Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Capitolul 6

Amplificatoare operaţionale
58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru
amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se cunosc: R1 = 1KΩ,
R2=10KΩ, ştiind că amplificatorul operaţional este ideal.

Fig. 58

Rezolvare

În cazul amplificatorului operaţional ideal se ţine cont de

proprietăţile sale: impedanţa de intrare R i   , impedanţa de ieşire
R O  0 , coeficientul de amplificare în buclă deschisă A 0   .
Întrucât amplificatorul operaţional are coeficientul de amplificare în buclă
deschisă infinit, orice diferenţă de tensiune ar exista între cele două intrări
inversoare şi neinversoare, ea va duce la saturarea amplificatorului. Din
acest motiv se trage concluzia că tensiunile pe cele două intrări trebuie să
fie egale, prin urmare tensiunea pe intrarea inversoare trebuie să fie zero.
În aceste condiţii putem scrie:

V1  IR1 , VO  IR 2

VO R 2
de unde rezultă: Au    10
Vi R1
Semnul minus arată că semnalul de ieşire este în antifază cu
semnalul de intrare

101
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

59. Să se calculeze coeficientul de amplificare al amplificatorului

neinversor din fig.59. Se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 = 5KΩ, iar amplificatorul
operaţional este ideal.

Fig. 59

Rezolvare

Datorită coeficientului de amplificare infinit al amplificatorului

operaţional pentru a nu se ajunge la saturaţie este necesar ca tensiunea V-
să fie egală cu V+, iar datorită impedanţei de intrare infinite curenţii prin
cele două rezistenţe sunt egali. Prin urmare se poate scrie:

V1  IR1 , VO  I(R 1  R 2 )

VO R 1  R 2
Au   6
Vi R1

60. În circuitul din fig. 60 se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 = 2KΩ,

R3=3KΩ, R4 = 6KΩ, V1= 1V, V2 = 1,5V, V2 = 6V, iar amplificatorul
operaţional este ideal. Să se determine:
a) tensiunea la ieşire VO
b) dacă R1 = 3KΩ, ce valori trebuie să aibă rezistenţele R2 şi R3 astfel
încât amplificatorul să fie sumator?

102
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Fig. 60

Rezolvare

a) Tensiunea V- este zero de unde rezultă că:

V1  I1R 1 , V2  I 2 R 2
V3  I 3 R 3 , VO  I 4 R 4 ,

Deoarece impedanţa de intrare a amplificatorului operaţional este infinită

se poate scrie:
I 4  I1  I 2  I 3

Din primele trei relaţii se află curenţii I1, I2, I3, iar din ultimele două
relaţii:

V V V 
VO   1  2  3 R 4  15V
 R1 R 2 R 3 
b) Pentru ca amplificatorul să fie sumator este necesar ca tensiunea la
ieşire să fie direct proporţională cu suma tensiunilor de la intrare, deci
este necesar ca R1 = R2 = R3, caz în care tensiunea la ieşire va fi:

R4
VO  V1  V2  V3   19V
R1

103
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

61. Pentru circuitul din fig. 61 se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 =4KΩ,

R3 = 2KΩ, R = 10 KΩ, V2 = 2V, iar amplificatorul operaţional este ideal.
Să se determine:
a) Curentul I3
b) Curentul I

Fig. 61
Rezolvare

a) Întrucât potenţialul V- = 0 se pot scrie relaţiile:

V1  I1R 1 , VO  I 2 R 2 , VO  I 3 R 3

I2R 2
Din ultimele două relaţii rezultă: I 3  
R3
Întrucât impedanţa de intrare a operaţionalului este infinită : I1=I2, iar din
prima relaţie rezultă:
I1  V1 / R 1

Din expresiile anterioare se obţine:

V1R 2
I3    4mA
R 3R1

V1  R 2 
b) I  I 2  I3  1    6mA
R 1  R 3 

62. Circuitul din fig. 62 este format dintr-un amplificator

operaţional ideal, cu rezistenţele: R1 = 2KΩ, R2 = 4KΩ, R3 = 4KΩ, R4 =

104
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

400KΩ, şi o diodă Zener cu tensiunea de deschidere Uz . Să se determine

tensiunea pe rezistenţa R3 în funcţie de tensiunea la intrare.

