Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
WP nr. 4/2016
Gheorghe Carmen
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III
gheorghe.gabrielacarmen@gmail.com
Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr. Vintilă Georgeta
Cuvinte cheie: venituri fiscale totale; creșterea economică; impozite directe; impozite
indirecte.
1.Introducere
1
Moşteanu, N.R. (2004), Impozite şi taxe 2004-2005, Editura Economică.
Gheorghe Carmen
Impactul impozitelor asupra creşterii economice
2
Florescu, D. A.P., Bălaşa, G., Dogaru, M. (2010), Impozite indirecte şi taxe, Editura Universul Juridic
Bucureşti.
3
Zipfel, F., Heinrichs, C. (2012), The impact of tax system on economic growth in Europe, EU Monitor.
4
Vintilă, G., Călin, M., Vintilă, N. (2002), Fiscalitate, Editura Economică.
5
Zipfel, F., Heinrichs, C. (2012), The impact of tax system on economic growth in Europe, EU Monitor.
6
Florescu, D. A.P., Bălaşa, G., Dogaru, M. (2010), Impozite indirecte şi taxe, Editura Universul Juridic
Bucureşti.
7
Braşoveanu, I.V. (2009), Analize ale politicii fiscale în România şi în statele membre ale UE, Editura ASE
Bucureşti.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
8
Zipfel, F., Heinrichs, C. (2012), The impact of tax system on economic growth in Europe, EU Monitor
9
Florescu, D.A.P., Bălaşa, G., Dogaru, M. (2010), Impozite indirecte şi taxe, Editura Universul Juridic Bucureşti
Gheorghe Carmen
Impactul impozitelor asupra creşterii economice
Figura 3 evidențiază veniturile fiscale indirecte și directe ca procent din PIB, pentru cele
28 de țări europene în cursul perioadei 2001-2015. Se poate observa că evoluția veniturilor
din impozite directe este destul de fluctuantă, până în 2003 au urmat un trend descendent si
începând cu anul 2004 nivelul acestora a crescut până la 13.23 % PIB, cea mai mare valoare
înregistrată pe parcursul perioadei analizate. Evoluția veniturilor din impozite indirecte se
menține în jurul valorii de 13% până în anul 2007, urmată de o scădere bruscă datorată în cea
mai mare parte crizei economice. Cea mai mare valoare se înregistrează în anul 2014 de
aproximativ 13,45% PIB.
Din punct de vedere comparativ, impozitele indirecte, au inregistrat cea mai mare
valoarea în Croatia 2002 (19,8%). Cele mai mici ponderi au fost raportate de Cehia 2004
(9.1%). Iar in ceea ce priveste impozitele directe cea mai mare valoare 31.7% s-a inregistrat in
Danemarca(2005) si cea mai mica valoare de 4,4% in Lituania.
Figura 3 Impozitele indirecte totale si Impozitele directe totale, in UE-28, ca procent din
PIB (2000-2015)
În 2015, veniturile din impozitele indirecte s-au ridicat la 13,6% din PIB, 12,9% din PIB
au reprezentat impozitele directe, în timp ce contribuțiile sociale au inregistrat o valoare de
13% din PIB. Din cauza diferitelor sisteme fiscale naționale cele trei tipuri de impozite
variază considerabil de la o țară la alta.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
Figura 4 Distribuția sarcinii fiscale totale în statele membre ale Uniunii Europene (% din
PIB), 2015
3.Literatura de referință
Studiile empirice au demonstrat de-a lungul timpului relația negativă dintre impactul
impozitării și creșterea economică. Dupa oponia unor autori (Laura Obreja Brasoveanu [12])
impozitele mari dăunează creșterii economice, dar acest aspect nu se dovedește și în practică
deoarece scăderea impozitelor manifestă un impact slab pozitiv asupra creșterii economice,
contribuind totodată la modificarea standardului de viață, în special pe termen lung.
