvântul apocalipsæ poate însemna,
Iacov 7:1–23. Nehor a propovæduit doc- de asemenea, orice revelaflie deosebitæ;
trine false, a întemeiat o bisericæ øi a de la cuvântul grecesc care înseamnæ
introdus vicleøugul preoflesc, Alma 1:2– „revelat” sau „dezvæluit”.
16. Corihor øi-a râs de Hristos, de ispæøi-
Ioan a primit aceastæ revelaflie de ziua
re øi de spiritul profefliei, Alma 30:6–60.
Domnului pe insula Patmos (Apoc.
ANTI-NEFI-LEHIfiI. Vezi, de 1:9–10), în largul litoralului Asiei, nu
asemenea, Amon, fiul lui Mosia; departe de Efes. Data exactæ a Apoca-
Helaman, fiii lui; Mosia, fiii lui lipsei nu este cunoscutæ.
Cheile înflelegerii cærflii sunt cuprin-
În Cartea lui Mormon, nume dat lama- se în 1 Nefi 14:18–27 øi D&L 77 (Eter
niflilor care au fost convertifli de cætre 4:15–16).
fiii lui Mosia. Dupæ convertire, aceøti Capitolele 1–3 cuprind o introduce-
oameni, care se mai numeau poporul re a cærflii øi scrisori cætre øapte biserici
lui Amon, au ræmas credincioøi toatæ din Asia. Ioan a scris scrisorile pentru
viafla lor (Alma 23:4–7, 16–17; 27:20–27). a-i ajuta pe sfinfli sæ rezolve anumite
Ei øi-au luat numele de anti-nefi-lehifli, probleme. Capitolele 4–5 consemnea-
Alma 23:16–17; 24:1. Ei au refuzat sæ zæ viziuni pe care le-a primit Ioan, aræ-
facæ værsare de sânge øi øi-au îngropat tând puterea dreaptæ øi mæreaflæ a lui
armele, Alma 24:6–19. Fiii lor s-au pre- Dumnezeu øi a lui Hristos. În capitolele
gætit de ræzboi øi l-au ales pe Helaman 6–9, 11, Ioan consemneazæ cæ a væzut o
drept conducætor, Alma 53:16–19; 56–58 carte pecetluitæ cu øapte pecefli, fiecare
(fiii aceøtia mai erau cunoscufli sub nu- pecete reprezentând o mie de ani din
mele de cei 2000 de tineri ræzboinici). istoria temporalæ a pæmântului. Capi-
tolele acestea se ocupæ mai ales de
APÆ VIE. Vezi, de asemenea, Isus evenimentele aflate în cea de a øaptea
Hristos pecete (vezi Apoc. 8–9, 11:1–15). Capi-
Simbol pentru Domnul Isus Hristos øi tolul 10 descrie o carte pe care Ioan a
9 Apostol
mâncat-o. Cartea reprezintæ o misiune pentru necredincioøi, Alma 4:6–12.
viitoare pe care el o va împlini. Capito- Mulfli membri ai Bisericii au devenit
lul 12 consemneazæ o viziune a ræului mândri øi i-au persecutat pe alfli
care a început în ceruri, atunci când membri, Hel. 3:33–34 (Hel. 4:11–13;
Satana s-a ræzvrætit øi a fost alungat. 5:2–3). Când Domnul aduce prosperi-
Ræzboiul care a început, acolo, conti- tate oamenilor din poporul Lui,
nuæ sæ fie purtat pe pæmânt. În capito- uneori ei îøi înæspresc inimile øi Îl uitæ,
lele 13, 17–19, Ioan descrie împæræfliile Hel. 12:2; 13:38. Nefiflii øi-au înæsprit
pæmânteøti rele aflate sub controlul inimile øi au cæzut în puterea Satanei,
Satanei øi consemneazæ soarta lor, inclu- 3 Ne. 2:1–3. Moroni a profeflit despre
siv distrugerea finalæ a ræului. Capitole- apostazia zilelor din urmæ, Morm. 8:28,
le 14–16 descriu neprihænirea sfinflilor 31–41. Apostazia va precede a Doua
în mijlocul ræului, chiar înainte de a Venire, D&L 1:13–16.
Doua Venire a lui Hristos. Capitolele Apostazia bisericii creøtine timpurii: Acest
20–22 descriu Mileniul, frumosul oraø popor se apropie de mine cu gura, Isa.
al Noului Ierusalim øi ultimele eveni- 29:10, 13. Întunericul va acoperi pæ-
mente din istoria pæmântului. mântul, Isa. 60:2. Domnul va trimite o
APOCRIFÆ. Vezi, de asemenea, foamete de auzirea cuvintelor Domnu-
Biblie; Scripturi lui, Amos 8:11. Se vor ridica Hristoøi
mincinoøi øi profefli mincinoøi, Mat.
Cærfli sfinte ale poporului iudeu care
24:24. Lupi ræpitori se vor vârî între
nu au fost incluse în Biblia ebraicæ, dar
voi, Fapte 20:29. Mæ mir cæ trecefli aøa
care se gæsesc în unele biblii ale unor
de repede de la El, Gal. 1:6. Va fi o
biserici creøtine. Aceste cærfli sunt ade-
cædere înainte de cea de a Doua Venire,
sea valoroase pentru legætura dintre
2 Tes. 2:3. Unii oameni pæcætuiesc în
Vechiul øi Noul Testament øi sunt con-
privinfla adeværului, 2 Tim. 2:18. Unii
siderate de Bisericæ o lecturæ utilæ.
oameni posedæ o formæ de evlavie, dar
Apocrifele sunt traduse, în cea mai mare îi neagæ puterea, 2 Tim. 3:5. Va veni
parte, corect, dar conflin multe interpo- vremea când nu vor suporta învæflætura
læri incorecte, D&L 91:1–3. Apocrifele sænætoasæ, 2 Tim. 4:3–4. Vor fi profefli
pot aduce beneficii celor luminafli de øi învæflætori mincinoøi printre oameni,
cætre Spirit, D&L 91:4–6. 2 Pet. 2:1. Anumifli oameni s-au strecu-
APOSTAZIE. Vezi, de asemenea, rat negând pe singurul Domn Dumne-
Restaurarea Evangheliei; zeu, Iuda 1:4. Unii oameni au spus cæ
Ræzvrætire sunt Apostoli, øi nu erau, Apoc. 2:2.
Nefi a væzut formarea unei biserici
Abaterea de la adevær a unor persoa-
mari øi odioase, 1 Ne. 13:26. Neamuri-
ne, a Bisericii sau a unor nafliuni întregi.
le s-au poticnit øi au zidit multe bise-
Apostazia generalæ: Israel trebuia sæ-øi rici, 2 Ne. 26:20. Ei s-au abætut de la
fereascæ inimile pentru a nu se întoar- rânduielile Mele øi au rupt legæmântul
ce de la Domnul, Deut. 29:18. Când nu Meu nepieritor, D&L 1:15. Întunericul
existæ viziuni, poporul piere, Prov. acoperæ pæmântul øi întuneric mare
29:18. Ei rupeau legæmântul nepieritor, este în mintea oamenilor, D&L 112:23.
Isa. 24:5. Vânturile s-au abætut asupra Lui Joseph i s-a spus cæ bisericile erau
acelei case øi ea s-a præbuøit, Mat. 7:27. toate greøite; inimile lor erau departe
Mæ mir cæ trecefli aøa de repede la o de Dumnezeu, JS—I 1:19.
altæ Evanghelie, Gal. 1:6. Ei au pornit
pe cærarea cea bunæ, dar s-au rætæcit în APOSTOL. Vezi, de asemenea,
neguræ, 1 Ne. 8:23 (1 Ne. 12:17). Dupæ Ucenic; Revelaflie
ce au gustat din rod, au pornit pe cæi În limba greacæ apostol înseamnæ „unul
nepermise, 1 Ne. 8:28. Apostazia nefi- trimis înainte”. A fost numele pe care
tæ a constituit o piatræ de încercare Isus l-a dat celor Doisprezece pe care îi
Arcæ 10
alesese øi îi rânduise sæ-I fie cei mai În Vechiul Testament, corabia construi-
apropiafli ucenici øi ajutoare în timpul tæ de Noe pentru a salva viafla în timpul
slujirii Sale pe pæmânt (Luca 6:13; Ioan marelui potop.
15:16). El i-a trimis înainte sæ-L repre- Fæ-fli o corabie din lemn de gofer, Gen.
zinte øi sæ slujeascæ pentru El, dupæ ce 6:14. Corabia s-a oprit pe Munflii Ararat,
se va înælfla în cer. Atât în vechime, cât Gen. 8:4. Vasele iaredite erau etanøe,
øi în Cvorumul celor Doisprezece ca arca lui Noe, Eter 6:7.
Apostoli din Biserica restauratæ de as-
tæzi, Apostolul este un martor special ARHANGHEL. Vezi, de asemenea,
al lui Isus Hristos în întreaga lume, Adam; Mihail
care mærturiseøte despre divinitatea Mihail sau Adam este arhanghelul sau
Sa øi despre învierea Lui din morfli îngerul conducætor.
(Fapte 1:22; D&L 107:23).
Domnul va coborî din cer cu un stri-
Biserica lui Hristos este ziditæ pe te- gæt, cu glasul arhanghelului, 1 Tes.
melia Apostolilor øi a profeflilor, Ef. 4:16. Mihail este arhanghelul, Iuda 1:9
2:20; 4:11. Lehi øi Nefi i-au væzut pe cei (D&L 29:26; 88:112; 128:20–21).
doisprezece Apostoli urmându-L pe
ARMAGHEDON. Vezi, de asemenea,
Isus, 1 Ne. 1:10; 11:34. Apostolii ur-
(a) Doua Venire a lui Isus Hristos;
meazæ sæ judece casa lui Israel, Morm.
Gog; Magog
3:18. Aceia care nu urmeazæ cuvintele
profeflilor øi Apostolilor vor fi alun- Numele Armaghedon provine din ebrai-
gafli, D&L 1:14 (3 Ne. 12:1). Chemarea cul Har Meghidon , însemnând „muntele
øi misiunea celor Doisprezece au fost lui Meghidon”. Valea Meghidonului
revelate, D&L 18:26–36. Joseph Smith este în partea vesticæ a câmpiei Esdrae-
a fost rânduit Apostol, D&L 20:2; 21:1. lon, la optzeci de km nord de Ierusalim
Apostolii sunt martori speciali ai nume- øi este locul mai multor bætælii impor-
lui lui Hristos øi deflin cheile slujirii, tante din vremea Vechiului Testament.
D&L 27:12 (D&L 112:30–32). Doispre- Un ultim mare conflict care va avea loc
zece Apostoli formeazæ un cvorum egal aproape de a Doua Venire a Domnului,
în autoritate cu Prima Preøedinflie, D&L este numit bætælia de la Armaghedon,
107:23–24. Cei Doisprezece sunt Înaltul pentru cæ va începe în acest loc. (Vezi
Consiliu Prezidenflial care cælætoreøte Ezec. 39:11; Zah. 12–14, mai ales 12:11;
øi prezideazæ, D&L 107:33. Apostolii Apoc. 16:14–21).
deflin cheile muncii misionare, D&L ARMURÆ
107:35. Sunt descrise câteva din îndato-
ririle Apostolilor, D&L 107:58. Eu spun Îmbræcæminte purtatæ pentru a proteja
tuturor celor Doisprezece: urmafli-Mæ trupul de loviturile øi împunsæturile
øi hrænifli oile Mele, D&L 112:14–15. armelor. Cuvântul mai este folosit pen-
Noi credem în Apostoli, A de C 1:6. tru a desemna însuøiri spirituale care
apæræ o persoanæ de ispitæ øi de ræu.
Alegerea Apostolilor: Apostolii sunt aleøi
Îmbræcafli-væ cu toatæ armura lui Dum-
de Domnul, (Ioan 6:70; 15:16).
nezeu, Ef. 6:10–18 (D&L 27:15–18).
Dintre ucenici, Isus a ales doisprezece
ARTICOLELE DE CREDINޮ.
Apostoli, Luca 6:13–16. Matia a fost
Vezi, de asemenea, Perla de Mare
ales sæ fie Apostol, Fapte 1:21–26. Lui
Prefl; Smith, Joseph, fiul.
Oliver Cowdery øi lui David Whitmer
li s-a poruncit sæ-i afle pe cei Doispre- Treisprezece puncte de credinflæ de
zece, D&L 18:37–39. bazæ la care subscriu membrii Bisericii
lui Isus Hristos a Sfinflilor din Zilele
ARCÆ. Vezi, de asemenea, Curcubeu; din Urmæ.
Noe, patriarh biblic; Potopul din Joseph Smith le-a scris mai întâi
timpul lui Noe într-o scrisoare cætre John Wentworth,
11 Autoritate
redactor la Chicago Democrat, ca ræspuns dintre vechile state ale Siriei øi Palestinei
la cererea acestuia de a cunoaøte ce cred de-a lungul unei bune perioade de timp
membrii Bisericii. Scrisoarea a ajuns din Vechiul Testament. Deøi asirienii au
sæ fie cunoscutæ ca scrisoarea lui Wen- fost o mare putere încæ de la jumætatea
tworth øi a fost publicatæ pentru prima secolului 12 î.H. pânæ spre sfârøitul se-
oaræ în Times and Seasons în martie 1842. colului 7 î.H., ei nu au reuøit niciodatæ
La 10 octombrie 1880, Articolele de Cre- sæ-øi construiascæ o structuræ politicæ
dinflæ au fost acceptate oficial ca scrip- stabilæ. Ei au stæpânit prin teroare,
turæ prin votul membrilor Bisericii øi zdrobindu-øi duømanii prin foc øi sabie
au fost incluse în Perla de Mare Prefl. sau slæbindu-i prin deportæri masive de
populaflie spre alte pærfli ale imperiu-
ASA lui. Supuøii lor nu au încetat niciodatæ
Personaj din Vechiul Testament - al sæ le fie duømani øi întreaga istorie a
treilea rege al Iudeii. Scripturile con- imperiului a fost marcatæ de neînceta-
semneazæ cæ „inima lui a fost în totul a te revolte (vezi 2 Regi 18–19; 2 Cron.
Domnului” (1 Regi 15:14). În timpul 32; Isa. 7:17–20; 10; 19; 37).
domniei, el a ridicat armata la un nivel
eficient, a aruncat jugul etiopian, a în- AØER. Vezi, de asemenea, Iacov, Fiul
depærtat idolii faløi øi i-a îndemnat pe lui Isaac; Israel
oameni sæ facæ legæmântul de a-L cæu- Personaj din Vechiul Testament - fiu al
ta pe Iehova (1 Regi 15–16; 2 Cron. 14– lui Iacov øi al lui Zilpa, roaba Leii
16). Cu toate acestea, când s-a îmbolnæ- (Gen. 30:12–13).
vit de picioare, el nu a cæutat ajutorul
Domnului øi a murit (1 Regi 15:23–24; Tribul lui Aøer: Iacov l-a binecuvântat
2 Cron. 16:12–13). pe Aøer (Gen. 49:20), iar Moise i-a bine-
cuvântat pe urmaøii lui Aøer (Deut. 33:1,
(A) ASCULTA. Vezi, de asemenea, 24–29). Aceøti urmaøi au fost numifli
Supunere, supus, (a) se supune; „oameni aleøi øi viteji” (1 Cron. 7:40).
Ureche
A auzi øi a se supune glasului sau în- AØEZAREA MÂINILOR. Vezi
væflæturilor Domnului. Mâini, aøezarea lor
Procesul prin care omenirea a devenit Cæminul trebuie sæ fie centrul Evan-
muritoare pe acest pæmânt. Când Adam gheliei øi al activitæflilor de familie.
øi Eva au mâncat din fructul oprit, ei au Bærbatul trebuie sæ fie liber pentru a fi
devenit muritori, adicæ supuøi pæcatu- acasæ sæ înveseleascæ nevasta pe care
lui øi morflii. Adam a devenit „prima øi-a luat-o, Deut. 24:5. El l-a trimis aca-
fæpturæ în carne” pe pæmânt (Moise sæ, Marcu 8:26. Copiii sæ se deprindæ
3:7). Revelaflia zilelor din urmæ aratæ sæ fie evlavioøi întâi faflæ de cei din
clar cum Cæderea este o binecuvântare casa lor, 1 Tim. 5:4. Femeile sæ fie cum-
øi cæ Adam øi Eva trebuie cinstifli ca pætate, cu viafla curatæ, sæ-øi vadæ de
primii pærinfli ai omenirii. treburile casei, Tit. 2:5. Ducefli-væ la
Cæderea a fost un pas necesar în pro- casele voastre øi gândifli-væ la lucrurile
gresul omului. Pentru cæ Dumnezeu a pe care Eu vi le-am græit, 3 Ne. 17:2–3.
øtiut cæ va interveni cæderea, El plænuise I-am îndemnat sæ lupte pentru neves-
în viafla premuritoare un Salvator. Isus tele lor, pentru copiii lor, pentru case-
Hristos a venit la jumætatea timpului le øi pentru adæposturile lor, Morm.
pentru a ispæøi pentru Cæderea lui 2:23. Taflilor li se porunceøte sæ fie har-
Adam øi pentru pæcatele personale ale nici øi preocupafli de cæminele lor,
omului cu condiflia pocæinflei omului. D&L 93:43–44, 48–50.
Cærturar 28
CÆRTURAR înalt grad al împæræfliei celeste, omul
Vechiul øi Noul Testament folosesc trebuie sæ intre în noul øi nepieritorul
termenul într-un fel puflin diferit:1. În legæmânt al cæsætoriei, D&L 131:1–4.
Vechiul Testament prima ræspundere Dacæ un om nu se cæsætoreøte cu o fe-
a cærturarului era sæ copieze scripturi- meie prin Mine, legæmântul øi cæsæto-
le (Ier. 8:8). 2. Cærturarii sunt deseori ria lor nu au efect când ei sunt morfli,
menflionafli în Noul Testament øi, D&L 132:15. Dacæ un bærbat se cæsæto-
uneori, sunt numifli avocafli sau doctori reøte cu o femeie prin cuvântul Meu
ai legii. Ei au dezvoltat legea în detaliu øi prin noul øi nepieritorul legæmânt øi
øi au aplicat-o la împrejurærile timpu- el este pecetluit prin Spiritul Sfânt al
rilor lor (Mat. 13:52; Marcu 2:16–17; fægæduinflei, ea va fi în întregime vala-
11:17–18; Luca 11:44–53; 20:46–47). bilæ când ei nu vor mai fi în lume, D&L
132:19.
CÆSÆTORIA ÎN TEMPLU. Vezi Cæsætorie între confesiuni: Cæsætorie în-
Cæsætorie, (a) se cæsætori tre un bærbat øi o femeie de credinfle øi
CÆSÆTORIE, (A) SE CÆSÆTORI. practici religioase diferite.
Vezi, de asemenea, Divorfl; Familie Sæ nu iei fiului meu o nevastæ dintre
Legæmânt sau contract juridic între un fiicele cananiflilor, Gen. 24:3. Dacæ Ia-
bærbat øi o femeie prin care ei devin cov va lua o nevastæ dintre fetele lui
sofl øi soflie. Dumnezeu a rânduit cæsæ- Het, la ce-mi mai este bunæ viafla? Gen.
toria (D&L 49:15). 27:46 (Gen. 28:1–2). Israel nu se va cæ-
sætori cu cananifli, Deut. 7:3–4. Israel
Nu este bine ca omul sæ fie singur, Gen. s-a încuscrit cu cananiflii, a preaslævit
2:18 (Moise 3:18). Omul se va lipi de dumnezei faløi øi a fost blestemat, Jud.
nevasta sa øi se vor face un singur trup, 3:1–8. Sofliile lui Solomon i-au întors
Gen. 2:24 (Mat. 19:5; Avr. 5:18). Ce a inima cætre preaslævirea dumnezeilor
împreunat Dumnezeu, omul sæ nu faløi, 1 Regi 11:1–6. Nu le dæm pe fete-
despartæ, Mat. 19:6 (Marcu 10:9). În le noastre dupæ popoarele flærii øi nu
zilele din urmæ unii se vor îndepærta luæm pe fetele lor de neveste pentru
de credinflæ, oprind cæsætoria, 1 Tim. fiii noøtri, Nee. 10:30. Nu væ înjugafli la
4:1–3. Cæsætoria sæ fie flinutæ în toatæ un jug nepotrivit cu cei necredincioøi,
cinstea, Evr. 13:4. Domnul le-a porun- 2 Cor. 6:14. Domnul a pus un semn pe
cit fiilor lui Lehi sæ se cæsætoreascæ lamanifli astfel încât nefiflii sæ nu se
cu fiicele lui Ismael, 1 Ne. 7:1, 5 (1 Ne. amestece øi sæ nu creadæ în tradiflii in-
16:7–8). Dumnezeu i-a creat pe Adam corecte, Alma 3:6–10. Dacæ un om nu
øi Eva sæ fie bærbat øi nevastæ, Moise se cæsætoreøte cu o femeie prin Mine,
3:7, 18, 21–25. legæmântul øi cæsætoria lor nu au efect
Noul øi nepieritorul legæmânt al cæsætori- când ei sunt morfli, D&L 132:15. Fiii
ei: Cæsætoria înfæptuitæ în legea Evan- oamenilor øi-au luat neveste dupæ ale-
gheliei øi a sfintei preoflii este pentru gerea lor, Moise 8:13–15.
viafla muritoare øi pentru veønicie. Cæsætorie pluralistæ: Cæsætoria unui sofl
Bærbaflii øi femeile demni, astfel pecet- cu douæ sau mai multe soflii în viaflæ.
luifli în templu în cæsætorie pot conti- Este drept ca un bærbat sæ aibæ o singu-
nua sæ fie sofl øi soflie toatæ veønicia. ræ soflie, numai dacæ Domnul nu-i
Isus a explicat legea cæsætoriei, Luca porunceøte altfel prin revelaflie (Iacov
20:27–36. În Domnul, nici bærbatul nu 2:27–30). Prin revelaflie, poligamia s-a
este færæ femeie, 1 Cor. 11:11. Bærbatul practicat în vremea Vechiului Testa-
øi nevasta vor moøteni împreunæ harul ment øi în perioada timpurie a Bisericii
vieflii, 1 Pet. 3:7. Orice vei pecetlui pe restaurate, prin îndrumarea profetu-
pæmânt sæ fie pecetluit în cer, Hel. 10:7 lui care deflinea cheile preofliei (D&L
(Mat. 16:19). Pentru a obfline cel mai 132:34–40, 45). Nu se mai practicæ în
29 Cer
Bisericæ (D&L DO—1); astæzi, a avea drepfli este o rugæciune pentru Mine,
mai mult de o soflie este un fapt incom- D&L 25:12. Dacæ eøti vesel, laudæ-L pe
patibil cu calitatea de membru în Bise- Domnul cântând, D&L 136:28.
rica lui Isus Hristos a Sfinflilor din
CÂNTAREA LUI SOLOMON
Zilele din Urmæ.
Sara i-a dat-o pe Agar lui Avram de Carte în Vechiul Testament. Profetul
nevastæ, Gen. 16:1–11. Iacov le-a pri- Joseph Smith ne-a învæflat cæ aceastæ
mit pe Lea øi Rahela øi pe slujnicele lor Cântare a lui Solomon nu este o scriere
de soflii, Gen. 29:21–28 (Gen. 30:4, 9, inspiratæ.
26). Dacæ un bærbat va lua o altæ nevas- CEARTÆ. Vezi Disputæ
tæ, el nu va scædea din avutul primei
soflii, Ex. 21:10. David øi cele douæ CELIBAT. Vezi Cæsætorie, (a) se
neveste ale sale s-au suit la Hebron, cæsætori
2 Sam. 2:1–2. Avraam, Isaac øi Iacov CER. Vezi, de asemenea, Glorie
au fæcut ceea ce li s-a poruncit în pri- celestialæ; Împæræflia lui Dumnezeu
mirea mai multor soflii, D&L 132:37. sau Împæræflia Cerului; Paradis
David øi Solomon nu au pæcætuit cu
Termenul cer are douæ înflelesuri de
nimic decât în acele lucruri pe care
bazæ în scripturi. (1) Este locul unde
nu le-au primit de la Domnul, D&L
træieøte Dumnezeu øi este viitorul cæ-
132:38–39.
min al Sfinflilor (Gen. 28:12; Ps. 11:4;
CÆSÆTORIE PLURALISTÆ. Vezi Mat. 6:9). (2) Întinderea din jurul pæ-
Cæsætorie, (a) se cæsætori— mântului (Gen. 1:1, 17; Ex. 24:10). În
Cæsætorie pluralistæ mod clar, cerul nu este paradisul care
este locul vremelnic pentru spiritele
CÂMP. Vezi, de asemenea, Lume; Via
credincioase ale acelora care au træit øi
Domnului
au murit pe acest pæmânt. Isus a vizitat
În scripturi, teren deschis folosit pen- paradisul dupæ moartea lui pe cruce,
tru culturi sau pæøunat. Simbolizeazæ dar, în a treia zi, El i-a spus Mariei cæ
adesea lumea øi oamenii ei. nu fusese încæ la Tatæl (Luca 23:39–44;
fiarina este lumea, Mat. 13:38. Împæræflia Ioan 20:17; D&L 138:11–37).
cerurilor se mai aseamænæ cu o comoaræ Privesc cerurile—lucrarea mâinilor
ascunsæ într-o flaræ, Mat. 13:44. Am væ- Tale, Ps. 8:3. Cerurile au fost fæcute prin
zut o câmpie largæ øi întinsæ, 1 Ne. 8:9, cuvântul Domnului, Ps. 33:6. Cum ai
20. Câmpul a fost copt, Alma 26:5. cæzut din cer, Luceafær! Isa. 14:12 (2
Câmpul este alb, gata pentru seceriø, Ne. 24:12). Cerurile sunt fæcute sul ca
D&L 4:4 (D&L 6:3; 11:3; 12:3; 14:3; 31:4; o carte, Isa. 34:4. Eu fac ceruri noi øi un
33:3, 7). Câmpul era lumea, D&L 86:1–2. pæmânt nou, Isa. 65:17. Dumnezeu va
Voi compara aceste împæræflii cu un deschide zægazurile cerului, Mal. 3:10.
om care are un câmp, D&L 88:51. Tatæl nostru care eøti în ceruri, sfinfleas-
(A) CÂNTA. Vezi, de asemenea, Imn; cæ-se Numele Tæu, Mat. 6:9 (3 Ne. 13:9).
Muzicæ Pavel a fost ræpit pânæ în al treilea cer,
2 Cor. 12:2. S-a fæcut în cer tæcere,
A preaslævi øi a preamæri pe Dumne- Apoc. 8:1 (D&L 88:95–98). Dacæ ei se
zeu prin cântec øi versuri muzicale. flin cu credinflæ pânæ la sfârøit, atunci
Cântafli Domnului, 1 Cron. 16:23–36 sunt primifli în cer, Mosia 2:41. Sæ putefli
(Ps. 96). Cântafli Domnului øi dafli mul- sæ fifli copiii Tatælui vostru care este în
flumiri, Ps. 30:4. Strigafli de bucurie cætre ceruri, 3 Ne. 12:45. Voi veni în norii
Domnul, Ps. 100:1. Dupæ ce au cântat cerului, D&L 45:16. Ilie a fost înælflat în
cântarea, au ieøit în Muntele Mæslini- cer færæ sæ guste moartea, D&L 110:13.
lor, Mat. 26:30. Duhul Sfânt i-a condus Drepturile preofliei sunt legate de pu-
sæ cânte, Moro. 6:9. Cântecul celor terile cerului, D&L 121:36. Existæ, în
(a) Cere 30
cer, douæ feluri de personaje, D&L D&L 78:16. Cheile împæræfliei aparflin
129:1. Sionul a fost luat în cer, Moise totdeauna Primei Preøedinflii, D&L 81:2.
7:23. Preoflia lui Melhisedec defline cheile
tainelor cunoaøterii lui Dumnezeu,
(A) CERE. Vezi, de asemenea, D&L 84:19. Joseph Smith øi Oliver
Rugæciune Cowdery au primit cheile pentru adu-
A solicita, a întreba sau a ruga pe narea Israelului, pentru Evanghelia lui
Dumnezeu pentru o favoare deosebitæ. Avraam øi pentru puterile de pecetluire,
Cerefli øi vi se va da, Mat. 7:7. Dacæ D&L 110:11–16. Chei speciale sunt de-
vreunuia dintre voi îi lipseøte înflelep- flinute de Cei Doisprezece Apostoli,
ciunea, s-o cearæ de la Dumnezeu, Iac. D&L 112:16. Prima Preøedinflie øi Cei
1:5 (JS—I 1:7–20). Cu credinflæ Mæ vefli Doisprezece deflin cheile dispensafliei
întreba, 1 Ne. 15:11. Dacæ nu putefli plenitudinii timpului, D&L 112:30–34.
înflelege aceste cuvinte, înseamnæ cæ Oficianflii din preoflie deflin chei, D&L
nu întrebafli, 2 Ne. 32:4. Cere cu inima 124:123. Acela care are cheile poate obfli-
sinceræ, Mosia 4:10. Dumnezeu væ dæ ne cunoaøterea, D&L 128:11. Preoflia lui
tot ceea ce dorifli care este drept øi în Aaron defline cheile slujirii îngerilor,
credinflæ, Mosia 4:21. Sæ-L întrebafli pe ale Evangheliei pocæinflei øi ale bote-
Dumnezeu dacæ aceste lucruri nu sunt zului, JS—I 1:69 (D&L 13).
adeværate, Moro. 10:4. Ei iubesc întu- (A) CHEMA, CHEMAT DE
nericul mai mult decât lumina, de ace- DUMNEZEU, CHEMARE. Vezi,
ea ei nu vor cere de la Mine, D&L de asemenea, Administrator,
10:21. Vi s-a poruncit în toate lucrurile administraflie; Autoritate; (a)
sæ-I cerefli lui Dumnezeu, D&L 46:7. Alege, ales (verb); Ales (adj. sau
subst.); (a) Rândui, rânduire
CEZAR
A fi chemat de Dumnezeu înseamnæ a
În Noul Testament, titlul prin care erau
primi o numire sau o invitaflie de la El
recunoscufli unii împærafli romani. Este
sau de la conducætorii Bisericii care au
folosit în scripturi ca simbol al guver-
acest drept pentru a-L sluji într-un
nærii sau puterii lumeøti.
anume fel.
Dafli Cezarului ce este al Cezarului, Øi-a pus mâinile peste el øi i-a dat po-
Mat. 22:21 (Marcu 12:17; Luca 20:25; runci, Num. 27:23. Te fæcusem profet,
D&L 63:26). Ier. 1:5. Eu v-am ales pe voi øi v-am
CHEILE PREOfiIEI. Vezi, de rânduit, Ioan 15:16. Pavel a fost chemat
asemenea, Dispensaflie; Preoflie; sæ fie Apostol, Rom. 1:1. Nimeni nu-øi ia
Prima Preøedinflie cinstea aceasta singur, ci o ia dacæ este
chemat de Dumnezeu, Evr. 5:4. Isus a
Cheile sunt drepturile preøedinfliei sau fost numit de Dumnezeu dupæ rându-
puterea datæ omului de cætre Dumne- iala lui Melhisedec, Evr. 5:10. Am fost
zeu de a îndruma, controla øi conduce chemat sæ predic cuvântul lui Dumne-
preoflia lui Dumnezeu pe pæmânt. De- zeu în spiritul revelafliei øi al profefliei,
flinætorii preofliei chemafli în funcfliile Alma 8:24. Preoflii au fost chemafli øi
preøedinfliei primesc cheile de la aceia pregætifli încæ de la facerea lumii, Alma
care au autoritate asupra lor. Deflinætorii 13:3. De aceea, dacæ dorifli sæ-L slujifli
preofliei folosesc preoflia doar în limitele pe Dumnezeu, voi suntefli chemafli,
stabilite de aceia care deflin cheile. Pre- D&L 4:3. Ræmâi neclintit în lucrarea în
øedintele Bisericii defline toate cheile care te-am chemat, D&L 9:14. Nu tre-
preofliei (D&L 107:65–67, 91–92; 132:7). buie sæ crezi cæ eøti chemat sæ predici
Petru a primit cheile Împæræfliei, Mat. pânæ ce nu eøti chemat, D&L 11:15.
16:19. Mihail (Adam) a primit cheile sal- Vârstnicii sunt chemafli sæ înfæptuiascæ
værii sub îndrumarea lui Isus Hristos, adunarea aleøilor, D&L 29:7. Nimeni
31 (ziua) Cincizecimii
nu va predica Evanghelia Mea øi nu ispæøirii, care forma acoperiøul chivotu-
va zidi Biserica Mea, dacæ nu este rân- lui, era privit ca reøedinfla pæmânteanæ a
duit, D&L 42:11. Sunt mulfli chemafli, lui Iehova (Ex. 25:22). La terminarea
dar puflini sunt aleøi, D&L 121:34. tabernacolului, chivotul a fost pus în
Omul trebuie sæ fie numit de Dumne- Sfânta Sfintelor, cel mai sfânt loc al
zeu, A de C 1:5. construcfliei (1 Regi 8:1–8).
CHEMARE ØI ALEGERE. Vezi, de Moise a fæcut chivotul la porunca lui
asemenea, Alegere Dumnezeu, Ex. 25. Copiii lui Levi au
fost însærcinafli sæ poarte de grijæ chi-
Cei drepfli care Îl urmeazæ pe Hristos votului, Num. 3:15, 31. Chivotul legæ-
pot fi numærafli printre cei aleøi care mântului a pornit înaintea lor, Num.
vor obfline siguranfla exaltærii. Aceastæ 10:33. Luafli aceastæ carte a legii øi
chemare øi alegere începe prin pocæin- punefli-o în chivotul legæmântului,
flæ øi botez. Ea devine completæ când ei Deut. 31:24–26. Apele Iordanului s-au
„înainteazæ ospætându-se din cuvân- despærflit înaintea chivotului legæmân-
tul lui Hristos øi înduræ pânæ la sfârøit” tului, Ios. 3:13–17; 4:1–7. Preoflii au folo-
(2 Ne. 31:19–20). Scripturile numesc sit chivotul legæmântului în cucerirea
acest proces întærirea chemærii øi alege- Ierihonului, Ios. 6:6–20. Filistenii au luat
rii noastre (2 Pet. 1:4–11; D&L 131:5–6). chivotul lui Dumnezeu, 1 Sam. 5. Dom-
Îmi vefli fi o împæræflie de preofli, Ex. nul a binecuvântat casa lui Obed-Edom
19:5–6 (Apoc. 1:6). Dumnezeu i-a ales din pricina chivotului lui Dumnezeu,
de la început pentru mântuire, 2 Tes. 2 Sam. 6:11–12. Uza a fost ucis de
2:13. Cæutafli cu atât mai mult sæ væ Domnul pentru cæ, nesupunându-se, a
întærifli chemarea øi alegerea, 2 Pet. încercat sæ sprijine chivotul, 1 Cron.
1:10. Domnul sæ væ poatæ pecetlui ca ai 13:9–12 (D&L 85:8). Zidifli sfântul locaø
Lui, Mosia 5:15. Am fæcut legæmânt cu al Domnului Dumnezeu, ca sæ aducefli
tine ca tu sæ ai viaflæ veønicæ, Mosia chivotul legæmântului, 1 Cron. 22:19.
26:20. Deflinætorii credincioøi ai preofli- Este descris conflinutul chivotului
ei devin Biserica, øi împæræflia, øi aleøii legæmântului, Evr. 9:4.
lui Dumnezeu, D&L 84:33–34. Cuvân-
tul cel mai sigur al profefliei îl repre- CINA CEA DE TAINÆ. Vezi, de
zintæ faptul cæ un om cunoaøte cæ este asemenea, Împærtæøanie; Paøte
pecetluit pentru viafla veønicæ, D&L Potrivit Noului Testament, ultima datæ
131:5–6. Îfli pecetluiesc exaltarea, D&L când Isus a mâncat înainte de arestarea
132:49. øi ræstignirea Sa (Luca 22:14–18). El øi
cei doisprezece Apostoli au luat aceas-
CHIØCUMEN. Vezi, de asemenea, tæ cinæ în timpul Paøtelui (Mat. 26:17–
Tâlharii lui Gadianton 30; Marcu 14:12–18; Luca 22:7–13).
Personaj din Cartea lui Mormon - con- Salvatorul a binecuvântat pâinea øi vi-
ducætorul unui grup de oameni ræi, nul øi le-a dat Apostolilor, Mat. 26:26–29
cunoscufli mai târziu ca tâlharii lui (Marcu 14:22–25; Luca 22:7–20). Isus a
Gadianton (Hel. 1:9–12; 2). spælat picioarele Apostolilor, Ioan 13.
CHIVOTUL LEGÆMÂNTULUI. Iuda a fost numit trædætorul lui Isus,
Vezi, de asemenea, Tabernacol Ioan 13:21–26 (Mat. 26:20–25).
Cunoscut, de asemenea, sub numele CINA DOMNULUI. Vezi
de Chivotul lui Iehova øi Chivotul Împærtæøanie
Mærturiei, Chivotul Legæmântului era
un cufær dreptunghiular fæcut din (ZIUA) CINCIZECIMII. Vezi, de
lemn øi acoperit cu aur. Era cel mai asemenea, Legea lui Moise
vechi øi cel mai sfânt dintre simboluri- Ca parte a legii lui Moise, særbætoarea
le religioase ale israeliflilor. Capacul Cincizecimii sau a primelor roade se
(a) Cinsti 32
flinea la cincizeci de zile dupæ særbæ- aceia care øtiu cæ inima lor este cinstitæ
toarea Paøtelor (Lev. 23:16). Ziua Cin- sunt acceptafli de Mine, D&L 97:8. Oa-
cizecimii se flinea pentru a særbætori menii cinstifli, înflelepfli øi buni trebuie
seceriøul øi, în Vechiul Testament, este cæutafli pentru funcflii politice, D&L
denumitæ særbætoarea seceriøului sau 98:4–10. Trebuie sæ cercetezi cu sârguin-
særbætoarea sæptæmânilor. Aceasta era flæ pânæ când pofli restitui ce a pierdut
særbætoarea care se flinea când, în Ieru- aproapele tæu, D&L 136:26. Noi credem
salim, Apostolii au fost umplufli de în a fi cinstifli, A de C 1:13.
Duhul Sfânt øi au vorbit în alte limbi
(Fapte 2; D&L 109:36–37). CIR
(A) CINSTI. Vezi, de asemenea, (a) Personaj din Vechiul Testament - re-
Preflui; Reverenflæ gele Persiei care a îndeplinit profeflia
lui Isaia (2 Cron. 36:22–23; Isa. 44:28;
Folosit de obicei în scripturi pentru a 45:1) permiflându-le iudeilor sæ se în-
aræta respect øi reverenflæ faflæ de cine- toarcæ în Ierusalim pentru a reconstrui
va sau faflæ de un lucru. templul, astfel încheind parflial înrobi-
Cinsteøte pe tatæl øi pe mama ta, Ex. rea babilonianæ. Profeflia lui Isaia a
20:12 (1 Ne. 17:55; Mosia 13:20). Cin- fost fæcutæ cu cca. 180 de ani înainte de
steøte pe Domnul cu averile tale, Prov. fapta regelui.
3:9. Dacæ Îmi slujeøte cineva, Tatæl îl va
cinsti, Ioan 12:26. Bærbaflii sæ dea cinste CIRCUMCIZIE. Vezi, de asemenea,
femeilor lor, 1 Pet. 3:7. Ei Îl cinstesc pe Legæmântul lui Avraam
Domnul doar cu buzele lor, 2 Ne. 27:25 Semn al legæmântului lui Avraam
(Isa. 29:13). Eu nu caut onoarea lumii, pentru iudeii de parte bærbæteascæ în
Alma 60:36. Diavolul s-a ræzvrætit îm- timpul dispensafliilor Vechiului Testa-
potriva Mea, spunând: Dæ-mi onoarea ment (Gen. 17:10–11, 23–27; TJS, Gen.
Ta care este puterea Mea, D&L 29:36. 17:11). Circumcizia era fæcutæ prin tæ-
Cei credincioøi vor fi încoronafli cu ierea „pielii prepuflului” la pruncii øi
onoare, D&L 75:5 (D&L 124:55). Dom- adulflii de parte bærbæteascæ. Aceia
nul se desfatæ sæ-i cinsteascæ pe aceia care primeau aceasta se bucurau de
care Îl slujesc, D&L 76:5. Ei nu sunt aleøi privilegiile legæmântului øi acceptau
pentru cæ aspiræ la onorurile oamenilor, responsabilitæflile acestuia. Circumci-
D&L 121:34–35. Noi credem în respec- zia, ca semn al legæmântului, a fost
tarea øi susflinerea legii, A de C 1:12 îndepærtatæ prin misiunea lui Hristos
(D&L 134:6). (Moro. 8:8; D&L 74:3–7).
CINSTIT, CINSTE. Vezi, de asemenea, COLOSENI, EPISTOLA CÆTRE.
Integritate Vezi, de asemenea, Epistolele lui
A fi sincer, corect, færæ înøelætorie. Pavel; Pavel
Cei ce lucreazæ cu adevær Îi sunt plæcufli O carte în Noul Testament. La origine
Domnului, Prov. 12:22. Împlineøte ceea a fost o scrisoare pe care a scris-o
ce ai jurat, Ecl. 5:4–5. Am lepædat meøte- Apostolul Pavel cætre coloseni dupæ
øugurile ascunse, 2 Cor. 4:1–2. Sæ avefli ce a fost vizitat de Epafras, evanghe-
o purtare bunæ, 1 Pet. 2:12. Vai de cel listul Bisericii din Colose (Col. 1:7–8).
mincinos, pentru cæ va fi aruncat în Epafras i-a spus lui Pavel cæ cei din
iad, 2 Ne. 9:34. Spiritul græieøte øi nu Colose cædeau în mare greøealæ—ei
minte, Iacov 4:13. Oricine împrumutæ credeau cæ sunt mai buni decât alfli oa-
de la vecinul lui trebuie sæ dea înapoi meni pentru cæ îndeplineau cu grijæ
ceea ce a împrumutat, Mosia 4:28 (D&L anumite rânduieli exterioare (Col. 2:16),
136:25). Acflioneazæ just, judecæ drept îøi refuzau anumite dorinfle fizice øi îi
øi fæ bine, Alma 41:14. Fiecare om tre- preaslæveau pe îngeri (Col. 2:18). Aceste
buie sæ acflioneze cinstit, D&L 51:9. Tofli practici îi fæceau pe coloseni sæ se creadæ
33 Condamnare
sfinflifli. Ei mai credeau cæ înfleleg tainele compætimire, Zah. 7:8–10. Lui Isus I s-a
universului mai bine decât oricare alfli fæcut milæ, a fost cuprins de compætimi-
membri ai Bisericii. În scrisoarea lui, re, Mat. 9:36 (Mat. 20:34; Marcu 1:41;
Pavel îi îndrumæ învæflându-i cæ mântui- Luca 7:13). Unui samaritean i s-a fæcut
rea vine doar prin Hristos øi cæ trebuie milæ de el, Luca 10:33. Fifli miloøi unul
sæ fim înflelepfli øi sæ-L slujim. cu altul, 1 Pet. 3:8. Hristos este plin de
Capitolul 1 confline salutul lui Pavel milæ pentru copiii oamenilor, Mosia
cætre coloseni. Capitolele 2–3 sunt doc- 15:9. Adâncurile inimii Mele sunt pline
trinale øi conflin declaraflii despre Isus de milæ pentru voi, 3 Ne. 17:6. Joseph
ca Mântuitor, despre pericolul falsei Smith s-a rugat pentru mila Domnului,
preaslæviri øi despre importanfla învie- D&L 121:3–5.
rii. Capitolul 4 propovæduieøte cæ
Sfinflii trebuie sæ fie înflelepfli în toate COMUNIUNE. Vezi Împærtæøanie
lucrurile. (A) CONDAMNA, CONDAMNA-
COMBINAfiII. Vezi Combinaflii RE. Vezi, de asemenea, (a) Judeca,
secrete judecatæ; Judecatæ, ultima
A considera pe cineva vinovat sau a fi
COMBINAfiII SECRETE. Vezi, de considerat vinovat de cætre Dumnezeu.
asemenea, Cain; Tâlharii lui
Gadianton Dumnezeu va osândi pe omul plin de
ræutate, Prov. 12:2. Suntem mustrafli
Organizaflie de oameni legafli între ei de Domnul, pentru a nu fi osândifli cu
prin juræminte de a duce la îndeplinire lumea, 1 Cor. 11:32. Cuvintele, faptele
scopurile rele ale grupului. øi gândurile noastre ne vor condamna,
Tatæl minciunilor stârneøte pe copiii Alma 12:14. Cunoscând lucrurile øi
oamenilor la combinaflii secrete, 2 Ne. neînfæptuindu-le, oamenii cad sub
9:9. Trebuie neapærat sæ distrug lucræ- condamnare, Hel. 14:19. Dacæ vom în-
rile secrete ale întunericului, 2 Ne. ceta sæ trudim, vom cædea sub osândæ,
10:15. Judecæflile lui Dumnezeu au Moro. 9:6. Acela care nu iartæ fratelui
venit asupra acestor lucrætori ai com- lui greøelile lui este condamnat înain-
binafliilor secrete, Alma 37:30. Gadian- tea Domnului, D&L 64:9. Acela care
ton a fost pricina distrugerii totale a pæcætuieøte împotriva luminii mai mari
poporului lui Nefi, Hel. 2:4–13. Satana va primi o condamnare mai mare,
a aflâflat inimile oamenilor sæ facæ juræ- D&L 82:3. Întreaga Bisericæ se aflæ sub
minte øi legæminte tainice, Hel. 6:21– condamnare pânæ ce se vor pocæi øi îøi
31. Domnul nu lucreazæ prin combinaflii vor aminti de Cartea lui Mormon,
secrete, Eter 8:19. Nafliunile care sus- D&L 84:54–57.
flin combinafliile secrete vor fi distruse,
Eter 8:22–23. Ei au respins toate cuvin- CONDAMNARE. Vezi, de asemenea,
tele profeflilor, din cauza societæflii Diavol; Fiii pierzaniei; Iad;
lor secrete, Eter 11:22. Din zilele lui Moarte spiritualæ
Cain a existat o combinaflie secretæ, Faptul de a opri pe cineva în progresul
Moise 5:51. sæu propriu øi de a-i nega accesul la
prezenfla lui Dumnezeu øi la slava Sa.