Fig. 62

Rezolvare

Dacă tensiunea V1 este mai mică decât tensiunea de deschidere a

diodei Uz, curentul prin rezistenţa R4 este zero deoarece dioda este
blocată, iar impedanţa de intrare a operaţionalului este infinită. Prin
urmare pe intrarea neinversoare tensiunea va fi V1 în acest caz. În rest
montajul este un amplificator neinversor şi prin urmare tensiunea pe
rezistenţa R3, care este aceeaşi cu VO va fi:
R  R1
VO  2 V1
R1

Dacă V1 este mai mare decât tensiunea Uz, dioda este deschisă şi
indiferent de valoarea rezistenţei R4, la intrarea neinversoare vom avea
tensiunea Uz. Din acest motiv tensiunea pe rezistenţa R3 va fi:
R  R1
VO  2 Uz
R1
În acest caz se observă că montajul este un stabilizator de tensiune
întrucât tensiunea de ieşire nu depinde de tensiunea de intrare.

63. Se consideră montajul din fig. 65. Ştiind că tensiunea V1=4V,

să se determine tensiunile V2, V3, şi tensiunea U= V3-V4.

105
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

Fig. 63
Rezolvare

Primul amplificator este un repetor neinversor şi este un caz

particular al unui amplificator neinversor în care rezistenţa din reacţie R2
este zero, iar rezistenţa R1 dintre intrarea inversoare şi masă este infinit. În
aceste condiţii avem:
R  R2
V2  V1 1  V1
R1
Amplificatoarele doi şi trei sunt inversoare la care rezistenţele R1 şi R2
sunt egale în conscinţă amplificarea lor este -1 ele fiind repetoare
inversoare. Din acest motiv vom avea:
V3  V1 , V4  V3  V1

U  V3  V4  2V1
64. Montajul din fig.64 este format dintr-un amplificator
operaţional ideal şi din rezistenţele R1 = 1KΩ, R2 = 10KΩ, R3 = 2KΩ, R4
= 10KΩ, R = 10KΩ, iar V1 = 2V, V2 = 4V. Să se determine:
a) tensiunea la ieşire VO;
b) valoarea rezistenţei R4 astfel încât amplificatorul să fie diferenţial;
c) valoarea tensiunii de ieşire VO dacă amplificatorul este diferenţial.

106
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Fig.64
Rezolvare

a) Tensiunea la ieşire se obţine prin compunerea tensiunilor generate la

ieşire de tensiunile V1 şi V2.
VO  VO1  VO2
Faţă de tensiunea V1 montajul este un amplificator inversor, iar faţă de
tensiunea V+ montajul se comportă ca un amplificator neinversor, astfel
încât putem scrie:
R
VO1  V1 2 ,
R1
R  R1
VO 2  V  2 ,
R1
R4
iar V  V2
R3  R4
Prin urmare:
R4 R  R1 R
VO  V2  2  V1 2  16,66V
R3  R4 R1 R1

b) Amplificatorul din fig. 64 este diferenţial dacă tensiunea la ieşire este

direct proporţională cu diferenţa tensiunilor de la intrare. În ultima relaţie
scoatem în factor comun R2/ R1 şi obţinem:
R  R4  R  
VO  2  V2 1  1   V1 

R1  R 3  R 4  R 2  
Prin urmare amplificatorul este fiferenţial dacă

107
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

R4  R 
1  1   1 de unde obţinem
R3  R4  R 
 2 

R 3 R1 R2
  R4  R 3  20K
R4 R2 R1

R2
c) VO  V2  V1   20V
R1

65) La intrarea montajului din fig. 65 se aplică o tensiune de

forma: V1  4 cos t , unde ω=314. Amplificatorul operaţional este ideal,
R=1KΩ, iar C = 10μF. Să se determine tensiunea de ieşire V O după un
timp t = 2ms.

Fig. 65
Rezolvare
Întrucât impedanţa de intrare a operaţionalului este infinit prin
rezistor şi prin condensator trece acelaşi curent I. Coeficientul de
amplificare pe mod difernţial al operaţionalului fiind infinit trebuie ca
tensiunea V   0 altfel amplificatorul intră în saturaţie. În aceste condiţii
vom avea:
Q 1t
V1  IR , VO      Idt
C C0
Unde Q este sarcina de pe condensator.
Din prima relaţie scoatem curentul I pe care-l folosim în a doua relaţie
1 t 1 t
VO    Udt    4 cos(t )dt
RC 0 RC 0

108
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

4
VO   sin(t )  0,748V
RC 

66. În montajul din fig. 66 se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 = 4KΩ,

R3=2KΩ, R4 = 8KΩ, R = 10KΩ, R5 = 1KΩ, R6 = 4KΩ, V1= 2V, V2 = 1V,
V3 = 12V. Ştiind că amplificatoarele sunt ideale să se determine tensiunile
V4 şi V5.