Teoria economică susține că impactul politicii fiscale asupra creșterii economice depinde
atât de structura impozitelor, cât și de nivelul cheltuielilor publice. Kneller (1999) [5], în
lucrarea sa, a încercat să testeze acest aspect, folosind un set de date Panel pentru 22 de țări
OECD pentru perioada 1970-1995. Rezultatele studiului evidențiază urmatoarea clasificare a
impozitelor: impozite nedistorsionare-taxa pe valoare adaugată și accizele; impozite
distorsionare-impozit pe venit, impozit pe profit, impozit pe avere/ proprietate, contribuții la
asigurări sociale ; cheltuielile productive- cheltuieli de servicii publice generale, cheltuieli de
apărare, cheltuieli de învățământ, cheltuieli de sănătate , cheltuieli de locuințe, cheltuieli de
transport și comunicare; cheltuieli neproductive- cheltuieli pentru securitate socială și ajutor
social, cheltuieli pentru recreere, cheltuieli pentru serviciile economice. Rezultatele empirice
au condus la concluzia ca impozitele distorsionare reduc creșterea economică, în timp ce
impozitele nedistorsionare nu, iar cheltuielile publice productive stimulează creșterea, în timp
ce cheltuielile neproductive nu. Mai recent Arnold, Brys, Heady si alti autori (2011)[1]
concentrându-se pe țările OECD au investigat impactul structurii veniturilor fiscale asupra
PIB pe termen lung, folosind un model de corecție a erorilor pentru un set de 21 de țări de-a
lungul anilor 1971-2004. Pe baza rezultatelor acestor estimări, autorii susțin convingerile
teoretice conform cărora creșterea economică poate fi mărită prin deplasarea treptată a bazei
de impozitare către consum și către bunurile imobile (în special proprietăți rezidențiale).
In cazul statului Uganda, autorul Musaga Brian [7] în lucrarea sa intitulată “Efectele
impozitării asupra creșterii economice (Experiență Uganda: 1987-2005)“ analizează
rezultatele teoretice și empirice pentru a evalua modul în care impozitarea afectează rata de
creștere economică în Uganda. Estimările acestui studiu reflectă doar costul sistemului fiscal
și ignoră efectele cauzate de deciziile politice, corupție, etc.
Gheorghe Carmen
Impactul impozitelor asupra creşterii economice
În cazul Africii de Sud, Koch și alți autori (2005) [4] prezintă o analiză a relației dintre
creșterea economică și politica fiscală pentru perioada 1960-2002. Concluziile lor arată că o
majorare a impozitelor indirecte în raport cu impozitele directe reduc creșterea economică. În
cele din urmă, rezultatele sugerează că impactul economic al taxelor într-o economie în curs
de dezvoltare este diferit față de cel dintr-o economie dezvoltată. Într-un alt studiu Lee si
Gordon (2005)[6] analizează modul în care politica fiscală afectează rata de creștere
economică, folosind date cross-country pentru 70 de țări pe o perioada de 27 de ani (1970-
1997). Principalele rezultate evidențiază faptul că impozitul pe profit este semnificativ corelat,
dar negativ cu rata de creștere economică, în timp ce alte taxe au un impact nesemnificativ.
Scarlett [10] (2011) în lucrarea sa explorează impactul fiscalității asupra creșterii
economice în Jamaica. Rezultatele evidențiază faptul că o creștere a veniturilor din impozitele
indirecte este favorabilă economiei pe termen lung. Pe de altă parte, creșterea ponderilor
impozitelor pe venitul persoanelor fizice au cel mai negativ impact asupra PIB-ului pe cap de
locuitor.
Altă lucrare care studiază tendințele de bază în repartizarea sarcinii fiscale totale în
statele membre UE (27), în perioada 1995-2010, este realizată de Desislava Stoilova &
Nikolay Patonov [2]. Rezultatele empirice au arătat un impact clar și puternic al impozitelor
directe asupra ratei de creștere economice, datorându-se în special colectării eficiente a
impozitelor pe avere.
Obiectivul principal al studiului realizat de Ilaboya& Mgbame [3] (2012) este de a
investiga dinamica impozite indirecte - creștere economică, în țările în curs de dezvoltare, cu
Nigeria, ca punct de referință. Rezultatele obținute sunt neaștepate comparativ cu celelalte
studii empirice și anume impozitele indirecte au un impact negativ asupra creșterii economice
în Nigeria.