COMPASIUNE (COMPÆTIMIRE). Condamnarea existæ în diverse grade.
Vezi, de asemenea, Caritate; Tofli cei care nu obflin deplinætatea exal-
Dragoste; Milostiv, milæ tærii celeste vor fi limitafli într-un anume
În scripturi, compasiune (compætimi- grad în progresul øi privilegiile lor øi
re) înseamnæ literal „a suferi împreu- ei vor fi condamnafli în acea mæsuræ.
næ cu”. Mai înseamnæ a aræta milæ øi Vai de voi fæflarnicilor! Voi vefli primi
îndurare pentru celælalt. mai mare osândæ, Mat. 23:14. Cel care
Domnul Øi-a chemat poporul sæ arate va huli împotriva Duhului Sfânt este
Confirmare 34
vinovat de un pæcat veønic, Marcu 3:29. CONSILIU ÎN CER. Vezi, de
Cei ce au fæcut ræul, vor învia pentru asemenea , Planul mântuirii;
judecatæ, Ioan 5:29 (3 Ne. 26:5). Cel ce Ræzboi în cer; Viaflæ premuritoare
mænâncæ øi bea nedemn, mænâncæ øi
Ocazie din viafla premuritoare, în care
bea osânda lui, 1 Cor. 11:29 (3 Ne. 18:28–
Tatæl a prezentat planul Sæu copiilor
29). Acela care nu se pocæieøte, nu este
Lui de spirit care urmau sæ vinæ pe
botezat øi nu rabdæ pânæ la sfârøit, ace-
acest pæmânt.
la trebuie blestemat, 2 Ne. 9:24 (Marcu
16:16; Eter 4:18; D&L 68:9; 84:74). Cei Fiii lui Dumnezeu scoteau strigæte de
ticæloøi vor fi mai nenorocifli în pre- bucurie, Iov. 38:7. Îmi voi ridica scau-
zenfla lui Dumnezeu decât alæturi de nul de domnie mai sus de stelele lui
sufletele osândite în iad, Morm. 9:4. Dumnezeu, Isa. 14:12–13. A fost un ræz-
Acela care nu face nimic pânæ nu i se boi în cer, Apoc. 12:7–11. Înainte de a se
porunceøte, acela este blestemat, D&L naøte, ei au primit primele lecflii în
58:29. Cel ce primeøte plenitudinea lumea spiritelor, D&L 138:56. Satana s-a
slavei Mele trebuie sæ træiascæ legea revoltat în viafla premuritoare, Moise
sau va fi blestemat, D&L 132:6. 4:1–4. Inteligenflele au fost organizate
înainte de a fi creatæ lumea, Avr. 3:22.
CONFIRMARE. Vezi Mâini, Dumnezeii s-au sfætuit între Ei, Avr.
aøezarea lor 4:26. Dumnezeii au terminat lucrarea
pe care S-au sfætuit sæ o facæ, Avr. 5:2.
(A) CONSACRA, LEGEA CONSA-
CRÆRII. Vezi, de asemenea, CONSILIUL CELOR
Împæræflia lui Dumnezeu sau DOISPREZECE. Vezi Apostol
Împæræflia Cerului; Ordinul Unit
CONSIMfiÆMÂNT COMUN. Vezi,
A dedica, a sfinfli sau a deveni drept.
de asemenea, Biserica lui Isus
Legea consacrærii este un principiu di-
Hristos; Susflinerea conducætori-
vin prin care bærbafli øi femei îøi dedicæ
lor Bisericii
în mod voluntar timpul, talentele øi
bunæstarea materialæ stabilirii øi zidi- Principiul în virtutea cæruia membrii
rii împæræfliei lui Dumnezeu. Bisericii îi susflin pe cei chemafli sæ slu-
Predafli-væ azi în slujba Domnului, Ex. jeascæ în Bisericæ sau susflin alte hotærâri
32:29. Tofli cei ce credeau aveau toate ale Bisericii care necesitæ susflinerea lor;
de obøte, Fapte 2:44–45. Au avut toate de obicei se manifestæ prin ridicarea
lucrurile în comun, de aceea nu erau mâinii drepte.
nici bogafli øi nici særaci, 4 Ne. 1:3. Isus Hristos este capul Bisericii Sale.
Domnul a explicat principiile consa- Prin inspiraflia Duhului Sfânt, El îi
crærii, D&L 42:30–39 (D&L 51:2–19; îndrumæ pe conducætorii Bisericii în
58:35–36). Nu este dat ca un om sæ aibæ acfliunile øi deciziile importante. To-
mai mult decât altul, D&L 49:20. Fie- tuøi, tofli membrii Bisericii au dreptul
cærei persoane i s-a dat parte egalæ du- øi privilegiul de a susfline sau nu acfliu-
pæ familia sa, D&L 51:3. S-a stabilit o nile øi deciziile conducætorilor lor.
regulæ ca sfinflii sæ fie egali în legæturi- Tot poporul a ræspuns într-un glas, Ex.
le lucrurilor pæmânteøti, D&L 78:4–5. 24:3 (Num. 27:18–19). Apostolii øi
Fiecare om trebuia sæ aibæ drepturi vârstnicii s-au adunat într-un gând,
egale dupæ nevoile øi necesitæflile lui, Fapte 15:25. Nici o persoanæ nu trebu-
D&L 82:17–19. Sionul nu poate fi clæ- ie sæ fie rânduitæ færæ votul Bisericii,
dit decât pe principiile legii celestiale, D&L 20:65–66. Toate lucrurile trebuie
D&L 105:5. Poporul lui Enoh era într-o fæcute prin consimflæmânt comun,
singuræ inimæ øi într-un singur gând øi D&L 26:2 (D&L 28:13). Toate lucrurile
træia în dreptate; øi nu existau særaci sæ fie fæcute potrivit consimflæmântu-
printre ei, Moise 7:18. lui unit, D&L 104:21.
35 Convertire, Convertit
CONSTITUfiIE. Vezi, de asemenea, având pace în conøtiinflæ, Mosia 4:3.
Domnie; Lege Zeezrom a fost tulburat sub conøtiinfla
În Doctrinæ øi Legæminte „Constitu- propriei sale vinovæflii, Alma 14:6.
flia” se referæ la Constituflia Statelor Dupæ dorinflele noastre avem bucurie
Unite ale Americii, care a avut o inspi- sau remuøcare în conøtiinflæ, Alma
raflie divinæ pentru a pregæti calea res- 29:5. Pedeapsa øi legea dreaptæ aduc
taurærii Evangheliei. remuøcarea în conøtiinflæ, Alma 42:18.
Spiritul lui Hristos este dat fiecærui
Legea constituflionalæ trebuie sprijini- om pentru ca el sæ poatæ deosebi bine-
tæ, D&L 98:5–6. Domnul a stabilit le de ræu, Moro. 7:16. Fiecare persoanæ
Constituflia prin mâna oamenilor, D&L trebuie sæ îøi exercite liber conøtiinfla,
101:77, 80. D&L 134:2. Am conøtiinfla liberæ de
(A) CONSTRÂNGE, CONSTRÂNS. pæcat, D&L 135:4. Noi afirmæm cæ
Vezi, de asemenea, Duhul Sfânt avem dreptul de a preaslævi pe Dum-
nezeu aøa cum ne îndeamnæ propria
A fi puternic îndemnat de a face sau de conøtiinflæ, A de C 1:11.
a nu face ceva, îndeosebi prin influen-
fla øi puterea Duhului Sfânt. CONTROLUL NATALITÆfiII.
Îmi dæ ghes duhul înlæuntrul meu, Iov Vezi, de asemenea, Cæsætorie,
32:18. Dragostea lui Hristos ne strân- Cæsætori; Familie
ge, 2 Cor. 5:14. Am fost silit de cætre
Controlul numærului de copii næscufli
Spirit ca sæ-L ucid pe Laban, 1 Ne. 4:10.
dintr-un cuplu prin prevenirea con-
Spiritul mæ forfleazæ, Alma 14:11. Sunt
cepfliei.
forflat în acord cu legæmântul, Alma
60:34. Ammaron, fiind constrâns de Creøtefli, înmulflifli-væ øi umplefli pæmân-
Duhul Sfânt, a ascuns cronicile, 4 Ne. tul, Gen. 1:28 (Moise 2:28). Fiii sunt o
1:48. Ceea ce vine de sus trebuie spus moøtenire de la Domnul, Ps. 127:3–5.
cu aprobarea Spiritului, D&L 63:64. Familia lui Lehi urma sæ creascæ sæmân-
fla lor în Domnul, 1 Ne. 7:1. Dumnezeu a
CONØTIINfiÆ. Vezi, de asemenea, dat cæsætoria pentru om, D&L 49:15–17.
Luminæ, Lumina lui Hristos Cei exaltafli vor primi o plenitudine øi
Simflul interior al binelui øi al ræului, o continuare a seminfliei în vecii veci-
venind de la Lumina lui Hristos în tofli lor, D&L 132:19, 63.
oamenii (Moro. 7:16). Ne næøtem cu
însuøirea naturalæ de a distinge între CONVERTIRE, CONVERTIT. Vezi,
bine øi ræu datoritæ Luminii lui Hristos, de asemenea, Næscut din nou,
care este datæ fiecærei persoane (D&L næscut din Dumnezeu; Ucenic
84:46). Aceastæ însuøire se numeøte con- Schimbarea credinflei, a inimii øi a vieflii
øtiinflæ. Faptul cæ o avem face din noi cuiva pentru a accepta øi a se conforma
fiinfle responsabile. Ca øi alte însuøiri, voinflei lui Dumnezeu (Fapte 3:19).
conøtiinfla noastræ poate fi distrusæ prin Convertirea implicæ decizia conøtien-
pæcat sau printr-o folosire greøitæ. tæ a cuiva de a renunfla la obiceiurile
Scribii øi fariseii s-au simflit mustrafli anterioare øi de a se schimba pentru
de cugetul lor, Ioan 8:9. Despre aceasta a deveni un ucenic al lui Hristos. Po-
mærturiseøte cugetul lor, Rom. 2:14– cæinfla, botezul pentru iertarea pæcatelor
15. Cei în apostazie sunt însemnafli cu øi primirea Duhului Sfânt prin aøezarea
fierul roøu în însuøi cugetul lor, 1 Tim. mâinilor øi credinfla continuæ în Domnul
4:2. Oamenii sunt instruifli îndeajuns Isus Hristos completeazæ convertirea.
ca sæ cunoascæ binele de ræu, 2 Ne. 2:5. Omul firesc va fi schimbat într-o persoa-
Regele Beniamin avea conøtiinfla cura- næ nouæ, sfinflitæ øi purificatæ, næscutæ
tæ înaintea lui Dumnezeu, Mosia 2:15. din nou în Isus Hristos (2 Cor. 5:17;
Nefiflii au fost umplufli de bucurie, Mosia 3:19).
Copii Ai Lui Dumnezeu 36
Oamenii se vor întoarce la Dumnezeu D&L 50:40–41. Tu eøti unul cu mine,
øi se vor face ca niøte copilaøi, Mat. un fiu al lui Dumnezeu, Moise 6:68.
18:3 (Mosia 3:19). Dupæ ce te vei în-
toarce la Dumnezeu, întæreøte-i pe fra- COPIII LUI ISRAEL. Vezi Israel
flii tæi, Luca 22:32. Cei care au primit COPIL, COPII. Vezi, de asemenea, (a)
propovæduirea lui au fost botezafli, Binecuvânta, binecuvântat,
Fapte 2:37–41. Întoarce pe un pæcætos binecuvântare—Binecuvântarea
de la rætæcirea cæii lui, Iac. 5:20. Enos a Copiilor; Botezul pruncilor;
fost convertit, Enos 1:2–5. Cuvintele Familie; Ispæøire, (a) ispæøi;
regelui Beniamin au lucrat o schimba- Ræspundere, ræspunzætor,
re mare în oameni, Mosia 5:2 (Alma responsabilitate; Salvare—
5:12–14). Toatæ omenirea trebuie sæ se Salvarea Copiilor
nascæ din nou, da, sæ se nascæ din
Dumnezeu, Mosia 27:25. Alma øi fiii Persoanæ tânæræ, care nu a ajuns încæ
lui Mosia au fost convertifli, Mosia la pubertate. Taflii øi mamele trebuie sæ
27:33–35. Tatæl lui Lamoni a fost con- îøi învefle copiii sæ se supunæ voinflei
vertit, Alma 22:15–18. Datoritæ puterii lui Dumnezeu. Copiii sunt færæ pæcat
øi a cuvântului lui Dumnezeu, ei fuse- pânæ ce ajung la vârsta ræspunderii
seræ convertifli la Domnul, Alma 53:10. (Moro. 8:22; D&L 68:27).
Pocæinfla aduce o schimbare a inimii, Fiii sunt o moøtenire de la Domnul, Ps.
Hel. 15:7. Cei care s-au convertit au 127:3–5. Învaflæ-l pe copil calea pe care
fost vizitafli de cætre puterea øi Spiritul trebuie s-o urmeze, Prov. 22:6. Læsafli
lui Dumnezeu, 3 Ne. 7:21. Datoritæ copilaøii sæ vinæ la Mine øi nu îi oprifli,
credinflei lor în Hristos în timpul con- Mat. 19:14. Ascultafli de pærinflii voøtri,
vertirii lor, ei au fost botezafli cu foc øi Ef. 6:1–3 (Col. 3:20). Færæ cædere, Adam
cu Duhul Sfânt, 3 Ne. 9:20. Ei se vor øi Eva nu ar fi putut avea copii, 2 Ne.
duce înainte sæ predice pocæinfla, øi 2:22–23. Îi vefli învæfla pe copii sæ meargæ
mulfli vor fi convertifli, D&L 44:3–4. pe cæile adeværului øi a sobrietæflii,
Mosia 4:14–15. Pruncii au viaflæ veønicæ,
COPII AI LUI DUMNEZEU. Vezi
Mosia 15:25. Isus i-a luat pe copilaøi øi
Fii øi fiice ale lui Dumnezeu; Om,
i-a binecuvântat, 3 Ne. 17:21. Tofli copiii
oameni
tæi vor fi învæflafli despre Domnul, øi
COPIII LUI HRISTOS. Vezi, de mare va fi pacea copiilor tæi, 3 Ne. 22:13
asemenea, Fii øi fiice ale lui (Isa. 54:13). Copiii mici nu au nevoie de
Dumnezeu; Isus Hristos; Næscut pocæinflæ øi de botez, Moro. 8:8–24.
din nou, næscut din Dumnezeu Copiii mici sunt mântuifli de la înteme-
ierea lumii prin Singurul Meu Næscut,
Aceia care au primit Evanghelia lui D&L 29:46–47. Pærinflii trebuie sæ-i înve-
Isus Hristos. fle pe copii principiile øi practicile
Oricine se va smeri ca un copil va fi cel Evangheliei, D&L 68:25, 27–28. Copiii
mai mare, Mat. 18:1–4. Credefli în lu- mici sunt sfinfli prin Ispæøirea lui
minæ ca sæ fifli copii ai luminii, Ioan Hristos, D&L 74:7. Pærinflilor li se po-
12:36. Sæ înlæture omul firesc øi sæ runceøte sæ-øi creascæ copiii în luminæ
devinæ ca un copil, Mosia 3:19; 27:25– øi adevær, D&L 93:40. Copiii care au
26. Datoritæ legæmântului vefli fi nu- murit înainte de vârsta responsabilitæ-
mifli copiii lui Hristos, Mosia 5:7. Dacæ flii sunt salvafli în împæræflia celestialæ,
vefli pune mâna pe fiecare lucru bun, D&L 137:10.
atunci cu siguranflæ vefli fi un copil al
lui Hristos, Moro. 7:19. Tuturor celor CORIANTON. Vezi, de asemenea,
care M-au primit le-am dat putere sæ Alma, fiul lui Alma
devinæ fiii Mei, D&L 39:4. Nu væ temefli, În Cartea lui Mormon, fiul lui Alma
copii mici, pentru cæ suntefli ai Mei, cel tânær.
37 Cowdery, Oliver
A mers la zoramifli, Alma 31:7. A pæræsit pentru Tit. Capitolele 3–7 se ocupæ de
slujirea pentru a urma o curvæ, Alma puterea Evangheliei în vieflile sfinflilor
39:3. Alma l-a învæflat despre starea de øi ale conducætorilor lor. În capitolele
existenflæ de dupæ moarte, despre învie- 8–9, sfinflii sunt sfætuifli sæ dea cu bucu-
re øi ispæøire, Alma 39–42. A fost din rie særacilor. Capitolele 10–12 afirmæ
nou chemat sæ predice, Alma 42:31. A poziflia lui Pavel ca Apostol. Capitolul
plecat cætre flara de la miazænoapte 13 îndeamnæ la perfecfliune.
într-o corabie, Alma 63:10.
CORNELIUS. Vezi, de asemenea,
CORIANTUMR. Vezi, de asemenea , Neamuri; Petru; Sutaø (centurion)
Iaredifli
Un sutaø (centurion) din Cesarea, bote-
În Cartea lui Mormon, rege al iaredifli- zat de Petru (Fapte 10). A fost probabil
lor øi ultimul supraviefluitor al po- primul dintre gentili (neamuri) care
porului iaredit. s-a alæturat Bisericii færæ a fi mai întâi
A fost descoperit de cætre poporul lui convertit la iudaism. Botezul lui Corne-
din Zarahemla, Omni 1:21. A fost rege lius øi al familiei lui a marcat deschi-
peste toatæ flara, Eter 12:1–2. A fost dus derea drumului ca Evanghelia sæ fie
în robie de Øared øi eliberat de cætre fiii predicatæ neamurilor. Petru, principalul
lui, Eter 13:23–24. S-a luptat cu diverøi Apostol, care deflinea cheile împæræfli-
duømani, Eter 13:28–14:31. S-a pocæit, ei lui Dumnezeu pe pæmânt la acea
Eter 15:3. A dat ultima bætælie cu Øiz, vreme, a îndrumat aceastæ predicare.
Eter 15:15–32.
COROANÆ. Vezi, de asemenea, Viaflæ
CORIHOR. Vezi, de asemenea, veønicæ
Antihrist
Podoabæ circularæ purtatæ pe cap de
Un antihrist în Cartea lui Mormon, conducætori. Poate fi simbolul puterii,
care a cerut un semn ca dovadæ a puterii al stæpânirii øi al slævirii celeste. Aceia
lui Dumnezeu; Domnul l-a fæcut pe care înduræ pânæ la capæt flinând toate
Corihor sæ devinæ mut (Alma 30:6–60). poruncile lui Dumnezeu vor primi o
CORINTENI, EPISTOLE CÆTRE. coroanæ a vieflii veønice. (Vezi D&L
Vezi, de asemenea, Epistolele lui 20:14; Moise 7:56; JS—M 1:1).
Pavel; Pavel Mæ aøteaptæ cununa neprihænirii, 2 Tim.
Douæ cærfli în Noul Testament. Ele au 4:8. Vefli cæpæta cununa, care nu se poate
fost la origine scrisori pe care Pavel veøteji, a slavei, 1 Pet. 5:4. Morflii care
le-a scris sfinflilor din Corint pentru a au murit în Domnul vor primi o cunu-
îndrepta neregulile dintre ei. Corinte- næ a neprihænirii, D&L 29:13. Ei vor
nii træiau într-o societate degradatæ primi o coroanæ în locaøurile Tatælui
din punct de vedere moral. Meu, D&L 59:2. Domnul îi pregæteøte
pe sfinfli pentru a se ridica pânæ la co-
1 Corinteni: Capitolul 1 confline salutul roana pregætitæ pentru ei, D&L 78:15.
lui Pavel øi un mesaj de mulflumire. Domnul a promis sfinflilor Lui o coroa-
Capitolele 2–6 cuprind corecfliile pe næ de slavæ la dreapta Lui, D&L 104:7.
care Pavel le aduce greøelilor sfinflilor
corinteni. Capitolele 7–12 conflin ræs- COT
punsurile lui Pavel la anumite întrebæri. Mæsuræ de lungime obiønuitæ la
Capitolele 13–15 se ocupæ de caritate, de evrei—la origine distanfla dintre cot øi
daruri spirituale øi de înviere. Capitolul vârful degetelor.
16 confline sfatul lui Pavel de a sta pu-
ternici în credinflæ. COWDERY, OLIVER
2 Corinteni: Capitolul 1 confline salutul Al doilea vârstnic în Biserica restaura-
lui Pavel øi un mesaj de mulflumire. tæ øi unul dintre cei trei martori despre
Capitolul 2 confline sfaturi personale originea divinæ øi despre veridicitatea
Crâng Sfânt 38
Cærflii lui Mormon. El a funcflionat în lucrurile spirituale înainte ca ele sæ fie
calitate de copist în timp ce Joseph pe fafla pæmântului, Moise 3:5. Milioane
Smith a tradus Cartea lui Mormon de de pæmânturi ca acesta nu ar fi fost
pe plæcile de aur (JS—I 1:66–68). începutul numærului creafliilor Tale,
A primit mærturie despre adeværul Moise 7:30. Dumnezeii au organizat øi
traducerii Cærflii lui Mormon, D&L 6:17, au format cerurile, Avr. 4:1.
22–24. A fost rânduit de Ioan Botezæ- CREATOR. Vezi (a) Crea, creaflie;
torul, D&L 13 (D&L 27:8; JS—I 1:68–73, Isus Hristos
vezi notæ la versetul 71). Dupæ ce afli
obflinut credinfla øi le-afli væzut cu ochii CREAfiIE SPIRITUALÆ. Vezi, de
voøtri, vefli mærturisi cæ le-afli væzut, asemenea, (a) Crea, creaflie; Om,
D&L 17:3, 5. fii-am dovedit flie, prin oameni
Spiritul Meu, cæ lucrurile pe care le-ai Domnul a creat spiritual toate lucruri-
scris sunt adeværate, D&L 18:2. A fost le, înainte de a le crea fizic (Moise 3:5).
numit øi rânduit unul dintre adminis-
Domnul a fæcut fiece plantæ, înainte sæ
tratori peste revelaflii, D&L 70:3. A pri-
fie în pæmânt, Gen. 2:4–6 (Avr. 5:5).
mit cheile preofliei împreunæ cu Joseph
Prin puterea Spiritului Meu am creat
Smith, D&L 110.
Eu toate lucrurile - în primul rând spi-
CRÂNG SFÂNT. Vezi Prima Viziune rituale, în al doilea rând temporale,
D&L 29:31–32. Ceea ce este temporal
(A) CREA, CREAfiIE. Vezi, de având înfæfliøarea a ceea ce este spiri-
asemenea, Creaflie spiritualæ; Isus tual, D&L 77:2. Eu am fæcut lumea øi
Hristos; Început; Pæmânt; Ziua de oamenii înainte ca ei sæ fie în carne,
Sabat Moise 6:51.
A organiza. Dumnezeu, lucrând prin
Fiul Lui, Isus Hristos, a organizat ele- (A) CREDE. Vezi, de asemenea,
mentele în naturæ pentru a forma Credinflæ; Isus Hristos; Încredere;
pæmântul. Tatæl Ceresc øi Isus au creat Necredinflæ
omul dupæ asemænarea Lor (Moise A avea credinflæ în cineva sau a accep-
2:26–27). ta ceva ca fiind adeværat. O persoanæ
La început Dumnezeu a fæcut cerurile trebuie sæ se pocæiascæ øi sæ creadæ în
øi pæmântul, Gen. 1:1. Sæ facem om Isus Hristos pentru a fi salvatæ în îm-
dupæ chipul Nostru, Gen. 1:26 (Moise pæræflia lui Dumnezeu (D&L 20:29).
2:26–27; Avr. 4:26). Toate lucrurile au Încredefli-væ în Domnul, Dumnezeul
fost fæcute prin El, Ioan 1:3, 10. Prin El vostru; încredefli-væ în profeflii Lui,
au fost fæcute toate lucrurile care sunt 2 Cron. 20:20. Daniel n-a fost rænit în
în ceruri, Col. 1:16 (Mosia 3:8; Hel. cuøca leilor pentru cæ avusese încrede-
14:12). Dumnezeu a fæcut lumile prin re în Dumnezeu, Dan. 6:23. Sæ fli se
Fiul Lui, Evr. 1:2. Omul a fost fæcut la facæ flie dupæ cum ai crezut, Mat. 8:13.
început, Mosia 7:27. Eu am fæcut cerul Tot ceea ce vefli cere cu credinflæ, prin
øi pæmântul øi toate lucrurile, 3 Ne. 9:15 rugæciune, vefli primi, Mat. 21:22. Nu
(Morm. 9:11, 17). Tofli oamenii au fost te teme, crede numai, Marcu 5:36. Toa-
fæcufli la începuturi dupæ asemænarea te lucrurile sunt cu putinflæ celui care
Mea, Eter 3:15. Isus Hristos a creat ce- crede, Marcu 9:23–24. Cine va crede øi
rurile øi pæmântul, D&L 14:9. El a fæcut se va boteza va fi mântuit, Marcu
omul, parte bærbæteascæ øi parte feme- 16:16 (2 Ne. 2:9; 3 Ne. 11:33–35). Orici-
iascæ dupæ chipul Sæu, D&L 20:18. Lumi ne crede în Fiul are viaflæ veønicæ, Ioan
færæ numær am creat Eu, Moise 1:33. 3:16, 18, 36 (Ioan 5:24; D&L 10:50). Noi
Prin Singurul Meu Fiu Næscut Eu am credem øi suntem convinøi cæ tu eøti
creat cerul, Moise 2:1. Eu, Domnul Hristosul, Ioan 6:69. Cine crede în Mi-
Dumnezeu, am creat, spiritual, toate ne, chiar dacæ ar fi murit, va træi, Ioan
39 Credinflæ
11:25–26. Fiindcæ am crezut intræm în lucruri care nu se væd dar care sunt
odihnæ, Evr. 4:3. Sæ credem în Isus adeværate (Evr. 11:1; Alma 32:21; Eter
Hristos øi sæ ne iubim unii pe alflii, 12:6). Credinfla se aprinde ascultând
1 Ioan 3:23. Mesia nu va distruge pe Evanghelia predicatæ de slujitorii au-
nici unul care va crede în El, 2 Ne. 6:14. torizafli trimiøi de Dumnezeu (Rom.
Evreii vor fi persecutafli pânæ când ei 10:14–17). Minunile nu duc la credin-
vor fi convinøi sæ creadæ în Hristos, flæ, însæ credinfla puternicæ se dezvoltæ
2 Ne. 25:16. Dacæ voi credefli aceste prin supunere faflæ de Evanghelia lui
lucruri, avefli grijæ sæ le facefli, Mosia Isus Hristos. Cu alte cuvinte, credinfla
4:10. Fiul va lua asupra Lui pæcatele vine prin dreptate (Alma 32:40–43;
acelora care cred în Numele Sæu, Eter 12:4, 6, 12; D&L 63:9–12).
Alma 11:40. Binecuvântat este acela Adeværata credinflæ aduce minuni,
care crede în cuvântul lui Dumnezeu viziuni, vise, tæmæduiri øi toate daru-
færæ sæ fie forflat, Alma 32:16. Dacæ do- rile lui Dumnezeu pe care El le dæ sfin-
rifli sæ credefli, læsafli aceastæ dorinflæ sæ flilor Sæi. Prin credinflæ cineva poate
lucreze în voi, Alma 32:27. Dacæ voi obfline iertarea pæcatelor øi, mai târziu,
credefli în Numele lui Hristos, atunci poate sæ stea în prezenfla lui Dumne-
væ vefli pocæi, Hel. 14:13. Oricine crede zeu. Lipsa credinflei duce la disperare,
în Hristos, crede øi în Tatæl, 3 Ne. 11:35. care vine datoritæ nedreptæflii (Moro.
Niciodatæ nu a crezut vreun om în 10:22).
Dumnezeu asemeni fratelui lui Iared, Cel neprihænit va træi prin credinflæ,
Eter 3:15. Fiecare lucru care te convin- Hab. 2:4. Credinfla ta te-a tæmæduit,
ge sæ crezi în Hristos este trimis de Mat. 9:22 (Marcu 5:34; Luca 7:50). Fa-
puterea lui Hristos, Moro. 7:16–17. cæ-vi-se dupæ credinfla voastræ, Mat.
Tofli aceia care cred cuvintele Domnu- 9:29. Dacæ afli avea credinflæ cât un
lui vor fi vizitafli prin manifestærile græunte de muøtar, nimic nu v-ar fi cu
Spiritului Sæu, D&L 5:16. Aceia care neputinflæ, Mat. 17:20 (Luca 17:6).
cred în numele Domnului vor deveni M-am rugat pentru tine ca sæ nu piaræ
fiii lui Dumnezeu, D&L 11:30 (Ioan credinfla ta, Luca 22:32. Credinfla în
1:12). Altora le este dat sæ creadæ în Numele lui Hristos l-a întærit pe omul
cuvintele celorlalfli, D&L 46:14. Sem- acesta, Fapte 3:16. Credinfla vine în ur-
nele vor însofli pe aceia care cred, D&L ma auzirii cuvântului lui Dumnezeu,
58:64 (D&L 63:7–12). Aceia care cred, Rom. 10:17. Dacæ Hristos n-a înviat,
se pocæiesc øi sunt botezafli vor primi atunci zadarnicæ este credinfla voastræ,
Duhul Sfânt, Moise 6:52. 1 Cor. 15:14. Credinfla lucreazæ prin
dragoste, Gal. 5:6. Prin har afli fost
CREDINޮ. Vezi, de asemenea, (a)
mântuifli, prin credinflæ, Ef. 2:8 (2 Ne.
Crede; Isus Hristos; Încredere;
25:23). Luafli scutul credinflei, Ef. 6:16
Speranflæ
(D&L 27:17). Mi-am isprævit alergarea,
Încredere în ceva sau cineva. În sensul am pæzit credinfla, 2 Tim. 4:7. Credinfla
folosit cel mai adesea în scripturi, cre- este o încredere neclintitæ în lucrurile
dinfla înseamnæ încrederea în Isus nædæjduite, Evr. 11:1. Færæ credinflæ es-
Hristos care conduce o persoanæ la su- te cu neputinflæ sæ fim plæcufli Lui, Evr.
punere faflæ de El. Credinfla trebuie 11:6. Credinfla, dacæ n-are fapte, este
centratæ asupra lui Isus Hristos pentru moartæ, Iac. 2:17–18, 22. Mæ voi duce
ca ea sæ ducæ pe cineva la salvare. Sfin- sæ fac lucrurile pe care mi le-a poruncit
flii din zilele din urmæ au, de aseme- Domnul, 1 Ne. 3:7. Domnul este în
nea, credinflæ în Dumnezeu Tatæl, în putere sæ facæ toate lucrurile pentru
Duhul Sfânt, în puterea preofliei øi în copiii oamenilor, de va fi ca ei sæ dove-
alte aspecte importante ale Evangheli- deascæ credinflæ în El, 1 Ne. 7:12. Sæge-
ei restaurate. flile din Liahona funcflionau dupæ
Credinfla implicæ speranflæ pentru credinflæ, 1 Ne. 16:28. Sæ se pocæiascæ
Creøtini 40
øi sæ fie botezafli în Numele Lui, având Hotærârea de iertare prin harul lui
credinflæ desævârøitæ în Cel Sfânt, 2 Ne. Hristos este dreaptæ øi adeværatæ,
9:23. Hristos face miracole minunate D&L 20:30. Spiritul væ va fi dat vouæ
pentru copiii oamenilor dupæ credinfla prin rugæciune fæcutæ cu credinflæ,
lor, 2 Ne. 26:13 (Eter 12:12; Moro. 7:27– D&L 42:14. Credinfla nu vine prin
29, 34–38). Pæcatele lui Enos au fost semne, ci semnele îi urmeazæ pe aceia
iertate datoritæ credinflei lui în Hristos, care cred, D&L 63:9–12. Pærinflii tre-
Enos 1:3–8. Salvarea nu vine la nimeni buie sæ-i învefle pe copii credinfla în
decât prin credinflæ în Domnul Isus Hristos, D&L 68:25. Cæutafli sæ învæ-
Hristos, Mosia 32:12. Inimile sunt flafli, chiar prin studiu øi prin credinflæ,
schimbate prin credinflæ în Numele D&L 88:118. Credinfla în Domnul Isus
Lui, Mosia 5:7. Rugæciunile slujitori- Hristos este primul principiu al Evan-
lor lui Dumnezeu sunt satisfæcute du- gheliei, A de C 1:4.
pæ credinfla lor, Mosia 27:14. Dæ-ne
nouæ putere dupæ credinfla noastræ în CREØTINI. Vezi, de asemenea, Sfânt;
Hristos, Alma 14:26. Vei striga Nume- Ucenic
le lui Dumnezeu în credinflæ, Alma Nume dat acelora care cred în Isus
22:16. Credinfla nu înseamnæ sæ ai o Hristos.
cunoaøtere desævârøitæ despre lucruri, Deøi acest termen este folosit în mod
Alma 32:21 (Eter 12:6). Când începe sæ obiønuit în întreaga lume, Domnul i-a
se mæreascæ, sæ-l îngrijifli prin credinflæ, denumit pe cei ce Îl urmeazæ cu adevæ-
Alma 33:23 (Alma 32:28). Supravieflui- rat pe Hristos, sfinfli (Fapte 9:13, 32, 41;
rea lor s-a datorat puterii miraculoase 1 Cor. 1:2; D&L 115:4).
a lui Dumnezeu din cauza credinflei Ucenicilor li s-a dat numele de creøtini,
lor nespus de mari, Alma 57:25–27. Fapte 11:26. Oricine suferæ pentru cæ
Atâflia câfli vor privi la Fiul lui Dumne- este creøtin, sæ nu-i fie ruøine, 1 Pet. 4:16.
zeu cu credinflæ vor putea sæ træiascæ, Datoritæ legæmântului vefli fi numifli
Hel. 8:15. Eu væd cæ este suficientæ copiii lui Hristos, Mosia 5:7. Adeværa-
credinfla voastræ pentru ca Eu sæ væ flii credincioøi au fost numifli creøtini
vindec, 3 Ne. 17:8. Credinfla înseamnæ de cætre cei care nu erau membri ai
lucruri care sunt nædæjduite, dar nevæ- Bisericii, Alma 46:13–16.
zute, Eter 12:6. Tofli aceia care au fæcut
miracole le-au fæcut prin credinflæ, Eter CRONICI
12:12–18. Dacæ ei au credinflæ în Mine, Douæ cærfli din Vechiul Testament. Ele
atunci Eu voi face ca lucrurile slabe sæ oferæ istorisirea pe scurt a evenimen-
devinæ puternice pentru ei, Eter 12:27– telor de la Creaflie pânæ la proclamaflia
28, 37. Mormon a propovæduit despre lui Cir care permitea evreilor sæ se în-
credinflæ, nædejde øi milostenie, Moro. toarcæ în Ierusalim.
7. Orice vefli cere Tatælui în Numele
Meu, care este bun, în credinflæ, cre- Cartea întâi a cronicilor: Capitolele 1–9
zând cæ voi vefli primi, iatæ acest lucru prezintæ genealogiile de la Adam la
væ va fi dat vouæ, Moro. 7:26. Cei care Saul. Capitolul 10 înregistreazæ moar-
au credinflæ în Hristos se vor lipi de tea lui Saul. Capitolele 11–22 aratæ
orice lucru bun, Moro. 7:28. Dacæ vei evenimentele legate de domnia lui
întreba, având credinflæ în Hristos, El David. Capitolele 23–27 explicæ cum
îfli va aræta adeværul, Moro. 10:4. Færæ Solomon a fost fæcut rege øi leviflii au
credinflæ nu pofli sæ faci nimic; de aceea primit slujbele lor. Capitolul 28 aratæ
cere în credinflæ, D&L 8:10. Le va fi cum David i-a poruncit lui Solomon sæ
acordat potrivit cu credinfla din rugæciu- construiascæ un templu. Capitolul 29
nile lor, D&L 10:47, 52. Tofli oamenii redæ moartea lui David.
trebuie sæ rabde în credinflæ, în numele A doua carte a cronicilor: Capitolele 1–9
Lui, pânæ la sfârøit, D&L 20:25, 29. urmæresc evenimentele legate de
41 Cronologie
domnia lui Solomon. Capitolele 10–12 pânæ la înrobirea regatului Iudeii de
povestesc domnia fiului lui Solomon, cætre Nebucadneflar. Cartea se încheie
Roboam, în timpul cæreia Regatul Unit cu decretul lui Cir prin care copiii în-
al Israelului a fost împærflit în Regatul robifli ai lui Iuda se puteau întoarce în
de Nord øi Regatul de Sud. Capitolele Ierusalim.
13–36 descriu domniile diverøilor regi
CRONOLOGIE
Urmætoarea cronologie sau listæ a evenimentelor nu este atotcuprinzætoare øi are
ca scop sæ ofere cititorului o idee despre ordinea evenimentelor din timpurile
Bibliei øi ale Cærflii lui Mormon.
Evenimente din zilele primilor patriarhi: (datoritæ dificultæflilor în datarea exactæ
a evenimentelor din aceastæ secfliune, nu se dau date).
î.H. (sau î. e. n.—Înaintea erei noastre)
4000 Cæderea lui Adam.
Slujirea lui Enoh.
Slujirea lui Noe; potopul.
S-a construit Turnul din Babel; iarediflii cælætoresc spre pæmântul
fægæduinflei.
Slujirea lui Melhisedec.
Moartea lui Noe.
Naøterea lui Avram (Avraam).
Naøterea lui Isaac.
Naøterea lui Iacov.
Naøterea lui Iosif.
Iosif este vândut în Egipt.
Iosif apare înaintea Faraonului.
Iacov (Israel) øi familia lui merg în Egipt.
Moartea lui Iacov (Israel).
Moartea lui Iosif.
Naøterea lui Moise.
Moise îi elibereazæ pe copiii lui Israel din Egipt (Exodul).
Înælflarea lui Moise.
Moartea lui Iosua.
Dupæ moartea lui Iosua, începe perioada judecætorilor, primul
judecætor fiind Otniel, iar ultimul Samuel; ordinea øi datele celorlalfli
sunt foarte incerte.
Saul este uns rege.
Întâlnirea cu 3:1–10
Nicodim
Femeia 4:1–42
samariteanæ
la fântânæ
Umplerea 5:1–11
miraculoasæ a
nævoadelor
Alungarea 5:1–20
legiunii de
diavoli în porci
Pildele lui Isus sunt scurte povestiri care comparæ un obiect sau o împrejurare
obiønuitæ cu un adevær. Isus se folosea adesea de ele pentru a propovædui
adeværuri spirituale.
Comoara de 13:44
pe câmp:
Nævodul 13:47–50
pescarului:
Gospodarul: 13:51–52
Moneda 15:8–10
pierdutæ:
Bunul 10:25–37
samaritean:
Ispravnicul 16:1–8
necredincios:
Lazær øi 16:14–15,
bogatul: 19–31
Judecætorul 18:1–8
nedrept:
Polii: 19:11–27
Talanflii: 25:14–30
Tæmæduirea 9:1–41
orbului în ziua
de Sabat
Tæmæduirea a 17:12–14
zece leproøi
Înfæfliøarea 23:7–10
înaintea lui Irod
HELAMAN, FIUL LUI ALMA. Vezi, Personaj din Cartea lui Mormon - unul
de asemenea, Alma, fiul lui Alma; dintre cei trei fii ai Regelui Beniamin
Anti-nefi-lehifli; Helaman, fiii lui (Mosia 1:2–8).
Personaj din Cartea lui Mormon - fiul HERUVIM
cel mai mare al lui Alma, fiul lui Alma
(Alma 31:7). Helaman a fost un profet Figuri reprezentând creaturi cereøti,
øi un conducætor militar. forma exactæ nefiind cunoscutæ. Heru-
vimii au fost chemafli sæ pæzeascæ locu-
Alma i-a încredinflat fiului lui, Hela- rile sacre.
man, cronicile poporului lui øi plæcile
iarediflilor, Alma 37:1–2, 21. Alma i-a Domnul a pus heruvimi pentru a pæzi
poruncit lui Helaman sæ continue drumul spre pomul vieflii, Gen. 3:24
scrierea istoriei poporului lui, Alma (Alma 12:21–29; 42:2–3; Moise 4:31).
45–62. Helaman a restabilit Biserica, Reprezentanfli simbolici ai heruvimi-
Alma 45:22–23. Douæ mii de tineri ræz- lor au fost puøi pe capacul ispæøirii,
boinici amonifli au dorit ca Helaman Ex. 25:18, 22 (1 Regi 6:23–28; Evr. 9:5).
sæ le fie conducætor, Alma 53:19, 22. Heruvimii sunt menflionafli în viziuni-
Helaman øi tinerii amonifli s-au luptat le lui Ezechiel, Ezec. 10; 11:22.
cu lamaniflii øi au fost scæpafli prin cre-
HIMNI. Vezi, de asemenea, Mosia,
dinflæ, Alma 57:19–27.
fiii lui; Mosia, fiul lui Beniamin
HELAMAN, FIUL LUI HELAMAN Un fiu al Regelui Mosia din Cartea lui
Profet øi istoric din Cartea lui Mor- Mormon. Himni a mers cu fraflii lui sæ
mon, care l-a instruit pe poporul nefit. predice lamaniflilor (Mosia 27:8–11,
El a fost nepotul lui Alma cel Tânær øi 34–37; 28:1–9).
tatæl lui Nefi cæruia i s-a dat putere
HOMOSEXUALITATE. Vezi, de
asupra tuturor elementelor (Hel. 5–10).
asemenea, Adulter; Senzual,
Împreunæ cu fiul lui, Nefi, Helaman a
senzualitate
scris cartea lui Helaman.
Asociere sexualæ a indivizilor de ace-
Cartea lui Helaman: Capitolele 1–2 des-
laøi gen. Dumnezeu interzice activita-
criu o perioadæ de mari tulburæri poli-
tea sexualæ de acest fel.
tice. Capitolele 3–4 consemneazæ cum
Helaman øi Moroniha, cæpitanul øef al Scoate-i afaræ la noi, ca sæ ne împreu-
armatelor nefite, au putut, în sfârøit, næm cu ei, Gen. 19:1–11 (Moise 5:51–
sæ aducæ pacea pentru o vreme. Totuøi, 53). Sæ nu te culci cu un bærbat cum se
în ciuda conducerii acestor oameni culcæ cineva cu o femeie. Este o urâ-
buni, oamenii deveneau tot mai ræi. În ciune, Lev. 18:22 (Lev. 20:13). Sæ nu fie
capitolele 5–6 Nefi renunflæ la scaunul nici un sodomit din fiii lui Israel,
judecætoresc, aøa cum fæcuse øi bunicul Deut. 23:17. Îøi dau pe faflæ nelegiuirea
lui, Alma, pentru a-i învæfla pe oameni. de sodomifli, færæ sæ o ascundæ, Isa. 3:9
Pentru o vreme oamenii s-au pocæit. (2 Ne. 13:9). Bærbaflii s-au aprins în
Totuøi, în capitolele 6–12 poporul poftele lor unii pentru alflii, Rom. 1:27.
nefit devine ræu. Capitolele finale, 13– Cei ce abuzeazæ de ei înøiøi cu bærbaflii
16, conflin relatarea extraordinaræ de- nu vor moøteni împæræflia lui Dumne-
spre un profet numit Samuel Lamani- zeu, 1 Cor. 6:9–10. Legea nu este fæcutæ
tul care a prezis naøterea øi ræstignirea pentru cel neprihænit, ci pentru cei care
Salvatorului øi semnele care vor marca se pângæresc cu bærbaflii, 1 Tim. 1:9–10.
aceste evenimente. Cei care au poftit dupæ trupul altuia ne
Hristos 84
stau înainte ca o pildæ, suferind pedeap- Profet în Cartea lui Mormon øi autorul
sa unui foc veønic, Iuda 1:7. mai multor predici din cærflile 2 Nefi øi
Iacov (2 Ne. 6–11; Iacov 1–7).
HRISTOS. Vezi Isus Hristos
Cartea lui Iacov: A treia carte din Car-
HYDE, ORSON tea lui Mormon. Capitolul 1 relateazæ
Membru al primului Cvorum al Celor cæ Nefi i-a dat însemnærile lui Iacov øi,
Doisprezece Apostoli numit în aceastæ dupæ aceea, i-a sfinflit pe Iacov øi pe
dispensaflie (D&L 68:1–3; 75:13; 102:3; fratele lui, Iosif, sæ fie preofli øi învæflæ-
124:128–129). El a îndeplinit multe mi- tori ai oamenilor. Capitolele 2–4 sunt
siuni pentru Bisericæ, inclusiv aceea predici care îi avertizeazæ pe oameni
de dedicare a Pæmântului Sfânt în 1841 sæ fie curafli moral. De asemenea, Iacov
pentru întoarcerea poporului evreu. îi învaflæ despre venirea unui Mesia
mântuitor øi dæ motivele pentru care
IACOV, FIUL LUI ALFEU unii din Israel nu-L vor accepta la veni-
Unul dintre cei Doisprezece Apostoli rea Sa. Capitolele 5–6 conflin mærturia
aleøi de Isus în timpul slujirii Lui mu- lui Iacov øi o alegorie profeticæ despre
ritoare (Mat. 10:3; Marcu 3:18; Luca istoria øi misiunea poporului lui Israel.