Fig.66
Rezolvare

Primul amplificator din fig. de mai sus este un sumator neinversor.

Întrucât impedanţa de intrare a operaţionalului este infinit tensiunea
V   V1  V2 . Din acelaşi motiv prin rezistenţele R1 şi R2 se obtine
acelaşi curent I, iar V4  I(R 1  R 2 ) . Factorul de amplificare pe mod
diferenţial al operaţionalului fiind infinit tensiunile V+ şi V- trebuie să fie
egale şi prin urmare vom avea:

V   R 1  V1  V2
Din ultima relaţie se gaseşte curentul I şi tensiunea:

(R 1  R 2 )
V4  (V1  V2 )  15V
R1

109
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

Ţinând cont de valorile rezistenţelor R3, R4, R5, R6 se observă că

R R
îndeplinesc condiţia 3  5 şi prin urmare al doilea amplificator este
R4 R6
diferenţial de unde rezultă:
R
V5  (V3  V4 ) 4  12V
R3

67. Pentru circuitul din fig. 67 să se găsească dependenţa tensiunii

de ieşire in funcţie de tensiunea de la intrare.

Fig. 67

Rezolvare

Se procedează la fel ca la amplificatorul inversor şi se poate scrie:

VO  IR , V1  Q / C
Unde Q este sarcina de pe condensator.
Prin condensator şi prin rezistor trece acelaşi curent astfel încât se poate
dQ
nota : I  de unde se obţine:
dt
dV
VO   1 RC
dt

68. Montajul din fig. 68 este format dintr-un amplificator

operaţional ideal, din rezistenţa R=1KΩ, şi din dioda D a cărei

110
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

V 
caracteristică este descrisă de ecuaţia: I D  I S exp  D  , unde IS =10-6A,
 VT 
iar VT  26  10 3 V . Tensiunea la intrare este V1 = 10V.
Să se determine tensiunea la ieşire V0.

Fig. 68

Rezolvare
  VO 
V1  IR ,  VO  VD  I1  I D  I S exp  

 VT 
Din relaţiile de mai sus rezultă:
I V
VO  VT ln 1  VT ln 1
IS ISR

VO  VT ln V1  VT ln I S R
Întrucât V1 = 10V, iar ISR = 10-3V al doilea termen se poate neglija şi se
obţine:
VO  VT ln V1  59,7mV

69. Se dă comparatorul din fig. 69, în care R1 =1KΩ, R2 = 10KΩ,

iar amplificatorul operaţional este ideal şi este alimentat cu tensiunile
VCC= ±10V. Dacă tensiunea de la intrare variază între ± 5V cum se
modifică tensiunea la ieşire.

111
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

Fig. 69

Rezolvare

Ţinând cont că impedanţa de intrare a operaţionalului este infinită şi prin

urmare prin rezistenţele R1 şi R2 trece acelaşi curent I, pentru montajul de
mai sus se poate scrie relaţia:

V1  V  V   VO
I
R1 R2
Din care rezultă:
 1 1  V1 VO
V      
 R1 R 2  R1 R 2
V1R 2  VO R 1
V 
R1  R 2
se obţine:
 R1
V1  VO
R2

Dacă la intrare sunt –5V, amplificarea montajului fiind 10 acesta va fi

saturat, iar VO = –10V. Amplificatorul va ieşi din această stare când
V+>0:
1
V1  Vp 2  (10)  1V
10

iar din acest moment VO = 10V.

112
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Fig. 69 R

Când tensiunea scade de la 5V, amplificatorul este saturat, tensiunea de

ieşire este VO = 10V, şi va rămâne aşa până când V+<0, deci când :

1
V1  Vp1  (10)  1V
10
Dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare este reprezentată în fig.
69R.

70. Se consideră montajul din fig.70 în care R = 1MΩ, tensiunea

de intrare este V1 = 1V, iar dioda D are o caracteristică descrisă de
V 
ecuaţia: I D  I S exp  D  . În plus se cunosc: IS = 10-4 A,
 VT 
iar VT  26  10 3 V . Să se determine tensiunea VO.