În final, Mura Petru-Ovidiu [8] (2015) investighează impactul structurii fiscale asupra
creșterii economice, bazată pe o abordare de tip Panel. Setul de date include șase țări est-
europene pentru perioada 1995-2012. În mod specific, studiul explorează impactul diferitelor
componente ale veniturilor fiscale (impozite directe și indirecte, ca procent din veniturile
fiscale totale) asupra creșterii economice. Pentru cele 6 țări est-europene analizate impozitele
directe sunt semnificative și corelate negativ cu creșterea economică, în timp ce impozitele
indirecte exercită o influență pozitivă asupra variabilei dependente, dar nesemnificativă. În
ceea ce privește variabilele de control, se pare că numai libertatea de corupție și stabilitatea
politică au un impact semnificativ asupra creșterii economice.
Unde: Yi este rata anuală de creștere a produsului intern brut pentru fiecare țară și an, Тit
reprezintă veniturile fiscale pentru fiecare țară și an. Scopul este de a compara eficiența
diferitelor venituri acumulate din impozite indirecte. Totalul cheltuielilor bugetare pentru
fiecare țară și an este marcată cu Xit. Termenul de eroare este εit. Parametrii de regresie sunt
b1, b2, b3. Procedura de estimare a parametrilor modelului de regresie este metoda celor mai
mici pătrate (OLS).
Variabila dependentă este rata de creștere a PIB (rata PIB); Produsul Intern Brut (PIB)
este o măsură a activității economice, definită ca valoarea tuturor bunurilor și serviciilor
produse, mai puțin valoarea oricăror bunuri sau servicii utilizate în crearea lor. Utilizând rata
anuală de creștere a volumului PIB-ului putem să comparăm dinamica dezvoltării economice,
atât în timp cât și între economii de diferite dimensiuni10.
Variabilele de interes independente sunt: i) impozitele indirecte: taxa pe valoare adaugată
(TVA), drepturile de accize și impozite pe consum (Accize și Imp consum), ca procent din
venituri fiscale totale şi cheltuielile publice (Chelt. Pub) ca procent din PIB. Analiza se axează
pe structura fiscală (și nu pe sarcina fiscală, și anume veniturile fiscale directe / indirecte, ca
procent din PIB).
Variabilele de control se referă la: libertate de corupție (Lib Cor), libertatea fiscal (Lib.
Fisc) și stabilitatea politică și absența violenței /terrorism (Stab pol si abs v/t). Prima variabilă,
corupția erodează libertatea economică prin introducerea nesiguranței și incertitudinii în
relațiile economice. Punctajul pentru această componentă derivă în primul rând din Indicele
de Percepție al Corupției (IPC), care măsoară nivelul corupției în 183 de țări (punctajul 100
înseamnă corupție scăzută, în timp ce un nivel de 0 indică un guvern foarte corupt). A doua
variabilă, libertatea fiscală este o măsură a sarcinii fiscale impuse de guvern. Este compusă
din trei factori cantitativi: Rata de impozitare marginală pe venitul individual, Rata de
impozitare marginală pe venitul întreprinderilor, precum și povara fiscală totală, ca procent
din PIB. Scorurile sunt calculate cu o funcție de cost pătratică pentru a reflecta diminuarea
veniturilor din ratele foarte ridicate de impozitare. Datele pentru fiecare factor sunt convertite
la o scară de 100 de puncte, folosind următoarea ecuație:
Libertatea fiscală ij = 100 - α ( )
Unde: Libertatea fiscală ij reprezintă libertatea fiscală în țara i pentru factorul j; Factorul
ij reprezintă valoarea (bazată pe o scară de la 0 la 100) în țara i pentru factorul j; iar α este un
coeficient setat egal cu 0,03. Punctajul minim pentru fiecare factor este zero.