6:15; Fapte 1:13). Capitolul 7 confline o relatare despre un
rebel învæflat, pe nume Øerem, care a fost
IACOV, FIUL LUI ISAAC. Vezi, de copleøit de mærturia divinæ a lui Iacov.
asemenea, Esau; Isaac; Israel
IACOV, FIUL LUI ZEBEDEU
Patriarh øi profet în Vechiul Testament;
cel mai mic dintre cei doi fii gemeni ai Unul dintre cei Doisprezece Apostoli
lui Isaac øi ai Rebecæi (Gen. 25:19–26). aleøi de Isus în timpul slujirii lui muri-
Iacov a obflinut dreptul primului næs- toare. El era fratele lui Ioan. El a fost
cut în locul fratelui sæu Esau. Aceasta unul dintre cei trei Apostoli aleøi sæ fie
s-a datorat meritelor øi cæsætoriei în cu Isus la anumite ocazii deosebite: la
legæmânt ale lui Iacov, în timp ce Esau învierea fiicei lui Iair (Marcu 5:37), la
øi-a disprefluit dreptul primului næs- Schimbarea la Faflæ (Mat. 17:1; Marcu
cut øi s-a cæsætorit în afara legæmântu- 9:2; Luca 9:28) øi la Ghetsimani (Mat.
lui (Gen. 25:30–34; 26:34–35; 27; 28:6– 26:37; Marcu 14:33). Împreunæ cu Petru
9; Evr. 12:16). øi Ioan, el a restaurat Preoflia lui Melhi-
sedec pe pæmânt rânduindu-l pe Joseph
Rebeca a aflat de la Domnul cæ Esau îl
Smith (D&L 27:12; 128:20; JS—I 1:72).
va sluji pe Iacov, Gen. 25:23. A obflinut
dreptul primului næscut de la Esau, IACOV, FRATELE DOMNULUI
Gen. 25:29–34. A visat o scaræ la cer, Personaj din Noul Testament - un
Gen. 28. S-a cæsætorit cu Lea øi Rahela, frate al Domnului (Gal. 1:19) øi al lui
Gen. 29:1–30. A avut doisprezece fii øi Iosis, Simion, Iuda øi al câtorva surori
o fiicæ, Gen. 29:31–30:24; 35:16–20. S-a (Mat. 13:55–56; Marcu 6:3; Iuda 1:1). El
cæsætorit cu Bilha øi Zilpa, Gen. 30:3– mai era cunoscut ca Iacov cel Drept øi
4, 9. Numele i-a fost schimbat în Israel, a deflinut o poziflie importantæ în Bise-
Gen. 32:28. L-a væzut pe Dumnezeu la rica din Ierusalim (Fapte 12:17; 15:13;
faflæ, Gen. 32:30. L-a favorizat pe Iosif, 1 Cor. 15:7; Gal. 2:9–12). A scris proba-
Gen. 37:3. A plecat în Egipt cu familia bil epistola lui Iacov.
lui, Gen. 46:1–7. I-a binecuvântat pe
fiii lui øi pe urmaøii lor, Gen. 49. A Epistola lui Iacov: O carte din Noul Tes-
murit, Gen. 49:33. A flinut poruncile øi tament. La origine a fost o scrisoare
este astæzi exaltat pe un tron în cer, adresatæ celor douæsprezece triburi
alæturi de Avraam øi Isaac, D&L 132:37. ale Israelului împræøtiate în alte flæri øi
a fost scrisæ probabil în Ierusalim.
IACOV, FIUL LUI LEHI. Vezi, de Epistola confline câteva idei clar enun-
asemenea, Lehi, Tatæl lui Nefi flate privind religia practicæ, incluzând
85 Iared
sfatul important din capitolul 1 øi anu- slobozit pe cei morfli, Apoc. 20:13. Existæ
me cæ dacæ cuiva îi lipseøte înflelepciu- un loc pregætit, da, chiar iadul cel înfri-
ne, sæ-i cearæ ajutorul lui Dumnezeu coøætor, 1 Ne. 15:35. Voinfla cærnii dæ
(Iac. 1:5–6; JS—I 1:9–20). Capitolul 2 se spiritului diavolului putere sæ ne ducæ
referæ la credinflæ øi fapte. Capitolele 3–4 în iad, 2 Ne. 2:29. Hristos a pregætit ca-
vorbesc despre nevoia de a controla lea pentru scæparea noastræ din moarte
limbajul øi îi sfætuieøte pe sfinfli sæ nu øi iad, 2 Ne. 9:10–12. Aceia care ræmân
vorbeascæ de ræu unul despre celælalt. necurafli vor merge în chinurile veønice,
Capitolul 5 îi încurajeazæ pe sfinfli sæ 2 Ne. 9:16. Diavolul le înøealæ sufletele
aibæ ræbdare øi sæ îi cheme pe vârstnici øi îi conduce cu grijæ jos în iad, 2 Ne.
pentru binecuvântare când sunt bol- 28:21. Isus mi-a mântuit sufletul din iad,
navi; de asemenea, îi învaflæ despre 2 Ne. 33:6. Depærtafli-væ de chinurile
binecuvântærile de ajutor pentru con- iadului, Iacov 3:11. A fi înrobit de diavol
vertirea altora. øi condus de voinfla lui spre nimicire
înseamnæ lanflurile iadului, Alma 12:11.
IAD. Vezi, de asemenea, Condamnare; Cei ticæloøi sunt aruncafli în întunericul
Moarte Spiritualæ; Diavol; Fiii din afaræ pânæ la vremea învierii lor,
pierzaniei Alma 40:13–14. Cei necurafli vor fi mai
nenorocifli sæ stea alæturi de Dumnezeu
Revelafliile zilelor din urmæ vorbesc decât sæ stea în iad, Morm. 9:4. Osânda
de iad în cel puflin douæ sensuri. Mai datæ din mâna Mea este osândæ veønicæ,
întâi, este læcaøul vremelnic al lumii D&L 19:10–12. Iadul este un loc pregætit
spirituale pentru cei care au fost nesu- pentru diavol øi pentru îngerii lui, D&L
puøi în viafla muritoare. În acest sens, 29:37–38. Aceia care Îl recunosc pe
iadul are un sfârøit. Acolo spiritele vor Dumnezeu scapæ de moarte øi de lan-
fi învæflate Evanghelia øi, la un moment flurile iadului, D&L 138:23.
dat, dupæ pocæinfla lor, ele vor fi învia-
te la un grad de slavæ de care sunt IAFET. Vezi, de asemenea, Noe,
demne. Aceia care nu se vor pocæi, dar Patriarh biblic
care nu sunt totuøi fii ai pierzaniei, vor
Fiul cel mai mare al lui Noe, profet din
ræmâne în iad de-a lungul Mileniului.
Vechiul Testament (Moise 8:12).
Dupæ aceastæ mie de ani de chin, ei vor
fi înviafli într-o glorie telestialæ (D&L Noe l-a avut pe Iafet, Gen. 5:32 (Gen.
76:81–86; 88:100–101). 6:10; Moise 8:12). Iafet øi soflia lui au
În al doilea rând, este locul perma- intrat în arca lui Noe, Gen. 7:13. Iafet a
nent pentru acei care nu sunt mântuifli ieøit din arcæ, Gen. 9:18. Dumnezeu sæ
prin Ispæøirea lui Hristos. În acest sens, lærgeascæ locurile stæpânite de Iafet,
iadul este permanent. El este pentru Gen. 9:27.
aceia care sunt gæsifli „întinafli” (D&L
88:35, 102). Acesta este locul în care IARED. Vezi, de asemenea, Iared,
Satana, îngerii lui øi fiii pierzaniei— fratele lui; Iaredifli
aceia care L-au negat pe Fiul dupæ ce Conducætor în Cartea lui Mormon
Tatæl L-a dezvæluit—vor ræmâne veø- care, împreunæ cu fratele lui, a condus
nic (D&L 76:43–46). o colonie de oameni din Turnul lui
Uneori scripturile se referæ la iad ca Babel spre pæmântul fægæduinflei în
la întunericul de afaræ. emisfera de vest (Eter 1:33–2:1).
Sufletul lui David nu va fi læsat în iad, Iared i-a cerut fratelui lui sæ se roage
Ps. 16:10 (Ps. 86:13). Mergi în iad, în ca Domnul sæ nu încurce graiul fami-
focul care nu se stinge, Marcu 9:43 liilor øi prietenilor lor, Eter 1:34–37. A
(Mosia 2:38). Bogatul în iad îøi ridicæ cælætorit spre mare øi a stat acolo patru
ochii, fiind în chinuri, Luca 16:22–23 ani, Eter 2:13. A navigat spre pæmân-
(D&L 104:18). Moartea øi iadul i-au tul fægæduinflei, Eter 6:4–12.
Iared, Fratele Lui 86
IARED, FRATELE LUI. Vezi, de în aceastæ carte din Cartea lui Mormon.
asemenea, Iared; Iaredifli Iarom a consemnat cæ nefiflii au conti-
Profet din Cartea lui Mormon. El øi nuat sæ træiascæ legea lui Moise øi sæ
fratele lui au întemeiat neamul iaredit aøtepte venirea lui Hristos. Ei au fost
când au condus o colonie de oameni conduøi de regi care erau bærbafli cu
din Turnul lui Babel spre un pæmânt mare credinflæ. Ei au prosperat ascul-
fægæduit în emisfera vesticæ (Eter 1–6). tând de profeflii, preoflii øi învæflætorii lor.
Credinfla lui era atât de mare încât a IDOLATRIE
vorbit cu Domnul faflæ în faflæ (D&L
Preaslævirea idolilor ori ataøamentul
17:1). Povestirea lui este consemnatæ
sau devotamentul excesiv faflæ de orice.
în cartea lui Eter.
Sæ nu ai alfli dumnezei afaræ de Mine,
Fratele lui Iared era un om mare øi Ex. 20:3 (Mosia 12:35; 13:12–13). Dacæ
puternic øi mult favorizat de cætre vefli merge dupæ alfli dumnezei, cu sigu-
Domnul, Eter 1:34. Datoritæ credinflei ranflæ cæ vefli pieri, Deut. 8:19. Împotri-
lui, fratele lui Iared a væzut degetul virea este ca neascultarea øi idolatria,
Domnului, Eter 3:6–9 (Eter 12:20). 1 Sam. 15:23. Te-ai descoperit altuia
Hristos øi-a arætat trupul spiritual fra- decât Mie, Isa. 57:8. Ai læudat pe dum-
telui lui Iared, Eter 3:13–20. Nicicând nezeii de argint øi aur, Dan. 5:23. Nu
nu au fost dezvæluite lucruri mai mæ- putefli sluji lui Dumnezeu øi lui Mamo-
refle decât cele dezvæluite fratelui lui na, Mat. 6:24. Pofta rea este închinare
Iared, Eter 4:4. Fratele lui Iared a pre- la idoli, Col. 3:5. Copilaøilor, pæzifli-væ
venit poporul lui împotriva monarhi- de idoli, 1 Ioan 5:21. Vai de acei care
ei, Eter 6:22–23. Domnul a arætat toate preaslævesc idoli, 2 Ne. 9:37. Închinarea
lucrurile fratelui lui Iared, Eter 12:21. la idoli a poporului lui Nefi i-a adus
Fratele lui Iared era puternic la scris, asupra-i ræzboaie øi distrugere, Alma
Eter 12:24. Prin credinflæ, fratele lui Ia- 50:21. Fiece om merge dupæ imaginea
red a mutat muntele Zerin, Eter 12:30. propriului lui dumnezeu, D&L 1:16.
IAREDIfiI. Vezi, de asemenea, Cartea Fie ca ei sæ trudeascæ cu mâinile lor ca
lui Mormon; Iared; Iared, fratele lui sæ nu fie nici o închinare la idoli, D&L
52:39. Tatæl lui Avraam a fost ispitit
Popor din Cartea lui Mormon care era prin închinarea la idoli, Avr. 1:27.
format din urmaøii lui Iared, ai fratelui
sæu øi ai prietenilor lor (Eter 1:33–41). IEHOVA. Vezi, de asemenea, Eu
Ei au fost conduøi de Dumnezeu din Sunt; Isus Hristos
Turnul lui Babel în America, pæmântul Numele propriu sau de legæmânt al
fægæduinflei, (Eter 1:42–43; 2–3; 6:1–18). Dumnezeului lui Israel. El denumeøte
Deøi neamul lor avea la un moment „veønicul EU SUNT” (Ex. 3:14; Ioan
dat milioane de oameni, ei au fost cu 8:58). Iehova este Isus Hristos din via-
toflii nimicifli de ræzboiul civil cauzat fla premuritoare øi a venit pe pæmânt
de ræutate (Eter 14–15). ca fiul Mariei (Mosia 3:8; 15:1; 3 Ne.
15:1–5). De obicei, când apare cuvân-
IAROM
tul Domnul în Vechiul Testament, el
Personaj din Cartea lui Mormon - un înseamnæ Iehova.
fiu al lui Enos øi strænepot al lui Lehi. Iehova este Hristos: Iehova era cunoscut
El a flinut însemnærile nefiflilor timp de profeflilor strævechi (Ex. 6:3; Avr. 1:16).
60 de ani, 420–361 î.H. (Enos 1:25; Ia- Apostolul Pavel ne-a învæflat cæ Hristos
rom 1:13). El a fost un bærbat credin- este Iehova din Vechiul Testament (Ex.
cios care a crezut de cuviinflæ sæ nu 17:6; 1 Cor. 10:1–4). Fratele lui Iared din
scrie prea mult în însemnarea istoricæ Cartea lui Mormon L-a væzut pe Hristos
(Iarom 1:2). Cel din viafla premuritoare øi L-a preas-
Cartea lui Iarom: Sunt doar 15 versete lævit (Eter 3:13–15). Øi Moroni L-a numit
87 (a) Ierta
pe Hristos Iehova (Moro. 10:34). La despre adunarea de cætre Domnul a
Templul din Kirtland, Joseph Smith øi Israelului din flærile de nord prin tri-
Oliver Cowdery L-au væzut pe Iehova miterea multor „pescari” øi „vânætori”
cel Înviat (D&L 110:3–4). pentru a-i gæsi (Ier. 16:14–21). Acest
eveniment din zilele din urmæ va fi
IEREMIA. Vezi, de asemenea ,
mai amplu ca proporflii chiar decât
Plângerile
scoaterea Israelului din Egipt de cætre
Profet în Vechiul Testament care s-a Moise (Ier. 16:13–15; 23:8).
næscut într-o familie de preofli øi a pro-
feflit în Iuda între 626–586 î.H. El a træit IERIHON
aproape de vremea altor mari profefli: Oraø cetate în valea Iordanului, la 245
Lehi, Ezechiel, Osea øi Daniel. m sub nivelul mærii. Ierihon se aflæ
Ieremia a fost rânduit sæ fie profet în aproape de locul unde israeliflii au tra-
viafla premuritoare (Ier. 1:4–5). Ca versat râul când au intrat prima datæ
profet, În timpul celor aproximativ pe pæmântul fægæduinflei (Ios. 2:1–3;
patruzeci de ani, el a propovæduit po- 3:16; 6).
porului evreu împotriva idolatriei øi a
Israeliflii au dat o bætælie la Ierihon,
imoralitæflii (Ier. 3:1–5; 7:8–10). El a
Ios. 6:1–20. Iosua a dat un blestem
trebuit sæ facæ faflæ insultelor øi opozi-
asupra Ierihonului, Ios. 6:26 (1 Regi
fliei continue (Ier. 20:2; 36:18–19; 38:4).
16:34). Ierihon se aflæ în teritoriul atri-
Dupæ cæderea Ierusalimului, iudeii
buit lui Beniamin, Ios. 18:11–12, 21.
care au scæpat în Egipt l-au luat pe
Domnul a vizitat Ierihonul în ultima
Ieremia cu ei (Ier. 43:5–6) øi acolo, con-
lui cælætorie la Ierusalim, Marcu 10:46
form legendei, l-au omorât cu pietre.
(Luca 18:35; 19:1).
Cartea lui Ieremia: Capitolele 1–6 con-
flin profeflii fæcute în timpul domniei IEROBOAM
lui Iosia. Capitolele 7–20 sunt profeflii Personaj din Vechiul Testament - Iero-
din timpul domniei lui Ioiachim. Ca- boam a fost primul rege al pærflii de
pitolele 21–38 se ocupæ de domnia lui nord a Israelului împærflit. El era mem-
Zedechia. Capitolele 39–44 conflin pro- bru al tribului lui Efraim. Ieroboam cel
feflii øi descriu evenimentele istorice de ticælos a condus o revoltæ împotriva
dupæ cæderea Ierusalimului. Capitolul casei lui Iuda øi a familiei lui David.
45 confline o promisiune pentru Baruc, Ieroboam a înælflat idoli pe care
scribul lui, øi anume cæ viafla lui Baruc poporul sæ-i preaslæveascæ, în Dan øi
va fi pæstratæ. În final, capitolele 46–51 Betel, 1 Regi 12:28–29. Ahia îl dojeneø-
sunt profeflii împotriva neamurilor te pe Ieroboam, 1 Regi 14:6–16. De
stræine. Capitolul 52 este o concluzie Ieroboam se aminteøte pentru cæ el
istoricæ. Unele dintre profefliile lui a adus un pæcat cumplit Israelului,
Ieremia erau cuprinse în plæcile de 1 Regi 15:34 (1 Regi 12:30).
aramæ ale lui Laban, salvate de Nefi
(1 Ne. 5:10–13). Ieremia mai este men- (A) IERTA. Vezi, de asemenea,
flionat de douæ ori în Cartea lui Mormon Iertarea Pæcatelor; Ispæøire, (a)
(1 Ne. 7:14; Hel. 8:20). ispæøi; Mærturisire, (a) mærturisi;
Cartea lui Ieremia mai include o Pocæinflæ, (a) se pocæi
confirmare a existenflei premuritoare a Aøa cum este folosit în scripturi, a
omului øi a predestinærii lui Ieremia ierta înseamnæ în general unul dintre
(Ier. 1:4–5), o profeflie despre întoarce- urmætoarele douæ lucruri: (1) Când
rea lui Israel din starea sa de împræø- Dumnezeu îi iartæ pe oameni, El anu-
tiere, adunând unul dintr-un oraø øi doi leazæ sau îndepærteazæ pedeapsa ce-
dintr-o familie, în Sion, un loc plæcut rutæ pentru pæcat. Prin ispæøirea lui
unde Israel øi Iuda pot sta în siguranflæ Hristos, iertarea pæcatelor este posibi-
øi în pace (Ier. 3:12–19) øi o profeflie læ pentru tofli aceia care se pocæiesc, în
Iertarea Pæcatelor 88
afara acelora vinovafli de crimæ sau de Iertarea unei fapte rele cu condiflia
pæcatul de neiertat împotriva Duhului pocæinflei. Iertarea pæcatelor a fost fæ-
Sfânt. (2) Dacæ oamenii se iartæ unul cutæ posibilæ prin Ispæøirea lui Isus
pe celælalt, ei se poartæ cu dragoste Hristos. O persoanæ obfline iertarea pæ-
creøtineascæ unul faflæ de celælalt øi nu catelor ei dacæ are credinflæ în Hristos,
au sentimente rele faflæ de aceia care dacæ se pocæieøte de pæcate, dacæ pri-
i-au ofensat (Mat. 5:43–45; 6:12–15; meøte rânduielile botezului øi aøezærii
Luca 17:3–4; 1 Ne. 7:19–21). mâinilor pentru darul Duhului Sfânt
Domnul este încet la mânie øi bogat în øi se supune poruncilor lui Dumnezeu
bunætate, iartæ færædelegea øi ræzvræti- (A de C 1:3–4).
rea, Num. 14:18. De vor fi pæcatele De vor fi pæcatele voastre cum e câr-
voastre cum e cârmâzul, se vor face mâzul, se vor face albe ca zæpada, Isa.
albe ca zæpada, Isa. 1:18. Iartæ-ne nouæ 1:16–18. Acesta este sângele Meu care
greøelile noastre, precum øi noi iertæm se varsæ pentru mulfli, spre iertarea pæ-
greøiflilor noøtri, Mat. 6:12 (Luca 11:4; catelor, Mat. 26:28 (Evr. 9:22–28; D&L
3 Ne. 13:11). Fiul Omului are putere sæ 27:2). Pocæifli-væ øi fifli botezafli pentru
ierte pæcatele, Mat. 9:6 (Mat. 18:35; iertarea pæcatelor, Fapte 2:38 (Luca 3:3;
Marcu 2:10; Luca 5:20–24). De câte ori D&L 107:20). Aceia care cred în Isus
va mai greøi fratele meu faflæ de mine, vor primi iertarea pæcatelor, Fapte
iar eu îl voi ierta? Mat. 18:21–22 (D&L 10:43 (Mosia 3:13). Hristos este izvorul
98:40). Cel care huleøte împotriva Duhu- la care pot privi pentru iertarea pæca-
lui Sfânt, nu va afla iertare niciodatæ, telor, 2 Ne. 25:26. Pentru a menfline
Marcu 3:29 (Alma 39:6). Dacæ fratele iertarea pæcatelor noastre, trebuie sæ
tæu te nedreptæfleøte øi se pocæieøte, ne îngrijim de cei særaci øi nevoiaøi,
iartæ-l, Luca 17:3. Iartæ-i Tatæ, pentru Mosia 4:11–12, 26. Oricine se pocæieø-
cæ nu øtiu ce fac, Luca 23:34. Rugafli-væ te va avea drept la milæ pentru iertarea
pentru iertare, 1 Ne. 7:21. Folosifli sân- pæcatelor lui, Alma 12:34. Împlinirea
gele ispæøitor al lui Hristos ca sæ pri- poruncilor aduce iertarea pæcatelor,
mim iertarea pæcatelor noastre, Mosia Moro. 8:25. Preoflia lui Aaron defline
4:2. Acela care mærturiseøte pæcatele cheile botezului prin scufundare pen-
lui înaintea ta øi a Mea, øi se pocæieøte, tru iertarea pæcatelor, D&L 13:1 (D&L
acela va fi iertat, Mosia 26:29–31. Ace- 84:64, 74; A de C 1:4). Eu, Domnul, nu
la care se pocæieøte øi îndeplineøte îmi mai amintesc pæcatele lor, D&L
poruncile va fi iertat, D&L 1:32. Îm- 58:42–43 (Ezec. 18:21–22). Aceøtia au
plântæ secera ta, iar pæcatele îfli sunt fost învæflafli despre botezul indirect
iertate, D&L 31:5 (D&L 84:61). Acela pentru iertarea pæcatelor, D&L 138:33.
care s-a pocæit de pæcatele lui este ier-
IERUBAAL. Vezi, de asemenea,
tat øi Eu, Domnul, nu-Mi mai amintesc
Ghedeon (Vechiul Testament)
de ele, D&L 58:42. Eu, Domnul, voi
ierta pe cine vreau Eu sæ iert, dar vouæ Nume dat lui Ghedeon în Vechiul
vi se cere sæ iertafli toflii oamenii, D&L Testament, dupæ ce a distrus altarul
64:10. În mæsura în care afli iertat unul lui Baal (Jud. 6:32; 7:1; 9; 1 Sam. 12:11).
altuia greøelile voastre, tot aøa, Eu,
IERUSALIM
Domnul, væ iert pe voi, D&L 82:1. Ace-
ia pe care îi iubesc, îi dojenesc pentru Oraø aflat în Israelul modern. Este cel
ca pæcatele lor sæ le fie iertate, D&L 95:1. mai important oraø din istoria biblicæ.
fii-am iertat încælcarea ta, Moise 6:53. Câteva dintre cele mai sacre locuri
pentru creøtini, evrei øi musulmani se
IERTAREA PÆCATELOR. Vezi, de aflæ în acest oraø øi sunt vizitate în
asemenea, (a) Ierta; Ispæøire, (a) mod regulat de mulfli credincioøi. Se
ispæøi; Isus Hristos; Pocæinflæ, (a) face de multe ori referinflæ la el ca fiind
se pocæi oraøul sfânt.
89 Ilie
Cunoscut odinioaræ ca Salem (Gen. El se mai numea Reuel (Ex. 2:18). Mai
14:18; Ps. 76:2), Ierusalimul a fost o târziu, Moise s-a cæsætorit cu fiica
cetate iebusitæ pânæ când a fost cucerit lui Ietro, Sefora (Ex. 3:1; 4:18; 18:1–
de David (Ios. 10:1; 15:8; 2 Sam. 5:6–7), 12). Ietro l-a învæflat pe Moise sæ con-
care l-a fæcut capitala lui. Pânæ atunci ducæ (Ex. 18:13–27). Moise a primit
slujise mai ales drept fortæreaflæ mon- Preoflia lui Melhisedec de la Ietro
tanæ, la cca. 800 m peste nivelul mærii. (D&L 84:6–7).
Este împrejmuit de væi adânci în toate
pærflile, cu excepflia nordului. ILIE. Vezi, de asemenea , Elias;
În timpul domniei regelui David în Pecetluire, (a) pecetlui; Salvare
Ierusalim, el a ocupat un palat de lemn. Un profet din Vechiul Testament care
Totuøi, în timpul domniei lui Solomon, s-a întors în zilele din urmæ pentru a
oamenii au construit multe lucruri conferi cheile puterii de pecetluire lui
frumoase în oraø, inclusiv palatul Joseph Smith øi lui Oliver Cowdery. În
regelui øi templul. zilele lui, Ilie, a slujit în Regatul de
Dupæ ce s-au despærflit regatul lui Nord al Israelului (1 Regi 17–2 Regi 2).
Iuda øi al lui Israel, Ierusalimul a ræ- El avea mare credinflæ în Domnul øi
mas capitala Iudei. Era adesea atacat este cunoscut pentru multe minuni. El
de oøtiri invadatoare (1 Regi 14:25; a împiedicat sæ cadæ ploaia trei ani øi
2 Regi 14:13; 16:5; 18–19; 24:10; 25). jumætate. El a înviat un bæiat din morfli
Sub Ezechia, Ierusalimul a devenit øi a chemat focul din cer (1 Regi 17–18).
centrul preaslævirii religioase, dar a Evreii încæ îl mai aøteaptæ pe Ilie sæ se
fost distrus parflial în 320 î.H., 168 î.H. întoarcæ aøa cum a profeflit Maleahi
øi 65 î.H. Irod a reconstruit zidurile øi (Mal. 4:5). El ræmâne un oaspete invi-
templul, dar în anul 70 d.H. romanii tat la særbætoarea paøtelui evreiesc,
l-au distrus în întregime. unde îl aøteaptæ mereu uøa deschisæ øi
Melhisedec era rege în Salem, Gen. un loc liber.
14:18 (Evr. 7:2). Isaia a chemat Ierusa- Profetul Joseph Smith a spus cæ Ilie
limul sæ-øi punæ straie frumoase, Isa. deflinea puterea de pecetluire a Preofli-
52:1. Cuvântul Domnului avea sæ vinæ ei lui Melhisedec øi cæ a fost ultimul
de la Ierusalim, Mica 4:2. Hristos a profet care a deflinut-o înainte de vre-
deplâns soarta Ierusalimului, Mat. mea lui Isus Hristos. El a apærut pe
23:37–39 (Luca 13:34). Ierusalimul Muntele Schimbærii la Faflæ, împreunæ
este cetatea Dumnezeului cel viu, Evr. cu Moise, øi a conferit cheile preofliei
12:22. Ierusalimul avea sæ fie distrus, lui Petru, Iacov øi Ioan (Mat. 17:3). El a
dacæ nu se pocæia, 1 Ne. 1:4, 13, 18 apærut din nou împreunæ cu Moise øi
(2 Ne. 1:4; Hel. 8:20). Ierusalimul va fi cu alflii, la 3 Aprilie 1836, în Templul din
locuit din nou dupæ distrugere, 3 Ne. Kirtland, Ohio øi a conferit aceleaøi chei
20:46. Ierusalimul va fi clædit din nou, lui Joseph Smith øi lui Oliver Cowdery
Eter 13:5. Hristos i-a prevenit pe Sfin- (D&L 110:13–16). Toate acestea au fost
flii Zilelor din Urmæ aøa cum a prevenit în vederea pregætirii celei de a Doua
øi poporul Ierusalimului, D&L 5:20. Veniri a Domnului, aøa cum se spune
Cei ai lui Iuda sæ fugæ la Ierusalim, în Maleahi 4:5–6.
D&L 133:13. Domnul va vorbi de la Puterea lui Ilie este puterea de pe-
Ierusalim, D&L 133:21. cetluire a preofliei prin care lucrurile
sunt legate sau dezlegate pe pæmânt øi
IETRO. Vezi, de asemenea, Moise legate sau dezlegate în cer (D&L 128:8–
18). Astæzi, slujitorii aleøi ai Domnului
Personaj din Vechiul Testament - prinfl pe pæmânt au aceastæ putere de pecet-
øi preot al Madianului care i-a dat lui luire øi îndeplinesc rânduielile sfinte
Moise o casæ dupæ ce Moise a fugit din ale Evangheliei pentru cei vii øi cei
Egipt. morfli (D&L 128:8).
Imn 90
A pecetluit cerurile øi a fost hrænit de IMORALITATE SEXUALÆ. Vezi,
corbi, 1 Regi 17:1–7. El a poruncit ca de asemenea, Adulter; Imoralitate;
fæina øi untdelemnul væduvei sæ nu se Senzual, senzualitate
împuflineze, 1 Regi 17:8–16. L-a înviat
Participare de bunævoie la adulter, imo-
pe fiul væduvei dintre morfli, 1 Regi
ralitate, homosexualitate, lesbianism,
17:17–24. I-a învins pe profeflii lui
incest sau orice altæ activitate sexualæ
Baal, 1 Regi 18:21–39. Glasul blând i-a
nesfântæ, nenaturalæ sau impuræ.
vorbit, 1 Regi 19:11–12. S-a înælflat la
cer într-o caleaøcæ de foc, 2 Regi 2:11. Sæ-l facem pe tatæl nostru sæ bea vin øi
Maleahi a profeflit întoarcerea lui în ne vom culca cu el, Gen. 19:30–36. Ru-
zilele din urmæ, Mal. 4:5–6 (3 Ne. 25:5). ben s-a dus øi s-a culcat cu Bilha, con-
A apærut în Templul din Kirtland, cubina tatælui sæu, Gen. 35:22 (Gen.
Ohio în 1836, D&L 110:13–16. 49:4; 1 Cron. 5:1). Homosexualitatea øi
alte perversiuni sexuale sunt o urâciu-
IMN. Vezi, de asemenea, (a) Cânta; ne, Lev. 18:22–23. Dacæ un bærbat for-
Muzicæ fleazæ o femeie sæ se culce cu el, numai
Cântec de preaslævire a lui Dumnezeu. bærbatul este vinovat de pæcat, Deut.
22:25–27. Oricine priveøte o femeie, ca
Înainte ca Domnul sæ se retragæ la
s-o pofteascæ a øi sævârøit adulter cu ea
Ghetsimani, cei Doisprezece Apostoli
în inima lui, Mat. 5:28 (3 Ne. 12:28).
au cântat un imn, Mat. 26:30. Domnul
Curvia, necuræflia, patima sunt idolatrie,
a chemat-o pe Emma Smith sæ facæ o
Col. 3:5. În zilele din urmæ, oamenii vor
culegere de imnuri sacre, D&L 25:11.
fi færæ dragoste fireascæ, 2 Tim. 3:1–3.
Cântecul celor drepfli este o rugæciune
Pæcatul sexual este o urâciune, Alma
pentru Mine, øi i se va ræspunde cu o
39:3–5.
binecuvântare asupra capetelor lor,
D&L 25:12. Laudæ-L pe Domnul prin
IMPERIUL ROMAN. Vezi, de
cântec øi muzicæ, D&L 136:28.
asemenea, Roma
IMORALITATE. Vezi, de asemenea, Imperiul vechii Rome. În epoca Apos-
Adulter; Castitate; Imoralitate tolicæ, Imperiul Roman era cea mai
sexualæ; Ræutate, ræu; Senzual, mare putere a lumii. El includea tot
senzualitate ce era cuprins între Eufrat, Dunære,
Relaflie sexualæ între doi oameni necæ- Rin, Atlantic øi deøertul Saharei. Pa-
sætorifli unul cu celælalt. În scripturi lestina i-a devenit satelit în anul 63
este folosit ocazional ca simbol pentru î.H. când Pompei a cucerit Ierusali-
apostazie. mul. Deøi romanii au acordat evreilor
multe privilegii, evreii urau conduce-
Nu mæ necinsti, pentru cæ nu se face aøa,
rea romanæ øi erau în permanentæ
2 Sam. 13:12. Fereøte-te de imoralitate,
revoltæ.
Fapte 15:20. Trupul nu este pentru imo-
Pavel, cetæflean roman, a folosit
ralitate, el este pentru Domnul, 1 Cor.
greaca, limba cea mai folositæ a impe-
6:13–18. Pentru a împiedica imoralita-
riului, pentru a ræspândi Evanghelia
tea, fiecare bærbat sæ-øi aibæ nevasta
pe cuprinsul imperiului.
lui, 1 Cor. 7:2–3. Voia lui Dumnezeu:
sæ væ ferifli de imoralitate, 1 Tes. 4:3. Dafli Cezarului ce este al Cezarului,
Iacov a avertizat poporul lui Nefi îm- Mat. 22:17–22. Pavel øi-a cerut dreptu-
potriva imoralitæflii, Iacov 3:12. Suntefli rile de cetæflean roman, Fapte 16:37–39
gata pentru nimicire, din cauza crimelor (Fapte 22:25–29).
voastre øi a imoralitæflii, Hel. 8:26. Cel
care este vinovat de imoralitate trebu- INDIRECT. Vezi Rânduieli—
ie sæ se pocæiascæ pentru a se alætura Rânduialæ indirect; Salvarea
Bisericii, D&L 42:74–78. pentru morfli
91 Inteligenfla, Inteligenfle
INIMÆ. Vezi, de asemenea, Inimæ smerit este acceptat, D&L 52:15. Spiri-
frântæ; Næscut din nou, næscut tul Sfânt este promis acelora care sunt
din Dumnezeu smerifli, D&L 55:3. Spiritul Meu este
Simbol al minflii øi voinflei omului øi trimis înainte în lume pentru a-i lumi-
sursa figurativæ a tuturor emofliilor øi na pe cei umili øi smerifli, D&L 136:33.
a tuturor sentimentelor. INIMÆ SMERITÆ. Vezi Inimæ
Sæ iubeøti pe Domnul Dumnezeul tæu frântæ
cu toatæ inima ta, Deut. 6:5 (Deut. 6:3–7;
INSPIRAfiIE, (A) INSPIRA. Vezi, de
Mat. 22:37; Luca 10:27; D&L 59:5). Dom-
asemenea, Duhul Sfânt; Revelaflie
nul cerceteazæ omul dupæ inima lui,
1 Sam. 13:14. Omul se uitæ la înfæfliøarea Îndrumare divinæ datæ omului de cæ-
din afaræ, dar Domnul se uitæ la inimæ, tre Dumnezeu. Adesea, inspiraflia vine
1 Sam. 16:7. Cel ce are mâinile curate øi prin Spirit în diferite feluri cætre min-
inima neprihænitæ va urca pe dealul tea sau inima cuiva.
Domnului øi va fi binecuvântat, Ps. Dupæ foc, a venit un susur blând,
24:3–5 (2 Ne. 25:16). Omul este aøa 1 Regi 19:12. Duhul Sfânt væ va învæfla
cum gândeøte în inima lui, Prov. 23:7. toate lucrurile øi væ va aduce aminte
Ilie, va întoarce inimile pærinflilor cætre de tot, Ioan 14:26. Spiritul Adeværului
copii, øi inimile copiilor cætre pærinfli, are sæ væ cælæuzeascæ în tot adeværul,
Mal. 4:5–6 (Luca 1:17; D&L 2:2; 110:14– Ioan 16:13. Am fost condus de Spirit,
15; 138:47; JS—I 1:39). Binecuvântafli cei færæ sæ øtiu dinainte lucrurile pe care
cu inima neprihænitæ, Mat. 5:8 (3 Ne. trebuia sæ le fac, 1 Ne. 4:6. Glasul
12:8). Omul vorbeøte dupæ binele sau Domnului a venit în mintea mea, Enos
ræul din inima lui, Luca 6:45. Urmafli-L 1:10. Orice te cheamæ øi te îndeamnæ sæ
pe Fiu din toatæ inima, 2 Ne. 31:13. V-afli faci bine este inspiraflie de la Dumne-
næscut voi spiritual din Dumnezeu øi afli zeu, Moro. 7:13–16. Nu fli-am transmis
primit voi imaginea Lui în înfæfliøarea Eu pace în mintea ta? D&L 6:23. Îfli voi
voastræ? Alma 5:14. Oferifli ca jertfæ spune în inima øi în mintea ta, D&L
Domnului o inimæ frântæ øi un spirit 8:2. Spiritul Meu îfli va lumina mintea,
smerit, 3 Ne. 9:20 (3 Ne. 12:19; Eter 4:15; care îfli va umple sufletul de bucurie,
Moro. 6:2). Eu îfli voi spune în inima øi în D&L 11:13. Îfli va fi dat chiar în ceasul
mintea ta prin Duhul Sfânt, D&L 8:2. acela ceea ce vei avea de spus øi de
scris, D&L 24:6 (D&L 84:85). Glasul
INIMÆ FRÂNTÆ. Vezi, de asemenea,
slab øi liniøtit care øopteøte øi pætrunde
Inimæ; Pocæinflæ, (a) se pocæi;
toate lucrurile, D&L 85:6.
Sacrificiu; Supus, supunere;
Umil, umilinflæ INTEGRITATE. Vezi, de asemenea,
Avea o inimæ frântæ înseamnæ a fi Cinstit, cinste; Drept, dreptate
umil, plin de remuøcare øi de pocæinflæ Drept, cinstit øi sincer.
øi milostiv, adicæ receptiv la voinfla lui
Pânæ la cea din urmæ suflare îmi voi
Dumnezeu.
apæra nevinovæflia, Iov 27:5. Omul drept
Sunt alæturi de omul zdrobit øi smerit, merge în neprihænirea lui, Prov. 20:7.
Isa. 57:15. Hristos s-a oferit pentru acei Ei erau oameni adeværafli oricând, în
care au o inimæ frântæ øi spiritul sme- orice lucru li se încredinfla, Alma 53:20.
rit, 2 Ne. 2:7. Oferifli ca jertfæ Domnu- Domnul l-a iubit pe Hyrum Smith pen-
lui o inimæ frântæ øi spiritul umil, 3 Ne. tru integritatea inimii lui, D&L 124:15.
9:20 (D&L 59:8). Doar acei cu inimi
frânte øi spiritul smerit sunt primifli la INTELIGENfiA, INTELIGENfiE.
botez, Moro. 6:2. Isus a fost ræstignit Vezi, de asemenea, Adevær; Luminæ,
pentru iertarea pæcatelor inimii smeri- Lumina lui Hristos; Spirit
te, D&L 21:9. Cel al cærui spirit este Inteligenfla are mai multe semnificaflii,
Invidie 92
trei dintre ele fiind: (1) Este lumina øi decapitat, Mat. 14:3–12 (Marcu 6:17–
adeværului care dæ viaflæ øi luminæ 29). Gavril i-a anunflat lui Zaharia naø-
tuturor lucrurilor din univers. Ea a terea øi rostul lui Ioan, Luca 1:5–25.
existat dintotdeauna. (2) Cuvântul in- Isus ne-a învæflat cæ Ioan Botezætorul a
teligenfle se poate referi, de asemenea, fost un mare profet, Luca 7:24–28. L-a
la copiii de spirit ai lui Dumnezeu. (3) recunoscut pe Isus ca fiind Fiul lui
Scripturile mai vorbesc de inteligenflæ Dumnezeu, Ioan 1:29–34. Discipolii lui
când se referæ la elementul spiritual Ioan au devenit discipolii lui Isus, Ioan
care a existat înainte de a fi fost noi 1:25–29, 35–42 (Fapte 1:21–22). N-a
plæsmuifli copii spirituali. fæcut nici o minune, Ioan 10:41. Ca fiinflæ
Inteligenfla este atrasæ de inteligenflæ, înviatæ, a fost trimis sæ-i rânduiascæ în
D&L 88:40. Inteligenfla nu a fost creatæ Preoflia lui Aaron pe Joseph Smith øi
sau fæcutæ, D&L 93:29. Tot adeværul este Oliver Cowdery, D&L 13 (D&L 27:7–8;
independent în sfera în care Dumnezeu JS—I 1:68–72). A fost rânduit de un
l-a plasat, D&L 93:30. Slava lui Dum- înger pe când avea opt zile, D&L 84:28.
nezeu este inteligenfla, D&L 93:36–37. IOAN, FIUL LUI ZEBEDEI. Vezi, de
Înflelegerea acumulatæ în aceastæ viaflæ asemenea, Apostol; Evanghelii;
se înalflæ cu noi în înviere, D&L 130:18– Fiinfle schimbate; Preoflia lui
19. Domnul domneøte peste toate inteli- Melhisedec; Revelaflia lui Ioan
genflele, Avr. 3:21. Domnul i-a arætat lui
Avraam inteligenflele care au fost orga- Unul dintre cei Doisprezece Apostoli
nizate înainte sæ existe lumea, Avr. 3:22. din Noul Testament, fiu al lui Zebedei
øi frate cu Iacov. În tinerefle a fost pes-
INVIDIE. Vezi, de asemenea, Gelos, car (Marcu 1:17–20). Este probabil uce-
gelozie; (a) Râvni nicul nenumit al lui Ioan Botezætorul
Potrivit scripturilor, este greøit a dori menflionat în Ioan 1:40. Mai târziu el a
ceva ce aparfline altuia. primit chemarea de a fi ucenic al lui
Isus Hristos (Mat. 4:21–22; Luca 5:1–11).
Patriarhii, cuprinøi de invidie, l-au
El a scris Evanghelia lui Ioan, trei epis-
vândut pe Iosif în Egipt, Fapte 7:9.
tole, øi Cartea Apocalipsei. El a fost
Dragostea nu invidiazæ, 1 Cor. 13:4
unul dintre cei trei care L-au însoflit pe
(Moro. 7:45). Invidia vine din mândrie,
Domnul la învierea fiicei lui Iair (Mar-
1 Tim. 6:4. Acolo unde existæ invidie,
cu 5:35–42), la Muntele Schimbærii la
existæ tulburare øi tot felul de fapte rele,
Faflæ (Mat. 17:1–9) øi la Ghetsimani (Mat.
Iac. 3:16. Domnul a poruncit oamenilor
26:36–46). În scrierile lui el se referæ la
sæ nu invidieze, 2 Ne. 26:32. Nu existæ
persoana sa ca la ucenicul pe care Îl
invidie printre oamenii lui Nefi, 4 Ne.
iubea Isus (Ioan 13:23; 21:20) øi ca la
1:15–18. Invidia øi mânia omului au
„alt ucenic” (Ioan 20:2–8). Isus i-a mai
fost condifliile mele obiønuite în toate
numit pe el øi pe fratele lui, Boanerghes,
zilele vieflii mele, D&L 127:2.
„fiii tunetului” (Marcu 3:17). Existæ dese
IOAN BOTEZÆTORUL. Vezi, de referiri la el în relatærile despre ræstig-
asemenea, Eli; Preoflia aaronicæ nire øi înviere (Luca 22:8; Ioan 18:15;
19:26–27; 20:2–8; 21:1–2). Ioan a fost
Fiul lui Zaharia øi al Elisabetei din mai târziu exilat la Patmos, unde a
Noul Testament. Ioan a fost trimis sæ scris cartea Apocalipsei (Apoc. 1:9).
pregæteascæ oamenii pentru a-L primi Ioan este menflionat adesea în reve-
pe Mesia (Ioan 1:19–27). El a deflinut lafliile zilelor din urmæ (1 Ne. 14:18–27;
cheile Preofliei aaronice øi L-a botezat 3 Ne. 28:6; Eter 4:16; D&L 7; 27:12;
pe Isus Hristos. 61:14; 77; 88:141). Aceste pasaje confir-
Isaia øi alflii au profeflit despre misiu- mæ relatarea biblicæ a lui Ioan øi, de
nea lui Ioan, Isa. 40:3 (Mal. 3:1; 1 Ne. asemenea, oferæ o aprofundare a mæ-
10:7–10; 2 Ne. 31:4). A fost întemniflat refliei øi importanflei lucrærii pe care
93 Iona
Domnul i-a dat-o sæ o îndeplineascæ pe værul øi greøeala, binele øi ræul øi pe
pæmânt în vremurile Noului Testament Dumnezeu cu diavolul. Poate cæ în nici
øi în ultimele zile. Scripturile zilelor din o altæ însemnare nu sunt arætate atât
urmæ aratæ clar cæ Ioan nu a murit, lui de clar sfinflenia lui Isus øi lipsa de
fiindu-i permis sæ ræmânæ pe pæmânt credinflæ a conducætorilor iudei.
ca slujitor pânæ la vremea celei de a Ioan a scris, mai ales, despre slujirea
Doua Veniri a Domnului (Ioan 21:20– lui Hristos în Iudea, îndeosebi despre
23; 3 Ne. 28:6–7; D&L 7). ultima sæptæmânæ a slujirii Lui muri-
toare, în vreme ce Matei, Marcu øi
Epistolele lui Ioan: Deøi autorul acestor Luca au scris mai ales despre slujirea
trei epistole nu face menfliunea nume- Lui în Galilea. Mai multe aspecte din
lui lui, limbajul se aseamænæ atât de aceastæ Evanghelie au fost læmurite
mult cu cel al Apostolului Ioan încât se prin revelafliile zilelor din urmæ (D&L
presupune cæ el le-a scris pe toate trei. 7 øi D&L 88:138–141).
1 Ioan 1 îi îndeamnæ pe sfinfli sæ se Pentru sumarul capitolelor, vezi
alæture lui Dumnezeu. Capitolul 2 su- „Evanghelii”.
bliniazæ cæ sfinflii Îl cunosc pe Dumne-
zeu prin supunere øi îi îndeamnæ sæ nu Cartea Apocalipsei: Vezi Apocalipsa lui
iubeascæ lucrurile lumeøti. Capitolul 3 Ioan
îi cheamæ pe tofli sæ devinæ copiii lui IOEL
Dumnezeu øi sæ se iubeascæ unul pe
Profet din flinutul Iudei în Vechiul
celælalt. În capitolul 4 se explicæ cum
Testament. Perioada vieflii lui este ne-
Dumnezeu înseamnæ dragoste øi locu-
siguræ, se pare cæ a træit cam între
ieøte în aceia care Îl iubesc. Capitolul 5
domnia lui Ioas, înainte de 850 î.H., øi
aratæ cum se nasc sfinflii din Dumne-
întoarcerea tribului lui Iuda din robia
zeu prin credinflæ în Hristos.