Fig. 70

113
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

Rezolvare
  V1 
VO  IR , VD  V1  I  I S exp  

 VT 
 V 
VO  RI S exp   1   9,9996V
 VT 

71. În montajul din fig.71 se cunosc: R1 =1KΩ, R2 = 10KΩ, E =

1V, amplificatorul operaţional este ideal şi este alimentat cu tensiunile
VCC = ±10V. Dacă tensiunea de la intrare se modifică în domeniul ± 5V
cum variază tensiunea de la ieşire.

Fig. 71
Rezolvare

Ţinând cont că impedanţa de intrare a amplificatorului operaţioal este

infinită şi prin urmare prin rezistenţele R1 şi R2 trece acelaşi curent I,
pentru montajul de mai sus se poate scrie relaţia:

E  V V   VO
I
R1 R2
Din care se obţine:
E R 2  VO R 1
V 
R1  R 2

Dacă tensiunea V1 este –5V amplificatorul va fi saturat în starea sus

VO = VCC,
şi va rămâne astfel până când

114
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

E R 2  VO R 1 1  10  10  1
V1  Vp 2    1,8V
R1  R 2 11

Fig. 71R

Când V1 este 5V amplificatorul va fi saturat în starea jos:

V0 = –VCC
şi va rămâne aşa până când:

1  10  10  1
V1  Vp1   0V
11

Dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare este reprezentată în fig.

71R.

72. Circuitul din fig. 72 cuprinde două amplificatoare operaţionale

ideale şi rezistenţele: R1 = 10KΩ, R2 = 1KΩ, R3 = 2KΩ, R4 = 8KΩ.
Cunoscând tensiunile V1 = 1V şi V2 = 2V, să se determine:
a) tensiunea V01 şi tensiunea la ieşire VO
b) Valoarea rezistenţei R4 care va face montajul să fie diferenţial, în
ipoteza că celelalte rezistenţe au valorile de mai sus.

115
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

Fig. 72
Rezolvare

a) Primul amplificator este un neinversor şi prin urmare:

R 2  R1
VO1  V1  1,1V
R1
Al doilea amplificator este un inversor pentru tensiunea VO1 şi neinversor
pentru tensiunea V2.
R  R3 R  R1 R 4
VO  V2 4  V1 2  5,6V
R3 R1 R3

b) Pentru ca montajul de mai sus să fie diferenţial trebuie ca tensiunea la

ieşire să fie proporţională cu diferenţa tensiunilor de la intrare. Prin
urmare este necesar ca:

R4  R R
1  1  2  4
R3  R1  R 3
R1 R 4 R R
De unde rezultă:   R 4  1 3  20K
R2 R3 R2

73. În circuitul din fig. 73 rezistenţele au valorile: R1 = 1KΩ, R2 =

9KΩ, R3 = 1KΩ, R4 = 10KΩ, iar V1 = 20mV, V1 = 30mV. Să se
determine tensiunile V3, V4 şi VO.

116
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Fig. 73
Rezolvare

Primele două amplificatoare sunt neinversoare şi prin urmare

R  R2
V3  V1 1  0,2V
R1
R  R2
V4  V2 1  0,3V
R1
Al treilea amplificator, cu rezistenţele din montaj, este un amplificator
diferenţial şi prin urmare vom avea:

R 4 R1  R 2
VO   (V2  V1 )  1V
R3 R1

74. Pentru montajul din fig.74 se cunosc: R = 1KΩ, K = 5,

tensiunile de alimentare ale operaţionalului sunt VCC = ±10V, iar dioda
este o diodă cu siliciu având tensiunea de deschidere de 0,6V. Dacă
tensiunea la intrare variază între V1 = 5V şi –5V să se reprezinte grafic
dependenţa tensiunii de ieşire de cea intrare.