Stabilitatea politică și absența violenței/terorism, măsoară probabilitățile ca guvernul să
fie destabilizat prin mijloace neconstituționale sau violente, inclusiv violența motivată politic
și a terorismului. (variază de la 0 (cel mai mic) până la 100 (cel mai înalt rang)). 11
Toate variabilele de control prezentate mai sus au un impact asupra creșterii economice,
așa cum susțin Petrakos și Colab (2007) [9]. De-a lungul ultimelor două decenii o gamă largă
de studii au investigat factorii care stau la baza creșterii economice. Mediul politic joacă un
rol important în creșterea economică, instabilitatea politică ar crește incertitudinea,
descurajează investițiile și, eventual, împiedică dezvoltarea economiei. O altă sursă
importantă evidențiată în literatura de specialitate este cadrul instituțional. Printre cele mai
utilizate variabile de măsurare a calității instituțiilor din literatura empirică se numără:
corupția, drepturile de proprietate, statul de drept etc.
5.Rezultate empirice
10
Mura, P.O. (2015), Tax composition and economic growth. A panel-model approach for Eastern Europe,
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1, volume II.
11
Kraay, A., Kaufmann, D., Mastruzzi, M. (2010) The worldwide governance indicators methodology and
analytical issues, [online] http://elibrary.worldbank.org/doi/abs/10.1596/1813-9450-5430
Gheorghe Carmen
Impactul impozitelor asupra creşterii economice
Chi-Sq.
Test Summary Statistic Chi-Sq. d.f. Prob.
6. Concluzii
Bibliografie
[1] Arnold, J., Brys B., Heady C., Johansson A., Schwellnus C., Vartia L. (2011), Tax policy
for economic recovery and growth, The Economic Journal, 121 (February)
[2] Stoilova, D., Patonov, N. (2012), An empirical evidence for the impact of taxation on
economy growth in the European Union, Book of Proceedings – Tourism and
Management Studies International Conference Algarve vol.3;
[3] Mgbame, I. (2012), Indirect tax and economic growth, Research Journal of Finance and
Accounting Vol 3, No.11
12
Brasoveanu Obreja, L. (2007), Impactul politici fiscale asupra creşterii economice, Editura ASE Bucureşti.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
[4] Koch S.F., Schoeman, N.J., Van Tonder, J.J. (2005), Economic growth and the structure
of taxes in South Africa: 1960 – 2002, South African Journal of Economics
[5] Kneller, R., Bleaney, M., Gemmell, N. (1999), Fiscal policy and growth: evidence from
OECD countries, Journal of Public Economics
[6] Lee, Y., Gordon, R. H. (2005), Tax structure and economic growth, Journal of Public
Economics
[7] Musaga, B. (2005), Effects of Taxation on Economic Growth (Uganda’s Experience:
1987-2005), Dissertation
[8] Mura, P.O. (2015), Tax composition and economic growth. A panel-model approach foe
Eastern Europe, Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu,
Economy Series, Issue 1, volume II
[9] Petrakos, G., Arvanitidis P., Pavleas S. (2007), Determinants of economic growth: the
experts’ view, DYNREG Working Papers
[10] Scarlett H. G. (2011), Tax policy and economic growth in Jamaica, Bank of Jamaica
working paper
[11] Zipfel, F., Heinrichs, C. (2012), The impact of tax system on economic growth in Europe,
EU Monitor
[12] Braşoveanu Obreja, L. (2007), Impactul politici fiscale asupra creşterii economice,
Editura ASE Bucureşti
[13] Florescu, D.A.P., Bălaşa, G., Dogaru, M. (2010), Impozite indirecte şi taxe, Editura
Universul Juridic Bucureşti
[14] Moşteanu, N.R. (2004), Impozite şi taxe 2004-2005, Editura Economică
[15] Vintilă, G., Călin, M., Vintilă, N. (2002), Fiscalitate, Editura Economică
[16] Braşoveanu, I.V. (2009), Analize ale politicii fiscale în România şi în statele membre ale
UE, Editura ASE
Gheorghe Carmen
Impactul impozitelor asupra creşterii economice
Anexe
Variabile Sursa
Drepturile de accize si impozite pe consum % Venituri Taxation trends in the European Union
fiscale
Total cheltuieli bugetare % PIB Eurostat online database
Stabilitatea politică și absenta violentei/terorism The Worldwide Governance Indicators
Libertatea de coruptie The Heritage Foundation online data-base
Libertatea fiscala The Heritage Foundation online data-base
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
Effects Specification