Babilonului.
2 Ioan se aseamænæ cu 1 Ioan. Ioan
se bucuræ pentru credinfla copiilor Cartea lui Ioel: Cartea este centratæ pe
„doamnei alese”. profeflia pe care Ioel a fæcut-o dupæ ce
3 Ioan laudæ pe cineva pe nume flinutul Iudei a fost lovit de o mare
Gaiu pentru credinfla lui øi ajutorul dat secetæ øi de læcuste (Ioel 1:4–20). Ioel a
acelora care iubesc adeværul. asigurat oamenii cæ prin pocæinflæ vor
primi din nou binecuvântærile lui
Evanghelia lui Ioan: În aceastæ carte din Dumnezeu (Ioel 2:12–14).
Noul Testament, Apostolul Ioan dæ Capitolul 1 este o chemare pentru o
mærturie cæ: (1) Isus este Hristosul sau adunare solemnæ în casa Domnului.
Mesia øi (2) cæ Isus este Fiul lui Dum- Capitolul 2 vorbeøte de ræzboiul øi
nezeu (Ioan 20:31). Scenele din viafla pustiirea care vor precede Mileniul.
lui Isus pe care le descrie el sunt alese Capitolul 3 vorbeøte despre zilele din
cu grijæ øi aranjate având în vedere urmæ øi afirmæ cæ toate nafliunile se
acest scop. Cartea începe cu o declaraflie vor afla în ræzboi, dar cæ, în final,
despre situaflia lui Hristos în existenfla Domnul va locui în Sion.
premuritoare: El era cu Dumnezeu, El Petru a citat profeflia lui Ioel despre
era Dumnezeu øi a fost Creatorul tutu- reværsarea Spiritului în ziua Cincize-
ror lucrurilor. El s-a næscut în trup ca cimii (Ioel 2:28–32; Fapte 2:16–21).
Singurul Fiu Næscut al Tatælui. Ioan tra- Îngerul Moroni de asemenea i-a citat
seazæ cursul slujirii lui Isus subliniind în acest pasaj lui Joseph Smith (JS—I
special divinitatea Lui øi învierea Lui 1:41).
din morfli. El afirmæ clar cæ Isus este Fiul
Lui Dumnezeu, atestat prin minuni, IONA. Vezi, de asemenea, Ninive
prin mærturii, prin profefli øi prin chiar Profet în Vechiul Testament, care a
glasul lui Hristos. Ioan predicæ punând fost chemat de Domnul sæ predice po-
în contrast lumina øi întunericul, ade- cæinfla în oraøul Ninive (Iona 1:1–2).
Ionatan 94
Cartea lui Iona: O carte din Vechiul IOSIF, FIUL LUI IACOV. Vezi, de
Testament care povesteøte o experien- asemenea, Iacov, fiul lui Isaac; Israel
flæ din viafla lui Iona. Probabil cæ Iona
nu a scris el însuøi cartea. Ideea princi- Personaj din Vechiul Testament - pri-
palæ a cærflii lui Iona este cæ Iehova mul næscut al lui Iacov øi al Rahelei
domneøte pretutindeni øi nu îøi res- (Gen. 30:22–24; 37:3).
trânge dragostea la un singur neam Iosif a obflinut dreptul întâiului
sau popor. næscut în Israel pentru cæ Ruben, în-
În capitolul 1, Domnul îl cheamæ pe tâiul næscut al lui Iacov cu prima soflie,
Iona sæ predice în Ninive. În loc sæ facæ pierduse acest privilegiu prin pæcat
aøa cum i-a poruncit Domnul, Iona a (1 Cron. 5:1–2). Fiind demn, Iosif, ca
fugit cu barca øi a fost înghiflit de un primul næscut al lui Iacov cu cea de a
peøte mare. În capitolul 2, Iona se roa- doua soflie, era urmætorul în linie pen-
gæ Domnului, iar peøtele îl varsæ pe tru aceastæ binecuvântare. Iosif a mai
uscat. Capitolul 3 consemneazæ cum primit o binecuvântare de la tatæl lui,
Iona a mers în Ninive øi a profeflit cæ- puflin timp înainte ca Iacov sæ moaræ
derea sa. Însæ oamenii s-au pocæit. În (Gen. 49:22–26).
capitolul 4 Domnul îl mustræ pe Iona Iosif era un bærbat de mare caracter,
pentru cæ s-a supærat pentru cæ Dom- un om „priceput øi înflelept” (Gen.
nul i-a salvat pe oameni. 41:39). Faptul cæ el a respins-o pe soflia
Isus ne-a învæflat cæ faptul cæ Iona a lui Potifar este un exemplu de credin-
fost înghiflit de un peøte slujeøte drept flæ, castitate øi integritate personalæ
prevestire a morflii øi a învierii lui Isus (Gen. 39:7–12). În Egipt, când Iosif øi-a
(Mat. 12:39–40; 16:4; Luca 11:29–30). dezvæluit adeværata identitate fraflilor
lui, el le-a mulflumit în loc sæ-i învinu-
IONATAN. Vezi, de asemenea, iascæ pentru felul cum l-au tratat. El
David; Saul, rege al Israelului credea cæ faptele lor au ajutat la împli-
Personaj din Vechiul Testament - fiu al nirea voinflei divine a lui Dumnezeu
lui Saul, rege al Israelului. Ionatan i-a (Gen. 45:4–15).
fost prieten apropiat lui David (1 Sam. Revelafliile zilelor din urmæ dezvæ-
13–23, 31). luie misiunea mai amplæ a familiei lui
Iosif în ultimele zile (2 Ne. 3:3–24;
IOSAFAT 3 Ne. 20:25–27; TJS Gen. 50).
Personaj din Vechiul Testament - un
rege credincios care a domnit peste Iacov îl iubea pe Iosif foarte mult øi i-a
Iuda (1 Regi 15:24; 22). dat o hainæ în multe culori, Gen. 37:3.
Din cauza geloziei, fraflii lui Iosif au
IOSIA început sæ-l urascæ øi au complotat sæ-l
Rege drept al Iudei între anii 641–610 omoare, dar, în cele din urmæ, l-au
î.H. (2 Regi 22–24; 2 Cron. 34–35). În vândut unor negustori, care se aflau în
timpul domniei lui s-a gæsit cartea legii drum spre Egipt, Gen. 37:5–36. În Egipt,
în casa Domnului (2 Regi 22:8–13). Domnul a fæcut ca Iosif sæ prospere øi
el a devenit conducætorul casei lui
IOSIF DIN ARIMATEA Potifar, Gen. 39:1–4. Soflia lui Potifar a
Iosif din Arimatea era membru al Si- minflit spunând cæ Iosif a încercat sæ o
nedriului, ucenic al lui Hristos øi un seducæ; Iosif a fost condamnat øi întem-
israelit bogat øi credincios care nu a niflat pe nedrept, Gen. 39:7–20. Iosif a
luat parte la condamnarea Domnului tælmæcit visurile paharnicului øi ale
nostru. Dupæ ræstignire, Iosif a pus sæ pitarului lui Faraon, Gen. 40. Faraon a
se înveleascæ trupul Salvatorului în început sæ-l favorizeze pe Iosif pentru
pânzæ curatæ øi l-a depus în propriul sæu cæ Iosif tælmæcise unul din visurile
mormânt (Mat. 27:57–60; Marcu 15:43– Faraonului; el l-a fæcut pe Iosif condu-
46; Luca 23:50–53; Ioan 19:38–42). cætor peste Egipt, Gen. 41:14–45. Se
95 Iov
nasc Efraim øi Manase, Gen. 41:50–52. cerirea Canaanului; capitolele 13–24
Iosif se regæseøte cu tatæl øi fraflii lui, vorbesc despre cum au împærflit flinu-
Gen. 45–46. Iosif moare în Egipt la tul triburile Israelului øi despre ulti-
vârsta de 110 ani, Gen. 50:22–26. mile sfaturi ale lui Iosua.
Douæ versete notabile din cartea lui
IOSIF, SOfiUL MARIEI. Vezi, de Iosua sunt porunca Domnului cætre el
asemenea, Isus Hristos; Maria, de a medita asupra scripturilor (Ios.
mama lui Isus 1:8) øi chemarea lui Iosua cætre popor
Soflul Mariei, mama lui Isus. Iosif era pentru a fi credincios Domnului (Ios.
urmaø al lui David (Mat. 1:1–16; Luca 24:15).
3:23–38) øi a træit în Nazaret. El s-a
cæsætorit cu Maria. Chiar înaintea cæ- IOV
sætoriei lor, Maria a primit vizita înge-
rului Gavril, care a anunflat cæ ea a fost Personaj din Vechiul Testament - un
aleasæ sæ fie mama Salvatorului (Luca om drept care a îndurat nenorociri
1:26–35). Iosif a primit, de asemenea, cumplite, dar a ræmas totuøi fidel cre-
revelaflia acestei naøteri divine (Mat. dinflei lui în Dumnezeu. Povestirea lui
1:20–25). se aflæ în cartea lui Iov.
Maria a fost singurul pærinte pæmân- Cartea lui Iov: Deøi cartea vorbeøte
tesc al lui Isus pentru cæ Dumnezeu despre suferinflele lui Iov, ea nu ræs-
Tatæl era tatæl lui Isus. Dar iudeii l-au punde pe de-a-întregul întrebærii de ce
crezut pe Iosif tatæl lui Isus øi Isus se Iov (sau oricine altcineva) suferæ dure-
purta cu el ca fiind astfel (Luca 2:48, rea øi pierderea familiei øi a bunurilor
51). Prevenit prin visuri cereøti, Iosif a lui. Cartea clarificæ cæ a avea nenorociri
scæpat viafla pruncului Isus fugind în nu înseamnæ neapærat cæ acea persoa-
Egipt (Mat. 2:13–14). Dupæ moartea næ a pæcætuit. Domnul se poate folosi
lui Irod, un înger l-a îndrumat pe Iosif de nenorociri pentru experienflæ, disci-
sæ-L ducæ pe copilul Hristos înapoi în plinæ øi instruire la fel de bine ca øi
Israel (Mat. 2:19–23). pentru a pedepsi (D&L 122).
Cartea poate fi împærflitæ în patru
IOSIF, TOIAGUL LUI. Vezi Cartea pærfli. Capitolele 1–2 sunt un prolog la
lui Mormon; Efraim—Toiagul lui povestire. Capitolele 3–31 relateazæ o
Efraim sau al lui Iosif serie de discuflii între Iov øi trei prieteni.
IOSUA. Vezi, de asemenea, Ierihon Capitolele 32–37 conflin discursurile
lui Elihu, un al patrulea prieten, care îl
Profet øi conducætor din Vechiul Testa- condamnæ pe Iov pentru alte motive
ment, urmaøul lui Moise. El s-a næscut decât acelea ale primilor trei prieteni.
în Egipt înainte de plecarea copiilor Capitolele 38–42 încheie cartea asi-
lui Israel (Num. 14:26–31). El øi Caleb gurându-l pe Iov cæ drumul lui în viaflæ
au fost printre cei 12 spioni trimiøi în a fost bun de la început.
Canaan. Numai ei au dat un raport bun Cartea lui Iov ne învaflæ cæ, dacæ ci-
despre flinut (Num. 13:8; 17–14:10). El neva are o cunoaøtere corectæ a lui
a murit la vârsta de 110 ani (Ios. 24:29). Dumnezeu øi træieøte o viaflæ pe placul
Iosua a fost un mare exemplu de pro- lui Dumnezeu, el va fi în stare sæ îndure
fet-ræzboinic devotat. mai bine încercærile la care este supus.
Cartea lui Iosua: Aceastæ carte poartæ Credinfla de nezdruncinat a lui Iov este
numele lui Iosua pentru cæ el este caracterizatæ prin exclamaflii cum ar fi:
principalul personaj din ea, øi nu pen- „Domnul a dat, øi Domnul a luat, bine-
tru cæ el este autorul. Potrivit tradifliei cuvântat fie numele Domnului” (Iov
evreieøti, Ieremia a scris Cartea lui 1:21). Iov mai este menflionat în Ezechiel
Iosua, care are la bazæ cronicile din 14:14; Iac. 5:11; Doctrinæ øi Legæminte
vechime. Capitolele 1–12 descriu cu- 121:10.
Irod 96
IROD
Familie de conducætori în Iudea
aproape de vremea lui Isus Hristos. Ei
cârmuitor
(Luca 3:1)
Prin Cleopatra
au fost personaje importante în multe
al Ituriei
Filip,
dintre evenimentele din Noul Testa-
ment. Vezi schema de alæturi.
IRODIADA
Sora lui Irod Agrippa din Noul Testa-
ment. Ea s-a cæsætorit cu unchiul ei,
Irod Filip, de la care a avut o fiicæ, pe
Salomeea. Ea øi Salomeea au conspirat
(Mat. 2:22)
Arhelau
pentru decapitarea lui Ioan Botezæto-
rul (Mat. 14:3–11).
Irod Antipa,
cârmuitorul
regele Irod)
Marcu 6:14,
(Mat. 14:1;
Avraam de a-l oferi pe Isaac a fost o
Luca 9:7;
Irod, regele (Mat. 2:3)
(Fapte 24:24)
fie jertfit pe Muntele Moria, Gen. 22:1–
19 (D&L 101:4). S-a cæsætorit, Gen. 24.
S-a ocupat de fiii lui, Gen. 27:1–28:9. A
fiica lui Simion,
Prin Mariamne,
înaltul preot
Marcu 6:17)
Berenice
Irodiada
Aristobul
Irod Agrippa II
IUDEI. Vezi, de asemenea, Israel; Iuda; Izabela a omorât pe mulfli dintre pro-
feflii lui Dumnezeu, 1 Regi 18:4. Izabe-
Iudei pot fi, fie: (1) urmaøii lui Iuda, la l-a condamnat la moarte pe Ilie,
unul dintre cei doisprezece fii ai lui 1 Regi 19:1–3. Ticæloøia Izabelei s-a
Iacov, fie: (2) popor din vechiul regat sfârøit odatæ cu moartea ei groaznicæ,
de sud al Iudeii, sau: (3) poporul care 2 Regi 9:30–37.
practicæ religia, felul de viaflæ øi tradifliile
iudaismului, fiind sau nu iudei prin IZBÆVITOR. Vezi Eliberator
naøtere. A devenit o obiønuinflæ folosi-
rea cuvântului iudeu pentru a indica ÎMBÆTRÂNIT DE ZILE. Vezi Adam
Împæræflia Lui Dumnezeu Sau Împæræflia Cerului 106
ÎMPÆRÆfiIA LUI DUMNEZEU împæræflii nu-fli vor fi luate niciodatæ,
SAU ÎMPÆRÆfiIA CERULUI. D&L 90:3. Oricine te primeøte ca pe un
Vezi, de asemenea, Gloria Celestialæ; copilaø, primeøte împæræflia mea, D&L
Biserica lui Isus Hristos 99:3. Aøa va fi chematæ Biserica Mea în
ultimele zile, chiar Biserica lui Isus
Împæræflia lui Dumnezeu pe pæmânt Hristos a Sfinflilor din Zilele din Urmæ,
este Biserica lui Isus Hristos a Sfinflilor D&L 115:4. Cerurile s-au deschis øi eu
din Zilele din Urmæ (D&L 65). Scopul am væzut împæræflia celestialæ a lui
Bisericii este sæ-i pregæteascæ pe mem- Dumnezeu, D&L 137:1–4.
brii ei sæ træiascæ veønic în împæræflia
celestialæ sau în împæræflia cerului. ÎMPÆRTÆØANIE. Vezi, de asemenea,
Cu toate acestea, scripturile numesc Apa vie; Botez, (a) boteza; Cina
uneori Biserica împæræflia cerului, în- cea de tainæ; Cruce; Ispæøire, (a)
semnând cæ Biserica este împæræflia ispæøi; Isus Hristos; Pâinea vieflii;
cerului pe pæmânt. Sacrificiu
Biserica lui Isus Hristos a Sfinflilor Pentru Sfinflii din Zilele din Urmæ,
din Zilele din Urmæ este împæræflia împærtæøania se referæ la rânduiala de a
lui Dumnezeu pe pæmânt, dar este în lua din pâine øi apæ în amintirea sacri-
prezent limitatæ la o împæræflie ecle- ficiului ispæøitor al lui Hristos. Pâinea
ziasticæ. În timpul Mileniului, împæræ- frântæ reprezintæ trupul Lui frânt; apa
flia lui Dumnezeu va fi øi politicæ øi reprezintæ sângele pe care El l-a værsat
ecleziasticæ. ca sæ ispæøeascæ pentru pæcatele noas-
Domnul este Împærat în veci de veci, tre (1 Cor. 11:23–25; D&L 27:2). Când
Ps. 10:16 (Ps. 11:4). Dumnezeul ceruri- membrii demni ai Bisericii iau împær-
lor va ridica o împæræflie care nu va fi tæøania, ei promit sæ ia asupra lor
nimicitæ niciodatæ, Dan. 2:44 (D&L numele lui Hristos, sæ-øi aminteascæ
138:44). Pocæifli-væ, pentru cæ împæræ- întotdeauna de El øi sæ flinæ poruncile
flia cerurilor este aproape, Mat. 3:2 (Mat. Lui. Prin aceastæ rânduialæ, membrii
4:17). Vie împæræflia Ta, facæ-se voia Ta Bisericii reînnoiesc legæmintele fæcute
pe pæmânt, Mat. 6:10. Cæutafli mai în- la botez.
tâi împæræflia lui Dumnezeu, Mat. 6:33 La Cina cea de tainæ, Isus a explicat
(3 Ne. 13:33). Îfli voi da cheile împæræfli- rânduiala împærtæøaniei când a mân-
ei, Mat. 16:19. Venifli de moøtenifli cat cu cei Doisprezece Apostoli (Mat.
împæræflia care v-a fost pregætitæ, Mat. 26:17–28; Luca 22:1–20).
25:34. Când voi lua din împærtæøanie Isus a luat o pâine øi a binecuvântat-o;
cu voi în împæræflia Tatælui meu, Mat. øi a luat un pahar øi a dat mulflumiri,
26:26–29. Vefli vedea pe tofli profeflii în Mat. 26:26–28 (Marcu 14:22–24; Luca
împæræflia lui Dumnezeu, Luca 13:28. 22:19–20). Oricine mænâncæ trupul Meu
Cei nedrepfli nu vor moøteni împæræflia øi bea sângele Meu are viafla veønicæ,
lui Dumnezeu, 1 Cor. 6:9. Carnea øi Ioan 6:54. Acela care mænâncæ øi bea,
sângele nu pot moøteni împæræflia lui nedemn, mænâncæ øi bea condamnarea
Dumnezeu, 1 Cor. 15:50. Înainte de a sufletului sæu, 1 Cor. 11:29 (3 Ne. 18:29).
cæuta bogæflii, cæutafli împæræflia lui Isus i-a învæflat pe cei doisprezece
Dumnezeu, Iacov 2:18. Nici un lucru Apostoli nefifli despre împærtæøanie,
necurat nu poate moøteni împæræflia 3 Ne. 18:1–11. Isus i-a învæflat pe uceni-
cerului, Alma 11:37. Vefli putea odihni cii Lui sæ interzicæ oamenilor nedemni
cu ei în împæræflia Tatælui meu, D&L sæ ia din împærtæøanie, 3 Ne. 18:28–29
15:6. Vouæ vi s-a dat împæræflia sau (Morm. 9:29). Sunt date rugæciunile de
cheile Bisericii, D&L 42:69 (D&L 65:2). împærtæøanie, Moro. 4–5 (D&L 20:75–
Fie ca împæræflia lui Dumnezeu sæ 79). Împærtæøania trebuie administra-
meargæ înainte, ca sæ vinæ împæræflia tæ de cætre un preot sau de cætre un
cerurilor, D&L 65:5–6. Cheile acestei vârstnic, D&L 20:46, 76. Învæflætorii øi
107 Închisoarea Liberty, Missouri (SUA)
diaconii nu au autoritate sæ binecuvân- Apostoli ai Bisericii (D&L 107:33, 38);
teze împærtæøania, D&L 20:58. Lichide øi (2) înaltul consiliu ce slujeøte în fie-
altele decât vinul pot fi folosite pentru care stâlp (D&L 102; 107:36).
împærtæøanie, D&L 27:1–4.
ÎNALfiARE. Vezi, de asemenea, (a)
ÎMPRÆØTIEREA ISRAELULUI. Vezi Doua Venire a lui Isus Hristos;
Israel—Împræøtierea Israelului Isus Hristos
ÎNALT PREOT. Vezi, de asemenea, Plecarea formalæ a Salvatorului de pe
Preoflia aaronicæ; Preoflia lui pæmânt la patruzeci de zile dupæ în-
Melhisedec vierea Sa. Înælflarea a avut loc pe Mun-
Oficiu al preofliei. Scripturile vorbesc tele Mæslinilor în prezenfla ucenicilor
de „înalt preot” în douæ înflelesuri: (1) (Marcu 16:19; Luca 24:51). La acea vre-
un oficiu în preoflia lui Melhisedec øi me doi îngeri din cer au mærturisit cæ
(2) sub legea lui Moise, oficiant al în viitor Domnul se va întoarce „în
Preofliei aaronice care prezideazæ. acelaøi fel” (Fapte 1:9–12).
Primul înfleles se aplicæ lui Isus
ÎNCEPUT. Vezi, de asemenea, (a)
Hristos ca marele Înalt Preot. Adam øi
Crea, creaflie; Isus Hristos; Viaflæ
tofli patriarhii au fost de asemenea înalfli
premuritoare
preofli. Astæzi, trei înalfli preofli condu-
cætori alcætuiesc Preøedinflia Bisericii Se referæ în general la timpul de di-
øi conduc peste tofli ceilalfli deflinætori naintea acestei viefli muritoare—adicæ
ai preofliei øi membri ai Bisericii. În plus, viafla premuritoare. Uneori se vorbeø-
bærbaflii demni sunt rânduifli înalfli te de Isus Hristos ca de început.
preofli, aøa cum se cuvine, în întreaga La început Dumnezeu a fæcut cerul øi
Bisericæ astæzi. Înalflii preofli pot fi pæmântul, Gen. 1:1 (Moise 2:1). La în-
chemafli, puøi deoparte øi rânduifli ca ceput a fost Cuvântul, Ioan 1:1. Eu
episcopi (D&L 68:19; 107:69–71). sunt Alfa øi Omega, începutul øi sfâr-
În al doilea înfleles, sub legea lui øitul, 3 Ne. 9:18. Hristos este începutul
Moise, oficiantul în Preoflia aaronicæ øi sfârøitul, D&L 19:1. Noul øi nepieri-
care prezida se numea înalt preot. Ofi- torul legæmânt de la începuturi, D&L
ciul era ereditar øi se transmitea pri- 22:1. Omul a fost la început cu Dumne-
mului næscut din familia lui Aaron, zeu, D&L 93:23, 29. Spirite mærefle øi
Aaron însuøi fiind primul înalt preot nobile au fost alese la început sæ fie
din ordinul aaronic (Ex. 28; 29; Lev. 8; conducætori, D&L 138:55. Singurul Meu
D&L 84:18). Næscut care a fost cu mine de la înce-
Melhisedec a fost un preot al lui Dum- put, Moise 2:26.
nezeu Cel Prea Înalt, Gen. 14:18 (Alma
13:14). Înalflii preofli au fost chemafli øi ÎNCHISOAREA CARTHAGE
pregætifli de la facerea lumii, Alma 13:1– (SUA). Vezi, de asemenea, Smith,
10. Înalflii preofli au slujit în lucrurile Hyrum; Smith, Joseph, Jr.
spirituale, D&L 107:10, 12, 17. Joseph øi Hyrum Smith au fost uciøi de
ÎNALTA PREOfiIE. Vezi Preoflia lui cætre ræufæcætori la 27 Iunie 1844 în
Melhisedec închisoarea din Carthage, Illinois, Sta-
tele Unite ale Americii (D&L 135).
ÎNALTUL CONSILIU
Un consiliu format din doisprezece ÎNCHISOAREA LIBERTY,
înalfli preofli. MISSOURI (SUA). Vezi, de
În zilele timpurii ale Bisericii restau- asemenea, Smith, Joseph, Jr.
rate termenul de înalt consiliu se referea Micæ închisoare în care profetul Joseph
la douæ organisme diferite de guver- Smith øi alflii au fost închiøi, pe nedrept,
nare: (1) Cvorumul celor Doisprezece din noiembrie 1833 pânæ în aprilie 1839.
Închisoarea Spiritelor 108
În timp ce se afla în aceste condiflii grele, credincios poruncilor lui Dumnezeu, în
Joseph a primit anumite revelaflii, a ciuda ispitei, opozifliei øi potrivniciei.
fæcut profeflii øi a fost inspirat sæ scrie Acela care înduræ pânæ la sfârøit va fi
o scrisoare importantæ sfinflilor; din salvat, Mat. 10:22 (Marcu 13:13). Ei nu
acestea, unele extrase se aflæ în D&L au rædæcini, de aceea înduræ doar pen-
121–123. tru un timp, Marcu 4:17. Dragostea în-
ÎNCHISOAREA SPIRITELOR. duræ toate lucrurile, 1 Cor. 13:7. Dupæ
Vezi Iad ce a îndurat cu ræbdare, Avraam a obfli-
nut promisiunea, Evr. 6:15. Dacæ vor
(A SE) ÎNCREDE. Vezi, de asemenea, îndura pânæ la sfârøit, ei vor fi înælflafli
Credinflæ; Încredere în ziua din urmæ, 1 Ne. 13:37. Dacæ vefli
A se bizui sau a pune bazæ pe cineva fi supuøi poruncilor øi vefli îndura pâ-
sau pe ceva. În probleme spirituale, næ la sfârøit, vefli fi salvafli, 1 Ne. 22:31
încrederea implicæ a se bizui pe Dum- (Alma 5:13). Dacæ înaintafli, ospætân-
nezeu øi pe Spiritul Sæu. du-væ din cuvântul lui Hristos, øi ræb-
dafli pânæ la sfârøit, vefli avea viaflæ veø-
De mæ va ucide, eu tot mæ voi încrede nicæ, 2 Ne. 31:20 (3 Ne. 15:9; D&L 14:7).
în El, Iov. 13:15. Încrede-te în Domnul Acela care îøi ia asupra lui numele
cu toatæ inima ta, Prov. 3:5. Dumnezeu Meu øi care înduræ pânæ la sfârøit, ace-
a izbævit pe slujitorii Sæi care s-au încre- la va fi salvat, 3 Ne. 27:6. Acela care
zut în El, Dan. 3:19–28. Mæ voi încrede înduræ în Biserica Mea pânæ la sfârøit,
în Tine întotdeauna, 2 Ne. 4:34. Bucu- pe acela îl voi stabili pe stânca Mea,
rafli-væ øi încredefli-væ în Dumnezeu, D&L 10:69. Acela care înduræ în cre-
Mosia 7:19. Cine se încrede în Dumne- dinflæ va birui lumea, D&L 63:20, 47.
zeu va fi înælflat în ziua cea din urmæ, Toate tronurile øi stæpânirile vor fi re-
Mosia 23:22. Cine se va încrede în velate acelora care au îndurat cu curaj
Dumnezeu va fi sprijinit în încercærile pentru Evanghelia lui Isus Hristos,
sale, Alma 36:3, 27. Nu væ încredefli în D&L 121:29.
braflul din carne, D&L 1:19. Încrede-te
în acel Spirit care conduce spre a face ÎNFÆfiIØARE
bine, D&L 11:12. El sæ se încreadæ în Aspectul feflei cuiva, care reflectæ ade-
mine øi nu va fi distrus, D&L 84:116. sea atitudinea sau starea de spirit.
ÎNCREDERE. Vezi, de asemenea, (a) Înfæfliøarea feflei lor mærturisea împo-
Crede; Credinflæ; (a) se Încrede triva lor, Isa. 3:9. Înfæfliøarea regelui era
schimbatæ, iar gândurile îl neliniøteau,
A avea siguranflæ, încredere sau cre-
Dan. 5:6. Înfæfliøarea lui era ca fulgerul,
dinflæ în ceva, în special în Dumnezeu
Mat. 28:3. Fafla lui era ca soarele, Apoc.
øi în Isus Hristos.
1:16. Afli primit voi imaginea lui Dum-
Este mai bine sæ te încrezi în Domnul nezeu în înfæfliøarea voastræ? Alma
decât sæ te încrezi în om, Ps. 118:8. 5:14, 19. Amon a væzut cæ fafla regelui
Domnul sæ fie speranfla ta, Prov. 3:26. era schimbatæ, Alma 18:12. Postifli øi
Când se va aræta Hristos, putem avea rugafli-væ cu inima bucuroasæ øi cu fafla
încredere, 1 Ioan 2:28. Nefiflii cei ticæ- veselæ, D&L 59:14–15. Înfæfliøarea Sa
loøi øi-au pierdut încrederea copiilor era mai strælucitoare decât soarele,
lor, Iacov 2:35. Atunci încrederea ta va D&L 110:3.
creøte puternic în prezenfla lui Dum-
nezeu, D&L 121:45. ÎNFIERE. Vezi, de asemenea,
Avraam—Seminflia lui Avraam;
(A) ÎNDURA. Vezi, de asemenea, Copiii lui Hristos; Fii øi fiice ale
Adversitate; (a) Ispiti, ispitæ; lui Dumnezeu; Israel
Ræbdare Scripturile vorbesc de douæ feluri de
A ræmâne ferm în promisiunea de a fi înfiere.
109 Înøelare, (a) Înøela, Înøelæciune
(1) O persoanæ care nu este din obâr- rul Gavril într-o viziune, Dan. 8:15–16.
øia israelitæ devine membræ a familiei Îngerul Mihail l-a ajutat pe Daniel, Dan.
lui Avraam øi a casei lui Israel având 10:13. Îngerul Gavril a fost trimis de
credinflæ în Isus Hristos, pocæindu-se, Dumnezeu, Luca 1:19, 26–27. Îngerii
fiind botezatæ prin scufundare øi pri- diavolului vor fi puøi în lanfluri pentru
mindu-l pe Duhul Sfânt (2 Ne. 31:17–18; judecatæ, Iuda 1:6 (2 Pet. 2:4). Oamenii
D&L 84:73–74; Avr. 2:6, 11). au væzut îngeri coborând din cer, 3 Ne.
(2) Tofli cei care au primit rânduieli- 17:24. Moroni a scris despre slujirea
le salværii din Evanghelie devin fii øi îngerilor, Moroni 7:25–32. Preoflia lui
fiice ale lui Isus Hristos prin supunere Aaron defline cheile slujirii îngerilor,
continuæ faflæ de poruncile Lui (Rom. D&L 13. Moroni, Ioan Botezætorul,
8:15–17; Gal. 3:24–29; 4:5–7; Mosia Petru, Iacov, Ioan, Moise, Ilie øi Ilie, cu
5:7–8). toflii i-au slujit lui Joseph Smith ca în-
geri, D&L 27:5–12. Voi nu putefli sæ
ÎNFRÆfiIRE. Vezi Toværæøie suportafli slujirea îngerilor, D&L 67:13.
ÎNGERI Mihail, arhanghelul, este Adam, D&L
107:54. Îngerii sunt persoane înviate,
Existæ douæ feluri de fiinfle în ceruri având trupuri de carne øi oase, D&L
care se numesc îngeri: cei care sunt 129. Nu sunt îngeri care slujesc pe acest
spirite øi cei care au trupuri din carne pæmânt în afaræ de aceia care îi aparflin,
øi din oase. Îngerii care sunt spirite D&L 130:5. Bærbaflii care nu se supun
nu øi-au dobândit încæ un trup de car- legii lui Dumnezeu privind cæsætoria
ne øi oase sau sunt spirite care au avut veønicæ, nici nu se cæsætoresc, nici nu
odinioaræ un trup muritor øi aøteaptæ sunt cæsætorifli; dar ei sunt desemnafli
învierea. Îngerii care au trupuri de ca îngeri în cer, D&L 132:16–17.
carne øi oase au fost fie înviafli din
morfli, fie înælflafli. ÎNGERI SLUJITORI. Vezi Îngeri
În scripturæ existæ multe referinfle la
faptele îngerilor. Uneori îngerii vor- ÎNØELARE, (A) ÎNØELA,
besc cu un glas ca de tunet atunci când ÎNØELÆCIUNE. Vezi, de
aduc mesajele lui Dumnezeu (Mosia asemenea, Minciunæ; Viclenie
27:11–16). Oamenii muritori drepfli, de În scripturi, a înøela înseamnæ a face
asemenea, pot fi numifli îngeri (TJS, Gen. pe cineva sæ creadæ ceva ce nu este
19:15). Unii îngeri slujesc în preajma tro- adeværat.
nului lui Dumnezeu în cer (Alma 36:22). Cel ce nu a jurat strâmb va urca la
Scripturile vorbesc, de asemenea, de muntele Domnului, Ps. 24:4. Scapæ-mæ
îngerii diavolului. Aceøtia sunt acele de înøelæciune, Ps. 43:1. Vai de cei ce
spirite care l-au urmat pe Lucifer øi au numesc ræul bine, øi binele ræu, Isa. 5:20
fost alungafli din prezenfla lui Dumne- (2 Ne. 15:20). Nici un om sæ nu se înøele
zeu în viafla premuritoare, øi trimiøi pe pe el însuøi, 1 Cor. 3:18. Nici un om sæ
pæmânt (Apoc. 12:1–9; 2 Ne. 9:9, 16; nu væ înøele cu vorbe deøarte, Ef. 5:6.
D&L 29:36–37). Oamenii cei ræi vor înøela øi vor fi înøe-
Iacov a væzut îngerii lui Dumnezeu lafli, 2 Tim. 3:13. Satana, care a înøelat
coborând øi înælflându-se, Gen. 28:12. întreaga lume, a fost alungat, Apoc.
Îngeri ai lui Dumnezeu s-au întâlnit 12:9. Satana a fost legat ca sæ nu mai
cu Iacov, Gen. 32:1–2. Ghedeon a stat înøele popoarele, Apoc. 20:1–3. Dom-
faflæ în faflæ cu un înger al Domnului, nul nu poate fi înøelat, 2 Ne. 9:41. Dacæ
Jud. 6:22. Un înger øi-a întins mâna Îl urmafli pe Fiul, færæ sæ fæptuifli vreo
asupra Ierusalimului ca sæ-l nimiceas- înøelæciune înaintea lui Dumnezeu,
cæ, 2 Sam. 24:16. Un înger l-a atins pe vefli primi Spiritul Sfânt, 2 Ne. 31:13.
Ilie, øi i-a spus: Ridicæ-te øi mænâncæ, Øerem a mærturisit cæ a fost înøelat de
1 Regi 19:5–7. Daniel l-a væzut pe înge- puterea diavolului, Iacov 7:18. Poporul
Întunecime Spiritualæ 110
Regelui Noe a fost înøelat de cuvinte cuvinte, este pentru cæ nu întrebafli,
linguøitoare, Mosia 11:7. Cei înflelepfli 2 Ne. 32:4 (3 Ne. 17:3). Însemnærile au
au primit îndrumare de la Spirit Sânt, fost pæstrate, ca noi sæ citim øi sæ înflele-
øi nu au fost înøelafli, D&L 45:57. Vai de gem, Mosia 1:2–5. Din pricina necredin-
cei înøelætori, D&L 50:6. El a devenit flei lor, ei nu puteau înflelege cuvântul
Satana, tatæl tuturor minciunilor, pentru lui Dumnezeu, Mosia 26:3. Ei erau oa-
a înøela øi a minfli oamenii, Moise 4:4. meni cu bunæ înflelegere, Alma 17:2–3.
Cuvântul începe sæ-mi lumineze înflele-
ÎNTUNECIME SPIRITUALÆ. Vezi, gerea, Alma 32:28. Sæ judecæm împreu-
de asemenea, Ræutate, ræu næ, ca sæ putefli înflelege, D&L 50:10–
Ræutate sau ignoranflæ asupra lucruri- 12, 19–23. Pærinflii trebuie sæ-øi învefle
lor spirituale. copiii, ca ei sæ înfleleagæ, D&L 68:25.
Vai de cei care spun cæ întunericul este Lucrærile øi tainele Domnului nu pot fi
luminæ, Isa. 5:20 (2 Ne. 15:20). Întune- înflelese decât prin Spiritul Sfânt, D&L
ricul va acoperi pæmântul øi negura 76:114–116. Satana cautæ sæ întoarcæ
mare popoarele, Isa. 60:2. Isus va da inimile oamenilor de la adevær, D&L
luminæ acelora care stau în întuneric, 78:10. Lumina lui Hristos însuflefleøte
Luca 1:79. Lumina stræluceøte în întu- înflelegerea voastræ, D&L 88:11.
neric, iar întunericul n-a biruit-o, Ioan ÎNfiELEPCIUNE. Vezi, de asemenea,
1:5 (D&L 45:7). Sæ ne dezbræcæm de Adevær; Cunoaøtere; Înflelegere
faptele întunericului øi sæ ne îmbræcæm
cu armele luminii, Rom. 13:12. Nu te Capacitatea sau darul de la Dumnezeu
întoværæøi cu lucrærile neroditoare ale de a judeca corect. O persoanæ dobân-
întunericului, Ef. 5:8–11. Pentru cæ nu deøte înflelepciune prin experienflæ, prin
cerefli, nu suntefli aduøi la luminæ, ci studiu øi urmând sfatul lui Dumnezeu.
trebuie sæ pierifli în întuneric, 2 Ne. 32:4. Færæ ajutorul lui Dumnezeu, omul nu
Satana ræspândeøte lucrærile întuneri- are înflelepciune adeværatæ (2 Ne. 9:28;
cului, Hel. 6:28–31. Puterea întunericu- 27:26).
lui predominæ pe pæmânt, D&L 38:8, Dumnezeu i-a dat înflelepciune lui
11–12. Lumea întreagæ suspinæ sub în- Solomon, 1 Regi 4:29–30. Înflelepciunea
tuneric øi pæcat, D&L 84:49–54. Dacæ este lucrul principal, dobândifli dar
avefli ochiul îndreptat numai cætre înflelepciune, Prov. 4:7. Acela care
slava Mea, nu va fi întuneric în voi, dobândeøte înflelepciune îøi iubeøte
D&L 88:67. Lucrærile întunericului au sufletul, Prov. 19:8. Isus creøtea în
început sæ triumfe printre copiii oa- înflelepciune, Luca 2:40, 52. Dacæ vreu-
menilor, Moise 5:55. nuia dintre voi îi lipseøte înflelepciu-
nea, s-o cearæ de la Dumnezeu, Iac. 1:5
ÎNTUNECIMEA DIN AFARÆ. Vezi (D&L 42:68; JS—I 1:11). Væ spun aceste
Diavol; Iad; Fiii pierzaniei; lucruri ca sæ putefli învæfla înflelepciu-
Moarte spiritualæ ne, Mosia 2:17. Învaflæ înflelepciune în
ÎNfiELEGERE. Vezi, de asemenea, tinerefle, Alma 37:35. Sfinflii vor gæsi
Adevær; Cunoaøtere; Înflelepciune înflelepciune øi mari comori de cunoø-
tinfle, D&L 89:19. Cel ignorant sæ înve-
A obfline cunoaøtere sau a percepe în-
fle înflelepciunea dând dovadæ de umi-
flelesul unui adevær, inclusiv aplicarea
linflæ øi chemându-L pe Domnul, D&L
lui în viaflæ.
136:32.
Nu te bizui pe înflelepciunea ta, Prov.
3:5. Cu tot ce ai, dobândeøte pricepe- (A) ÎNVÆfiA, ÎNVÆfiÆTOR. Vezi,
rea, Prov. 4:7. Isus a vorbit în parabole de asemenea, Duhul Sfânt
øi unii nu au înfleles, Mat. 13:12–17. A oferi cunoøtinfle altora, mai ales de-
Domnul le-a deschis înflelegerea, Luca spre adeværurile Evangheliei øi a-i în-
24:45. Dacæ nu putefli înflelege aceste druma cætre dreptate. Aceia care predau
111 Înviere
Evanghelia trebuie sæ fie îndrumafli de Spiritul vorbeøte în voi, Mat. 10:19–20.
cætre Spirit. Tofli pærinflii sunt învæflætori Nu ne ardea inima în noi, când El ne
în cadrul familiilor lor. Sfinflii trebuie deschidea scripturile? Luca 24:32.
sæ caute øi sæ accepte de bunævoie in- Evanghelia este propovæduitæ prin
strucfliunile de la Domnul øi de la con- puterea Spiritului, 1 Cor. 2:1–14. El a
ducætorii Lui. vorbit cu putere øi autoritate de la
Dumnezeu, Mosia 13:5–9 (Alma 17:3;
Fæ-le cunoscute copiilor tæi, Deut. 4:8– Hel. 5:17). Vei avea Spiritul Meu pen-
9. Cu sârguinflæ îi vei învæfla de acestea tru a convinge oamenii, D&L 11:21.
pe copiii tæi, Deut. 6:7 (Deut. 11:18–19). Vei fi ascultat în toate lucrurile pe care
Învaflæ-l pe copil calea pe care trebuie tu îi vei învæfla prin Mângâietor, D&L
sæ meargæ, Prov. 22:6. Tofli copiii tæi sæ 28:1 (D&L 52:9). Dacæ nu primifli Spiri-
fie învæflafli despre Domnul, Isa. 54:13 tul, nu vefli propovædui, D&L 42:14
(3 Ne. 22:13). Øtim cæ eøti un învæflætor (D&L 42:6). Învæflafli-i pe copiii oame-
venit de la Dumnezeu, Ioan 3:2. Tu nilor lucrurile prin puterea Spiritului
care-i învefli pe alflii, pe tine însufli nu te Meu, D&L 43:15. Vârstnicii vor propo-
învefli? Rom. 2:21. Am fost instruit în- vædui Evanghelia prin Spirit, D&L
trucâtva în toate învæflæturile tatælui 50:13–22. Væ va fi dat chiar în ceasul
meu, 1 Ne. 1:1 (Enos 1:1). Preoflii øi învæ- acela ceea ce va trebui sæ spunefli,
flætorii trebuie sæ predea cu sârguinflæ, D&L 84:85 (D&L 100:5–8).
sau vor ræspunde cu capetele lor
de pæcatele oamenilor, Iacov 1:18–19. ÎNVÆfiÆTOR, PREOfiIA
Ascultafli-mæ øi deschidefli-væ urechile, AARONICÆ. Vezi, de asemenea,
Mosia 2:9. Îi vefli învæfla pe copiii voøtri Preoflia aaronicæ
sæ se iubeascæ øi sæ se slujeascæ unul pe
Oficiu în Preoflia aaronicæ.
celælalt, Mosia 4:15. Sæ nu avefli încre-
Datoria învæflætorului este de a veghea
dere în nimeni sæ fie învæflætorul vostru,
asupra Bisericii, D&L 20:53–60. Oficiul
decât dacæ este un om al lui Dumnezeu,
de învæflætor este o anexæ aparflinând
Mosia 23:14. Domnul Øi-a reværsat
preofliei celei mai mici, D&L 84:30, 111.
Spiritul asupra întregului flinut, ca sæ
Preøedintele unui cvorum al învæflætori-
le pregæteascæ inimile pentru a primi
lor prezideazæ peste douæzeci øi patru
cuvântul, Alma 16:16. Ei propovæduiau
de învæflætori, D&L 107:86.
cu puterea øi autoritatea lui Dumnezeu,
Alma 17:2–3. Ei fuseseræ învæflafli de ÎNVIERE. Vezi, de asemenea,
cætre mamele lor, Alma 56:47 (Alma Ispæøire, (a) ispæøi; Isus Hristos;
57:21). În mæsura în care ei au cæutat Moarte fizicæ; Nemuritor,
înflelepciune, sæ poatæ fi instruifli, D&L nemurire; Spirit; Trup
1:26. Învæflafli-væ unii pe alflii potrivit
oficiului în care Eu v-am numit, D&L Reunirea trupului spiritual cu trupul
38:23. Propovæduifli principiile Evan- fizic din carne øi oase, dupæ moarte.
gheliei Mele, care sunt în Biblie øi în Dupæ înviere, spiritul øi trupul nu vor
Cartea lui Mormon, D&L 42:12. Trebuie mai fi niciodatæ despærflite øi persoana
sæ fifli învæflafli de sus, D&L 43:15–16. va deveni nemuritoare. Fiecare per-
Pærinflii sæ-øi învefle copiii, D&L 68:25– soanæ næscutæ pe pæmânt va fi înviatæ,
28. Învæflafli-væ unul pe altul doctrina pentru cæ Isus Hristos a învins moar-
împæræfliei, D&L 88:77–78, 118. Numifli tea (1 Cor. 15:20–22).
dintre voi un învæflætor, D&L 88:122. Nu Isus Hristos a fost prima persoanæ
i-ai învæflat pe copiii tæi lumina øi adevæ- înviatæ pe acest pæmânt (Fapte 26:23;
rul øi aceasta este cauza suferinflei tale, Col. 1:18; Apoc. 1:5). Noul Testament
D&L 93:39–42. Învaflæ-i aceste lucruri dæ dovezi ample privind înælflarea lui
din plin pe copiii tæi, Moise 6:57–61. Isus cu trupul Lui fizic: mormântul
Lui era gol, El a mâncat peøte øi miere,
A preda cu Spiritul: Nu voi vorbifli, ci El avea un trup în carne øi oase, oame-
Înzestrare 112
nii L-au atins øi îngerii au spus cæ El au speranfla unei învieri glorioase, D&L
S-a înælflat (Marcu 16:1–6; Luca 24:1–12, 42:45. Cei ce nu au cunoscut legea vor
36–43; Ioan 20:1–18). Revelafliile zilelor lua parte la prima înviere, D&L 45:54.
din urmæ confirmæ realitatea învierii Ei vor învia dintre morfli øi nu vor
lui Hristos øi a întregii omeniri (Alma muri dupæ aceea, D&L 63:49. Învierea
11:40–45, 40; 3 Ne. 11:1–17; D&L 76; dintre cei morfli este mântuirea sufle-
Moise 7:62). tului, D&L 88:14–16. Spiritul øi ele-
Nu tofli oamenii vor fi înviafli în mentele, inseparabil legate, primesc o
aceeaøi glorie (1 Cor. 15:39–42; D&L plenitudine de bucurie, D&L 93:33.