117
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

Fig. 74

Rezolvare

Amplificatorul este un inversor şi prin urmare dacă V1 este pozitiv

tensiunea la ieşire va fi negativă, iar dioda va fi blocată. În aceste condiţii
montajul se comportă ca un amplificator inversor având rezistenţa de
reacţie (K+1)R şi prin urmare putem scrie:

KR  R
V V1
R

Impedanţa de intrare a operaţionalului fiind infinit, iar dioda fiind blocată,

prin toate cele trei rtezistenţe vom avea acelaşi curent :

VO  V V1  VO
I 
R (K  1)R
Din ultima relaţie scoatem:

V1  (K  1)V
VO 
(K  2)

Folosind şi prima relaţie vom obţine:

VO 

V1 1  (K  1) 2 5V1
(K  2)

118
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Prin urmare la tensiuni pozitive de intrare tensiunea la ieşire va fi negativă

şi va depinde liniar de tensiunea de la intrare dacă aceasta este mai mică
de 2V, iar dacă va fi mai mare de 2V amplificatorul va fi saturat,
tensiunea de ieşire fiind de –10V.
Dacă tensiunea de intrare devine negativă, tensiunea la ieşire
devine pozitivă, iar la tensiuni de ieşire mai mari de 0,6V dioda se
deschide şi din acel moment tensiunea la ieşire va rămâne 0,6V chiar dacă
tensiunea de intrare continuă să crească în valoare apsolută. Dacă
tensiunea de ieşire este sub 0,6V ea va depinde liniar de tensiunea de
intrare conform ultimei relaţii.

Fig. 74R

75) În montajul din fig. 75 se foloseşte un amplificator operaţional

ideal, iar dioda Zener este cu siliciu şi are tensiunea de deschidere U z =
4V. Cum variază tensiunea la ieşire atunci când tensiunea la intrare
variază între ±10V.

Fig. 75

119
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

Rezolvare

Dacă dioda Zener este deschisă, fie la polarizare directă, fie la

polarizare inversă montajul se comportă ca un amplificator inversor având
amplificarea –2 şi o tensiune la intrare egală cu tensiunea de deschidere a
diodei VD:
2R
VO   VD  2VD
R
Unde VD =0,6V la polarizare directă şi –4V la polarizare inversă.
Dacă dioda este blocată este ca şi cum dioda nu ar exista, iar montajul
devine un inversor la care cele două rezistenţe sunt egale cu 2R,
amplificarea este –1, iar tensiunea la intrare este V1.
2R
VO   V1  V1
2R
Se observă că în acest caz tensiunea la ieşire depinde liniar de tensiunea la
intrare.

Fig. 75R

76. Un amplificator operaţional ideal este folosit într-un montaj

similar celui prezentat în fig. 76, în care se cunosc: R1 = 1KΩ, R2 =
10KΩ, R3 = 3KΩ, E = 1V, iar tensiunile de alimentare sunt ±10V. Să se
determine dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare.

120
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Fig. 76

Rezolvare

Suma curenţilor din nodul de la intrarea neinversoare trebuie să fie zero şi

prin urmare putem scrie:

V1  V  0  V  VO  V 
  0
R1 R2 R3

Din această relaţie vom scoate V+ :

V1 VO

 R1 R 3
V 
1 1 1
 
R1 R 2 R 3

Ca amplificatorul să nu fie saturat ar trebui ca pe cele două intrări să avem

tensiuni egale, prin urmare: V+ = E. Din cauza reacţiei pozitive din montaj
această egalitate nu există niciodată. Dacă: V+> E amplificatorul va fi
saturat sus, V0 = V0H = 10V, iar acest lucru se întâmplă pentru:
  1 1  VOH 
V1  VP1  R 1  E
1
    1,2V
  R 1 R 2 R 3  R 3 
 
În cazul în care V+< E amplificatorul va fi saturat jos, VO = VOj = –10V,
iar acest lucru se întâmplă dacă :

121
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

  1 1  VOj 
V1  VP 2  R 1  E
1
    4,8V
  R 1 R 2 R 3  R 3 
 

Fig. 76R

77. Pe amplificatorul operaţional ideal din fig. 77 tensiunile de

alimentare sunt VCC = ±10V, iar dioda Zener are tensiunea de deschidere
Uz = 6V. Să se determine dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare.

Fig. 77

Rezolvare

Dacă dioda este blocată prin rezistenţa R nu avem curent, iar tensiunea pe
diodă este egală cu tensiunea VO. În acest caz montajul este un neinversor
cu rezistenţa R1 infinit şi deci este un repetor VO = –VD = V1.

122
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Dacă avem 0  V1  0,6V dioda este blocată, iar VO = V1 .

Dacă V1  0,6V dioda se deschide la polarizare directă, iar amplificatorul
este saturat jos.
Dacă 0  V1  U z dioda este blocată, iar VO = V1 .
Dacă V1  U z dioda se deschide la polarizare inversă iar amplificatorul
este saturat sus.