76:89–98), øi nici nu vor fi tofli înviafli în Îngerii care sunt personaje înviate au
acelaøi timp (1 Cor. 15:22–23; Alma 40:8; trupuri din carne øi oase, D&L 129:1.
D&L 76:64–65, 85). Mulfli sfinfli au fost Oricare ar fi gradul de inteligenflæ pe
înviafli dupæ învierea lui Hristos (Mat. care îl atingem în aceastæ viaflæ acesta
27:52). Cei drepfli vor fi înviafli înaintea va ræmâne cu noi la înviere, D&L
celor pæcætoøi øi vor veni înainte în 130:18–19.
prima înviere (1 Tes. 4:16); pæcætoøii
care nu s-au pocæit vor veni în ultima ÎNZESTRARE. Vezi, de asemenea,
înviere (Apoc. 20:5–13; D&L 76:85). Templu, Casa Domnului
Chiar dacæ acest trup va fi distrus, În sens general, un dar de putere de la
totuøi, în carne, Îl voi vedea pe Dum- Dumnezeu. Membrii demni ai Bisericii
nezeu, Iov. 19:26 (Moise 5:10). Voi pot primi un dar de putere prin rându-
deschide mormintele voastre øi væ voi ielile din templu, care le dau îndruma-
scoate din morminte, Ezec. 37:12. rea øi legæmintele Sfintei Preoflii de
Mormintele s-au deschis øi multe tru- care au nevoie pentru a ajunge la exal-
puri au înviat, Mat. 27:52–53 (3 Ne. tare. Înzestrarea include îndrumarea
33:9). Domnul a înviat, Luca 24:34. privind planul salværii.
Spiritul nu are nici carne, nici oase, Acolo vei fi înzestrat cu putere de sus,
cum am Eu, Luca 24:39. Eu sunt învierea D&L 38:32, 38 (Luca 24:49; D&L 43:16).
øi viafla, Ioan 11:25. Cei doisprezece Zidifli o casæ, în care casæ Eu plænuiesc
Apostoli au învæflat cæ Isus S-a înælflat, sæ-i înzestrez pe aceia pe care i-am ales,
Fapte 1:21–22 (Fapte 2:32; 3:15; 4:33). D&L 95:8. Am pregætit o mare înzestra-
Tofli vor fi fæcufli vii în Hristos, 1 Cor. re øi binecuvântare, D&L 105:12, 18, 33.
15:1–22. Întâi vor învia cei morfli în Mulfli se vor bucura datoritæ înzestrærii
Hristos, 1 Tes. 4:16. Fericifli øi sfinfli sunt cu care slujitorii Mei au fost înzestrafli,
acei care au parte de întâia înviere, D&L 110:9. Gloria, cinstirea øi înzes-
Apoc. 20:6. Hristos Îøi dæ viafla øi o trarea sunt rânduite prin rânduiala
recapætæ ca sæ aducæ învierea celor sfintei Mele case, D&L 124:39. Aceia
morfli, 2 Ne. 2:8 (Mosia 13:35; 15:20; chemafli de Tatæl, aøa cum a fost Aa-
Alma 33:22; 40:3; Hel. 14:15). Færæ în- ron, sunt înzestrafli cu cheile preofliei,
viere am deveni supuøi Satanei, 2 Ne. D&L 132:59.
9:6–9. Învierea va veni tuturor oame-
nilor, 2 Ne. 9:22. Abinadi a învæflat de- JERTFÆ. Vezi Sacrificiu
spre prima înviere, Mosia 15:21–26. (A) JIGNI. Vezi (a) Ofensa
Cei ticæloøi ræmân ca øi când nu s-ar fi
fæcut Mântuirea, cu excepflia dezlegæ- JOSEPH SMITH, JR. Vezi Smith,
rii legæturilor morflii, Alma 11:41–45. Joseph, Jr.
Alma a explicat starea sufletelor între
moarte øi înviere, Alma 40:6, 11–24. La (A) JUDECA, JUDECATÆ. Vezi, de
venirea Domnului, cei morfli care au asemenea, (a) Condamna,
murit în Hristos vor ieøi afaræ, D&L condamnare; Isus Hristos—
29:13 (D&L 45:45–46; 88:97–98; 133:56). Judecætor; Judecatæ, ultima
Plângefli mai ales pentru acei care nu A evalua comportamentul în funcflie
113 Judecætori, Cartea Lor
de principiile Evangheliei; a decide; a va judeca pe fiecare persoanæ pentru a
deosebi binele de ræu. stabili gloria veønicæ pe care o va primi.
Moise s-a aøezat sæ judece poporul, Ex. Aceastæ judecatæ se va baza pe supu-
18:13. În dreptate sæ-fli judeci aproape- nerea fiecæruia faflæ de poruncile lui
le, Lev. 19:15. Nu judecafli, ca sæ nu fifli Dumnezeu, inclusiv acceptarea sacri-
judecafli, Mat. 7:1 (TJS Mat. 7:1–2; Luca ficiului ispæøitor al lui Isus Hristos.
6:37; 3 Ne. 14:1). Tofli aceia care au pæ- Tatæl a dat toatæ judecata Fiului, Ioan
cætuit având lege, vor fi judecafli dupæ 5:22. Cu toflii vom sta înaintea scaunu-
lege, Rom. 2:12. Sfinflii vor judeca lui de judecatæ al lui Hristos, Rom.
lumea, 1 Cor. 6:2–3. Fiul Dumnezeului 14:10. Cei morfli au fost judecafli dupæ
cel nepieritor era judecat de cætre lume, cele care erau scrise, Apoc. 20:12 (D&L
1 Ne. 11:32. Cei doisprezece Apostoli 128:6–7). Pentru toate faptele tale vei
ai Mielului vor judeca cele douæspre- fi adus la judecatæ, 1 Ne. 10:20. Cei
zece triburi ale lui Israel, 1 Ne. 12:9 doisprezece Apostoli øi cei doispreze-
(D&L 29:12). Moartea, iadul, diavolul ce ucenici nefifli vor judeca Israelul,
øi tofli cei cuprinøi acolo trebuie jude- 1 Ne. 12:9 (D&L 29:12). Cu toflii trebuie
cafli, 2 Ne. 28:23 (1 Ne. 15:33). Dacæ sæ aparæ în fafla scaunului de judecatæ
judecafli pe omul care væ cere din ave- al Celui Sfânt, 2 Ne. 9:15. Pregætifli-væ
rea voastræ, cu atât mai dreaptæ va fi sufletele pentru acea zi glorioasæ, 2 Ne.
condamnarea voastræ pentru cæ nu 9:46. Putefli voi sæ væ imaginafli înaintea
împærflifli din averea voastræ, Mosia judecæflii lui Dumnezeu? Alma 5:17–
4:22. Oamenii vor fi judecafli potrivit 25. Isus Hristos va sta sæ judece lumea,
cu faptele lor, Alma 41:3. Judecæ drept 3 Ne. 27:16. Domnul se va coborî cu
øi vei avea dreptatea restauratæ iaræøi blestem sæ judece pe cei nelegiufli,
pentru tine, Alma 41:14. Din cærflile D&L 133:2.
care se vor scrie va fi judecatæ lumea,
3 Ne. 27:23–26 (Apoc. 20:12). Ræmæøifla JUDECÆTORI, CARTEA LOR
acestui popor va fi judecatæ de cætre
cei doisprezece pe care Isus i-a ales în Carte în Vechiul Testament. Cartea
aceastæ flaræ, Morm. 3:18–20. Mormon Judecætorilor se ocupæ de israelifli de
a explicat calea de a judeca binele de la moartea lui Iosua øi pânæ la naøterea
ræu, Moro. 7:14–18. Încrede-te în acel lui Samuel.
Spirit care te conduce sæ judeci drept, Capitolele 1–3 sunt o prefaflæ la în-
D&L 11:12. Trebuie sæ væ spunefli în treaga carte a Judecætorilor. Ele aratæ
inima voastræ: Dumnezeu sæ judece cæ deoarece israeliflii nu øi-au alungat
între mine øi tine, D&L 64:11. Biserica duømanii (Jud. 1:16–35), ei trebuie sæ
Domnului va judeca nafliunile, D&L sufere urmærile: pierderea credinflei,
64:37–38. Fiul a vizitat spiritele din cæsætorii cu necredincioøi øi idolatrie.
temniflæ ca ele sæ poatæ fi judecate Capitolele 4–5 se referæ la experienflele
dupæ cum sunt oamenii în trup, D&L Deborei øi ale lui Barac, care au scæpat
76:73 (1 Pet. 4:6). Un episcop va fi ju- Israelul de cananifli. Capitolele 6–8
decætorul obiønuit, D&L 107:72–74. sunt experienflele promotoare de cre-
Domnul va judeca pe tofli oamenii dinflæ ale lui Ghedeon, pe care Domnul
dupæ lucrærile lor, potrivit dorinflei l-a binecuvântat sæ elibereze Israelul de
inimilor lor, D&L 137:9. madianifli. În capitolele 9–12 diferifli
bærbafli slujesc ca judecætori în Israel,
JUDECATÆ, ULTIMA. Vezi, de în mare parte în apostazie øi în oprima-
asemenea, (a) Condamna, re. Capitolele 13–16 vorbesc de ascen-
condamnare; Isus Hristos— siunea øi decæderea ultimului judecætor,
Judecætor; Judecatæ Samson. Ultimele capitole, 17–21, pot
Ultima judecatæ care va avea loc dupæ fi descrise ca un adaos care dezvæluie
înviere. Dumnezeu, prin Isus Hristos, profunzimile pæcatelor Israelului.
Jug 114
JUG. Vezi, de asemenea, Ucenic juræmintele, promisiunile, faptele, uniu-
Dispozitiv pus în jurul gâtului animale- nile, care nu sunt pecetluite de Spiritul
lor sau al oamenilor pentru a-i înhæma Sfânt al fægæduinflei, se sfârøesc atunci
laolaltæ. Jugul lui Hristos este simbol când oamenii mor, D&L 132:7.
pentru calitatea de ucenic, în timp ce
JURÆMÂNTUL ØI LEGÆMÂNTUL
jugul robiei este simbol pentru asuprire.
PREOfiIEI. Vezi, de asemenea,
Jugul Meu este bun øi sarcina Mea este Legæmânt; Juræmânt; Preoflie
uøoaræ, Mat. 11:29–30. Nu væ înjugafli
Un juræmânt este o afirmaflie solemnæ
la un jug nepotrivit cu cei necredincioøi,
de a fi loial øi credincios promisiunilor
2 Cor. 6:14. Nu væ plecafli sub jugul
fæcute. Un legæmânt este o promisiune
robiei, Gal. 5:1. Nici nu dorim sæ adu-
solemnæ între douæ pærfli. Preoflia lui
cem pe vreunul sub jugul sclaviei, Alma
Aaron este primitæ doar prin legæmânt.
44:2. Suferinflele sfinflilor sunt un jug
Deflinætorii Preofliei lui Melhisedec pri-
de fier, o legæturæ puternicæ øi lanfluri-
mesc preoflia prin juræmânt nerostit, ca
le iadului, D&L 123:1–3, 7–8.
øi prin legæmânt. În mæsura în care de-
(A) JURA. Vezi Blasfemie; Juræmânt; flinætorii preofliei sunt credincioøi øi îøi
Profanare mæresc chemærile aøa cum îi îndrumæ
Dumnezeu, El îi binecuvânteazæ. Ace-
JURÆMÂNT. Vezi, de asemenea,
ia care sunt credincioøi pânæ la sfârøit
Juræmântul øi legæmântul
øi fac tot ceea ce le cere El, vor primi tot
preofliei; Legæmânt
ceea ce are Tatæl (D&L 84:33–39).
Aøa cum este folosit în scripturi, de obi-
cei un legæmânt sau promisiune sacræ. Domnul a fæcut un legæmânt cu
Cu toate acestea, persoanele rele, inclu- Avraam, iar Avraam s-a supus, Gen.
siv Satana øi îngerii lui, fac de asemenea 15:18; 17:1; 22:16–18. Preoflii din vremea
juræminte pentru a-øi atinge scopurile lui Ezechiel nu hræneau turma, Ezec.
rele. În Vechiul Testament, juræminte- 34:2–3. Preoflii din vremea lui Maleahi
le erau acceptabile; cu toate acestea, au corupt legæmântul, Mal. 1–2.
Isus ne-a învæflat cæ oamenii nu trebuie KIMBALL, SPENCER W. Vezi, de
sæ jure în numele lui Dumnezeu sau al asemenea, Declaraflia Oficialæ—2
creafliilor Sale. (Mat. 5:33–37).
Cel de al doisprezecelea preøedinte al
Voi fline juræmântul pe care l-am fæcut
Bisericii de la întemeierea ei în 1830.
lui Avraam, Gen. 26:3. Când un om va
Spencer W. Kimball a slujit ca preøedin-
face un juræmânt prin care îøi va lega
te din decembrie 1973 pânæ în noiem-
sufletul, sæ nu îl încalce, Num. 30:2. Ei
brie 1985. El s-a næscut în 1895 øi a
au intrat într-un legæmânt sæ meargæ
murit în 1985 la vârsta de 90 de ani.
în legea lui Dumnezeu, Nee. 10:29. Sæ
În iunie 1978, Prima Preøedinflie a
împlineøti faflæ de Domnul juræmintele
anunflat cæ preøedintele Kimball a pri-
tale, Mat. 5:33 (Ecl. 5:1–2; 3 Ne. 12:33).
mit o revelaflie privind extinderea bi-
Dumnezeu juræ cu juræmânt cæ cei cre-
necuvântærilor preofliei øi ale templu-
dincioøi vor fi salvafli, Evr. 6:13–18.
lui cætre tofli membrii bærbafli, demni.
Când Zoram s-a legat cu juræmânt, te-
D&L DO—2.
merile noastre au încetat, 1 Ne. 4:37.
Poporul lui Amon a fæcut juræmânt sæ KOLOB
nu facæ niciodatæ værsare de sânge,
Alma 53:11. Nefiflii cei ticæloøi au fæcut Steaua cea mai apropiatæ de tronul lui
juræminte øi legæminte tainice cu Sata- Dumnezeu (Avr. 3:2–3, 9).
na, Hel. 6:21–30. Bærbaflii obflin viafla Avraam a væzut steaua Kolob øi stele-
veønicæ prin juræmântul øi legæmântul le, Avr. 3:2–18. Timpul Domnului este
preofliei, D&L 84:33–42. Toate legæmin- socotit dupæ timpul lui Kolob, Avr.
tele, contractele, legæturile, obligafliile, 3:4, 9 (Avr. 5:13).
115 Leacul Din Galaad
LABAN, FRATELE REBECÆI. Vezi, d.H. lamaniflii au nimicit complet nea-
de asemenea, Rebeca mul nefit.
Personaj din Vechiul Testament, frate Lamaniflii au învins sæmânfla lui Nefi,
al Rebecæi øi tatæl Leii øi al Rahelei, 1 Ne. 12:19–20. Lamaniflii îi urau pe ne-
sofliile lui Iacov (Gen. 24:29–60; 27:43– fifli, 2 Ne. 5:14. Lamaniflii vor fi osânda
44; 28:1–5; 29:4–29; 30:25–42; 31:1–55). pentru nefifli, 2 Ne. 5:25. Cartea lui
Mormon va restabili lamaniflilor cu-
LABAN, PÆSTRÆTORUL noaøterea stræmoøilor lor øi a Evangheli-
PLÆCILOR DE ARAMÆ. Vezi, de ei lui Isus Hristos, 2 Ne. 30:3–6 (pagina
asemenea, Plæcile de aramæ de titlu a Cærflii lui Mormon). Lamaniflii
În Cartea lui Mormon, bærbatul care sunt o ræmæøiflæ a iudeilor, D&L 19:27.
flinea plæcile de aramæ în Ierusalim Lamaniflii vor înflori ca trandafirul
pe vremea familiei lui Lehi. Laban i-a înaintea venirii Domnului, D&L 49:24.
jefuit øi a încercat sæ-i omoare pe Nefi
øi pe fraflii lui (1 Ne. 3:1–27). Spiritul LAMONI. Vezi, de asemenea, Amon,
l-a condus pe Nefi sæ-l omoare pe fiul lui Mosia
Laban pentru a obfline plæcile (1 Ne. În Cartea lui Mormon, rege lamanit
4:1–26). care a fost convertit de cætre Spiritul
Domnului øi de cætre munca øi învæflæ-
LAMAN. Vezi, de asemenea, turile inspirate ale lui Amon (Alma
Lamanifli; Lehi, tatæl lui Nefi 17–19).
În Cartea lui Mormon, cel mai mare fiu
LAUDÆ. Vezi ; Recunoscætor,
al lui Lehi øi al Sariei øi fratele mai mare
mulflumiri, recunoøtinflæ; Slavæ
al lui Nefi (1 Ne. 2:5). În general, Laman
prefera sæ facæ ræu, în loc de bine. LAUDÆROØENIE. Vezi Mândrie
Laman a protestat împotriva tatælui lui,
LAZÆR. Vezi, de asemenea, Maria
1 Ne. 2:11–12. S-a ræsculat împotriva
din Betania; Marta
fratelui lui drept, Nefi, 1 Ne. 7:6 (1 Ne.
3:28–29). Nu au luat din rodul copacului Personaj din Noul Testament - fratele
vieflii din viziunea lui Lehi, 1 Ne. 8:35– Martei øi al Mariei. Isus l-a înviat din
36. Blestem a cæzut asupra lui Laman morfli (Ioan 11:1–44; 12:1–2, 9–11). Aces-
øi a tovaræøilor lui, 2 Ne. 5:21 (Alma 3:7). ta nu este acelaøi Lazær cu cerøetorul din
parabola spusæ de Isus (Luca 16:19–31).
LAMANIfiI. Vezi, de asemenea, Cartea
lui Mormon; Laman; Nefifli LEA. Vezi, de asemenea, Iacov, fiul
lui Isaac; Laban, fratele Rebecæi
Un grup de oameni din Cartea lui
Mormon, mulfli dintre ei fiind urmaøi Personaj din Vechiul Testament, cea
ai lui Laman, cel mai mare fiu al lui mai mare fiicæ a lui Laban øi una dintre
Lehi. Ei se simfleau nedreptæflifli de sofliile lui Iacov (Gen. 29). Lea a deve-
Nefi øi de urmaøii lui (Mosia 10:11– nit mamæ a øase fii øi a unei fiice (Gen.
17). Ca urmare, ei s-au ræsculat împo- 29:31–35; 30:17–21).
triva nefiflilor øi au respins, adesea,
învæflæturile Evangheliei. Cu toate aces- LEACUL DIN GALAAD
tea, cu puflin timp înainte de naøterea O ræøinæ aromatæ sau o mirodenie fo-
lui Isus Hristos, lamaniflii au acceptat lositæ pentru vindecarea rænilor (Gen.
Evanghelia øi au fost mai drepfli decât 43:11; Ier. 8:22; 46:11; 51:8). O tufæ care
nefiflii (Hel. 6:34–36). La douæ sute de produce ræøina din care se fæcea leacul
ani dupæ ce Hristos a vizitat America, era atât de mult cultivatæ în Galaad în
atât lamaniflii cât øi nefiflii s-au înræit vremea Vechiului Testament, încât
øi au început sæ poarte ræzboi unii îm- leacul a ajuns sæ fie cunoscut ca „leacul
potriva celorlalfli. În jurul anului 400 din Galaad” (Gen. 37:25; Ezec. 27:17).
Legæmânt 116
LEGÆMÂNT. Vezi, de asemenea, a lui Hristos trebuie sæ împlineascæ
Juræmânt; Juræmântul øi toate legæmintele, D&L 42:78. Binecu-
legæmântul preofliei; Legæmântul vântafli sunt aceia care au flinut legæ-
avraamic; Noul øi nepieritorul mântul, D&L 54:6. Cel care încalcæ
legæmânt acest legæmânt îøi va pierde oficiul øi
poziflia în Bisericæ, D&L 78:11–12. Tofli
O înflelegere între Dumnezeu øi om, ei acei care primesc preoflia primesc acest
neacflionând de la egal la egal în acest juræmânt øi legæmânt, D&L 84:39–40.
legæmânt. Dumnezeu dæ condifliile pen- Ei sunt dornici sæ respecte legæmintele
tru un legæmânt, iar oamenii sunt de prin sacrificiu, D&L 97:8. Legæmântul
acord sæ facæ ceea ce le cere El. Dum- cæsætoriei poate fi veønic, D&L 132.
nezeu le promite oamenilor anumite Acesta va fi legæmântul nostru, cæ vom
binecuvântæri pentru supunerea lor. merge în toate rânduielile, D&L 136:4.
Principiile øi rânduielile sunt primi-
te prin legæmânt. Membrii Bisericii LEGÆMÂNTUL AVRAAMIC. Vezi,
care fac astfel de legæminte promit sæ de asemenea, Avraam; Circumcizie;
le cinsteascæ. De exemplu, membrii fac Legæmânt
legæmânt cu Domnul la botez øi reîn-
noiesc aceste legæminte luând parte la Avraam a primit Evanghelia, a fost
împærtæøanie. Ei fac, în continuare, le- rânduit în preoflia cea mai mare (D&L
gæminte la templu. Poporul Domnului 84:14; Avr. 2:11) øi a intrat în cæsætoria
este un popor de legæmânt øi este bine- celestialæ, care este legæmântul de exal-
cuvântat, dacæ îøi fline legæmintele tare (D&L 131:1–4; 132:19, 29). Avraam
fæcute cu Domnul. a primit o promisiune cæ toate binecu-
vântærile acestor legæminte vor fi oferite
Cu tine fac un legæmânt, Gen. 6:18. posteritæflii muritoare (D&L 132:29–31;
fiinefli legæmântul Meu; atunci vefli fi o Avr. 2:11). Împreunæ, aceste legæmin-
preflioasæ comoaræ, Ex. 19:5. Sæ nu fa- te øi promisiuni, sunt denumite legæ-
cefli legæmânt cu ei, nici cu dumnezeii mântul Avraamic. Restaurarea acestui
lor, Ex. 23:32. Pæzifli Sabatul ca legæmânt legæmânt a însemnat restaurarea
continuu, Ex. 31:16. Niciodatæ nu voi Evangheliei în ultimele zile, pentru cæ
încælca legæmântul Meu cu voi, Jud. prin el toate nafliunile pæmântului sunt
2:1. Sfinflii Mei au fæcut un legæmânt binecuvântate (Gal. 3:8–9, 29; D&L
cu Mine prin jertfæ, Ps. 50:5 (D&L 97:8). 110:12; 124:58; Avr. 2:10–11).
El îøi aduce aminte de legæmântul Lui
cel sfânt, Luca 1:72 (D&L 90:24). Puterea LEGÆMÂNTUL NEPIERITOR.
lui Dumnezeu coboaræ asupra poporu- Vezi Legæmânt; Noul øi
lui prin legæmânt al Domnului, 1 Ne. nepieritorul legæmânt
14:14. Legæmântul fæcut lui Avraam
va fi împlinit în zilele din urmæ, 1 Ne. LEGE. Vezi, de asemenea, (a)
15:18 (3 Ne. 16:5, 11–12; 21:7; Morm. Binecuvânta, binecuvântat,
9:37). Poporul lui Beniamin era dornic binecuvântare; Legea lui Moise;
sæ intre în legæmânt cu Dumnezeu Poruncile lui Dumnezeu;
pentru a face dupæ voia Lui, Mosia Supunere, supus, (a) se supune
5:5. Botezul este o mærturie cæ omul a Poruncile sau regulile lui Dumnezeu
intrat într-un legæmânt cu Dumnezeu pe care se bazeazæ toate binecuvântæ-
pentru a face dupæ voia Lui, Mosia rile øi pedepsele, atât în cer cât øi pe
18:13. Voi suntefli copiii legæmântului, pæmânt. Aceia care se supun legilor
3 Ne. 20:25–26. Îngerii îndeplinesc øi fac lui Dumnezeu primesc binecuvântæri-
lucrarea legæmintelor Tatælui, Moro. le promise. Profetul Joseph Smith ne-a
7:31. Værsarea sângelui lui Hristos învæflat, de asemenea, cæ oamenii tre-
este legæmântul, Moro. 10:33. Fiecare buie sæ se supunæ, sæ cinsteascæ øi sæ
persoanæ care aparfline acestei Biserici susflinæ legea flærii (A de C 1:12).
117 Lehi, Tatæl Lui Nefi
Legea lui Moise a fost o lege pregæti- faflæ de El (Mosia 13:30). Credinfla, po-
toare pentru a-i aduce pe bærbafli øi pe cæinfla, botezul în apæ øi iertarea pæca-
femei la Hristos. Era o lege de restricflii, telor fæceau parte din lege, aøa cum
prescripflii øi rânduieli. Astæzi, legea lui fæceau øi cele Zece Porunci øi multe
Hristos, care împlineøte legea lui Moise, alte porunci de înaltæ valoare eticæ øi
este plenitudinea Evangheliei sau „le- moralæ. Mare parte din legea ceremo-
gea desævârøitæ a libertæflii” (Iac. 1:25). nialæ a fost împlinitæ la moartea øi în-
Dumnezeu i-a dat porunci lui Adam, vierea lui Isus Hristos, care a încheiat
Gen. 1:28; 2:16–17. Dumnezeu i-a dat jertfele prin værsare de sânge (Alma
legi lui Noe, Gen. 9:1. Legea Domnu- 34:13–14). Legea a fost administratæ
lui este desævârøitæ øi învioreazæ sufle- sub Preoflia lui Aaron øi a fost o Evan-
tul, Ps. 19:7. Domnul este judecætorul ghelie pregætitoare pentru a-i aduce
nostru, Isa. 33:22. Existæ un singur ju- pe adepflii ei la Hristos.
decætor, Iac. 4:12. Unde nu existæ lege, Le voi da lor o lege ca la început, dar
nu existæ nici pedeapsæ, 2 Ne. 9:2. va fi dupæ legea poruncii trupeøti,
Existæ o lege datæ, Alma 42:17–22. Oa- TJS, Ex. 34:1–2. Legea ne-a fost învæflæ-
menii vor fi judecafli potrivit legii, tor sæ ne aducæ la Hristos, Gal. 3:19–24.
Alma 42:23. Hristos este legea, 3 Ne. Noi flinem legea lui Moise øi-L aøtep-
15:9. Toate legile sunt spirituale, D&L tæm neclintifli pe Hristos, 2 Ne. 25:24–30.
29:34. Joseph Smith a primit legea Bi- Salvarea nu vine doar prin legea lui
sericii prin revelaflie, D&L 42. Acela Moise, Mosia 12:27–13:32. În Mine s-a
care respectæ legile lui Dumnezeu nu împlinit legea lui Moise, 3 Ne. 9:17.
are nevoie sæ încalce legea flærii, D&L Legea care i-a fost datæ lui Moise se
58:21. Lumina lui Hristos este legea sfârøeøte în Mine, 3 Ne. 15:1–10. Din
prin care sunt conduse toate lucrurile, cauza nesupunerii, Domnul l-a luat pe
D&L 88:7–13. El a dat o lege pentru Moise øi Sfânta Preoflie din mijlocul
toate lucrurile, D&L 88:42–43. Oame- copiilor lui Israel, læsând legea porun-
nii trebuie sæ se supunæ legii flærii, cilor pæmânteøti, D&L 84:23–27.
D&L 98:4–5. Când obflinem o binecu-
LEHI, COMANDANT MILITAR
vântare de la Dumnezeu, aceasta este
NEFIT
rezultatul supunerii faflæ de acea lege,
D&L 130:20–21. Biserica îøi declaræ con- În Cartea lui Mormon, comandant mi-
vingerile privind legile civile, D&L 134. litar nefit (Alma 43:35–53; 49:16–17;
Omenirea este salvatæ prin supunere 52:27–36; 53:2; 61:15–21).
faflæ de legile øi rânduielile Evangheli- LEHI, MISIONAR NEFIT. Vezi, de
ei, A de C 1:3. asemenea, Helaman, fiul lui
LEGEA LUI MOISE. Vezi, de Helaman
asemenea, Curat øi a nu fi curat; În Cartea lui Mormon, un fiu al lui
Lege; Moise; Preoflia lui Aaron Helaman, care era fiul lui Helaman.
Dumnezeu a dat legi casei lui Israel, Lehi a fost un mare misionar (Hel.
prin Moise, pentru a înlocui legea mai 3:21; 4:14).
înaltæ la care nu se supuseseræ (Ex. 34; I s-a dat numele Lehi ca sæ-i aminteas-
TJS Ex. 34:1–2; TJS Deut. 10:2). Legea cæ de stræmoøul lui, Hel. 5:4–6. Împreu-
lui Moise consta din multe principii, næ cu Nefi i-a convertit pe mulfli, a fost
reguli, ceremonii, ritualuri øi simboluri întemniflat, a fost încercuit de foc øi a
care sæ aminteascæ oamenilor de dato- vorbit cu îngerii, Hel. 5:14–48. A primit
riile øi ræspunderile lor. Ea includea o zilnic multe revelaflii, Hel. 11:23.
lege de porunci øi acfliuni morale, etice,
religioase øi fizice, inclusiv sacrificiile LEHI, TATÆL LUI NEFI
(Lev. 1–7)—care erau menite sæ le amin- În Cartea lui Mormon, profet evreu
teascæ de Dumnezeu øi de datoria lor care øi-a condus familia øi pe cei care
Lemuel 118
l-au urmat din Ierusalim spre un pæ- Cine nu vrea sæ lucreze, nici sæ nu mæ-
mânt fægæduit în emisfera de vest prin nânce, 2 Tes. 3:10. Ei au devenit un
anul 600 î.H. Lehi a fost primul profet popor leneø, plin de ræutate, 2 Ne. 5:24.
din rândul poporului sæu în Cartea lui Abfline-te de la lenevie, Alma 38:12.
Mormon. Acela care este leneø nu va mânca pâi-
Lehi a fugit din Ierusalim împreunæ nea lucrætorului care trudeøte, D&L
cu familia lui la porunca Domnului 42:42. Vai de voi cei care nu vefli lucra
(1 Ne. 2:1–4). El era urmaø al lui Iosif cu propriile mâini, D&L 56:17. Impli-
care a fost vândut în Egipt (1 Ne. 5:14). cæ-te de bunævoie într-o cauzæ bunæ,
Domnul i-a dat viziunea copacului D&L 58:27. Încetafli sæ mai fifli leneøi,
vieflii (1 Ne. 8:2–35). Lehi øi fiii lui au D&L 88:124.
construit o corabie øi au navigat spre
LEPRÆ
emisfera de vest (1 Ne. 17–18). El øi
urmaøii lui s-au stabilit într-o flaræ nouæ Boalæ contagioasæ despre care se vor-
(1 Ne. 18:23–25). Înainte de a muri, Lehi beøte adesea în Vechiul øi Noul Testa-
i-a binecuvântat pe fiii lui øi i-a învæflat ment. Mulfli oameni de seamæ din Biblie
despre Hristos øi despre apariflia Cærflii au fost afectafli de ea la un moment dat,
lui Mormon în zilele din urmæ (2 Ne. inclusiv Moise (Ex. 4:6–7), sora lui,
1–3, 4:1–12). Miriam (Num. 12:10), Naaman (2 Regi
5) øi Regele Ozia (2 Cron. 26:19–21).
Cartea lui Lehi: Când a tradus Cartea
lui Mormon, Joseph Smith a început Isus a vindecat de lepræ pe mai mulfli
cu Cartea lui Lehi. Era o înregistrare oameni, Mat. 8:2–4 (Marcu 1:40–45;
pe care Mormon o prescurtase de pe Luca 5:12–15; 3 Ne. 17:7–9). Isus a vin-
plæcile lui Lehi. Dupæ ce a avut 116 decat zece leproøi, Luca 17:11–19.
pagini de manuscris, pe care le tradu- LEVI. Vezi, de asemenea, Iacov, fiul
sese din aceastæ carte, Joseph i-a dat lui Isaac; Israel
manuscrisul lui Martin Harris, care îi
slujise pentru scurt timp drept copist Personaj din Vechiul Testament, al
în traducerea Cærflii lui Mormon. treilea fiu al lui Iacov øi al Leii (Gen.
Atunci, paginile s-au pierdut. Joseph 29:34; 35:23). Levi a devenit tatæl unu-
nu a retradus cartea lui Lehi pentru a ia dintre triburile lui Israel.
înlocui manuscrisul pierdut, dar, în Tribul lui Levi : Iacov l-a binecuvântat
schimb, a tradus alte relatæri de pe pe Levi øi pe urmaøii lui (Gen. 49:5–7).
plæcile de aur cu referire la aceasta Urmaøi ai lui Levi au slujit în sanctua-
(vezi introducerea la D&L 3, 10). Aces- rele lui Israel (Num. 1:47–54). Aaron a
te alte relatæri sunt acum primele øase fost un levit, iar urmaøii lui au fost
cærfli din Cartea lui Mormon. preofli (Ex. 6:16–20; 28:1–4; 29). Leviflii
îi asistau pe preofli, fiii lui Aaron (Num.
LEMUEL. Vezi, de asemenea, Laman; 3:5–10; 1 Regi 8:4). Uneori ei erau cân-
Lamanifli; Lehi, tatæl lui Nefi tærefli (1 Cron. 15:16; Nee. 11:22); aju-
În Cartea lui Mormon, al doilea fiu al tau la uciderea jertfelor (2 Cron. 29:34;
lui Lehi øi unul dintre fraflii mai mari Ezra 6:20) øi ajutau, în general, la tem-
ai lui Nefi. El s-a alæturat lui Laman plu (Nee. 11:16). Leviflii erau dedicafli
împotriva lui Nefi. slujirii Domnului pentru a executa
Lehi îl dojeneøte pe Lemuel sæ fie ne- rânduielile pentru copiii lui Israel. Le-
clintit ca o vale, 1 Ne. 2:10. S-a supærat viflii erau ei înøiøi oferifli spre folosul
pe Nefi øi l-a ascultat pe Laman, 1 Ne. copiilor lui Israel (Num. 8:11–22); ei
3:28. Lemueliflii au fost incluøi printre au devenit astfel proprietatea exclusi-
lamanifli, Iacov 1:13–14 (Alma 47:35). væ a lui Dumnezeu, dæruifli Lui în locul
primului næscut (Num. 8:16). Ei nu
LENEØ, LENEVIE erau sfinflifli, erau însæ curæflafli pentru
Inactiv øi neimplicat în fapte drepte. oficiul lor (Num. 8:7–16). Ei nu aveau
119 Libertatea De A Alege
pæmânt ca moøtenire în Canaan (Num. tori ai Cærflii lui Mormon trebuie sæ
18:23–24), dar primeau zeciuiala (Num. vadæ dispozitivele de direcflie date lui
18:21), 48 de oraøe (Num. 35:6) øi drep- Lehi, D&L 17:1.
tul de a primi milosteniile oamenilor
LIBER, LIBERTATE. Vezi, de
în timpul postului (Deut. 12:18–19;
asemenea, Libertatea de a alege;
14:27–29).
Robie
LEVITICUL. Vezi, de asemenea, Puterea sau capacitatea de a alege
Pentateuh personal, færæ constrângere. În sens
O carte din Vechiul Testament care spiritual, cineva care se pocæieøte øi se
descrie îndatoririle preofleøti în Israel. supune voinflei lui Dumnezeu este liber
Ea subliniazæ sfinflenia lui Dumnezeu de robia pæcatului prin Ispæøirea lui Isus
øi codul potrivit cæruia poporul Sæu Hristos (Mosia 5:8). De asemenea, starea
putea træi pentru a deveni sfânt. Scopul sau condiflia de a fi în stare de a acfliona
ei este de a propovædui preceptele mo- øi de a gândi liber. Supunerea faflæ de
rale øi adeværurile religioase ale legii lui principiile Evangheliei elibereazæ o
Moise prin intermediul ritualului. Car- persoanæ de robia spiritualæ a pæcatu-
tea Leviticului a fost scrisæ de Moise. lui (Ioan 8:31–36).
Capitolele 1–7 explicæ rânduielile Voi umbla în loc larg, cæci caut porun-
de sacrificiu. Capitolele 8–10 descriu cile Tale, Ps. 119:45. Adeværul væ va
ritualul necesar în sfinflirea preoflilor. face liberi, Ioan 8:32. Aceia care se eli-
Capitolul 11 explicæ ce se poate øi ce bereazæ de pæcat primesc viaflæ veøni-
nu se poate mânca øi ce este curat øi ce cæ, Rom. 6:19–23. Unde este Spiritul
nu este curat. Capitolul 12 vorbeøte de Domnului, acolo este libertate, 2 Cor.
femei dupæ naøtere. Capitolele 13–15 3:17. Stafli tari în libertatea cu care
sunt legi referitoare la necuræflirea ce- Hristos ne-a fæcut liberi, Gal. 5:1 (D&L
remonialæ. Capitolul 16 confline ritua- 88:86). Oamenii sunt liberi sæ aleagæ
lul pentru Ziua Ispæøirii. Capitolele libertatea øi viafla veønicæ, 2 Ne. 2:27.
17–26 conflin un cod de legi referitoare Aceastæ flaræ va fi o flaræ a libertæflii, 2
la ceremoniile religioase øi sociale. Ca- Ne. 10:11. O ramuræ dreaptæ a casei lui
pitolul 27 explicæ faptul cæ Domnul a Israel va fi scoasæ din robie pentru
poruncit lui Israel sæ-øi închine recol- libertate, 2 Ne. 3:5. Ei L-au implorat pe
tele, turmele øi cirezile Domnului. Domnul pentru libertate, Alma 43:48–
LIAHONA 50. Moroni a ridicat drapelul libertæflii
printre nefifli, Alma 46:36. Moroni s-a
În Cartea lui Mormon, o sferæ de ara- bucurat de libertatea flærii lui, Alma
mæ cu douæ ace care dædea direcflia, 48:11. Spiritul lui Dumnezeu este spi-
asemenea unei busole, precum øi în- ritul libertæflii, Alma 61:15. Venifli du-
drumare spiritualæ lui Lehi øi acelora pæ Mine øi vefli fi un popor liber, D&L
care îl urmau atunci când erau drepfli. 38:22. Domnul øi slujitorii Lui anunflæ
Domnul a dat Liahona øi îndrumæri libertatea spiritelor captive, D&L
prin intermediul ei. 138:18, 31, 42.
Lehi a gæsit un glob rotund de aramæ LIBERTATEA DE A ALEGE. Vezi,
cu douæ sægefli care arætau calea pe care de asemenea, Liber, libertate;
sæ meargæ Lehi øi familia lui, 1 Ne. Ræspunzætor, (a fi) ræspunzætor,
16:10. Globul funcfliona potrivit credin- responsabilitate
flei øi sârguinflei, 1 Ne. 16:28–29 (Alma
37:40). Beniamin i-a dat globul lui Abilitatea øi privilegiul pe care Dum-
Mosia, Mosia 1:16. Sfera sau îndrumæ- nezeu îl dæ oamenilor de a alege sæ
torul s-a numit Liahona, Alma 37:38. acflioneze pentru ei înøiøi.
Liahona s-a asemænat cu cuvântul lui Din orice pom pofli mânca dupæ plæcere,
Hristos, Alma 37:43–45. Cei trei mar- Gen. 2:16. Omul nu poate acfliona pen-
Limbaj 120
tru el însuøi dacæ este ademenit, 2 Ne. la limbaje øi popoare. În cele din urmæ,
2:15–16. Oamenii sunt liberi sæ aleagæ orice genunchi se va pleca øi orice lim-
libertatea øi viafla veønicæ, sau robia øi bæ va mærturisi lui Dumnezeu (Isa.
moartea, 2 Ne. 2:27. Suntefli liberi, putefli 45:23; Rom. 14:11).
acfliona pentru voi înøivæ, Hel. 14:30. El
Fereøte-fli limba de ræu, Ps. 34:13 (1 Pet.
a abætut a treia parte din oøtirile cerului
3:10). Cine îøi pæzeøte gura øi limba, îøi
din cauza liberei lor alegeri, D&L 29:36.
scuteøte sufletul de necazuri, Prov.
Trebuie ca diavolul sæ-i ispiteascæ pe
21:23. Dacæ vreun om nu-øi înfrâneazæ
copiii oamenilor, altfel ei nu vor putea
limba, religia acestui om este zadarni-
avea libertatea de a alege, D&L 29:39.
cæ, Iac. 1:26. Dacæ un om nu ofenseazæ
Fiecare om sæ aleagæ pentru el însuøi,
prin cuvânt, acela este un om desævâr-
D&L 37:4. Fiecare om poate acfliona
øit, Iac. 3:1–13. Evanghelia va fi vestitæ
potrivit libertæflii morale de a alege pe
oricærui neam, oricærei seminflii, oricæ-
care i-am dat-o, D&L 101:78. Satana a
rei limbi øi oricærui norod, Apoc. 14:6–
cæutat sæ distrugæ libera alegere a omu-
7 (2 Ne. 26:13; Mosia 3:13, 20; D&L
lui, Moise 4:3. Domnul i-a dat omului
88:103; 112:1). Domnul îngæduie tutu-
libertatea de a alege, Moise 7:32.
ror neamurilor, dupæ neamul øi limba
LIMBAJ lor, sæ învefle cuvântul Lui, Alma 29:8.
Aceste plæci se vor ræspândi în fiecare
Cuvinte, scrise sau vorbite, grupate
neam, seminflie, limbæ øi norod, Alma
într-un mod care sæ permitæ comuni-
37:4. Obfline cuvântul Meu øi atunci
carea de informaflii, de gânduri sau de
limba ta va fi dezlegatæ, D&L 11:21.
idei. Felul în care folosim limbajul ara-
Fiecare om sæ audæ plenitudinea
tæ ceea ce simflim faflæ de Dumnezeu øi
Evangheliei în propria lui limbæ, D&L
de alfli oameni. La a Doua Venire a lui
90:11.
Isus Hristos, Domnul va da întregii
omeniri o limbæ curatæ (Zah. 3:8–9). LIMBI, DARUL DE A VORBI ÎN
Tot pæmântul avea o singuræ limbæ, ALTE LIMBI. Vezi, de asemenea,
Gen. 11:1. Domnul a încurcat graiul Darurile Spiritului; Limbæ
tuturor de pe pæmânt, Gen. 11:4–9.
Un dar de la Duhul Sfânt, care permite
Fiece om i-a auzit vorbind în limba lui,
persoanelor inspirate sæ vorbeascæ, sæ
Fapte 2:1–6. Domnul vorbeøte oame-
înfleleagæ sau sæ interpreteze limbi ne-
nilor dupæ limba lor, 2 Ne. 31:3 (D&L
cunoscute. Noi credem în darul de a
1:24). Beniamin i-a învæflat pe fiii lui,
vorbi în alte limbi (A de C 1:7).
limba pærinflilor lui, ca ei sæ poatæ de-
veni oameni cu înflelegere, Mosia 1:2– Tofli s-au umplut de Duhul Sfânt øi au
5. Cel a cærui vorbire este smeritæ øi început sæ vorbeascæ în alte limbi,
zideøte este de la Dumnezeu, dacæ se Fapte 2:4. Acela care vorbeøte într-o
supune rânduielilor Mele, D&L 52:16. limbæ necunoscutæ, nu vorbeøte cætre
Familiarizafli-væ cu graiuri, limbi øi oa- oameni, ci cætre Dumnezeu, 1 Cor. 14:1–
meni, D&L 90:15. Adam øi copiii lui 5, 27–28. Limbile sunt un semn pentru
aveau o limbæ care era curatæ øi nepân- aceia care nu cred, 1 Cor. 14:22–28.
gæritæ, Moise 6:5–6, 46. Dumnezeu i-a Apoi vine botezul focului øi al Spiritu-
dat lui Enoh mare putere a graiului, lui Sfânt; øi apoi putefli sæ vorbifli pe
Moise 7:13. limba îngerilor, 2 Ne. 31:13–14. Ama-
lechi i-a îndemnat pe tofli oamenii sæ
LIMBÆ. Vezi, de asemenea, Limbi, creadæ în darul vorbirii limbilor, Omni
darul de a vorbi în alte limbi 1:25. Unora le este dat sæ vorbeascæ în
Simbol pentru vorbire. Sfinflii trebuie alte limbi; iar altora sæ interpreteze
sæ-øi controleze limba, aceasta însem- limbile, D&L 46:24–25 (1 Cor. 12:10;
nând cæ ei trebuie sæ-øi controleze felul Moro. 10:8, 15–16). Darul de a vorbi în
de a vorbi. De asemenea, limba se referæ alte limbi sæ fie reværsat, D&L 109:36.
121 Lucruri Abominabile
LIMHI. Vezi, de asemenea, Noe, Fiul Apostolilor este o continuare a Evan-
lui Zenif gheliei lui Luca. Luca a læsat o relatare
În Cartea lui Mormon, rege drept al bine scrisæ despre slujirea lui Isus,
nefiflilor din flinutul lui Nefi; el era fiul prezentându-L pe Isus ca Salvator al
Regelui Noe (Mosia 7:7–9). Regele evreilor øi al neamurilor. El a scris
Limhi a intrat într-un legæmânt sæ-L multe despre învæflæturile øi faptele lui
slujeascæ pe Dumnezeu (Mosia 21:32). Isus. În Luca avem singurele istorisiri
El øi-a condus poporul afaræ din robia despre aparifliile lui Gavril în fafla lui
lamanitæ øi s-a întors în Zarahemla Zaharia øi a Mariei (Luca 1); vizita
(Mosia 22). pæstorilor la pruncul Isus (Luca 2:8–
18); Isus la templu la vârsta de 12 ani
LOT. Vezi, de asemenea, Avraam (Luca 2:41–52); trimiterea celor øapte-
Personaj din Vechiul Testament, fiul zeci cu însærcinæri (Luca 10:1–24); Isus
lui Haran øi nepot al lui Avraam (Gen. transpirând sânge (Luca 22:44); discuflia
11:27, 31; Avr. 2:4). Haran a murit din lui Isus cu tâlharul de pe cruce (Luca
cauza foametei din Ur (Avr. 2:1). Lot a 23:39–43); øi Isus mâncând peøte øi
plecat din Ur cu Avraam øi Sara øi a miere dupæ înviere (Luca 24:42–43).
cælætorit cu ei la Canaan (Gen. 12:4–5). Pentru sumarul capitolelor, vezi
Lot a ales sæ træiascæ în Sodoma. Dom- „Evanghelii”.
nul a trimis mesageri sæ-l previnæ pe
Lot sæ fugæ din Sodoma, înainte ca LUCIFER. Vezi, de asemenea, Anticrist;
Domnul sæ-l nimiceascæ datoritæ ticæ- Diavol; Fiii pierzaniei; Iad;
loøiei oamenilor (Gen. 13:8–13; 19:1, Nimicitor
13, 15); cu toate acestea, soflia lui Lot a
Numele înseamnæ cel ce stræluceøte sau
privit înapoi la distrugere øi s-a prefæ-
strælucitorul. Mai este cunoscut ca fiul
cut într-un stâlp de sare (Gen. 19:26).
zorilor. Lucifer a fost un fiu spiritual
Noul Testament confline referiri la Lot
al Tatælui Ceresc øi a condus revolta din
(Luca 17:29; 2 Pet. 2:6–7). Viafla lui
viafla premuritoare. Numele de Lucifer
dupæ despærflirea de Avraam este des-
apare doar o singuræ datæ în Biblie (Isa.
crisæ în Gen. 13, 14 si 19.
14:12). Revelafliile zilelor din urmæ oferæ
LUCA. Vezi, de asemenea, Faptele mai multe detalii despre cæderea lui
Apostolilor; Evanghelii Lucifer (D&L 76:25–29).
Autorul Evangheliei lui Luca øi al cærflii Lucifer a cæzut în existenfla premuritoa-
Faptele Apostolilor din Noul Testament re, Isa. 14:12 (Luca 10:18; 2 Ne. 24:12).
øi misionar care l-a însoflit pe Pavel. El Dupæ cædere el a devenit Satana øi dia-
s-a næscut din pærinfli greci øi a practi- volul, D&L 76:25–29 (Moise 4:1–4).
cat medicina (Col. 4:14). Luca era un
om cultivat. Luca s-a identificat ca în- LUCRÆRI STANDARD. Vezi Canon
soflitorul Apostolului Pavel când i s-a
LUCRURI ABOMINABILE. Vezi, de
alæturat lui Pavel la Troa (Fapte 16:10–
asemenea, Pæcat
11). De asemenea, Luca era împreunæ
cu Pavel la Filipi, în ultima cælætorie a În scripturi, ceva ce cauzeazæ dezgust
lui Pavel la Ierusalim (Fapte 20:6), iar øi uræ celor drepfli øi curafli.
cei doi au fost împreunæ pânæ la sosirea Buzele mincinoase sunt urâte Domnu-
lor în Roma. Luca a mai fost cu Pavel lui, Prov. 12:22. Mândria este o urâciune
în timpul celei de a doua întemniflæri în fafla Domnului, Iacov 2:13–22. Cei
romane (2 Tim. 4:11). Tradiflia spune ticæloøi sunt supuøi sæ-øi vadæ proprii-
cæ el a murit ca martir. le urâciuni, Mosia 3:25. Lipsa castitæflii
Evanghelia lui Luca: Relatare pe care a este cel mai urât dintre toate pæcatele,
scris-o Luca despre Isus Hristos øi slu- în afara omorului øi a lepædærii de
jirea Lui muritoare. Cartea Faptelor Duhul Sfânt, Alma 39:3 – 5. Mânia
Lume 122
Domnului se aprinde împotriva fapte- pæmânt (D&L 88:6–13). De asemenea,
lor abominabile, D&L 97:24. ea îi ajutæ pe oameni sæ înfleleagæ ade-
værurile Evangheliei øi îi ajutæ sæ
LUME. Vezi, de asemenea, Babel,
meargæ pe cærarea Evangheliei care
Babilon; Muritor, viaflæ muritoare;
duce spre salvare (Ioan 3:19–21; 12:46;
Pæmânt
Alma 26:15; 32:35; D&L 93:28–29, 31–
Pæmântul; loc de încercare pentru 32, 40, 42).
oamenii muritori. La figurat, acei oa- Lumina lui Hristos nu trebuie con-
meni care nu se supun poruncilor lui fundatæ cu Duhul Sfânt. Lumina lui
Dumnezeu. Hristos nu este o persoanæ. Este o in-
Existenfla muritoare: În lume vefli avea fluenflæ care vine de la Dumnezeu øi
necazuri, Ioan 16:33. Nu væ temefli de pregæteøte pe cineva sæ-l primeascæ pe
moarte, cæci în aceastæ lume bucuria Duhul Sfânt. Este o influenflæ beneficæ
voastræ nu este deplinæ, D&L 101:36. în vieflile oamenilor (Ioan 1:9; D&L
84:46–47).
Oameni care nu se supun poruncilor: voi
O manifestare a luminii lui Hristos
pedepsi lumea pentru ræutatea ei, Isa.
este conøtiinfla, care ajutæ pe cineva sæ
13:11 (2 Ne. 23:11). Dacæ lumea væ uræø-
aleagæ între bine øi ræu (Moro. 7:16). Pe
te, voi øtifli cæ pe Mine m-a urât înainte,
mæsuræ ce oamenii aflæ mai multe de-
Ioan 15:18–19. Clædirea cea mare øi
spre Evanghelie, conøtiinflele lor devin
spaflioasæ era mândria lumii, 1 Ne.
mai sensibile (Moro. 7:12–19). Oame-
11:36. Lumea devine plinæ de nedrep-
nii care ascultæ de lumina lui Hristos
tate, D&L 18:6. Pæstreazæ-te mai neîn-
sunt conduøi cætre Evanghelia lui Isus
tinat de lume, D&L 59:9. Acela care
Hristos (D&L 84:46–48).
este credincios øi înduræ, va birui lu-
mea, D&L 63:47. Sæ nu træifli dupæ felul Domnul este lumina mea, Ps. 27:1. Sæ
lumii, D&L 95:13. umblæm în lumina Domnului, Isa. 2:5
(2 Ne. 12:5). Domnul va fi o luminæ
Sfârøitul lumii: Eu fac un pæmânt nou,
nepieritoare, Isa. 60:19. Adeværata
iar de cel vechi nimeni nu-øi va mai
Luminæ lumineazæ pe fiecare om care
aduce aminte, Isa. 65:17 (Apoc. 21:1;
vine pe lume, Ioan 1:4–9 (Ioan 3:19;
A de C 1:10). La sfârøitul acestei lumi,
D&L 6:21; 34:1–3). Eu sunt Lumina
neghina va fi adunatæ øi arsæ în foc,
lumii, Ioan 8:12 (Ioan 9:5; D&L 11:28).
Mat. 13:40, 49 (Mal. 4:1; Iacov 6:3). Voi
Orice este luminæ este bun, Alma 32:35.
face ca via mea sæ ardæ cu foc, Iacov
Hristos este viafla øi lumina lumii, Alma
5:77 (D&L 64:23–24). Domnul îl va dis-
38:9 (3 Ne. 9:18; 11:11; Eter 4:12). Spiritul
truge pe Satana øi lucrærile lui la sfâr-
lui Hristos este dat fiecærui om ca el sæ
øitul lumii, D&L 19:3. Pæmântul va
poatæ deosebi binele de ræu, Moro.
muri, dar va fi însufleflit din nou, D&L
7:15–19. Ceea ce este de la Dumnezeu
88:25–26. Domnul i-a arætat lui Enoh
este luminæ øi devine din ce în ce mai
sfârøitul lumii, Moise 7:67.
strælucitoare, crescând mereu pânæ în
LUMEA SPIRITELOR. Vezi Iad; miezul zilei, D&L 50:24. Spiritul dæ
Paradis; Viaflæ premuritoare luminæ fiecærui om, D&L 84:45–48
(D&L 93:1–2). Acela care fline porunci-
LUMINÆ, LUMINA LUI HRISTOS.
le Lui primeøte luminæ øi adevær, D&L
Vezi, de asemenea, Adevær;
93:27–28. Lumina øi adeværul îl aban-
Conøtiinflæ; Duhul Sfânt;
doneazæ pe cel ræu, D&L 93:37.
Inteligenflæ, inteligenfle; Isus Hristos
Energie, putere sau influenflæ divinæ MAGAZIE. Vezi, de asemenea ,
care emanæ de la Dumnezeu prin Bunæstare
Hristos øi dæ viaflæ øi luminæ tuturor Locul în care episcopul primeøte, fline
lucrurilor. Este legea prin care sunt în pæstrare øi distribuie særacilor ofran-
guvernate toate lucrurile în cer øi pe dele consacrate de cætre sfinflii zilelor
123 Manæ
din urmæ. Mærimea fiecærui depozit Maleahi 3:1–5; 4:1, 5–6 (D&L 2; 128:17;
poate fi în funcflie de împrejuræri. Sfinflii JS—I 1:37–39).
credincioøi oferæ talent, îndemânare,
În prorocirile lui, Maleahi a scris despre
materiale øi mijloace financiare epis-
Ioan Botezætorul (Mal. 3:1; Mat. 11:10),
copului pentru a se îngriji de cei særaci
legea zeciuielii (Mal. 3:7–12), a Doua
atunci când au nevoie. De aceea, ma-
Venire a Domnului (Mal. 4:5) øi întoar-
gazia poate include o listæ de servicii
cerea lui Ilie (Mal. 4:5–6; D&L 2; 128:17;
disponibile, bani, alimente øi alte faci-
JS—I 1:37–39). Salvatorul a citat în în-
litæfli. Episcopul este reprezentantul
tregime capitolele 3 øi 4 din Maleahi
depozitului øi el distribuie bunurile øi
nefiflilor (3 Ne. 24–25).
serviciile în funcflie de nevoi øi aøa
cum este îndrumat de cætre Spiritul MAMÆ. Vezi, de asemenea, Eva;
Domnului (D&L 42:29–36; 82:14–19). Familie; Pærinfli
Sæ strângæ bucate care vor fi provizii Denumire sacræ privind o femeie care
pentru cei øapte ani de foamete, Gen. naøte sau adoptæ copii. Mamele ajutæ
41:34–36, 46–57. Aducefli toate zeciuie- planul lui Dumnezeu oferind trupuri
lile la casa vistieriei, Mal. 3:10 (3 Ne. muritoare pentru copiii spirituali ai
24:10). Episcopul va stabili o magazie lui Dumnezeu.
pentru aceastæ bisericæ, D&L 51:13.
Bunurile suplimentare se vor da în Adam a numit-o pe soflia lui Eva, pentru
magazia Mea, D&L 70:7–8. Sfinflii tre- cæ ea a fost mama tuturor celor vii, Gen.
buie sæ organizeze øi sæ înfiinfleze o 3:20 (Moise 4:26). Cinsteøte pe tatæl øi
magazie, D&L 78:1–4. Copiii au drep- pe mama ta, Ex. 20:12 (Ef. 6:1–3; Mosia
tul la magazia Domnului, dacæ pærin- 13:20). Nu lepæda îndrumærile mamei
flii lor nu au, D&L 83:5. tale, Prov. 1:8. Un om nesocotit dispre-
fluieøte pe mama lui, Prov. 15:20 (Prov.
MAGOG. Vezi, de asemenea, (a) Doua 10:1). Nu o nesocoti pe mamæ când este
Venire a lui Isus Hristos; Gog bætrânæ, Prov. 23:22. Fiii øi soflul ei se
În Biblie, flaræ øi popor în apropierea ridicæ øi o numesc fericitæ øi bærbatul
Mærii Negre. Regele lor, Gog, va con- ei se ridicæ øi-i aduce laude, Prov. 31:28.
duce oøtile lui Magog în ultima mare Mama lui Isus a stat lângæ cruce, Ioan
bætælie înainte de a Doua Venire a lui 19:25–27. Douæ mii de ræzboinici la-
Hristos (Ezec. 38:2; 39:6). Scripturile manifli au fost învæflafli de mamele lor,
vorbesc de o altæ mare bætælie a lui Gog Alma 56:47 (Alma 57:21). Slævita noas-
øi a lui Magog la sfârøitul Mileniului træ mamæ, Eva, a fost printre cei mari
între forflele lui Dumnezeu øi forflele øi puternici pe care Domnul i-a instruit
ræului (Apoc. 29:7–9; D&L 88:111–116). în lumea spiritelor, D&L 138:38–39.
MALEAHI MAMONA. Vezi, de asemenea , Bani
Profet în Vechiul Testament, care a Cuvânt aramaic însemnând „bogæflii”
scris øi a profeflit în jurul anului 430 (Mat. 6:24; Luca 16:9; D&L 82:22).
î.H.
Cartea lui Maleahi : Cartea sau profeflia MANÆ. Vezi, de asemenea, Exodul;
lui Maleahi este ultima carte din Pâinea vieflii
Vechiul Testament. Ea pare sæ urmeze Substanflæ alimentaræ mæruntæ, ca
patru teme majore: (1) pæcatele Israe- græunflele, având gustul unei præjituri
lului—Maleahi 1:6–2:17; 3:8–9; (2) jude- cu miere (Ex. 16:14–31) sau a unei turte
cæflile care vor veni asupra Israelului cu ulei (Num. 11:8). Domnul a oferit-o
din cauza nesupunerii lui—Maleahi pentru a-i hræni pe copiii lui Israel în
1:14; 2:2–3, 12; 3:5; (3) promisiunile pen- timpul celor patruzeci de ani în pustiu
tru supunere—Maleahi 3:10–12, 16–18; (Ex. 16:4–5, 14–30, 35; Ios. 5:12; 1 Ne.
4:2–3 øi (4) profeflii privind Israelul— 17:28).
Manase 124
Copiii lui Israel au numit-o manæ (sau fie øi værul (sau nepotul) lui Barnaba
man-hu în ebraicæ)—ceea ce însemnæ (Col. 4:10). El a plecat cu Pavel øi Bar-
„Ce este?”—pentru cæ nu øtiau ce era naba de la Ierusalim în prima lor cælæ-
(Ex. 16:15). Mai era numitæ „mâncarea torie misionaræ øi i-a pæræsit la Perga
îngerilor” øi „pâinea din cer” (Ps. 78:24– (Fapte 12:25; 13:5, 13). Mai târziu, el l-a
25; Ioan 6:31). Era un simbol pentru însoflit pe Barnaba în Cipru (Fapte
Hristos, care avea sæ fie Pâinea Vieflii 15:37–39). El a mers cu Pavel la Roma
(Ioan 6:31–35). (Col. 4:10; Filimon 1:24); øi a fost cu
Petru la Babilon (probabil la Roma)
MANASE. Vezi, de asemenea, Efraim; (1 Pet. 5:13). În final, el a mers cu Ti-
Iosif, fiul lui Iacov; Israel motei la Efes (2 Tim. 4:11).
Personaj din Vechiul Testament, cel mai Evanghelia lui Marcu: A doua carte
mare fiu al Asnatei øi al lui Iosif care a din Noul Testament. Evanghelia lui
fost vândut în Egipt (Gen. 41:50–51). Marcu a fost scrisæ, probabil, sub în-
El øi fratele lui, Efraim, au fost nepoflii drumarea lui Petru. Scopul lui a fost sæ
lui Iacov (Israel), dar au fost adoptafli descrie pe Domnul ca Fiul lui Dumne-
øi binecuvântafli de el ca øi când ar fi zeu cel viu acflionând printre oameni.
fost proprii lui fii (Gen. 48:1–20). Marcu descrie, energic øi cu umilinflæ,
Tribul lui Manase: Urmaøii lui Manase impresia pe care Isus o fæcea celor care
au fost numærafli printre triburile Is- Îl ascultau. Tradiflia afirmæ cæ dupæ
raelului (Num. 1:34–35; Ios. 13:29–31). moartea lui Petru, Marcu a vizitat
Binecuvântarea lui Moise asupra tri- Egiptul, a organizat Biserica în Ale-
bului lui Iosif, care a fost datæ øi lui xandria øi a murit martirizat.
Efraim øi Manase, este consemnatæ în Pentru sumarul capitolelor, vezi
Deut. 33:13–17. Pæmântul acordat lor „Evanghelii”.
era parflial la vest de Iordan øi vecin cu
cel al lui Efraim. Ei mai aveau colonii MAREA MOARTÆ
øi la est de Iordan în pæøunile bogate Marea særatæ de la extremitatea de sud
ale Baøanului øi ale Galaadului. În ul- a Væii Iordanului. Era cunoscutæ, de
timele zile, tribul lui Manase va ajuta asemenea, ca Marea Særatæ. Suprafafla
tribul lui Efraim în adunarea Israelu- ei este cu cca 915 metri sub nivelul
lui împræøtiat (Deut. 33:13–17). Profe- Mærii Mediterane. Oraøele Sodoma,
tul Lehi din Cartea lui Mormon a fost Gomora øi fioar sau Bela se aflau în
un urmaø al lui Manase (Alma 10:3). apropierea flærmurilor ei (Gen. 14:2–3).
În împlinirea profefliei øi ca unul
MANIFEST. Vezi, de asemenea,
dintre semnele celei de a Doua Veniri
Cæsætorie, (a) se cæsætori—cæsætorie
a Salvatorului, apele Mærii Moarte se
pluralistæ; Woodruff, Wilford
vor face sænætoase, iar viafla va înflori
Declaraflie oficialæ a preøedintelui acolo (Ezec. 47:8–9).
Wilford Woodruff fæcutæ în 1890, care
anunfla limpede cæ Biserica øi membrii MAREA ROØIE. Vezi, de asemenea,
ei s-au supus legii flærii øi nu au mai Moise
încheiat cæsætorii pluraliste (D&L Întinderea de apæ dintre Egipt øi Arabia.
DO—1). Preøedintele Woodruff a enun- Cele douæ golfuri din nordul ei formea-
flat Manifestul ca urmare a unei viziuni zæ coasta Peninsulei Sinai. Domnul a
øi a unei revelaflii de la Dumnezeu. despærflit prin minune Marea Roøie
pentru ca israeliflii, sub conducerea lui
MARCU. Vezi, de asemenea, Moise, sæ poatæ trece pe uscat (Ex.
Evanghelii 14:13–31; Evr. 11:29). Despærflirea mæ-
Personaj din Noul Testament - Ioan rii de cætre Moise este confirmatæ øi în
Marcu era fiul Mariei care træia în revelafliile zilelor din urmæ (1 Ne. 4:2;
Ierusalim (Fapte 12:12); s-ar fi putut sæ Hel. 8:11; D&L 8:3; Moise 1:25).
125 Martir, Martiriu
MARIA DIN BETANIA. Vezi, de Ierusalim, Luca 2:21–38. Maria øi Iosif
asemenea, Lazær; Marta L-au dus pe Isus la særbætoarea Paøte-
Personaj din Noul Testament - sora lui lor, Luca 2:41–52. Maria a fost la nunta
Lazær øi a Martei. din Cana, Ioan 2:2–5. Salvatorul, pe
când se afla pe cruce, i-a cerut lui Ioan
Maria a stat øi a ascultat la picioarele sæ aibæ grijæ de mama Lui, Ioan 19:25–
lui Isus, Luca 10:39, 42. Maria øi sora ei 27. Maria era împreunæ cu Apostolii
Marta au trimis dupæ Isus, Ioan 11:1– când Hristos S-a înælflat la cer, Fapte
45. Ea a uns cu ulei picioarele lui Isus, 1:14. Maria a fost o fecioaræ foarte fru-
Ioan 12:3–8. moasæ øi puræ, mai presus de toate ce-
MARIA MAGDALENA lelalte fecioare, 1 Ne. 11:13–20. Mama
lui Hristos avea sæ se cheme Maria,
O femeie din Noul Testament care a de- Mosia 3:8. Maria va fi o fecioaræ aleasæ
venit discipol devotat al lui Isus Hristos. øi preflioasæ, Alma 7:10.
Magdalena se referæ la Magdala, locul
de unde venea aceastæ Marie. Este situat MARIA, MAMA LUI MARCU.
pe coasta de vest a Mærii Galileii. Vezi, de asemenea, Marcu
Ea se afla în apropierea crucii, Mat. Personaj din Noul Testament - mama
27:56 (Marcu 15:40; Ioan 19:25). Ea a lui Ioan Marcu, cel care a scris Evan-
fost la înmormântarea lui Hristos, Mat. ghelia lui Marcu (Fapte 12:12).
27:61 (Marcu 15:47). Ea a fost la mor-
mânt în dimineafla învierii, Mat. 28:1 MARIA, SORA LUI MOISE. Vezi,
(Marcu 16:1; Luca 24:10; Ioan 20:1, 11). de asemenea, Moise
Isus i-a apærut mai întâi ei dupæ învie- Personaj din Vechiul Testament, sora
re, Marcu 16:9 (Ioan 20:14–18). Øapte lui Moise (Num. 26:59).
draci au ieøit din ea, Luca 8:2. A pândit sicriaøul din papuræ, Ex. 2:1–
MARIA, MAMA LUI ISUS. Vezi, de 8. A condus femeile cu timpane, Ex.
asemenea, Iosif, soflul Mariei; Isus 15:20–21. A vorbit împotriva lui Moise
Hristos øi a fost lovitæ de lepræ, apoi a fost
tæmæduitæ, Num. 12:1–15 (Deut. 24:9).
Personaj din Noul Testament - fecioa-
ra aleasæ de Dumnezeu Tatæl pentru a MARSH, THOMAS B.
fi mama Fiului Lui în trup. Dupæ naø- Primul preøedinte al Cvorumului
terea lui Isus, Maria a avut øi alfli copii celor Doisprezece Apostoli dupæ res-
(Marcu 6:3). taurarea Bisericii în 1830. El a deflinut
Ea a fost logoditæ cu Iosif, Mat. 1:18 cheile împæræfliei cu privire la Cei Doi-
(Luca 1:27). Lui Iosif i s-a spus sæ nu se sprezece (D&L 112:16) øi, în 1838, a
despartæ de Maria øi sæ nu renunfle la primit poruncæ prin revelaflie de a pu-
logodnæ, Mat. 1:18–25. Magii au venit blica cuvântul Domnului (D&L 118:2).
la Maria, Mat. 2:11. Maria øi Iosif au Capitolul 31 din Doctrinæ øi Legæmin-
fugit cu pruncul Isus în Egipt, Mat. te îi este adresat lui. Marsh a fost exco-
2:13–14. Dupæ moartea lui Irod, familia municat din Bisericæ în 1839, însæ a
s-a întors la Nazaret, Mat. 2:19–23. Înge- fost rebotezat în iulie 1857.
rul Gavril a venit la ea, Luca 1:26–38. Ea
a venit la Elisaveta, veriøoara ei, Luca MARTA. Vezi, de asemenea, Lazær;
1:36, 40–45. Maria L-a mærit pe Domnul, Maria din Betania
Luca 1:46–55. Maria a mers la Betleem Sora lui Lazær øi a Mariei din Noul
cu Iosif, Luca 2:4–5. Maria L-a næscut Testament (Luca 10:38–42; Ioan 11:1–
pe Isus øi L-a culcat într-o iesle, Luca 46; 12:2).
2:7. Pæstorii au mers la Betleem sæ vadæ
pe pruncul Hristos, Luca 2:16–20. Maria MARTIR, MARTIRIU
øi Iosif L-au dus pe Isus la templu în O persoanæ care mai degrabæ îøi dæ
Martor 126
viafla decât sæ se lepede de Hristos, de sæ fifli Apostoli øi martori speciali ai
Evanghelie sau de credinfla øi princi- numelui Meu, D&L 27:12 (D&L 107:23).
piile Lui drepte. Cei Øaptezeci sunt chemafli sæ fie mar-
tori speciali pentru neamuri øi în toatæ
Tot sângele neprihænit de la Abel la
lumea, D&L 107:25. Sæ fie unul care sæ
Zaharia va da mærturie împotriva celor
înregistreze, iar el sæ fie martor ocular
ticæloøi, Mat. 23:35 (Luca 11:50). Oricine
al botezurilor voastre, D&L 127:6
îøi va da viafla de dragul lui Hristos øi al
(D&L 128:2–4).
Evangheliei, o va gæsi din nou, Marcu
8:35 (D&L 98:13). Øi ei au aruncat cu MARTORI AI CÆRfiII LUI
pietre în Øtefan, Fapte 7:59 (Fapte 22:20). MORMON. Vezi, de asemenea,
Acolo unde este un testament, trebuie sæ Cartea lui Mormon; Martor
aibæ loc moartea celui ce l-a fæcut, Evr.
9:16–17. Abinadi a cæzut, murind prin Domnul a poruncit øi altora în afaræ de
foc, Mosia 17:20. Amoniahiflii convertifli profetul Joseph Smith sæ mærturiseas-
au fost aruncafli în foc, Alma 14:8–11. cæ despre originea divinæ a Cærflii lui
Mulfli au fost uciøi pentru cæ au dat Mormon (D&L 17; 128:20). Vezi mærtu-
mærturie de aceste lucruri, 3 Ne. 10:15. riile acestor martori în „Introducerea”
Oricine îøi dæ viafla din cauza Mea va de la începutul Cærflii lui Mormon.
afla viaflæ veønicæ, D&L 98:13 – 14. Prin cuvintele a trei oameni voi înteme-
Joseph Smith øi Hyrum Smith au fost ia cuvântul Meu, 2 Ne. 11:3. Martorii
martiri pentru restaurarea Evangheliei, sæ dea mærturie de cuvântul Lui copii-
D&L 135. Joseph Smith øi-a pecetluit lor oamenilor, 2 Ne. 27:12–13. Din gura
mærturia cu sângele lui, D&L 136:39. a trei martori vor fi aceste lucruri înte-
meiate, Eter 5:4. Prin credinflæ cei trei
MARTOR. Vezi, de asemenea, martori vor vedea plæcile, D&L 17.
Mærturie
Persoanæ care face o declaraflie sau MATEI. Vezi, de asemenea, Evanghelii
dovedeøte printr-o probæ cæ un lucru Apostol al lui Isus Hristos øi autor al
este adeværat; persoanæ care depune primei cærfli din Noul Testament. Matei,
mærturie bazându-se pe cunoaøtere un iudeu care era vameø pentru romani
personalæ. la Capernaum, era probabil în slujba
Sæ nu mærturiseøti strâmb, Ex. 20:16. lui Irod Antipa. Înainte de convertirea
Evanghelia va fi propovæduitæ în în- lui era cunoscut ca Levi, fiul lui Alfeu
treaga lume, ca martoræ pentru toate (Marcu 2:14). Curând dupæ chemarea
neamurile, Mat. 24:14 (JS—M 1:31). de a deveni ucenicul lui Isus, el a dat o
Voi Îmi vefli fi martori, Fapte 1:8. Spiri- masæ la care a fost prezent øi Domnul
tul însuøi dæ mærturie împreunæ cu (Mat. 9:9–13; Marcu 2:14–17; Luca 5:27–
spiritul nostru, Rom. 8:16 (1 Ioan 5:6). 32). Matei a avut probabil o amplæ
Suntefli dornici sæ stafli ca martori ai lui cunoaøtere a scripturilor Vechiului
Dumnezeu în toate timpurile, Mosia Testament øi a putut vedea împlinirea
18:8–9. Noi luæm din împærtæøanie detaliatæ a profefliilor în viafla Domnu-
pentru a mærturisi Tatælui cæ vom fline lui. Despre viafla de mai târziu a Apos-
poruncile øi ne vom aminti întotdeau- tolului se cunoaøte foarte puflin. O tra-
na de Isus, 3 Ne. 18:10–11 (Moro. 4, 5; diflie afirmæ cæ el a murit ca un martir.
D&L 20:77–79). Nu vefli primi nici o Evanghelia dupæ Matei: Prima carte din
mærturie, decât dupæ încercarea cre- Noul Testament. Evanghelia dupæ
dinflei voastre, Eter 12:6. Legea marto- Matei a fost probabil scrisæ iniflial pen-
rilor: din gura a doi sau a trei martori tru folosul iudeilor din Palestina. Ea
se va stabili fiece cuvânt, D&L 6:28 foloseøte multe citate din Vechiul Tes-
(Deut. 17:6; Mat. 18:16; 2 Cor. 13:1; tament. Principalul scop al lui Matei a
Eter 5:4; D&L 128:3). V-am confirmat fost sæ arate cæ Isus a fost Mesia despre
127 Mærturisire, (a) Mærturisi
care vorbeau profeflii din Vechiul Tes- (A) MÆRTURISI. Vezi, de asemenea,
tament. De asemenea, el a subliniat Mærturie
cæ Isus este Împæratul øi Judecætorul A depune o mærturie prin puterea Du-
oamenilor. hului Sfânt; a face o declaraflie solem-
Pentru sumarul capitolelor, vezi næ bazatæ pe cunoaøtere sau credinflæ
„Evanghelii”. personalæ cæ ceva este adeværat.
MATIA. Vezi, de asemenea, Mângâietorul va mærturisi despre
Apostol—alegerea Apostolilor Mine, Ioan 15:26. El ne-a poruncit sæ
Persoanæ aleasæ sæ-l înlocuiascæ pe propovæduim øi sæ mærturisim, Fapte
Iuda Iscarioteanul ca membru al Cvo- 10:42. Trei martori vor mærturisi de
rumului celor Doisprezece Apostoli adevær, 2 Ne. 27:12. Puterea Duhului
(Fapte 1:15–26). El a fost ucenic în tot Sfânt o poartæ spre inimile copiilor
timpul slujirii muritoare a lui Isus oamenilor, 2 Ne. 33:1. Scripturile mær-
(Fapte 1:21–22). turisesc despre Hristos, Iacob 7:10–11
(Ioan 5:39). Væ mærturisesc vouæ cæ
MÆRTURIE. Vezi, de asemenea, lucrurile despre care v-am vorbit sunt
Duhul Sfânt; (a) Mærturisi; adeværate, Alma 5:45 (Alma 38:8). Le
Martor; Mærturisire vefli mærturisi prin puterea lui Dum-
Cunoaøtere øi dovadæ spiritualæ datæ nezeu, D&L 17:3–5. Ceea ce væ mærtu-
de cætre Duhul Sfânt. De asemenea, riseøte Spiritul, aceea sæ facefli, D&L
mærturia poate fi o declaraflie oficialæ 46:7. V-am trimis sæ mærturisifli øi sæ
sau legalæ despre ceea ce o persoanæ avertizafli, D&L 88:81.
percepe ca fiind adeværat (D&L 102:26).
MÆRTURISIRE, (A) MÆRTURISI.
Eu øtiu cæ Mântuitorul meu træieøte. Vezi, de asemenea, (a) Ierta;
Iov. 19:25–26. Sæ nu-fli fie ruøine de Pocæinflæ, (a) se pocæi
mærturia Domnului nostru, 2 Tim. 1:8.
Mærturia despre Isus este spiritul pro- Scripturile folosesc mærturisire în cel
fefliei, Apoc. 19:10. Stafli ca martori ai puflin douæ feluri. Într-un sens, a mær-
lui Dumnezeu în toate timpurile, Mosia turisi înseamnæ a-øi declara credinfla
18:9. Nu era altæ cale de a salva oamenii în ceva, cum ar fi a mærturisi cæ Isus
decât depunând mærturie puræ împo- este Hristosul (Mat. 10:32; Rom. 10:9;
triva lor, Alma 4:19–20. Am toate lu- 1 Ioan 4:1–3; D&L 88:104).
crurile ca mærturie cæ aceste lucruri În alt sens, a mærturisi înseamnæ a
sunt adeværate, Alma 30:41–44. Nu a-øi recunoaøte vina ca în mærturisirea
vefli primi nici o mærturie decât dupæ pæcatelor. Este datoria tuturor de a-øi
încercarea credinflei voastre, Eter 12:6. mærturisi Domnului toate pæcatele øi
Nu fli-am transmis Eu pace în sufletul de a obfline iertarea Lui (D&L 58:42–
tæu? Ce mærturie mai mare decât aceea 43). Când este cazul, pæcatele trebuie
de la Dumnezeu? D&L 6:22–23. Øi acum, mærturisite persoanei sau persoanelor
dupæ numeroasele mærturii care au fost împotriva cærora s-a pæcætuit. Pæcatele
date despre El, aceasta este mærturia pe grave trebuie mærturisite oficialitæfli-
care o dæm noi despre El, D&L 76:22– lor Bisericii (în cele mai multe cazuri
24. V-a trimis sæ mærturisifli øi sæ aver- episcopului).
tizafli oamenii, D&L 88:81–82. Testato- Sæ mærturiseascæ cæ a pæcætuit, Lev.
rii sunt acum morfli øi testamentul lor 5:5. Sæ-øi mærturiseascæ nedreptatea,
este în putere, D&L 135:4–5. Enoh a Lev. 26:40–42. Adu slavæ Domnului,
væzut îngeri depunând mærturie despre Dumnezeului lui Israel, øi mærturiseø-
Tatæ øi Fiu, Moise 7:27. Cu toate cæ te, Ios. 7:19. Oamenii au fost botezafli
eram urât øi persecutat pentru cæ spu- de el în Iordan, mærturisindu-øi pæca-
neam cæ am avut o viziune, totuøi tele, Mat. 3:5–6. Pæcætosul care îøi
aceasta era adeværatæ, JS—I 1:24–25. mærturiseøte pæcatele va fi iertat,
Mæslin 128
Mosia 26:29. Mærturisifli-væ pæcatele, firmarea ca membru al Bisericii øi con-
ca sæ nu îndurafli pedepsele, D&L ferirea Duhului Sfânt.
19:20. Cei ce se pocæiesc vor mærturisi
Moise øi-a aøezat mâinile pe creøtetul
øi se vor lepæda de pæcatele lor, D&L
lui Iosua, aøa cum a poruncit Domnul,
58:43. Domnul este milostiv cu aceia
Num. 27:18, 22–23 (Deut. 34:9). Isus
care îøi mærturisesc pæcatele cu inimile
øi-a aøezat mâinile asupra câtorva bol-
umile, D&L 61:2. Domnul iartæ pæca-
navi øi i-a tæmæduit, Marcu 6:5 (Morm.
tele acelora care mærturisesc øi cer
9:24). Apostolii øi-au aøezat mâinile pe
iertare, D&L 64:7.
cei øapte care aveau sæ-i ajute, Fapte
MÆSLIN. Vezi, de asemenea, Israel; 6:5–6. Duhul Sfânt a fost dat prin aøe-
Ulei zarea mâinilor, Fapte 8:14–17. Anania
øi-a aøezat mâinile pe Saul øi i-a redat
Arbore obiønuit în Israel øi importantæ
vederea, Fapte 9:12, 17–18. Pavel øi-a
resursæ agraræ în flinuturile biblice. Es-
aøezat mâinile pe el øi l-a tæmæduit,
te cultivat pentru lemnul sæu, fructele
Fapte 28:8. Pavel a învæflat doctrina
sale øi uleiul lui. Mæslinul este folosit
botezului øi a aøezærii mâinilor, Evr.
cel mai adesea în scripturi pentru a
6:2. Alma a rânduit preofli øi vârstnici
simboliza casa lui Israel.
prin aøezarea mâinilor, Alma 6:1. Isus
Casa lui Israel este comparatæ cu un a dat Apostolilor lui puterea de a-l
mæslin ale cærui ramuri sunt rupte øi conferi pe Duhul Sfânt prin aøezarea
împræøtiate, 1 Ne. 10:12 (1 Ne. 15:12). mâinilor, 3 Ne. 18:36–37. Aceluia asu-
Domnul a comparat casa lui Israel cu pra cæruia væ vefli aøeza mâinile, îi vefli
un mæslin cultivat, Iacov 5–6. Joseph da pe Duhul Sfânt, Moro. 2:2. Vârstnicii
Smith a numit revelaflia din capitolul trebuie sæ-øi aøeze mâinile asupra copii-
88 frunza de mæslin, D&L 88:titlu. Un lor pentru binecuvântare, D&L 20:70. Ei
nobil le-a spus slujitorilor lui sæ meargæ îl vor primi pe Duhul Sfânt prin aøeza-
în vie øi sæ planteze doisprezece mæs- rea mâinilor, D&L 35:6 (A de C 1:4).
lini, D&L 101:43–62. Vârstnicii îøi vor aøeza mâinile asupra
MÆSLINILOR, MUNTELE. Vezi, de celor bolnavi, D&L 42:44 (D&L 66:9).
asemenea, Ghetsimani Copiii vor primi aøezarea mâinilor dupæ
botez, D&L 68:27. Preoflia se primeøte
Deal la estul væii Chedronului, la est prin aøezarea mâinilor, D&L 84:6–16.
de Ierusalim. Pe versantul dinspre
vest, în partea de jos, se aflæ grædina MÂNDRIE. Vezi, de asemenea, Bani;
Ghetsimani. Betfaghe øi Betania sunt Bogæflii; Deøertæciune, deøert;
localizate în vârf øi pe versantul estic. Deøertæciune lumeascæ; Umil,
Acest munte a fost locul multor eveni- Umilinflæ;
mente biblice (Mat. 24:3) øi va fi mereu
Lipsa sau absenfla umilinflei sau a doci-
un loc important în evenimentele zilelor
litæflii. Mândria îi pune pe oameni în
din urmæ (Zah. 14:3–5; D&L 45:48–54;
opoziflie unul faflæ de celælalt øi faflæ
133:20).
de Dumnezeu. O persoanæ mândræ se
MÂINI, AØEZAREA LOR. Vezi, de situeazæ deasupra celor din jurul ei øi
asemenea, Darul Duhului Sfânt; (a) urmeazæ mai degrabæ propria voinflæ,
Rândui, rânduire; Punere decât voinfla lui Dumnezeu. Trufia, in-
deoparte; Slujirea bolnavilor vidia, înæsprirea inimii øi aroganfla
sunt, de asemenea, tipice pentru o per-
Acfliunea de a pune mâinile pe capul
soanæ mândræ.
unei persoane ca parte a unei rându-
ieli a preofliei. Multe rânduieli ale Pæzifli-væ sæ nu uitafli de Domnul ca sæ
preofliei sunt îndeplinite prin aøezarea nu vi se umple inimile, Deut. 8:11–14.
mâinilor, cum ar fi: rânduirile, binecu- Trufia øi mândria le uræsc eu, Prov.
vântærile, slujirea celor bolnavi, con- 8:13 (Prov. 6:16–17). Mândria merge
129 Mântuire, (a) Mântui, Mântuit
înaintea distrugerii, Prov. 16:18. Ziua delung ræbdætor øi plin de bunætate,
Domnului va fi asupra celor mândri, Ps. 145:8. Un ræspuns blând potoleøte
Isa. 2:11–12 (2 Ne. 12:11–12). Mândria mânia, Prov. 15:1. Un om iute la mânie
inimii tale te-a înøelat, Obad. 1:3. Tofli stârneøte certuri, dar cine este încet la
cei mândri vor fi ca miriøtea, Mal. 4:1 mânie potoleøte neînflelegerile, Prov.
(1 Ne. 22:15; 3 Ne. 25:1; D&L 29:9). 15:18 (Prov. 14:29). Din pricina Nume-
Oricine se va înælfla, va fi smerit, Mat. lui Meu, sunt îndelung ræbdætor, Isa.
23:12 (D&L 101:42). Dumnezeu se îm- 48:9. Mi-am întins mâinile spre un
potriveøte celor mândri, 1 Pet. 5:5. popor care nu conteneøte sæ Mæ mâ-
Clædirea cea mæreaflæ øi spaflioasæ era nie, Isa. 65:2–3. Oricui te loveøte peste
mândria lumii, 1 Ne. 11:36 (1 Ne. 12:18). obrazul drept, întoarce-i øi pe celælalt,
Dacæ sunt învæflafli, ei se cred înflelepfli, Mat. 5:39. Voi pærinflilor, nu întærâtafli
2 Ne. 9:28–29. Afli crescut în mândria la mânie pe copiii voøtri, Ef. 6:4. Pen-
inimilor voastre, Iacov 2:13, 16 (Alma tru cæ v-am græit adeværul, voi suntefli
4:8–12). V-afli lepædat de mândrie? mânioøi pe mine, Mosia 13:4. Am sæ
Alma 5:28. Nemaiîntâlnit de multæ væ aræt mânia Mea, Alma 8:29. Împo-
mândrie intrase în inimile oamenilor, triva nimænui nu este aprinsæ mânia
Hel. 3:33–36. Cu câtæ iuflealæ se înalflæ Sa, decât împotriva acelora care nu
copiii oamenilor în mândrie, Hel. 12:4– mærturisesc mâna Lui în toate lucruri-
5. Mândria acestui neam s-a dovedit sæ le, D&L 59:21. Eu, Domnul, sunt mâ-
fie distrugerea lor, Moro. 8:27. Pæzifli-væ niat împotriva celor ræi, D&L 63:32.
de mândrie, ca sæ nu devenifli asemeni
MÂNTUIRE, (A) MÂNTUI,
nefiflilor, D&L 38:39. Încetafli cu mân-
MÂNTUIT. Vezi, de asemenea,
dria øi frivolitæflile voastre, D&L 88:121.
Cæderea lui Adam øi a Evei;
MÂNGÂIETOR. Vezi, de asemenea, Ispæøire, (a) ispæøi; Isus Hristos;
Duhul Sfânt; Isus Hristos Moarte fizicæ; Moarte spiritualæ;
Salvare
Scripturile vorbesc de doi Mângâietori.
Primul este Duhul Sfânt (Ioan 14:26–27; A elibera, a cumpæra sau a ræscumpæra,
Moro. 8:26; D&L 21:9; 42:17; 90:11). Al ca de exemplu a elibera pe cineva din
Doilea Mângâietor este Domnul Isus robie prin platæ. Mântuirea se referæ la
Hristos (Ioan 14:18, 21, 23). Când cineva Ispæøirea lui Isus Hristos øi la eliberarea
Îl dobândeøte pe cel de-al Doilea Mân- de pæcat. Ispæøirea lui Isus mântuieøte
gâietor, Isus Hristos îi va apare din întreaga omenire de moartea fizicæ.
când în când, Îl va dezvælui pe Tatæl øi Prin Ispæøirea Lui, aceia care au cre-
îl va învæfla El însuøi (D&L 130:3). dinflæ în El øi se pocæiesc sunt mântuifli
øi de moartea spiritualæ.
(AL DOILEA) MÂNGÂIETOR.
Te-am mântuit, Isa. 44:22. Îi voi mân-
Vezi Mângâietor
tui din moarte, Os. 13:14 (Ps. 49:15).
MÂNIE. Vezi, de asemenea, Iubire; A Avem mântuire prin sângele lui Hristos,
Urî, uræ Ef. 1:7, 14 (Evr. 9:11–15; 1 Pet. 1:18–19;
Alma 5:21; Hel. 5:9–12). Domnul mi-a
Mânia este o manifestare a supærærii. mântuit sufletul din iad, 2 Ne. 1:15.
Domnul i-a avertizat pe sfinflii Sæi sæ-øi Mântuirea vine în øi prin Mesia cel
controleze mânia (Mat. 5:22). Nici Sfânt, 2 Ne. 2:6–7, 26 (Mosia 15:26–27;
pærintele øi nici copilul nu trebuie sæ 26:26). Ei au cântat iubirea mântuitoa-
abuzeze de ceilalfli din familie. În re, Alma 5:9 (Alma 5:26; 26:13). Cei
scripturi, mânia este adesea figurativ ticæloøi ræmân ca øi când n-ar fi fost
reprezentatæ prin imaginea focului fæcutæ nici o mântuire, Alma 11:40–41
(2 Ne. 15:25; D&L 1:13). (Alma 34:16, 42:13; Hel. 14:16–18). Isus
Øi Cain s-a mâniat tare, øi i s-a poso- Hristos a adus la împlinire mântuirea
morât fafla, Gen. 4:5. Domnul este în- lumii, Morm. 7:5–7. Puterea mântuirii
Mântuire, Planul Ei 130
vine pentru tofli cei ce nu au øtiinflæ de rea de moartea fizicæ øi spiritualæ, Hel.
lege, Moro. 8:22 (D&L 45:54). Cei care 14:12–17. Mântuirea vine prin Hristos,
nu cred nu pot fi mântuifli din cæderea 3 Ne. 9:17. Eu sunt acela care a fost
lor spiritualæ, D&L 29:44. Copiii mici pregætit de la întemeierea lumii pen-
sunt mântuifli de la întemeierea lumii, tru a mântui pe poporul Meu, Eter
D&L 29:46. Domnul øi-a mântuit po- 3:14. Domnul, Mântuitorul vostru, a
porul, D&L 84:99. Joseph F. Smith a suferit moartea fizicæ, D&L 18:11.
væzut în viziune mântuirea celor morfli, Hristos a suferit pentru tofli, dacæ ei se
D&L 138. Adam øi Eva s-au bucurat în pocæiesc, D&L 19:1, 16–20. Copiii mici
mântuirea lor, Moise 5:9–11. sunt mântuifli prin Singurul Næscut,
D&L 29:46. L-am trimis pe Singurul
MÂNTUIRE, PLANUL EI. Vezi Meu Fiu Næscut în lume, pentru mân-
Planul Mântuirii tuirea oamenilor, D&L 49:5. Hristos
MÂNTUITOR. Vezi, de asemenea, este lumina øi Mântuitorul lumii,
Isus Hristos; Salvator D&L 93:8–9. Joseph F. Smith a avut o
viziune despre mântuirea celor morfli,
Isus Hristos este marele Mântuitor D&L 138. Noi credem cæ, prin Ispæøi-
al omenirii deoarece El, prin ispæøirea rea lui Hristos, tofli oamenii pot fi sal-
Lui, a plætit preflul pentru pæcatele vafli, A de C 1:3.
omenirii øi a fæcut posibilæ învierea
tuturor oamenilor. MEDITA. Vezi (a) Cugeta
Eu øtiu cæ Mântuitorul meu træieøte, Iov. MELHISEDEC. Vezi, de asemenea,
19:25. Te voi ajuta, spune Mântuitorul Preoflia lui Melhisedec; Salem
tæu, Cel Sfânt al Israelului, Isa. 41:14
Personaj din Vechiul Testament, un
(Isa. 43:14; 48:17; 54:5; 59:20). Eu Dom-
mare înalt preot, profet øi conducætor
nul sunt Salvatorul øi Mântuitorul tæu,
care a træit dupæ potop øi pe vremea
Isa. 49:26 (Isa. 60:16). Pune-I numele
lui Avraam. El se numea regele Sale-
Isus, cæci El va salva poporul Lui de
mului (Ierusalim), rege al pæcii, rege al
pæcatele lor, Mat. 1:21. Fiul omului a
dreptæflii (care este înflelesul ebraic
venit sæ-Øi dea viafla ca ræscumpærare
pentru Melhisedec) øi preot al lui
pentru cei mulfli, Mat. 20:28 (1 Tim. 2:5–
Dumnezeu cel prea înalt.