Fig. 77R

78. Ştiind că tensiunile VPS = 6V, VPJ = 4V, iar tensiunile de

alimentare pentru cele două amplificatoare sunt VCC = ±10V, să se
găsească dependenţa tensiunii de ieşire de tensiunea de la intrare atunci
când aceasta variază între 0 şi 10V.

123
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

Fig. 78
Rezolvare

Dacă V1  4V primul amplifator este saturat sus, iar al doilea este saturat
jos. În aceste condiţii dioda D1 este deschisă, D2 este blocată, iar
VO  10V .
Dacă 4V  V1  6V ambele amplificatoare sunt saturate jos, prin urmare
ambele diode sunt blocate, iar VO  0V .
Dacă V1  6V primul amplificator este saturat jos, al doilea este saturat
sus, dioada D1 este blocată, iar D2 este deschisă şi prin urmare VO  10V .

79. Montajul din fig.79 este format dintru-un amplificator

operaţional real având parametrii: A0 = 1000, impedanţa de intrare
Ri=10KΩ, impedanţa de ieşire RO = 10Ω, iar rezistenţele din circuit au
valorile: R1 = 10KΩ, R2 = 50KΩ. Să se determine coeficientul de
amplificare al montajului.

Fig. 79

124
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Rezolvare

Pentru montajul de mai sus se pot scrie relaţiile:

V1  VD VD  VO
I1  , I2  ,
R1 R2
V
I D , I  I1  I 2
Ri

VO  VD  I 2 R 2  A 0 VD  I 2 R O
Din ultima relaţie obţinem:

VD (1  A 0 )  I 2 (R 2  R O )

Înlocuind în ultima relaţie I2 avem:

 R 
VD (1  A 0 )  (VD  VO )1  O 
 R2 
R
1 O
VD R2
De unde putem scoate: 
VO R
A0  O
R2
În plus din primele patru relaţii avem:

VD V1  VD VD  VO
I  
Ri R1 R2

VD  1 1 1  V1 1 1
    
VO R 
 i R 1 R 2  VO R 1 R 2

VD
Folosind relaţia pentru obţinută mai sus obţinem:
VO

125
Capitolul 6 Amplificatoare Operaţionale

RO
1
V1 1 1 R2  1 1 1 
     
VO R 1 R 2 R O  R i R 1 R 2 
A0 
R2
V R 1
AV  O   2  4,94
Vi R1 R2  RO  1 1 1 
1    
R O  R i R 1 R 2 
A0 
R2

80. În montajul din fig.80 amplificatorul operaţional este ideal, iar

tensiunile de alimentare sunt VCC = ±10V. Dioda Zener cu siliciu are o
tensiune de deschidere la polarizare inversă UZ = 6V, iar rezistenţele au
valorile R=10KΩ. Să se determine dependenţa tensiunii de ieşire de cea
de intrare.

Fig. 80

Rezolvare

Dacă dioda este blocată montajul de mai sus este un amplificator

neinversor la care rezistenţa R2 = 2R. Prin urmare în acest caz

VO  3V1 , V   V1  IR ,

VO  V   2IR , VO  VA  IR

3 VA
VO  VA , V 
2 2

126
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Dacă dioda este deschisă ea scurtcircuitează bucla de reacţie, iar

amplificatorul se saturează la tensiunea ± V CC funcţie de semnul
tensiunii V1.
Dacă VA  0,6V , dioda este deschisă, la polarizare directă, iar
amplificatorul este saturat jos VO  10V .
Blocarea diodei la polarizare directă are loc când VA creşte peste –0,6V.
V
Acest lucru are loc când V1  A  0,3V , iar tensiunea la ieşire va
2
3
avea un salt de la –10V la VO  VA  0,9V .
2
Pentru  0,6V  VA  6V dioda este blocată. Tensiunea de intrare va fi
cuprinsă între valorile  0,3V  V1  3V , iar cea de ieşire va fi VO  3V1
Pentru VA  9V ,dioda se deschide la polarizare inversă. Tensiunea de
intrare va fi V1  4,5V , iar operaţionalul va fi saturat sus cu tensiunea de
ieşire VO  10V .
Dependenţa tensiunii de ieşire de cea de intrare este prezentată în fig. 80R.

Fig.80R

127