6). Domnul, Dumnezeul lui Israel, a cer-
cetat printre ei øi a mântuit poporul Avraam îi plætea zeciuiala lui Melhi-
Lui, Luca 1:68. Ne-am împæcat cu sedec, Gen. 14:18–20. Poporul lui Mel-
Dumnezeu prin moartea Fiului Sæu, hisedec a trudit în dreptate øi a dobân-
Rom. 5:10. Isus Hristos s-a dat pe Sine dit cerul, TJS Gen. 14:25–40. Hristos
însuøi pentru noi, ca sæ ne poatæ mân- era înalt preot în ordinul lui Melhise-
tui de toate nedreptæflile, Tit 2:13–14. dec, Evr. 5:6. Melhisedec era regele
Isus Hristos ne-a spælat de pæcate cu Salemului, preot al lui Dumnezeu Prea
sângele Lui, Apoc. 1:5. Mântuirea vine Înalt, Evr. 7:1–3. Nimeni nu era mai
în øi prin Sfântul Mesia, 2 Ne. 2:6–7, mare decât Melhisedec, Alma 13:14–19.
26. Fiul a luat asupra Sa nedreptatea øi Avraam a primit preoflia de la Melhi-
greøelile oamenilor, i-a mântuit øi a sedec, D&L 84:14. Din respect pentru
împlinit cerinflele dreptæflii, Mosia numele Domnului, Biserica din timpuri-
15:6–9, 18–27. Hristos a venit sæ-i mân- le strævechi a numit preoflia mai înaltæ
tuiascæ pe tofli acei care vor fi botezafli Preoflia lui Melhisedec, D&L 107:1–4.
pentru pocæinflæ, Alma 9:26–27. El va
veni pe lume sæ-i mântuiascæ pe po- (A) MERGE, (A) MERGE CU
porul Lui, Alma 11:40–41. Mântuirea DUMNEZEU. Vezi, de asemenea,
vine prin pocæinflæ, Alma 42:13–26. Cale; Drept, dreptate; Supunere,
Isus Hristos va veni sæ mântuie lumea, supus, (a) se supune
Hel. 5:9–12. Hristos a mântuit omeni- A fi în armonie cu învæflæturile lui
131 Mica
Dumnezeu øi a træi aøa cum ar dori Isa. 61:1–3 (Luca 4:18–21). Noi am gæsit
Dumnezeu ca sæ træiascæ poporul sæu; pe Mesia, care tælmæcit înseamnæ
a fi receptiv øi supus faflæ de îndemnu- Hristos, Ioan 1:41 (Ioan 4:25–26). Dum-
rile Duhului Sfânt. nezeu va înælfla printre evrei un Mesia
sau, cu alte cuvinte, un Salvator, 1 Ne.
Sæ îl pun la încercare dacæ va umbla
10:4. Fiul lui Dumnezeu era Mesia care
sau nu dupæ legea Mea, Ex. 16:4. Nici
trebuia sæ vinæ, 1 Ne. 10:17. Mântuirea
un lucru bun nu le va lipsi celor ce
vine în øi prin sfântul Mesia, 2 Ne. 2:6.
merg în cinste, Ps. 84:11. Aceia care
Mesia vine la timpul potrivit, 2 Ne. 2:26.
merg în legile Mele øi flin rânduielile
Mesia se va ridica din morfli, 2 Ne.
Mele, vor fi poporul Meu, Ezec. 11:20–
25:14. În numele lui Mesia eu væ confer
21 (Deut. 8:6). Ce alta cere Domnul de
Preoflia lui Aaron, D&L 13:1. Domnul
la tine, decât sæ umbli smerit cu Dumne-
a spus, Eu sunt Mesia, Regele Sionu-
zeu? Mica 6:8 (D&L 11:12). Mergefli în
lui, Moise 7:53.
luminæ, dupæ cum Dumnezeu este în
luminæ, 1 Ioan 1:7 (2 Ioan 1:6; 4 Ne. 1:12; MEØAC. Vezi, de asemenea, Daniel
3 Ioan 1:4). Mergefli pe cærarea dreaptæ
Personaj din Vechiul Testament, Øadrac,
care duce la viaflæ, 2 Ne. 33:9. Regele
Meøac øi Abed-Nego erau trei tineri
Beniamin a mers cu o conøtiinflæ curatæ
israelifli care, împreunæ cu Daniel, au
înaintea lui Dumnezeu, Mosia 2:27.
fost aduøi în palatul lui Nebucadneflar,
Datoria voastræ este sæ mergefli færæ
regele Babilonului. În limba ebraicæ,
greøealæ dupæ sfânta ordine a lui
numele lui Meøac era Miøael. Cei pa-
Dumnezeu, Alma 7:22. Membrii Bise-
tru tineri au refuzat sæ se spurce luând
ricii sæ arate evlavie în umblet øi con-
din carnea øi vinul regelui (Dan. 1).
versaflie, D&L 20:69. Luafli în seamæ
Øadrac, Meøac øi Abed-Nego au fost
profetul øi mergefli cu toatæ sfinflenia
aruncafli într-un cuptor încins de cætre
înaintea Domnului, D&L 21:4. Învæflafli
rege øi au fost apærafli de Fiul lui Dum-
copiii sæ se roage øi sæ meargæ în cinste
nezeu (Daniel 3).
înaintea Domnului, D&L 68:28. Ræmâi
în Mine øi Eu în tine, de aceea mergi cu METUSALA. Vezi, de asemenea, Enoh
Mine, Moise 6:34.
Personaj din Vechiul Testament; fiul
MESIA. Vezi, de asemenea, Isus lui Enoh. Metusala a træit 969 de ani
Hristos; Unsul (Gen. 5:21–27; Luca 3:37; Moise 8:7). El
a fost un profet drept care a fost læsat
Formæ a unui cuvânt aramaic øi ebraic pe pæmânt când a fost luat la cer ora-
însemnând „unsul”. În Noul Testament, øul lui Enoh. El a ræmas pe pæmânt
Isus este numit Hristosul, care este pentru a asigura posteritatea prin care
echivalentul în greacæ al lui Mesia. În- va veni Noe (Moise 8:3–4).
seamnæ Profetul, Preotul, Regele øi
Eliberatorul uns a cærui venire iudeii o MICA
aøteptau cu neræbdare. Profet în Vechiul Testament. El era de
Mulfli iudei aøteptau doar pe cineva baøtinæ din Moreøet Gat, în câmpia
care sæ-i elibereze de puterea romanæ flærii lui Iuda, øi a profeflit pe când
øi sæ le aducæ o mai mare prosperitate Ezechia era rege (Mica 1:1–2).
naflionalæ; astfel, când a venit Mesia,
Cartea lui Mica: Mica este singura carte
conducætorii øi mulfli alflii L-au respins.
din Vechiul Testament care numeøte
Doar cei umili øi credincioøi au putut
Betleemul ca locul unde se va naøte
sæ vadæ în Isus din Nazaret pe adevæ-
Mesia (Mica 5:2). În carte, Domnul s-a
ratul Hristos (Isa. 53; Mat. 16:16; Ioan
sfætuit cu poporul Lui øi le aminteøte
4:25–26).
bunætatea Lui din trecut faflæ de ei; El a
Mesia va avea Spiritul, va propovædui pretins de la ei dreptate, milæ øi umi-
Evanghelia øi va proclama izbævirea, linflæ (Mica 6:8).
Mielul Lui Dumnezeu 132
MIELUL LUI DUMNEZEU. Vezi, de Mediator sau intermediar. Isus Hristos
asemenea, Ispæøire, (a) ispæøi; Isus este mijlocitorul dintre Dumnezeu øi
Hristos; Paøte om. Ispæøirea lui a fæcut posibilæ o cale
Nume al Salvatorului care se referæ ca oamenii sæ se pocæiascæ de pæcatele
la Isus ca ofrandæ de sacrificiu fæcutæ lor øi sæ se împace cu Dumnezeu.
pentru binele nostru. Nici un om nu vine la Tatæl decât prin
El e adus ca mielul la tæiere, Isa. 53:7 Isus Hristos, Ioan 14:6. Existæ un
(Mosia 14:7). Iatæ Mielul lui Dumne- singur mijlocitor între Dumnezeu øi
zeu, care ridicæ pæcatul lumii, Ioan oameni, 1 Tim. 2:5. Hristos este mijlo-
1:29 (Alma 7:14). Suntefli mântuifli prin citorul unui legæmânt mai bun, Evr.
sângele de prefl al lui Hristos, ca al 8:6 (Evr. 9:15; 12:24; D&L 107:19).
unui miel færæ de patæ, 1 Pet. 1:18–20. Sfântul Mesia va face intermedierea
Vrednic este Mielul care a fost junghiat, pentru tofli copiii oamenilor, 2 Ne. 2:9
Apoc. 5:12. Noi biruim Satana prin (Isa. 53:12; Mosia 14:12). Privifli cætre
sângele Mielului, Apoc. 12:11. Acestea marele Mijlocitor, 2 Ne. 2:27 – 28.
sunt albite de sângele Mielului, dato- Suntem fæcufli desævârøifli prin Isus,
ritæ credinflei lor în El, 1 Ne. 12:11. Mijlocitorul noului legæmânt, D&L
Mielul lui Dumnezeu este Fiul Tatælui 76:69.
cel Veønic øi Salvatorul lumii, 1 Ne.
MILENIU. Vezi, de asemenea, (a) Doua
13:40 (1 Ne. 11:21). Implorafli cu putere
Venire a lui Isus Hristos; Iad
pe Tatæl în numele lui Isus Hristos, cæ
poate vefli fi curæflafli de sângele Mielu- Perioada de pace de o mie de ani care
lui, Morm. 9:6 (Apoc. 7:14; Alma va începe când Hristos se va întoarce
34:36). Fiul Omului este Mielul ucis de sæ domneascæ personal pe pæmânt
la crearea lumii, Moise 7:47. (A de C 1:10).
Cartea 1 Samuel: Capitolele 1–4 descriu SARIA. Vezi, de asemenea, Lehi, tatæl
cum a blestemat øi pedepsit Dumne- lui Nefi
zeu pe familia lui Eli øi cum l-a chemat
În Cartea lui Mormon, soflia lui Lehi
pe Samuel ca înalt preot øi judecætor.
(1 Ne. 5:1–8; 8:14–16; 18:19) øi mama
Capitolele 4–6 povestesc cum a cæzut
lui Laman, Lemuel, Sam, Nefi, Iacov,
chivotul legæmântului în mâinile filis-
Iosif øi a multor fiice (1 Ne. 2:5; 2 Ne.
tenilor. Capitolele 7–8 consemneazæ
5:6).
avertismentele lui Samuel despre
dumnezeii faløi øi despre un rege ticæ- SATANA. Vezi Diavol
los. Capitolele 9–15 descriu încoronarea
lui Saul øi domnia lui ca rege. Capito- SAUL DIN TARS. Vezi Pavel
lele 16–31 povestesc istoria lui David
øi dobândirea puterii—Samuel l-a uns SAUL, REGE AL LUI ISRAEL
pe David, care îl ucisese pe Goliat.
Personaj din Vechiul Testament, pri-
Saul îl ura pe David, dar David a refu-
mul rege al lui Israel înainte de a fi
zat sæ-l omoare pe Saul, deøi a avut
împærflit. Deøi a fost drept la începutul
ocazia sæ o facæ.
domniei, mai târziu el a devenit plin
Cartea 2 Samuel: Cartea confline detalii- de mândrie øi a fost nesupus faflæ de
le domniei lui David ca rege al lui Iuda Dumnezeu (1 Sam. 9–31).
øi în final al întregului Israel. Capito-
lele 1–4 aratæ o îndelungatæ luptæ între SÆMÂNfiA DE MUØTAR
adepflii lui David, dupæ ce a fost înco-
Seminflele plantei de muøtar. Deøi
ronat de Iuda, øi adepflii lui Saul. Capi-
sæmânfla este foarte micæ, înælflimea
tolele 5–10 îl aratæ pe David devenind
plantei care creøte din ea este foarte
puternic pe cuprinsul multor flinuturi.
mare. Isus a comparat împæræflia ceru-
Capitolele 11–21 aratæ declinul puterii
lui cu un græunte de muøtar (Mat.
spirituale a lui David din cauza pæca-
13:31).
telor lui øi a revoltei din propria sa
familie. Capitolele 22–24 descriu în- Dacæ avefli credinflæ cât un græunte de
cercærile lui David de a se reîmpæca cu muøtar, putefli muta munflii, Mat. 17:20.
Domnul.
SÆNÆTATE. Vezi Cuvânt de
SARA. Vezi, de asemenea, Avraam Înflelepciune
Personaj din Vechiul Testament, pri-
ma soflie a lui Avraam. La bætrânefle, ea SÆRACI. Vezi, de asemenea,
a devenit mama lui Isaac (Gen. 18:9– Bunæstare; Milostenie; Ofrandæ;
15; 21:2). (a) Posti, post; Umil, umilinflæ
În scripturi, cuvântul særaci se poate
SARE referi la: (1) oameni care nu au bunuri
Folositæ ca important conservant al materiale necesare, cum ar fi hranæ,
mâncærii în lumea veche; era conside- îmbræcæminte, adæpost, sau (2) oameni
ratæ ca esenflialæ pentru viaflæ. care sunt umili øi færæ mândrie.
185 Schimbarea La Faflæ
Særac în bunuri materiale: Sæ nu-fli închizi Hristos îi curæflæ pe cei ce se cæiesc de
mâna înaintea fratelui tæu cel særac, pæcat (1 Ioan 1:7).
Deut. 15:7. Cel ræu în mândria lui, îl Sudoarea Lui se fæcuse ca niøte picætu-
asupreøte pe særac, Ps. 10:2. Cine dæ ri mari de sânge, Luca 22:44. Suntem
særacului nu duce lipsæ, Prov. 28:27. sfinflifli prin værsarea sângelui lui Hris-
Adu pe særaci în casa ta, Isa. 58:6–7. tos, Evr. 10:1–22. Sângera din fiecare
Dacæ vrei sæ fii desævârøit, dæ la særaci, por, Mosia 3:7 (D&L 19:18). Sângele
Mat. 19:21 (Marcu 10:21; Luca 18:22). Domnului a fost værsat pentru iertarea
N-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt pæcatelor, D&L 27:2. Isus a înfæptuit
særaci în ochii lumii acesteia? Iac. 2:5. ispæøirea desævârøitæ, værsându-Øi
Pentru cæ sunt bogafli, ei îi dispreflu- sângele, D&L 76:69. Prin sânge suntefli
iesc pe særaci, 2 Ne. 9:30. Pentru ca sfinflifli, Moise 6:60.
sæ pæstrafli iertarea pæcatelor voastre,
împærflifli din averea voastræ celor sæ- SÂRGUINfiÆ
raci, Mosia 4:26. Ei dædeau din averea
Efort adeværat, consecvent, mai ales în
lor særacilor, Alma 1:27. Dacæ îi alun-
ceea ce priveøte slujirea Domnului øi
gafli pe cei în nevoie, rugæciunea væ
supunerea faflæ de cuvântul Lui.
e deøartæ, Alma 34:28. Nefiflii aveau
toate lucrurile în comun, nu existau Ascultafli-Mæ, Isa. 55:2. Dumnezeu îi
bogafli øi særaci, 4 Ne. 1:3. Sæ-fli amin- ræsplæteøte pe aceia care Îl cautæ cu
teøti de cei særaci, D&L 42:30 (D&L sârguinflæ, Evr. 11:6. Dafli-væ toatæ silinfla
52:40). Vai de særacii care nu au inima ca sæ unifli credinflei voastre fapta, 2 Pet.
frântæ, D&L 56:17–18. Cei særaci vor 1:5. Propovæduifli cuvântul lui Dum-
veni la nunta Mielului, D&L 58:6–11. nezeu cu toatæ sârguinfla, Iacov 1:19.
Episcopul sæ-i caute pe cei særaci, D&L Ei au cercetat scripturile cu sârguinflæ,
84:112. Legile Evangheliei guvernea- Alma 17:2. Ei erau dornici cu toatæ sâr-
zæ grija faflæ de særaci, D&L 104:17– guinfla sæ flinæ poruncile, 3 Ne. 6:14. Sæ
18. Nu era nici un særac printre ei, trudim cu sârguinflæ, Moro. 9:6. Anga-
Moise 7:18. jafli-væ cu sârguinflæ într-o cauzæ bunæ,
D&L 58:27. Sæ nu fifli leneøi, ci sæ lu-
Særac în spirit: Mai binecuvântafli sunt
crafli cu toatæ puterea voastræ, D&L
aceia care se umilesc færæ sæ fie nevoifli
75:3. Dafli atenflie, cu grijæ, cuvintelor
sæ o facæ din cauza særæciei, Alma 32:4–
vieflii veønice, D&L 84:43. Fiecare om
6, 12–16. Binecuvântafli sunt cei særaci
sæ-øi învefle îndatorirea øi sæ acflioneze
în spirit care vin la Mine, 3 Ne. 12:3
cu toatæ sârguinfla, D&L 107:99.
(Mat. 5:3). Cei særaci øi umili vor avea
Evanghelia predicatæ, D&L 35:15. SCHIMBAREA LA FAfiÆ. Vezi, de
SÂNGE. Vezi, de asemenea, Ispæøire, asemenea, Cheile Preofliei; Isus
(a) ispæøi; Isus Hristos; Jertfæ Hristos
Privit de cætre vechii evrei øi multe Stare a persoanelor care temporar îøi
civilizaflii de astæzi ca sælaøul vieflii sau schimbæ înfæfliøarea øi natura—øi anu-
energia vitalæ a trupului. În vremea me, se înalflæ la un nivel spiritual mai
Vechiului Testament Domnul a inter- ridicat—astfel încât ei pot îndura pre-
zis Israelului sæ consume sânge ca hra- zenfla øi slava fiinflelor cereøti.
næ (Lev. 3:17; 7:26–27; 17:10–14). Schimbarea la faflæ a lui Hristos: Petru,
Puterea ispæøitoare a unei jertfe stæ- Iacov øi Ioan L-au væzut pe Domnul
tea în sânge, pentru cæ sângele era slævit øi schimbat la faflæ înaintea lor.
considerat ca esenflial vieflii. Jertfirea Salvatorul promisese mai înainte cæ
animalelor în Vechiul Testament era Petru va primi cheile împæræfliei ceru-
un simbol al marii jertfe înfæptuite mai lui (Mat. 16:13–19; 17:1–9; Marcu 9:2–10;
târziu de Isus Hristos (Lev. 17:11; Moi- Luca 9:28–36; 2 Pet. 1:16–18). La acest
se 5:5–7). Sângele ispæøitor al lui Isus eveniment important, Salvatorul, Moise
Scripturi 186
øi Ilie au dat cheile preofliei promise lui Doctrinæ øi Legæminte øi Perla de Mare
Petru, Iacov øi Ioan. Cu aceste chei ale Prefl. Isus øi cei care au scris Noul Tes-
preofliei, Apostolii au avut puterea de tament considerau cærflile Vechiului
a continua lucrarea împæræfliei, dupæ Testament ca fiind scripturæ (Mat. 22:29;
înælflarea lui Isus. Ioan 5:39; 2 Tim. 3:15; 2 Pet. 1:20–21).
Joseph Smith ne-a învæflat cæ pe
muntele schimbærii la faflæ, Petru, Iacov Nu ne ardea inima în noi, când El ne
øi Ioan au fost de asemenea transfigu- deschidea scripturile?, Luca 24:32.
rafli. Ei au væzut o viziune a pæmântului Cercetafli scripturile, pentru cæ socotifli
aøa cum va apare el în viitoarea lui cæ în ele avefli viafla veønicæ, øi ele sunt
stare slævitæ (D&L 63:20–21). Ei i-au acelea care mærturisesc despre Mine,
væzut pe Moise øi pe Ilie, douæ fiinfle Ioan 5:39. Cuvintele lui Hristos væ vor
schimbate, øi au auzit glasul Tatælui. spune toate lucrurile pe care le avefli
Tatæl a spus: „Acesta este Fiul Meu de fæcut, 2 Ne. 32:3. Tofli aceia care
Preaiubit, în care Îmi gæsesc plæcerea; sunt conduøi sæ creadæ sfintele scrip-
ascultafli-L” (Mat. 17:5). turi sunt fermi øi nestræmutafli în cre-
dinflæ, Hel. 15:7–8. Oamenii greøesc în
Fiinfle schimbate la faflæ: Ei L-au væzut interpretarea scripturilor øi nu le înfle-
pe Dumnezeul lui Israel, Ex. 24:9–11. leg, D&L 10:63. Aceste cuvinte nu
Pielea feflei lui strælucea pentru cæ vor- sunt de la oameni, nici de la om, ci de
bise cu Dumnezeu, Ex. 34:29 (Marcu la Mine, D&L 18:34–36. Apariflia Cær-
9:2–3). Fafla lui Isus a strælucit, Mat. 17:2 flii lui Mormon dovedeøte lumii cæ
(Marcu 9:2–3). Israel nu putea sæ-øi pi- scripturile sunt adeværate, D&L 20:2,
roneascæ ochii asupra feflei lui Moise, 8–12. Fie ca timpul vostru sæ fie consa-
din pricina strælucirii feflei lui, 2 Cor. 3:7. crat studierii scripturilor, D&L 26:1.
Fafla lui Abinadi strælucea cu un luciu Scripturile sunt date pentru instruirea
minunat, Mosia 13:5–9. Ei au fost în- sfinflilor, D&L 33:16. Scripturile sunt
conjurafli ca de foc, Hel. 5:23, 36, 43–45 date spre salvarea celor aleøi, D&L
(3 Ne. 17:24; 19:14). Ei erau la fel de albi 35:20. Predicafli principiile Evangheli-
ca øi înfæfliøarea lui Isus, 3 Ne. 19:25. Li ei Mele, care se aflæ în Biblie øi în
se pærea cæ erau transfigurafli, 3 Ne. Cartea lui Mormon, D&L 42:12. Legile
28:15. Nimeni nu L-a væzut pe Dumne- Mele privind aceste lucruri sunt date
zeu cu un trup, decât dacæ a fost însu- în scripturile Mele, D&L 42:28. Orice
fleflit de cætre Spirit, D&L 67:10–12. se spune sub influenfla Duhului Sfânt
Prin puterea Spiritului, ochii noøtri s-au este scripturæ, D&L 68:4.
deschis, D&L 76:12. Gloria lui Dum-
nezeu era asupra lui Moise, Moise 1:2. Scripturi pierdute: În scripturi sunt
Gloria Lui era asupra mea, iar eu am menflionate multe scrieri sfinte pe care
væzut fafla Lui, pentru cæ am fost tran- nu le avem astæzi, printre care se aflæ
sfigurat, Moise 1:11. Am væzut cerurile urmætoarele cærfli øi autori: cartea legæ-
deschise øi eu eram îmbræcat cu slavæ, mântului (Ex. 24:7), ræzboaiele Domnu-
Moise 7:3–4. lui (Num. 21:14), Iaøer (Ios. 10:13; 2 Sam.
1:18), faptele lui Solomon (1 Regi 11:41),
SCRIPTURI. Vezi, de asemenea, cartea lui Samuel væzætorul (1 Cron.
Biblie; Cartea lui Mormon; 29:29), cartea profetului Natani (2 Cron.
Canon; Cronologie; Cuvântul lui 9:29), cartea profetului Øemaia (2 Cron.
Dumnezeu; Doctrinæ øi 12:15), cartea profetului Ido (2 Cron.
Legæminte; Perla de Mare Prefl 13:22), istoria lui Iehu (2 Cron. 20:34),
Cuvinte atât scrise, cât øi rostite de spusele væzætorilor (2 Cron. 33:19),
cætre oameni sfinfli ai lui Dumnezeu, Enoh (Iuda 1:14); cuvintele lui Zenoc,
îndemnafli de cætre Duhul Sfânt. Scrip- Neum øi Zenos (1 Ne. 19:10), Zenos
turile oficiale, canonice, ale Bisericii (Iacov 5:1), Zenoc øi Ezias (Hel. 8:20) øi
astæzi sunt: Biblia, Cartea lui Mormon, o carte de aducere aminte (Moise 6:5);
187 Sefora
epistolele cætre Corinteni (1 Cor. 5:9), pentru a pregæti poporul Meu, D&L
cætre Efeseni (Ef. 3:3) øi de la Laodicea 104:58–59. Oricine pæstreazæ ca pe
(Col. 4:16). o comoaræ cuvântul Meu, nu va fi
înøelat, JS—M 1:37.
Scripturile vor fi pæstrate: Trebuie sæ ob-
flinem aceste consemnæri ca sæ putem Scripturile au fost profeflite cæ vor apare:
pæstra cuvintele rostite de profefli, 1 Ne. Isaia a prezis apariflia Cærflii lui Mor-
3:19–20. Trebuie sæ pæstrez aceste plæci, mon, Isa. 29:11–14. Ia acest toiag øi
Iacov 1:3. Aceste lucruri au fost flinute scrie pe el pentru Iuda, Ezec. 37:15–20.
øi pæstrate de mâna lui Dumnezeu, Vor apare øi alte cærfli, 1 Ne. 13:39.
Mosia 1:5. Avefli grijæ de aceste lucruri Nu avefli de ce crede cæ Biblia confline
sacre, Alma 37:47. Scripturile vor fi toate cuvintele Mele, 2 Ne. 29:10–14.
pæstrate în siguranflæ, D&L 42:56. Fo- Apucafli-væ de Evanghelia lui Hristos,
losifli toate strædaniile pentru a le pæs- care vi se va înfæfliøa în consemnærile
tra, JS—I 1:59. ce vor apare, Morm. 7:8–9. Fie binecu-
vântat cel care va aduce acest lucru
Valoarea scripturilor: Sæ citeøti aceastæ la luminæ, Morm. 8:16. Scrie aceste
lege înaintea întregului Israel, Deut. lucruri øi Eu le voi dezvælui la timpul
31:10–13. Aceastæ carte a legii sæ nu se stabilit de Mine, Eter 3:27 (Eter 4:7).
depærteze de gura ta, Ios. 1:8. Legea Noi credem cæ El va revela încæ multe
Domnului este desævârøitæ øi învio- lucruri, A de C 1:9.
reazæ sufletul, Ps. 19:7. Cuvântul Tæu
este o candelæ pentru picioarele mele, SCRIPTURI PIERDUTE. Vezi
Ps. 119:105. Scripturile mærturisesc Scripturi—Scripturi pierdute
despre Mine, Ioan 5:39. Toate scriptu-
rile sunt date prin inspiraflie de la SCUFUNDARE. Vezi Botez, a
Dumnezeu øi sunt de folos pentru boteza—Botezul prin scufundare
învæflare øi înflelepciune, 2 Tim. 3:15–
16. Am asemuit toate scripturile SECERIØ
pentru noi, ca sæ fie pentru folosul øi Scripturile folosesc, uneori, cuvântul
învæflætura noastræ, 1 Ne. 19:23. Sufle- seceriø figurativ, referindu-se la aduce-
tul meu se desfatæ în scripturi, 2 Ne. rea oamenilor în Bisericæ, care este îm-
4:15–16. Noi lucræm cu sârguinflæ sæ pæræflia lui Dumnezeu pe pæmânt, sau
scriem, ca sæ convingem pe copiii la o vreme a judecæflii, cum este cea de
noøtri, precum øi pe fraflii noøtri, sæ a Doua Venire a lui Isus Hristos.
creadæ în Hristos, 2 Ne. 25:23. Ei au
cercetat scripturile øi nu au mai ascul- Seceriøul s-a terminat, vara a trecut øi
tat de cuvintele acestui om ticælos, noi nu suntem salvafli, Ier. 8:20 (D&L
Iacov 7:23 (Alma 14:1). Dacæ nu erau 56:16). Recolta este mare, dar lucræto-
aceste plæci, ar fi trebuit sæ suferim în rii sunt puflini, Mat. 9:37. Seceriøul este
neøtiinflæ, Mosia 1:2–7. Ei cercetaseræ sfârøitul veacului, Mat. 13:39. Ce sea-
scripturile cu sârguinflæ, ca sæ cunoas- mænæ un om, aceea va secera, Gal. 6:7–
cæ cuvântul lui Dumnezeu, Alma 9 (D&L 6:33). Lanul este alb, bun de
17:2–3. Scripturile sunt pæstrate pen- secerat, D&L 4:4. Seceriøul s-a încheiat
tru a aduce sufletele la salvare, Alma øi sufletele voastre nu sunt salvate,
37:1–19 (2 Ne. 3:15). Cuvântul lui D&L 45:2. A sosit vremea seceriøului,
Dumnezeu va conduce pe omul lui iar cuvântul Meu trebuie împlinit,
Hristos, Hel. 3:29. Orice vor spune ei D&L 101:64.
atunci când sunt inspirafli de Duhul
SEFORA. Vezi, de asemenea, Moise
Sfânt va fi scripturæ øi puterea lui
Dumnezeu pentru salvare, D&L 68:4. Personaj din Vechiul Testament,
Tipæreøte plenitudinea scripturilor Mele soflia lui Moise øi fiica lui Ietro (Ex.
în scopul clædirii Bisericii Mele øi 2:21; 18:2).
Sem 188
SEM. Vezi, de asemenea, Noe, SEMNE ALE BISERICII
patriarh Biblic ADEVÆRATE. Vezi Biserica,
Personaj din Vechiul Testament, un fiu semne ale adeværatei Biserici
drept al lui Noe øi potrivit tradifliei, SEMNELE NAØTERII ØI ALE
stræmoøul popoarelor semite, incluzând MORfiII LUI ISUS HRISTOS.
arabi, evrei, babilonieni, sirieni, feni- Vezi, de asemenea, Isus Hristos
cieni øi asirieni (Gen. 5:29–32; 6:10; 7:13;
9:26; 10:21–32; Moise 8:12). Revelafliile Evenimente care au însoflit naøterea øi
zilelor din urmæ se referæ la Sem ca fiind moartea lui Isus Hristos.
„marele înalt preot” (D&L 138:41). Naøterea: O fecioaræ va zæmisli øi va
naøte un fiu, Isa. 7:14. Din Betleem va
SEMINfiIA LUI AVRAAM. Vezi
ieøi un conducætor în Israel, Mica 5:2.
Avraam—Seminflia lui Avraam
Samuel Lamanitul a profeflit o zi, o
SEMN. Vezi, de asemenea, Biserica, noapte øi o zi de luminæ; o nouæ stea, øi
semne ale adeværatei Biserici; alte semne, Hel. 14:2–6. Semnele s-au
Minune; Semnele vremurilor împlinit, 3 Ne. 1:15–21.
Eveniment sau experienflæ pe care Moartea : Samuel Lamanitul a profeflit
oamenii le înfleleg ca dovadæ sau mær- întuneric, tunete øi fulgere øi cutremu-
turie a unui lucru. Un semn este de rarea pæmântului, Hel. 14:20–27. Sem-
obicei o manifestare miraculoasæ de la nele s-au împlinit, 3 Ne. 8:5–23.
Dumnezeu. Øi Satana are putere sæ
arate semne în anumite condiflii. Sfin- SEMNELE VREMURILOR. Vezi, de
flii trebuie sæ caute darurile Spiritului asemenea, (a) Doua Venire a lui
øi sæ nu caute semne pentru a-øi satis- Isus Hristos; Semn; Ultimele zile,
face curiozitatea sau a-øi întæri credin- zilele din urmæ
fla. Mai degrabæ, Domnul va da semne Evenimente sau experienfle pe care
dupæ cum crede El de cuviinflæ acelora Dumnezeu le dæ oamenilor pentru a
care cred (D&L 58:64). aræta cæ, în lucrarea Sa, ceva important
Însuøi Domnul væ va da un semn, Isa. s-a întâmplat sau se va întâmpla în
7:14 (2 Ne. 17:14). Dumnezeu lucreazæ curând. În zilele din urmæ, au fost pro-
prin semne øi minuni în cer øi pe pæ- feflite multe semne ale celei de a Doua
mânt, Dan. 6:27. O generaflie rea øi Veniri a Salvatorului. Aceste semne
adulteræ cautæ un semn, Mat. 12:39 permit oamenilor credincioøi sæ recu-
(Mat. 16:4; Luca 11:29). Aceste semne noascæ planul lui Dumnezeu, sæ fie
îi vor urma pe cei care cred, Marcu 16:17 avertizafli øi sæ se pregæteascæ.
(Morm. 9:24; Eter 4:18; D&L 84:65). Muntele Casei Domnului va fi înteme-
Øerem a cerut un semn, Iacov 7:13–20. iat ca cel mai înalt munte, Isa. 2:2–3.
Corihor a cerut un semn, Alma 30:48– Domnul va ridica un steag øi va aduna
60. Aratæ-ne un semn øi atunci vom Israelul, Isa. 5:26 (2 Ne. 15:26–30).
crede, Alma 32:17. Cea mai mare parte Soarele se va întuneca øi luna nu va
a oamenilor a crezut semnele øi minuni- mai lumina, Isa. 13:10 (Ioel 3:15; D&L
le, 3 Ne. 1:22. Oamenii au uitat semnele 29:14). Oamenii vor încælca legea øi nu
øi minunile, 3 Ne. 2:1. Nu vefli primi nici vor respecta legæmântul nepieritor,
o mærturie, decât dupæ încercarea cre- Isa. 24:5. Nefiflii vor vorbi cu un glas ca
dinflei voastre, Eter 12:6. Nu cerefli din pæmânt, Isa. 29:4 (2 Ne. 27). Israe-
minuni, decât dacæ poruncesc Eu, D&L lul va fi adunat cu putere, Isa. 49:22–23
24:13. Credinfla nu vine prin semne, ci (1 Ne. 21:22–23; 3 Ne. 20–21). Dumne-
semnele urmeazæ pe acei care cred, zeu va întemeia o împæræflie care nu va
D&L 63:7–11. În acele zile se vor ridica fi distrusæ, Dan. 2:44 (D&L 65:2). Ræz-
Hristoøi faløi øi profefli faløi, øi vor aræ- boaie, vise øi viziuni vor preceda a
ta mari semne øi minuni, JS—M 1:22. Doua Venire, Ioel 2. Toate nafliunile se
189 Sfânt
vor aduna la ræzboi împotriva Ierusa- D&L 88:121. Oamenii au început sæ
limului pentru a se lupta, Zaharia 14:2 devinæ carnali, senzuali øi diabolici,
(Ezec. 38–39). Vine ziua care va arde Moise 5:13 (Mosia 16:3, Moise 6:49).
ca un cuptor, Mal. 4:1 (3 Ne. 25:1; D&L
SET. Vezi, de asemenea , Adam.
133:64; JS—I 1:37). Mari calamitæfli vor
preceda a Doua Venire, Mat. 24 (JS— Personaj din Vechiul Testament, fiu
M 1). Pavel a descris apostazia øi vre- drept al lui Noe øi al Evei.
murile grele din ultimele zile, 2 Tim. Set a fost un om perfect øi semæna la
3–4. Doi profefli vor fi omorâfli øi vor fi înfæfliøare cu tatæl sæu, D&L 107:42–43
înviafli în Ierusalim, Apoc. 11 (D&L (Gen. 5:3). Set a fost unul dintre cei
77:15). Evanghelia va fi restauratæ în puternici din lumea spiritelor, D&L
ultimele zile prin slujirea îngerilor, 138:40. Dumnezeu i S-a revelat El În-
Apoc. 14:6–7 (D&L 13; 27; 110:11–16; suøi lui Set, Moise 6:1–3, 8–14.
128:8–24). Babilonul va fi întemeiat øi
va cædea, Apoc. 17–18. Israelul va fi SFAT. Vezi , de asemenea , Profet.
adunat cu putere, 1 Ne. 21:13–26 (Isa. Îndemnuri, preveniri, îndrumæri øi
49:13–26; 3 Ne. 20–21). Acesta este un instrucfliuni de la Domnul øi conducæ-
semn, pentru ca voi sæ putefli cunoaøte torii Sæi rânduifli.
timpul, 3 Ne. 21:1. Cartea lui Mormon Am sæ-fli dau un sfat, Ex. 18:19. Dumne-
va fi dezvæluitæ prin puterea lui Dum- zeu mæ va cælæuzi cu sfatul Lui, Ps.
nezeu, Morm. 8. Lamaniflii vor înflori, 73:24. Când nu este chibzuinflæ, poporul
D&L 49:24–25. Cei ræi îi vor omorî pe piere, Prov. 11:14. Fariseii øi judecæto-
cei ræi, D&L 63:32–35 (Apoc. 9). Ræz- rii au respins sfatul lui Dumnezeu,
boiul va fi reværsat asupra nafliunilor, Luca 7:30. Este bine sæ fie învæflafli,
D&L 87:2. Semne, ræsturnarea elemen- dacæ ascultæ de sfatul lui Dumnezeu,
telor øi îngerii pregætesc calea pentru 2 Ne. 9:29. Ascultæ sfatul aceluia care
venirea Domnului, D&L 88:86–94. te-a rânduit, D&L 78:2. Primeøte sfat
Întunericul acoperæ pæmântul, D&L de la acela pe care l-am numit, D&L
112:23–24. Domnul porunceøte sfinflilor 108:1. El doreøte sæ stabileascæ sfatul
sæ se pregæteascæ pentru a Doua Venire, sæu în loc de sfatul pe care Eu l-am
D&L 133. rânduit, D&L 124:84. Ascultafli sfatul
SENZUAL, SENZUALITATE. Vezi, slujitorului Meu Joseph, D&L 124:89.
de asemenea, Adulter; Castitate; Dacæ un om cautæ sæ-øi sporeascæ
Imoralitate; Imoralitate sexualæ; singur faima øi nu cautæ sfatul Meu,
Poftæ nu va avea putere, D&L 136:19.
Dragoste sau gust pentru plæcerile fizice (A) SFÆTUI
incorecte, în special imoralitate sexualæ. A sfætui, aøa cum este folosit în scriptu-
Nevasta stæpânului a pus ochii pe ri, înseamnæ a da povefle sau a îndruma.
Iosif, Gen. 39:7. Oricine se uitæ la o Te sfætuiesc sæ cumperi de la mine aur
femeie ca s-o pofteascæ a comis adul- curæflit prin foc, Apoc. 3:18. Nu cæutafli
ter, Mat. 5:28 (3 Ne. 12:18). Ferifli-væ de sæ-L sfætuifli pe Domnul, Iacov 4:10. El
poftele firii pæmânteøti, care se ræzbo- sfætuieøte în înflelepciune peste toate
iesc cu sufletul, 1 Petru 2:11. Pofta firii lucrærile Lui, Alma 37:12. Pæcatele
pæmânteøti øi pofta ochilor nu sunt de voastre au ajuns la Mine pentru cæ voi
la Tatæl, 1 Ioan 2:16. Nu te mai du cæutafli sæ væ sfætuifli dupæ felul vostru,
dupæ poftele ochilor tæi, Alma 39:9. D&L 56:14.
Prin încælcarea legilor sfinte, omul a
devenit senzual, D&L 20:20. Dacæ ci- SFÂNT (adjectiv). Vezi, de asemenea,
neva comite adulter în inima lui, nu va Pur, puritate; Sfinflenie; Sfinflire
avea Spiritul, D&L 63:16. Încetafli cu Sacru, având un caracter dumnezeiesc
toate dorinflele pentru plæceri fizice, sau curat din punct de vedere spiri-
Sfânt (substantiv) 190
tual øi moral. Antonimul lui sfânt este lui Dumnezeu, dacæ nu devine sfânt
obiønuit sau profan. prin Ispæøirea lui Hristos, Mosia 3:19.
Eu, Domnul, am binecuvântat pæmântul
Îmi vefli fi o împæræflie de preofli øi un
pentru folosul sfinflilor Mei, D&L 61:17.
neam sfânt, Ex. 19:5–6 (1 Pet. 2:9). Dom-
Satana face ræzboi cu sfinflii lui Dumne-
nul a poruncit Israelului: Fifli sfinfli,
zeu, D&L 76:28–29. Lucrafli cu sârguinflæ
cæci Eu sunt sfânt, Lev. 11:44–45. Ace-
ca sæ-i pregætifli pe sfinfli pentru judecata
ia care au mâinile nevinovate øi inima
care va veni, D&L 88:84–85. Sfinflii tre-
curatæ vor sta în locul Lui cel Sfânt, Ps.
buie sæ împartæ din avutul lor celor
24:3–4. Vor învæfla pe poporul Meu sæ
særaci øi necæjifli, D&L 105:3. Oficiile
deosebeascæ între sfânt øi profan, Ezec.
de mai sus le-am dat pentru lucrarea
44:23. Dumnezeu ne-a dat o chemare
slujirii øi perfecflionærii sfinflilor Mei,
sfântæ, 2 Tim. 1:8–9. Din pruncie cunoøti
D&L 124:143 (Ef. 4:12).
sfintele scripturi, 2 Tim. 3:15. Oamenii
sfinfli au vorbit de la Dumnezeu, mânafli (CEL) SFÂNT AL ISRAELULUI.
de Duhul Sfânt, 2 Pet. 1:21. Tofli oamenii Vezi Isus Hristos
vor fi judecafli potrivit adeværului øi
sfinfleniei care este în Dumnezeu, 2 Ne. SFÂNTA SFINTELOR. Vezi, de
2:10. Omul firesc devine sfânt prin Ispæ- asemenea, Tabernacol; Templu,
øirea lui Hristos, Mosia 3:19. Mergefli Casa Domnului
dupæ ordinea sfântæ a lui Dumnezeu,
Alma 7:22 (Alma 13:11–12). Trei ucenici Cea mai sacræ încæpere din tabernaco-
au fost sfinflifli în carne øi au fost fæcufli lul lui Moise øi, mai târziu, din tem-
sfinfli, 3 Ne. 28:1–9, 36–39. Nu luafli în plu. Sfânta Sfintelor se mai numeøte øi
glumæ lucrurile sacre, D&L 6:12. Nu „Locul prea sfânt” (Ex. 26:33–34).
pofli scrie ceea ce este sacru decât dacæ SFÂRØITUL LUMII. Vezi Lume—
îfli este dat de la Mine, D&L 9:9. Væ vefli Sfârøitul lumii
lega sæ acflionafli cu toatæ sfinflenia,
D&L 43:9. Ucenicii Mei vor sta în lo- SFINfiENIE. Vezi, de asemenea, Pur,
curi sfinte, D&L 45:32. Ceea ce vine de puritate; Sfânt; Sfinflire
sus este sacru, D&L 63:64. Copiii mici
sunt sfinfli, D&L 74:7. Consacrafli acel Desævârøire spiritualæ øi moralæ. Sfin-
loc, øi el va fi fæcut sfânt, D&L 124:44. flenia aratæ puritatea inimii øi a inten-
Domnul îi va aduna pe aleøii Lui fliilor unei persoane.
într-un oraø sfânt, Moise 7:62. Membrii trebuie sæ dovedeascæ cæ sunt
demni de Bisericæ mergând în sfinflenie
SFÂNT (substantiv). Vezi, de înaintea Domnului, D&L 20:69. Casa
asemenea, Biserica lui Isus Hristos; Domnului este un loc de sfinflenie, D&L
Biserica lui Isus Hristos a Sfinflilor 109:13. Omul Sfinfleniei este numele lui
din Zilele din Urmæ; Creøtini Dumnezeu, Moise 6:57 (Moise 7:35).
Un membru credincios al Bisericii lui
Isus Hristos. SFINfiIRE. Vezi, de asemenea,
Ispæøire, (a) ispæøi; Isus Hristos;
Strângefli-Mi pe credincioøii Mei, Ps. Neprihænire, neprihænit
50:5. Saul a fæcut mult ræu sfinflilor la
Procesul de a deveni liber de pæcat,
Ierusalim, Fapte 9:1–21. Petru s-a po-
pur, curat øi sfânt prin ispæøirea lui
gorât øi la sfinflii care locuiau în Lida,
Isus Hristos (Moise 6:59–60).
Fapte 9:32. Har øi pace tuturor care
suntefli în Roma, chemafli sæ fifli sfinfli, Dumnezeu v-a ales pentru salvare,
Rom. 1:7. Suntefli concetæfleni cu sfinflii, prin sfinflirea Spiritului, 2 Tes. 2:13
Ef. 2:19–21. Am zærit Biserica Mielu- Suntem sfinflifli prin jertfirea trupului
lui, cei care sunt sfinflii lui Dumnezeu, lui Isus, Evr. 10:10. Isus a suferit, ca sæ-Øi
1 Ne. 14:12. Omul firesc este duøman poatæ sfinfli poporul prin propriul Lui
191 Sinagogæ
sânge, Evr. 13:12. Înalflii preofli au fost Iuda (Ios. 19:1–9; 1 Cron. 4:24–33). Tri-
sfinflifli, iar veømintele lor au fost albite bul lui Simeon s-a alæturat lui Iuda
prin sângele Mielului, Alma 13:10–12. în bætælia împotriva cananiflilor (Jud.
Sfinflirea vine acelora care îøi încredin- 1:3, 17). De asemenea, mai târziu,
fleazæ inimile lui Dumnezeu, Hel. 3:33– ei s-au alæturat armatelor lui David
35. Pocæifli-væ, ca sæ putefli fi sfinflifli prin (1 Cron. 12:25).
primirea Duhului Sfânt, 3 Ne. 27:20.
Sfinflirea prin harul lui Isus Hristos SIMON CANANITUL
este dreaptæ øi adeværatæ, D&L 20:31. Personaj din Noul Testament - unul
Isus a venit sæ sfinfleascæ lumea, D&L dintre primii Doisprezece Apostoli ai
76:41. Sfinflifli-væ, pentru ca minflile lui Isus Hristos (Mat. 10:2–4).
voastre sæ devinæ una cu Dumnezeu,
D&L 88:68. SIMON PETRU. Vezi Petru
El este Stânca, lucrarea Lui este desævâr- Sângele face o ispæøire pentru suflet,
øitæ, Deut. 32:4. Domnul este stânca Lev. 17:11. El îmi învioreazæ sufletul;
mea; în El mæ voi încrede, 2 Sam. 22:2– Ps. 23:3. Sæ-L iubeøti pe Domnul Dum-
3. O stâncæ s-a desprins færæ ajutorul nezeul tæu cu tot sufletul tæu, Mat.
mâinilor, Dan. 2:34–35. A fost ziditæ 22:37 (Marcu 12:30). Diavolul le înøalæ
pe o stâncæ, Mat. 7:25 (3 Ne. 14:25). Isus sufletele, 2 Ne. 28:21. Oferifli-væ sufle-
Hristos este piatra care a fost lepædatæ, tele întregi ca ofrandæ pentru El,
Fapte 4:10–11. Stânca era Hristos, 1 Cor. Omni 1:26. Cuvântul începe sæ-mi lær-
10:1–4 (Ex. 17:6). Cel ce este zidit pe geascæ sufletul, Alma 32:28. Sufletul
stâncæ primeøte adeværul, 2 Ne. 28:28. lui nu va înfometa øi nici nu va înseta
Evreii vor respinge stânca (Hristos) pe vreodatæ, 3 Ne. 20:8. Pâinea øi apa îm-
care sæ poatæ zidi, Iacov 4:15–17. Pe pærtæøaniei sunt sfinflite pentru sufle-
stânca Mântuitorului nostru trebuie sæ tele acelora care se împærtæøesc din
ne zidim temelia, Hel. 5:12. Cine zideøte ele, Moro. 4–5 (D&L 20:77–79). Cei ce
pe doctrinele lui Hristos, zideøte pe trudesc în împæræflie aduc salvarea
stânca Lui øi nu va cædea când vor veni sufletelor lor, prin slujirea lor, D&L
puhoaiele, 3 Ne. 11:39–40 (Mat. 7:24–27; 4:2, 4. Valoarea sufletelor este mare,
3 Ne. 18:12–13). Omul înflelept øi-a zidit D&L 18:10. Te-ai næscut în lume din
casa pe stâncæ, 3 Ne. 14:24. Dacæ suntefli apæ, sânge øi spirit, øi astfel ai devenit
zidifli pe stânca Mea, pæmântul øi iadul un suflet viu, Moise 6:59.
nu pot izbândi, D&L 6:34. Cel ce zideøte Valoarea sufletelor: Toate persoanele
pe aceastæ stâncæ nu va cædea nicioda- sunt copii de spirit ai lui Dumnezeu.
tæ, D&L 50:44. Eu sunt Mesia, Regele El fline la fiecare dintre copiii Lui øi îl
Sionului, Stânca Raiului, Moise 7:53. consideræ pe fiecare dintre ei impor-
tant. Pentru cæ sunt copiii Lui, ei au
STEAG putinfla de a deveni asemeni Lui. De
În scripturi, drapel sau stindard în aceea, ei au o mare valoare.
jurul cæruia oamenii se adunæ într-o
Este bucurie pentru un singur pæcætos
unitate de scop sau de identitate. În
care se pocæieøte, Luca 15:10. Atât de
vremurile vechi, steagul slujea ca
mult a iubit Dumnezeu lumea, încât
punct de grupare a soldaflilor în luptæ.
L-a dat pe Singurul Lui Fiu Næscut,
Cartea lui Mormon øi Biserica lui Isus
Ioan 3:16. Ei nu puteau îndura ca vreun
Hristos sunt steaguri simbolice pentru
suflet omenesc sæ piaræ, Mosia 28:3.
toate popoarele pæmântului.
Nu este un suflet la aceastæ vreme la
El va înælfla un steag popoarelor, Isa. fel de valoros pentru Dumnezeu, ca un
5:26 (2 Ne. 15:26). Vlæstarul lui Isai va suflet la vremea venirii Lui? Alma 39:17.
fi ca un steag, Isa. 11:10 (2 Ne. 21:10; Lucrul cel mai de prefl pentru voi este
D&L 113:6). Înælflafli un steag de pace, sæ aducefli suflete la Mine, D&L 15:6.
D&L 105:39. Amintifli-væ cæ valoarea sufletelor este
mare în fafla lui Dumnezeu, D&L 18:10–
SUFLET. Vezi, de asemenea, Spirit; 15. Aceasta este lucrarea øi gloria Mea,
Trup sæ aduc nemurirea øi viafla veønicæ
Scripturile vorbesc despre suflete în omului, Moise 1:39.
199 Øadrac
SUPÆRARE. Vezi Mânie tare de la Dumnezeu, aceasta este prin
supunere faflæ de acea lege care o afir-
SUPUNERE, SUPUS, (A) SE
mæ, D&L 130:21. Adam a fost supus,
SUPUNE. Vezi, de asemenea, (a)
Moise 5:5. Îi vom încerca sæ vedem
Asculta; (a) Binecuvânta,
dacæ vor face toate lucrurile pe care le
binecuvântat, binecuvântare;
va porunci Domnul, Avr. 3:25.
Bucurie; Lege; (a) Merge, (a)
merge cu Dumnezeu; Poruncile SUSfiINEREA CONDUCÆTORI-
lui Dumnezeu LOR BISERICII. Vezi, de
În sens spiritual, supunerea înseamnæ asemenea, Consimflæmânt comun
a îndeplini voinfla lui Dumnezeu. A promite sprijin acelora care slujesc
Noe a fæcut tot ce îi poruncise Dumne- în Bisericæ în funcflii de conducere ge-
zeu, Gen. 6:22. Avraam s-a supus neralæ sau localæ.
Domnului, Gen. 22:15–18. Vom face
Aøazæ pe Iosua înaintea adunærii øi
tot ceea ce a spus Domnul, Ex. 24:7.
dæ-i însærcinare în fafla lor, Num.
Ascultæ, dar, Israele, øi cautæ sæ împli-
27:18–19. Tofli oamenii au strigat øi au
neøti, Deut. 6:1–3. Iubeøte-L pe Dom-
spus: „Dumnezeu sæ-l flinæ pe rege”,
nul øi ascultæ de glasul Lui, Deut.
1 Sam. 10:24. Încredefli-væ în profeflii
30:20. Ascultarea face mai mult decât
Lui, astfel vefli prospera, 2 Cron. 20:20.
jertfele, 1 Sam. 15:22. Temefli-væ de
Supunefli-væ acelora care au stæpânire
Dumnezeu øi flinefli poruncile Lui, Ecl.
asupra voastræ, Evr. 13:17. Vefli fi favo-
12:13–14. Nu oricine va intra în împæ-
rizafli de Domnul pentru cæ nu afli crâc-
ræflia cerurilor, ci acel ce face voia Ta-
nit, 1 Ne. 3:6. Aceia care i-au primit pe
tælui, Mat. 7:21 (3 Ne. 14:21). Dacæ
profefli au fost cruflafli, 3 Ne. 10:12–13.
vrea cineva sæ facæ voia Lui, va ajunge
Da-fli crezare cuvintelor acestor doi-
sæ cunoascæ dacæ învæflætura este de la
sprezece, 3 Ne. 12:1. Prin propriul
Dumnezeu, Ioan 7:17. Trebuie sæ as-
Meu glas sau prin glasul slujitorilor
cultæm mai mult de Dumnezeu decât
Mei, la fel este, D&L 1:38. Cuvântul lui
de oameni, Fapte 5:29. Copii, ascul-
îl vefli primi ca øi când ar fi din propria
tafli-i pe pærinflii voøtri, Ef. 6:1 (Col.
Mea guræ, D&L 21:5. Acela care îi
3:20). Voi merge øi voi face lucrurile pe
primeøte pe slujitorii Mei, pe Mine Mæ
care mi le-a poruncit Domnul, 1 Ne.
primeøte, D&L 84:35–38. Cine Mæ
3:7. Eu m-am supus glasului Spiritu-
primeøte pe Mine, primeøte pe aceia
lui, 1 Ne. 4:6–18. Dacæ copiii oameni-
pe care i-am trimis Eu, D&L 112:20.
lor flin poruncile lui Dumnezeu, El îi
Dacæ poporul Meu nu va asculta gla-
hræneøte, 1 Ne. 17:3. Pæzifli-væ sæ nu væ
sul acestor oameni pe care i-am numit
supunefli spiritului ræu, Mosia 2:32–
Eu, ei nu vor fi binecuvântafli, D&L
33, 37 (D&L 29:45). Oamenii îøi pri-
124:45–46.
mesc ræsplata potrivit spiritului cæru-
ia s-au supus, Alma 3:26–27. Oamenii SUTAØ
trebuie sæ facæ multe lucruri de bunæ
voie, D&L 58:26 – 29. Cu nimic nu Ofifler în armata romanæ având în
ofenseazæ omul pe Dumnezeu, decât subordine o companie de 50 pânæ la
acei care nu recunosc mâna Lui øi nu 100 de oameni. O astfel de companie
se supun poruncilor Lui, D&L 59:21. forma a øaizecea parte a legiunii roma-
Eu, Domnul, sunt legat când facefli ce- ne. (Vezi Mat. 8:5; Luca 23:47; Fapte
ea ce spun Eu, D&L 82:10. Orice suflet 10:1–8).
care se supune glasului Meu Îmi va
ØADRAC. Vezi, de asemenea, Daniel
vedea fafla øi va cunoaøte cæ Eu sunt,
D&L 93:1. Oamenii trebuie pedepsifli Personaj din Vechiul Testament, Øadrac,
pânæ ce vor învæfla supunerea, D&L Meøac øi Abed-Nego erau trei tineri
105:6. Când obflinem vreo binecuvân- israelifli care, împreunæ cu Daniel, au
(cei) Øaptezeci 200
fost aduøi în palatul lui Nebucadneflar, ØCOALA PROFEfiILOR. Vezi, de
regele Babilonului. Numele ebraic al asemenea, Smith, Joseph, fiul.
lui Øadrac era Hanania. Cei patru tineri
În Kirtland, Ohio (Statele Unite ale
au refuzat sæ se pângæreascæ luând din
Americii), în cursul iernii 1832–1833,
carnea øi vinul regelui (Dan. 1). Øadrac,
Domnul i-a poruncit lui Joseph Smith
Meøac øi Abed-Nego au fost aruncafli
sæ organizeze o øcoalæ cu scopul de a-i
într-un cuptor încins de cætre rege, øi
instrui pe frafli în toate lucrurile care
pæstrafli în viaflæ de cætre Fiul lui Dum-
flin de Evanghelie øi de împæræflia lui
nezeu (Dan. 3).
Dumnezeu. Din aceastæ øcoalæ au ieøit
(CEI) ØAPTEZECI. Vezi, de asemenea, mulfli dintre primii conducætori ai Bi-
Apostol; Preoflia lui Melhisedec sericii. O altæ øcoalæ a profeflilor sau a
vârstnicilor a fost condusæ de Parley
Oficiu la care sunt rânduifli bærbaflii P. Pratt în Jackson County, Missouri
din Preoflia lui Melhisedec. Astæzi, Cvo- (D&L 97:1–6). Øcoli similare s-au flinut
rumul celor Øaptezeci constituie Autori- la scurt timp dupæ ce sfinflii au migrat
tæflile Generale ale Bisericii, cærora li se spre vest; cu toate acestea, ele au fost
dæ autoritatea Apostolicæ, dar care nu curând întrerupte. Astæzi, predarea
sunt rânduifli Apostoli. Ei îøi dedicæ Evangheliei se face în cæmin, în cvoru-
tot timpul lor slujirii. murile preofliei øi în diferitele organiza-
Domnul a numit alfli øaptezeci, Luca flii auxiliare, ca øi prin øcolile, seminarul
10:1. Cei Øaptezeci sunt chemafli sæ øi institutul din cadrul Bisericii.
propovæduiascæ Evanghelia øi sæ fie Sfinflifli-væ øi învæflafli-væ unul pe altul
martori speciali ai lui Isus Hristos, D&L doctrinele împæræfliei, D&L 88:74–80.
107:25–26. Cei Øaptezeci acflioneazæ în Cercetafli cu sârguinflæ øi învæflafli-væ
numele Domnului, sub îndrumarea unul pe altul, D&L 88:118–122. A fost
celor Doisprezece, zidind Biserica øi stabilit ordinul pentru øcoala profeflilor,
ordonând toate treburile de acest fel, D&L 88:127–141. Prima Preøedinflie
în toate nafliile, D&L 107:34. Alegefli alfli defline cheile pentru øcoala profeflilor,
øaptezeci, chiar de øapte ori øaptezeci, D&L 90:6–7.
dacæ munca o cere, D&L 107:93–97.
Cvorumul celor Øaptezeci este instituit ØEREM. Vezi, de asemenea, Antihrist
pentru ca vârstnicii cælætori sæ depunæ
mærturie despre numele Meu în toatæ Un bærbat din Cartea lui Mormon care
lumea, D&L 124:138–139. L-a negat pe Hristos øi a cerut un semn
(Iacov 7:1–20).
ØARPE DE ARAMÆ. Vezi, de
asemenea, Isus Hristos, Moise ØIBLON. Vezi, de asemenea, Alma,
fiul lui Alma
Un øarpe de aramæ fæcut de Moise, la
porunca lui Dumnezeu, pentru a-i vin- În Cartea lui Mormon, un fiu al lui
deca pe israeliflii care fuseseræ muøcafli Alma cel Tânær. Øiblon i-a învæflat
de øerpi fioroøi (øerpi veninoøi) în pus- Evanghelia pe zoramifli øi a fost perse-
tietate (Num. 21:8–9). Acest øarpe de cutat pentru dreptatea lui. Domnul
aramæ a fost ataøat unui par øi „înælflat, l-a eliberat din persecuflie datoritæ
ca oricine îl va privi sæ træiascæ” (Alma credinflei øi ræbdærii lui (Alma 38). De
33:19–22). Domnul se referea la înælfla- asemenea, Øiblon s-a îngrijit o vreme
rea øarpelui în pustietate, ca la un sim- de înregistrærile nefite (Alma 63:1–2,
bol al Lui Însuøi înælflat pe cruce (Ioan 11–13).
3:14–15). Revelafliile zilelor din urmæ
ØIZ. Vezi, de asemenea, Iaredifli
confirmæ relatarea despre øerpii fioroøi
øi despre cum au fost vindecafli oamenii Un conducætor militar, iaredit, din
(1 Ne. 17:41; 2 Ne. 25:20; Hel. 8:14–15). Cartea lui Mormon. El a murit la sfâr-
201 Talant
øitul unei mari bætælii care a distrus acea cucerire, tabernacolul a fost loca-
întreaga nafliune iareditæ (Eter 14:17– lizat la Silo, locul pe care îl alesese
15:31). Domnul (Ios. 18:1). Dupæ ce copiii lui
Israel au construit templul lui Solo-
ØTEFAN
mon, tabernacolul a dispærut complet
Øtefan a fost un martir pentru Salvator din istorie.
øi pentru Biserica Sa în vremea Noului Domnul øi Isaia au folosit taberna-
Testament. Predicile lui au prevestit øi colul ca simbol al oraøelor Sion øi Ieru-
este posibil sæ fi influenflat mæreafla salim pentru cea de-a Doua Venire a
operæ a lui Pavel, care a fost prezent Domnului (Isa. 33:20; Moise 7:62).
atunci când Øtefan s-a apærat în fafla
Sinedriului (Fapte 8:1; 22:20). TAINELE LUI DUMNEZEU
Øtefan a fost unul dintre cei øapte Tainele lui Dumnezeu sunt adeværuri
bærbafli numifli sæ-i ajute pe cei doispre- spirituale cunoscute numai prin reve-
zece Apostoli, Fapte 6:1–8. Øtefan a laflie. Dumnezeu dezvæluie tainele Lui
fæcut mari minuni øi lucruri uimitoa- acelora care sunt supuøi Evangheliei.
re, Fapte 6:8. Øtefan s-a implicat în Unele dintre tainele lui Dumnezeu
dispute cu evreii, Fapte 6:9–10. I s-au mai sunt încæ de revelat.
adus învinuiri øi a fost judecat înain- fiie îfli este dat sæ cunoøti tainele împæ-
tea Sinedriului, Fapte 6:11–15. Øtefan ræfliei cerurilor, Mat. 13:11. Chiar dacæ
øi-a prezentat apærarea, Fapte 7:2–53. înfleleg toate tainele øi nu am miloste-
Fiind plin de Duhul Sfânt, el I-a væzut nie, nu sunt nimic, 1 Cor. 13:2. Nefi a
pe Tatæl øi pe Fiul într-o viziune, Fapte avut o mare cunoaøtere a tainelor lui
7:55–56. Øtefan a fost martirizat pen- Dumnezeu, 1 Ne. 1:1. Multora le este
tru mærturia lui, Fapte 7:54–60. dat sæ cunoascæ tainele lui Dumnezeu,
Alma 12:9. Acestora le este dat sæ
TABERNACOL. Vezi, de asemenea,
cunoascæ tainele lui Dumnezeu, Alma
Chivotul legæmântului; Sfânta
26:22. Aceste taine nu mi-au fost fæcu-
Sfintelor; Templu, Casa Domnului
te încæ pe deplin cunoscute, Alma
Casæ a Domnului, centrul preaslævirii 37:11. Existæ multe taine pe care nici
Israelului în timpul exodului din Egipt. un om în afara lui Dumnezeu nu le
Tabernacolul era de fapt un templu cunoaøte, Alma 40:3. Mæreaflæ este tai-
portabil øi putea fi desfæcut øi reasam- na divinitæflii, D&L 19:10. Dacæ vefli
blat. Copiii lui Israel au folosit un taber- întreba, vefli primi revelaflie øi vefli cu-
nacol pânæ când au construit templul noaøte tainele împæræfliei, D&L 42:61,
lui Solomon (D&L 124:38). 65 (1 Cor. 2:7, 11–14). Aceluia care fline
Dumnezeu i-a dezvæluit modelul ta- poruncile îi vor fi date tainele împæræ-
bernacolului lui Moise (Ex. 26–27), iar fliei, D&L 63:23. Lor le voi dezvælui Eu
copiii lui Israel l-au construit potrivit toate tainele, D&L 76:7. Preoflia mai
acestui model (Ex. 35–40). Când taber- mare defline cheile tainelor, D&L
nacolul a fost terminat, un nor a acope- 84:19. La aceastæ venire, Domnul va
rit cortul, iar slava Domnului a umplut dezvælui lucruri ascunse pe care nu le
tabernacolul (Ex. 40:33–34). Norul a fost cunoaøte nici un om, D&L 101:32–33.
un semn al prezenflei lui Dumnezeu. Preoflia lui Melhisedec are sæ aibæ pri-
Noaptea, el avea înfæfliøarea unui foc. vilegiul de a primi tainele împæræfliei,
Când norul stætea deasupra cortului, D&L 107:19.
copiii Israelului fæceau tabæra. Când se
miøca, se miøcau øi ei cu el (Ex. 40:36–38; TALANT
Num. 9:17–18). Copiii Israelului au Veche mæsuræ de greutate sau unitate
purtat tabernacolul cu ei în timpul pe- de bani care avea mare valoare. De
regrinærilor lor în pustiu øi în timpul asemenea, a slujit ca simbol pentru ceva
cuceririi flinutului Canaanului. Dupæ de mare valoare, cum ar fi Evanghelia
Tatæ Muritor 202
lui Isus Hristos (Mat. 25:14–29; Eter slævit numele Tatælui, Eter 12:8. Sfinflii
12:35; D&L 60:2, 13). trebuie sæ dea mærturie de suferinflele
lor înainte ca Tatæl sæ iasæ din locul Lui
TATÆ MURITOR. Vezi, de asemenea, ascuns, D&L 123:1–3, 6. Am træit mari
Binecuvântæri patriarhale; Familie; øi slævite binecuvântæri de la Tatæl
Pærinfli; Patriarh, patriarhal nostru Ceresc, JS—I 1:73.
Titlu sfânt care priveøte pe un bærbat
TATÆL VEØNIC. Vezi Dumnezeu,
care a zæmislit sau a adoptat legal un
Dumnezeire; Tatæl din Cer
copil.
Cinsteøte pe tatæl øi pe mama ta, Ex. TAYLOR, JOHN
20:12 (Deut. 5:16; Mat. 19:19, Mosia Al treilea preøedinte al Bisericii lui Isus
13:20). Tatæl va îndrepta pe fiul în care Hristos a Sfinflilor din Zilele din Urmæ.
îøi aflæ plæcerea, Prov. 3:12. Tafli, nu-i
întærâtafli pe copiii voøtri la mânie, Ef. A fost chemat în Consiliul celor Doi-
6:1–4. Am învæflat întrucâtva din învæ- sprezece, D&L 118:6 (D&L 124:128–
flætura tatælui meu, 1 Ne. 1:1. Tatæl meu a 129). A scris despre martiriul lui Joseph
fost un om drept, cæci el m-a învæflat, øi Hyrum Smith, D&L 135. A fost rænit
Enos 1:1. Alma s-a rugat pentru fiul la martiriu, D&L 135:2. A fost printre cei
lui, Mosia 27:14. Alma a dat porunci puternici væzufli de cætre Joseph F. Smith
fiilor lui, Alma 36–42. Helaman øi-a în lumea spiritelor, D&L 138:53–56.
numit fiii dupæ stræbunii lor, Hel. 5:5–
12. Mormon øi-a amintit întotdeauna (A) TÆMÆDUI, TÆMÆDUIRI.
de fiul lui în rugæciuni, Moro. 8:2–3. Vezi, de asemenea, Slujirea
Este la îndemâna taflilor sæ cearæ multe bolnavilor; (a) Unge
lucruri, D&L 29:48. Fiecare bærbat are A se face din nou bine sau sænætos atât
obligaflia sæ se îngrijeascæ de familia din punct de vedere fizic, cât øi spiri-
lui, D&L 75:28. El mi-a poruncit sæ tual. Scripturile conflin multe exemple
merg la tatæl meu, JS—I 1:49. de tæmæduiri miraculoase fæcute de
cætre Domnul øi de cætre slujitorii Lui.
TATÆL CERESC. Vezi Dumnezeu,
Dumnezeire; Tatæl din Cer Eu sunt Domnul care te vindecæ, Ex.
15:26. Naaman s-a scufundat de øapte
TATÆL DIN CER. Vezi, de asemenea, ori în râul Iordan øi s-a vindecat, 2 Regi
Dumnezeu, Dumnezeire 5:1–14. Prin rænile Lui suntem tæmæ-
duifli, Isa. 53:5 (Mosia 14:3). Soarele
Tatæl spiritelor întregii omeniri (Ps. 82:6;
dreptæflii va ræsæri øi tæmæduirea va fi
Mat. 5:48; Ioan 10:34; Rom. 8:16–17; Gal.
sub aripile Lui, Mal. 4:2. Isus a tæmæ-
4:7; 1 Ioan 3:2). Isus este Singurul Sæu
duit tot felul de slæbiciuni, Mat. 4:23
Fiu Næscut în carne. Omului i s-a porun-
(Mat. 9:35). El le-a dat putere sæ tæmæ-
cit sæ se supunæ, sæ se închine Tatælui
duiascæ tot felul de boli, Mat. 10:1. El
øi sæ se roage Lui în numele lui Isus.
M-a trimis sæ vindec pe cei cu inima
Dacæ ierfli oamenilor, øi Tatæl Ceresc zdrobitæ, Luca 4:18. Ei au fost tæmæ-
te va ierta pe tine, Mat. 6:14 (Mat. 18:35; duifli prin puterea Mielului lui Dum-
3 Ne. 13:14). Tatæl Ceresc øtie cæ avefli nezeu, 1 Ne. 11:31. Dacæ ai crede în
nevoie de toate aceste lucruri, Mat. mântuirea lui Hristos ai putea fi vin-
6:26–33 (3 Ne. 13:26–33). Cu cât mai decat, Alma 15:8. El i-a vindecat pe
mult Tatæl vostru Cel din cer va da fiecare dintre ei, 3 Ne. 17:9. Cel care
Duhul Sfânt acelora care I-L cer? Luca are credinflæ în Mine pentru a fi tæmæ-
11:11–13. Binecuvântat fie Dumnezeu duit, va fi tæmæduit, D&L 42:48. În nu-
øi Tatæl Domnului nostru Isus Hristos, mele Meu ei vor tæmædui pe cei bol-
Ef. 1:3. Suntefli veønic îndatorafli Tatælui navi, D&L 84:68. Noi credem în darul
vostru Ceresc, Mosia 2:34. Hristos a tæmæduirii, A de C 1:7.
203 Templu, Casa Domnului
TÂLHARII LUI GADIANTON. Vezi, Num. 14:9. Nu væ temefli, cæci cei aflafli
de asemenea, Combinaflii secrete de partea noastræ sunt mai mulfli,
În Cartea lui Mormon, o bandæ de tâl- 2 Regi 6:16. Nu mæ tem de puterea
hari formatæ de un nefit ræu, pe nume cærnii, Ps. 56:4. Nu væ temefli de ocara
Gadianton. Organizaflia lor se baza pe oamenilor, Isa. 51:7 (2 Ne. 8:7). Dum-
tæinuire øi juræminte satanice. nezeu nu ne-a dat un duh de fricæ,
2 Tim. 1:7. Dragostea desævârøitæ
Gadianton a pricinuit nimicirea poporu- alungæ teama, 1 Ioan 4:18 (Moro. 8:16).
lui nefit, Hel. 2:12–13. Diavolul i-a dat Fiii lui Helaman nu s-au temut de
lui Gadianton juræminte øi legæminte moarte, Alma 56:46 – 48. Frica de
tainice, Hel. 6:16–32. Cârdæøiile tainice moarte umple piepturile celor slabi,
au pricinuit nimicirea poporului iaredit, Morm. 6:7. Nu væ temefli de ce poate
Eter 8:15–26. omul, Moro. 8:16. N-ar trebui sæ væ
TEAMÆ. Vezi, de asemenea, temefli de om mai mult decât de Dum-
Credinflæ; Curaj, curajos; Evlavie nezeu, D&L 3:7 (D&L 30:1, 11; 122:9).
Nu væ temefli sæ facefli bine, D&L 6:33.
Cuvântul teamæ poate avea douæ înfle-
Oricine fline de Biserica Mea nu trebu-
lesuri: (1) a se teme de Dumnezeu în-
ie sæ se teamæ, D&L 10:55. Dacæ sun-
seamnæ a simfli reverenflæ øi veneraflie
tefli pregætifli, sæ nu væ temefli, D&L
faflæ de El øi a se supune poruncilor
38:30. Dezbærafli-væ de teamæ, D&L
Lui; (2) a se teme de om, de pericole de
67:10. Fifli veseli øi nu væ temefli, cæci
moarte, de durere øi de ræu înseamnæ a
Eu Domnul sunt cu voi, D&L 68:6. Nu
avea fricæ de astfel de lucruri øi a fi
te teme de duømanii tæi, D&L 136:17.
înspæimântat de ele.
Teamæ de Dumnezeu: Cu siguranflæ nu TEANCUM
existæ teamæ de Dumnezeu în flara Mare conducætor militar nefit din
aceasta, Gen. 20:11. Sæ te temi de Cartea lui Mormon (Alma 50:35; 51–
Domnul Dumnezeul tæu, Deut. 6:13 52; 61–62).
(Ios. 24:14; 1 Sam. 12:24). Slujeøte-L pe
Domnul cu teamæ, Ps. 2:11. Frica de TEMPLU, CASA DOMNULUI.
Domnul înseamnæ începutul înflelep- Vezi, de asemenea, Înzestrare;
ciunii, Ps. 111:10. Teme-te de Domnul Sfânta Sfintelor; Tabernacol
øi depærteazæ-te de ræu, Prov. 3:7. Bine Casa Domnului în mod literal. Domnul
va fi de cei care se tem de Dumnezeu, a poruncit întotdeauna poporului Sæu
Ecl. 8:12. Lucrafli pentru salvarea voas- sæ construiascæ temple, clædiri sfinte în
træ cu teamæ øi cu tremur, Filip. 2:12. care sfinflii demni îndeplinesc ceremonii
Temefli-væ de Dumnezeu øi slævifli-L, øi rânduieli sacre ale Evangheliei pentru
Apoc. 14:7 (D&L 88:104). Profeflii i-au ei înøiøi øi pentru cei morfli. Domnul
îndemnat mereu pe oameni pentru a-i viziteazæ templele Sale, iar acestea
fline în teamæ de Dumnezeu, Enos 1:23. sunt cele mai sfinte dintre toate locuri-
Alma øi fiii lui Mosia au cæzut la pæ- le de preaslævire.
mânt, cæci frica de Domnul s-a læsat Tabernacolul înælflat de cætre Moise
asupra lor, Alma 36:7. Lucreazæ pen- øi copiii Israelului era un templu por-
tru salvarea ta cu fricæ øi cutremurare, tabil. Israeliflii l-au folosit pe timpul
Morm. 9:27. Pe cei care nu se tem de exodului lor din Egipt.
Mine îi voi tulbura øi îi voi face sæ se Cel mai cunoscut templu menflionat
cutremure, D&L 10:56. Cel ce se teme în Biblie este cel construit de Solomon
de Mine va cæuta semnele venirii Fiu- în Ierusalim (2 Cron. 2–5). Acesta a fost
lui Omului, D&L 45:39. distrus în anul 600 î.H. de cætre babilo-
Teamæ de om: Nu te teme, cæci Eu sunt nieni øi a fost refæcut de cætre Zoroba-
cu tine, Gen. 26:24 (Isa. 41:10). Dom- bel cu aproape o sutæ de ani mai târziu
nul este cu noi, nu væ temefli de ei, (Ezra 1–6). Parte din acest templu a ars
Templul Din Kirtland 204
în anul 37 î.H., iar mai târziu, Irod cel martie 1836; rugæciunea de dedicare a
Mare l-a reconstruit. Romanii au distrus fost spusæ de profetul Joseph Smith
templul în anul 70 d.H. prin revelaflie (D&L 109). Domnul a
În Cartea lui Mormon, discipolii dat mai multe revelaflii importante øi a
drepfli ai lui Dumnezeu au fost îndru- restaurat cheile necesare preofliei în
mafli sæ construiascæ øi sæ preaslæveas- acest templu (D&L 110; 137). Nu a fost
cæ în temple (2 Ne. 5:16; Mosia 1:18; folosit pentru toate rânduielile care se
3 Ne. 11:1). Construirea øi folosirea îndeplinesc astæzi în temple.
corectæ a unui templu sunt semne ale
adeværatei Biserici în orice dispensa- TESALONICENI, EPISTOLA
flie, inclusiv ale Bisericii restaurate din CÆTRE. Vezi, de asemenea, Pavel,
zilele noastre. Templul din Kirtland a epistolele lui Pavel
fost primul templu construit øi dedicat Douæ cærfli din Noul Testament. La ori-
Domnului în aceastæ dispensaflie. De gine au fost scrisori pe care le-a scris
atunci, s-au dedicat temple în multe Pavel cætre tesaloniceni, pe când se
flæri din lume. afla în Corint, în timpul celei de-a
Cine va sta în locul Lui cel Sfânt? Ps. doua vizite în Europa, în jurul anului
24:3–5. Sæ mergem la casa Dumnezeu- 50 d.H. Lucrarea sa în Tesalonic este
lui lui Iacov, Isa. 2:2–3 (Mica 4:1–2; descrisæ în Fapte 17. Pavel a vrut sæ
2 Ne. 12:2–3). Domnul va veni pe neaø- se întoarcæ la Tesalonic, dar nu a putut
teptate în templul Sæu, Mal. 3:1 (3 Ne. (1 Tes. 2:18). De aceea l-a trimis pe
24:1; D&L 36:8; 42:36). Isus a curæflat Timotei sæ-i îmbærbæteze pe convertifli
templul, Mat. 21:12–16 (Marcu 11:15– øi sæ-i aducæ veøti despre cum le mergea
18; Luca 19:45–48). Sfinflilor li s-a acestora. Pavel a scris prima epistolæ ca
poruncit sæ construiascæ un templu în urmare a recunoøtinflei lui, la întoarce-
Missouri, D&L 57:3 (D&L 84:3–5). În- rea lui Timotei.
temeiafli o casæ a lui Dumnezeu, D&L 1 Tesaloniceni: Capitolele 1–2 conflin
88:119 (D&L 109:8). Domnul i-a mus- salutul lui Pavel øi rugæciunea lui pen-
trat pe sfinfli, pentru cæ nu au reuøit sæ tru sfinfli; capitolele 3–5 prezintæ in-
construiascæ un templu, D&L 95:1–12. strucfliuni despre creøterea spiritualæ,
Nu voi veni în temple care nu sunt sfin- dragoste, castitate, sârguinflæ øi a
te, D&L 97:15–17. Am acceptat aceastæ Doua Venire a lui Isus Hristos.
casæ, iar numele Meu va fi aici, D&L
110:7–8. Poporului Domnului i se po- 2 Tesaloniceni: Capitolul 1 confline o
runceøte întotdeauna sæ construiascæ rugæciune pentru sfinfli. Capitolul 2
o casæ în numele Sæu, D&L 124:39. vorbeøte despre apostazia care urma
Mæreafla lucrare care se face în temple sæ vinæ. Capitolul 3 confline rugæciu-
include pecetluirea copiilor cu pærinflii nea lui Pavel pentru triumful cauzei
lor, D&L 138:47–48. Mæreafla lucrare a Evangheliei.
zilelor din urmæ include construirea
templelor, D&L 138:53–54. TESTAMENT. Vezi Noul
Testament; Vechiul Testament
TEMPLUL DIN KIRTLAND
TIMOTEI. Vezi, de asemenea, Pavel
Primul templu construit de Bisericæ în
vremurile moderne. Sfinflii l-au con- Personaj din Noul Testament - un tânær
struit în Kirtland, Ohio, (Statele Unite misionar, tovaræø al lui Pavel din timpul
ale Americii), potrivit poruncii Dom- slujirii lui (Fapte 16:1–3; 2 Tim. 1:1–5);
nului (D&L 94:3–9). Un scop a fost fiul unui tatæ grec øi al unei mame evrei-
acela de a oferi un loc în care membrii ce; el øi pærinflii lui au træit în Listra.
drepfli ai Bisericii sæ poatæ primi pute- Pavel a vorbit despre Timotei ca
re spiritualæ, autoritate øi luminæ despre „propriul sæu fiu în credinflæ”
(D&L 109:110). El a fost dedicat pe 27 (1 Tim. 1:2, 18; 2 Tim. 1:2). Timotei a fost
205 Toværæøie
poate ajutorul cel mai de încredere øi 2:1–4; 2 Tim. 4:10). Tit a dus prima epis-
mai capabil al lui Pavel (Filip. 2:19–23). tolæ a lui Pavel cætre sfinflii din Corint
(2 Cor. 7:5–8, 13–15).
TIMOTEI, EPISTOLA CÆTRE.
Vezi, de asemenea, Epistolele lui TIT, EPISTOLA CÆTRE. Vezi, de
Pavel; Pavel; Timotei asemenea, Epistolele lui Pavel;
Douæ cærfli din Noul Testament. Pavel; Tit
Amândouæ au fost la origine scrisori În timp ce Pavel a fost eliberat tempo-
pe care Pavel le-a scris cætre Timotei. rar din temnifla romanæ, el a scris o
1 Timotei: Pavel a scris prima epistolæ epistolæ cætre Tit, care se afla în Creta.
dupæ prima sa întemniflare. El îl læsase În principal, scrisoarea adreseazæ
pe Timotei la Efes, intenflionând sæ întrebæri referitoare la disciplinæ øi
se întoarcæ (1 Tim. 3:14). Totuøi, Pavel organizarea internæ a Bisericii.
a simflit cæ s-ar putea sæ întârzie, aøa Capitolul 1 confline salutul lui Pavel,
cæ i-a scris lui Timotei, probabil din ca øi instrucfliuni øi calitæflile generale
Macedonia (1 Tim. 1:3), pentru a-l pentru episcopi. Capitolele 2–3 conflin
sfætui øi a-l încuraja în îndeplinirea învæflæturi generale øi mesaje persona-
datoriei sale. le cætre Tit cu privire la tratarea diver-
Capitolul 1 confline salutul lui Pavel, selor grupuri din Biserica cretanæ. Pa-
ca øi instrucfliunile sale despre specu- vel i-a încurajat pe sfinfli sæ înfrângæ
lafliile prosteøti care îøi fæceau drum în perversiunea, sæ fie serioøi øi credin-
Bisericæ. Capitolele 2–3 dau îndrumæri cioøi øi sæ continue în fapte bune.
despre preaslævirea publicæ øi despre
caracterul øi conduita slujitorilor. Ca- TOIAGUL LUI EFRAIM. Vezi
pitolele 4–5 conflin o descriere a apos- Efraim—Toiagul lui Efraim sau
taziei din zilele din urmæ øi un sfat Iosif
cætre Timotei privind slujirea faflæ de
aceia pe care îi conducea. Capitolul 6 TOIAGUL LUI IOSIF. Vezi Efraim—
este un îndemn pentru dovedirea cre- Toiagul lui Efraim sau al lui Iosif
dinflei øi evitarea bogæfliilor lumeøti.
TOIAGUL LUI IUDA. Vezi Iuda—
2 Timotei: Pavel a scris a doua scrisoare
Toiagul lui Iuda
în timpul celei de-a doua întemniflæri,
cu puflin timp înainte de martiriul sæu. TOMA
Ea confline ultimele cuvinte ale Apos-
tolului øi aratæ curajul minunat øi cre- Personaj din Noul Testament - unul
dinfla prin care el a fæcut faflæ morflii. dintre primii doisprezece Apostoli
Capitolul 1 confline salutul lui Pavel aleøi de cætre Salvator în timpul slujirii
øi însærcinarea cætre Timotei. Capitolele Lui muritoare. În greacæ, numele este
2–3 dau diverse avertismente øi îndru- Didimus (Mat. 10:2 – 3; Ioan 14:5;
mæri, împreunæ cu un îndemn de a face 20:24–29; 21:2). Deøi Toma s-a îndoit
faflæ pericolelor ce aveau sæ vinæ. Capito- de învierea lui Isus pânæ când nu L-a
lul 4 este un mesaj cætre prietenii lui væzut personal pe Salvator, tæria lui de
Pavel, conflinând sfaturi despre cum sæ caracter l-a determinat sæ facæ faflæ de
procedeze cu cei cæzufli în apostazie. bunævoie persecufliei øi morflii cu
Domnul Sæu (Ioan 11:16; 20:19–25).
TIT. Vezi, de asemenea, Epistola cætre
Tit; Epistolele lui Pavel; Pavel TOVÆRÆØIE. Vezi, de asemenea,
Dragoste; Unitate
Personaj din Noul Testament - un con-
vertit grec de încredere care a cælætorit Pentru Sfinflii Zilelor din Urmæ, tovæ-
la Ierusalim împreunæ cu Pavel, øi care, ræøia include oferirea prieteniei, sluji-
mai târziu, a devenit misionar (Gal. rea, înælflarea øi întærirea celorlalfli.
Tradiflii 206
Iubeøte-fli aproapele ca pe tine însufli, TRADUCEREA LUI JOSEPH
Lev. 19:18 (Mat. 19:19; D&L 59:6). SMITH (TJS). Vezi, de asemenea,
Când te-ai convertit, întæreøte-fli fraflii, Smith, Joseph, Jr.
Luca 22:32. Voi suntefli discipolii Mei, O revizuire sau traducere a Bibliei în
dacæ væ iubifli unul pe celælalt, Ioan englezæ, versiunea Regelui Iacov, pe
13:35. Hrænifli oile Mele, Ioan 21:15– care profetul Joseph Smith a început-o
17. Ei s-au rugat pentru pærtæøia la în iunie 1830. Dumnezeu i-a poruncit
aceastæ strângere de ajutoare pentru sæ facæ traducerea øi sæ priveascæ aceas-
sfinfli, 2 Cor. 8:1–5. Pærtæøia noastræ ta ca parte a chemærii lui de profet.
este cu Tatæl øi cu Fiul Sæu, 1 Ioan 1:3. Deøi Joseph a încheiat cea mai mare
Nefiflii øi lamaniflii s-au întoværæøit parte a traducerii pânæ în iulie 1833, el
unii cu ceilalfli, Hel. 6:3. Fiecare om a continuat pânæ la moartea lui în 1844
sæ-øi prefluiascæ fratele ca pe el însuøi, sæ facæ modificæri în timp ce pregætea
D&L 38:24–25. Dacæ nu suntefli una, manuscrisul pentru publicare. Deøi a
nu suntefli ai Mei, D&L 38:27. Væ pri- publicat câteva pærfli din traducere în
mesc pentru a ne înfræfli, pentru a fi timpul vieflii, ar mai fi fæcut poate øi
prietenul øi fratele vostru, D&L 88:133. alte schimbæri dacæ ar fi træit sæ publi-
ce întreaga lucrare. Biserica Reorgani-
TRADIfiII zatæ a lui Isus Hristos a Sfinflilor din
Credinfle øi practici care sunt trecute Zilele din Urmæ a publicat prima edi-
de la o generaflie la alta (2 Tes. 2:15). În flie a traducerii inspirate a lui Joseph
scripturi, Domnul atenflioneazæ în mod Smith în 1867. De atunci s-au publicat
insistent pe cei drepfli sæ evite tradifliile mai multe ediflii.
rele ale oamenilor (Lev. 18:30; Marcu Profetul a aflat multe lucruri de-a
7:6–8; Mosia 1:5; D&L 93:39–40). lungul procesului traducerii. Mai multe
capitole din Doctrinæ øi Legæminte au
(A) TRADUCE fost primite datoritæ muncii sale de
A exprima înflelesul unei idei date traducere (cum ar fi D&L 76, 77, 91 øi
într-o limbæ, în termeni egali dintr-o 132). De asemenea, Domnul i-a dat lui
altæ limbæ (Mosia 8:8–13; A de C 1:8). Joseph instrucfliuni speciale pentru
În scripturi se fac referinfle la aceasta, traducere, care au fost consemnate în
ca fiind un dar de la Dumnezeu (Alma Doctrinæ øi Legæminte (D&L 37:1; 45:60–
9:21; D&L 8; 9:7 – 9). Uneori poate 61; 76:15–18; 90:13; 91; 94:10; 104:58;
însemna a îmbunætæfli sau a corecta 124:89). Cartea lui Moise øi Joseph
o traducere existentæ sau a restaura Smith—Matei, incluse acum în Perla
un text pierdut (D&L 45:60–61). Lui de Mare Prefl, au fost luate direct din
Joseph Smith i s-a poruncit sæ realizeze Traducerea lui Joseph Smith.
o traducere inspiratæ a Bibliei Regelui Traducerea lui Joseph Smith a resta-
Iacov (D&L 42:56; 76:15). bilit câteva lucruri clare øi preflioase
care se pierduseræ din Biblie (1 Ne.
Joseph Smith a avut puterea de a tra- 13). Deøi nu este biblia oficialæ a Bise-
duce prin îngæduinfla lui Dumnezeu, ricii, aceastæ traducere oferæ multe
prin puterea lui Dumnezeu, D&L 1:29. aprofundæri interesante øi este foarte
Tu ai un dar de a traduce, D&L 5:4. Îfli valoroasæ pentru înflelegerea Bibliei.
ofer flie un dar, dacæ doreøti aceasta de De asemenea, este o mærturie pentru
la Mine, de a traduce, D&L 6:25. Dum- chemarea øi slujirea divinæ a profetu-
nezeu i-a dat lui Joseph Smith putere lui Joseph Smith.
de sus, pentru a traduce Cartea lui
Mormon, D&L 20:8. Cu ajutorul Uri- TREI UCENICI NEFIfiI. Vezi, de
mului øi Tumimului am tradus câteva asemenea, Nefifli; Fiinfle schimbate;
dintre litere, JS—I 1:62 (Mosia 8:13; Ucenic
28:13). Trei dintre ucenicii nefifli aleøi de
207 fiefania
Hristos despre care se vorbeøte în ratæ, Alma 41:2. Isus øi-a arætat trupul
Cartea lui Mormon. înviat nefiflilor, 3 Ne. 10:18–19; 11:13–15.
Domnul le-a acordat acestor ucenici Tatæl are un trup din carne øi oase,
aceeaøi binecuvântare ca øi lui Ioan tangibil ca øi cel al omului; Fiul de ase-
Preaiubitul øi anume: sæ poatæ ræmâne menea, D&L 130:22. Dumnezeu a creat
pe pæmânt pentru a aduce suflete la bærbatul øi femeia asemenea propriu-
Hristos pânæ ce Domnul va veni din lui Sæu trup, Moise 6:9 (Gen. 9:6).
nou. Ei au fost înælflafli ca sæ nu simtæ
nici o durere øi sæ nu moaræ (3 Ne. 28). TUTUN. Vezi Cuvânt de Înflelepciune